UNIVERSITATEA DIN PITESTI

LABORATOR SISTEME ELECTROMECANICE

Lucrarea nr. 4

STUDIUL SISTEMELOR MECANICE SI ELECTRICE DE

COMANDA SI PROTECTIE FOLOSITE LA ASCENSOARELE DE
PERSOANE
1. SCOPUL LUCRARII
Prezentarea particularitatilor constructive mecanice si electrice de comanda si
protectie ce asigura fiabilitate si siguranta in functionarea ascensoarelor electrice.
2. CONSIDERATII TEORETICE.
2.1. Calculul mecanic necesar schemei cinematice
Ascensoarele servesc exclusiv pentru ridicarea si coborarea sarcinilor. Din punctul de
vedere al tipului de sarcina, ascensoarele pot fi de materiale, de persoane si mixte, iar din
punct de vedere al comenzii pot fi:
a) cu insotitor, cand comanda se face cu ajutorul unui controler de comanda de catre
insotitor;
b) cu comanda prin butoane din exterior (ascensoare de materiale);
c) cu comanda prin butoane din interioal si apel;
d) cu comanda prin butoane din interior si cu autonivelare;
e) cu comanda centralizata de la un post dispecer.
Din punct de vedere constructiv ascensoarele au in compunerea lor :
a) motorul electric de antrenare de curent alternativ sau curent continuu
b) troliul actionat de motorul electric, poate fi:
- cu roata de frictiune
- cu tambur sau toba
c) cabina pentru materiale sau persoane.
d) cablu de tractiune.
Troliile cu roata de frictiune prezinta o serie de avantaje fata de primele si de aceea
sunt mult mai des intalnite. In cazul in care la troliile cu toba, suspendarea cabinei se face
dupa una din schemele din Fig 1. Cabina este echilibrata partial de contragreutatea C g
reducand astfel din forta necesara, la arborele rotii de frictiune.

Figura 1.
In cazul ascensoarelor cu trolii cu roata de frictiune, suspendarea cabinei se face ca
in Fig. 2. Ultimile doua sisteme cu circuit inchis se numesc cu cablu de echilibrare si se
adopta in cazul ascensoarelor care deservesc cladirii cu multe etaje, cu inaltimi mari de
ridicare, la care influenta greutatii cablului I, in lipsa cablului de echilibrare 2, ar fi
apreciabila .

Figura 2.
Sarcina nominala a ascensorului G n este definita drept sarcina maxima utila
transportata de ascensor. Cu alte cuvinte sarcina nominala a unui ascensor nu include
greutatea cabinei G c si a utilajului care se gaseste in permanenta in ea. Greutatea
contragreutatii se ia: G g G c + (0.40,5) G n
In tabelul 1 sunt date valorile uzuale ale vitezelor de deplasare, in metri pe secunda,
ale cabinelor diferitelor tipuri de ascensoare. Productivitatea ascensoarelor de persoane se
noteaza cu P si se poate determina cu ajutorul relatiei :
P

in care:

3600 * * Gn
H
2 t

(pers/ora)

Gn este capacitatea de ridicare, persoane fara insotitor;

H inaltimea de ridicare, in m;
viteza cabinei ascensorului, in m/s;
coeficientul de umplere al cabinei;
2

t timpul cheltuit la toate opririle pentru deschiderea si inchiderea usilor,

pentru intrarea si iesirea persoanelor si pentru accelerarea si decelerarea cabinei.
Tabelul 1.
De materiale mici
De materiale
De persoane
De bolnavi
0,25
0,10
0,50
0,50
0,25
0,75
0,50
0,50
1,00
0,75
1,50
1,00
2,50
1,50
3,50
2.2 DISPOZITIVUL DE PROTECTIE CONTRA PRABUSIRII CABINEI
Unul din dispozitivele ascensorului de cea mai mare raspundere este asa-zisul
dispozitiv de blocare a cabinei pe sinele de ghidare a acesteia, denumit si dispozitiv de
protectie contra prabusirii cabinei. Acest dispozitiv are rolul de a bloca cabina pe sinele de
ghidare atunci cand viteza ei, dintr-un motiv oarecare, depaseste cu 40%50% viteza sa
nominala. In felul acesta se evita prabusirea cabinei, de exemplu, la ruperea cablurilor de
suspensie.

Figura 3
In Fig 3. se da schematic una din constructiile unui asemenea dispozitiv. Acesta se
compune din doi clesti 1 a caror strangere pe sinele de ghidare 2 se realizeaza cu ajutorul a
doua piese conice 3, deplasate axial prin rotirea tobei 4, cuplata cu cele doua piese 3 prin
filet, si anume unul pe dreapta, celalalt pe stanga. Schema cinematica a mecanismului de
rotire a acestei tobe este data in Figura 4.

Figura 4.
Figura 5.
Cabul auxiliar 1, care este petrecut dupa scripetele 2, cuplat axial cu un regulator de
viteza si dupa scripetele de intindere 3, este fixat de cabina ascensorului 4 prin intermediul
unei asamblari cu frictiune 5. Cablul 6 al acestei tobe este rigid fixat de cablul 1.
Atat timp cat viteza se mentine sub viteza maxima, regulatorul de viteza nu
intervine, cablul 1 se deplaseaza liber odata cu cabina, fiind antrenat de acesta prin
intermediul asamblarii cu frictiune 5. In aceasta situatie, toba mecanismului de blocare nu
3

sufera nici o miscare, iar acest mecanism nu intervine. Cind viteza cabinei depaseste
valoarea maxima admisa, regulatorul de viteza produce blocarea scripetului 2. In aceasta
situatie, cabina continuind sa coboare, face sa apara o lunecare a cuplajului 5 pe cablul 1,
ceea ce produce desfasurarea cablului 6 de pe toba dispozitivului de blocare. Toba acestuia
se roteste, si prin aceasta, dupa cum s-a vazut mai sus, produce blocarea cabinei pe sine.
In Figura 5 este data una din constructiile regulatorului de viteza amintit:
1 - carcasa fixa; 2 piese mobile; 3 axe piese mobile; 4 resorturi; 5 disc ;
La o turatie prea mare varfurile 6 ale pieselor mobile 2, datorita fortei centrifuge,
intra in locasurile 7 ale carcasei, realizand blocarea discului 5 (respectiv a cabinei pe sine).
2.3. ALEGEREA SISTEMULUI DE ACTIONARE AL ASCENSORULUI
Sistemul de actionare al unui ascensor este determinat in primul rind de cerintele
care se impun ascensorului in legatura cu acceleratia si incetinirea cabinei, precum si cu
precizia opririi ei la etaje. In acest sens se pot folosi:
a) motoare de curent alternativ
Actionarea ascensoarelor de persoane si a celor de marfuri cu viteze de deplasare
pina la 1 m/s se realizeaza de cele mai multe ori cu ajutorul motoarelor asincrone, in
scurtcircuit sau cu inele, cuplate cu toba, respectiv cu roata de frictiune prin intermediul
unui reductor. La aceleasi ascensoare, in scopul realizarii unei opriri exacte a cabinei in
dreptul palierelor respective, cu alte cuvinte in scopul obtinerii unei nivelari precise, se
impune ca inainte de oprire viteza cabinei sa fie redusa pana la 0,10,25 m/s.
Pentru aceasta, actionarea lor se poate face folosind doua motoare diferite, dintre
care unul principal de putere mai mare pentru deplasarea cabinei cu viteza normala, iar al
doilea de putere mai mica pentru obtinerea vitezei de nivelare. Cel de-al doilea motor
actioneaza troliul ascensorului prin intermediul unui reductor separat, cu raport de
transmisie mult mai mare. Obtinerea nivelarii se face prin deconectarea putin inainte de a
ajunge la nivelul respectiv a motorului principal si conectarea in locul lui a motorului
auxiliar. Mai comoda pentru acest scop este folosirea motoarelor asincrone in scurtcircuit
cu doua viteze, avind doua infasurari separate pe stator. Raportul perechilor de poli ai celor
doua infasurari se ia cel mai des egal cu 3 : 12 sau 2 : 10. In felul acesta se obtine o viteza
de nivelare de patru, respectiv cinci ori mai mica decit viteza nominala al ascensorului.
Cum cuplul rezistent la roata de frictiune al ascensorului ramine acelasi in cazul ambelor
viteze, cele doua infasurari statorice se calculeaza pentru functionarea motorului la cuplu
constant.
Citeodata trecerea la viteza de nivelare se realizeaza prin conectarea in cascada a doua
motoare asincrone cuplate rigid intre ele Fig. 6.

Figura 6. Actionarea cu motoare asincrone

4

In mod normal functioneaza numai motorul Mu contactorul K fiind anclansat.

Pentru a trece la viteza de nivelare se produce declansarea acestui contactor. Prin aceasta se
realizeaza montajul in cascada amintit, si anume-rotorul motorului principal M1 se
conecteaza la statorul motorului in scurtcircuit M2. Bornele de iesire ale infasurarilor
statorice ale acestui motor ramin conectate la rezistenta de pornire R. Ordinea fazelor la
alimentarea motorului M2 se alege astfel incat campul invartitor sa se roteasca in acelasi
sens cu rotorul. Viteza sincrona a motorului Mt este data de relatia:
n01 = 60 f1 /p1
Frecventa curentului rotoric va fi:
f2 = sf1
Viteza sincrona a motorului M2, considerata fata de frecventa de alimentare f2, respectiv
viteza campului invirtitor al motorului M2, va fi
n02 = 60 f2/p2
b) motoare de curent continuu si convertizoare ca-cc
Alegerea unui motor de c.c. i calculul parametrilor si, necesari pentru schema de
reglare i pentru evaluarea performanelor acionrii se face din catalogul de maini
electrice de c.c. avnd:
- Puterea nominal lejer superioar puterii de tip (10-15%),
- Curentul maxim aproximativ dublul curentului nominal,
- O vitez de rotaie relativ sczut pentru a avea o transmisie mecanica cu un raport
de transmisie redus.
Sursa de alimentare a motorului trebuie s fie bidirecional, permind furnizarea
curentului n ambele sensuri prin indusul mainii fr a recurge la contactoare inversoare.
Exist numeroase situaii n care schimbarea sensului curentului trebuie s se fac
cu vitez mare de rspuns. Din acest motiv vom opta pentru convertoare bidirecionale cu
cureni de circulaie. Montajul antiparalel prezint avantajul unei singure surse de
alimentare a redresoarelor, comparativ cu montajului n cruce.

Fig.7 Plasarea bobinelor de limitare a curentului de circulatie la o schema de redresor

trifazat bidirectional montaj antiparalel
3. APARATE DE COMANDA FOLOSITE LA ASCENSOARE
Limitatoarele de cursa. Limitatoarele de cursa folosite la ascensoarele electrice sunt de
tipul obisnuit. Ascensoarele se echipeaza in mod curent cu limitatoare de cursa conectate in
circuitul de comanda, care trebuie sa opreasca cabina in pozitiile limita ale parcursului ei
de lucru, precum si cu un limitator de siguranta, conectat in circuitul de forta pe doua din
faze., care limiteaza ambele curse ale cabinei, atit cea de ridicare cat si cea de coborire.
5

Figura 8
Contactele de blocare. In Figura 9 este data una din constructiile unor asemenea
contacte. Constructia este similara cu a unui limitator de cursa destinat a fi conectat in
circuitul de comanda.

Figura 9
Comutatorul de etaj . Comutatoarele de etaj se instaleaza cate unul la fiecare etaj, si
anume in zona de oprire a cabinei.
Dispozitivul de copiat. La unele ascensoare in locul comutatorului de etaj se foleseste
asa-zisul dispozitiv de copiat.
Traductoare de pozitie. La unele ascensoare, cum sunt, de exemplu, ascensoarele
rapide si cele exprese, este necesar ca in timpul deplasarii cabinei sa se emita diferite
semnale de comanda. Emiterea acestor semnale trebuie sa aiba loc intr-un moment precis,
cand cabina se gaseste intr-un anumit loc al putului. Pentru emiterea acestor semnale se
folosesc traductoare de pozitie, formate dintr-un magnet permanent fixat de cabina si una
sau mai multe bobine fixate de put in locurile unde trebuie sa se emita semnalele
respective. Prin trecerea magnetului permanent in dreptul bobinei respective, la bornele ei
apare o t.e.m. de inductie care constituie semnalul primar respectiv.
4. INSTALATIA DE ILUMINAT SI SEMNALIZARE
Instalatia de iluminat cuprinde instalatia pentru iluminarea cabinei si cea pentru
iluminarea putului ascensorului. Problema iluminarii cabinei se pune astfel: la ascensoarele
de persoane cabina trebuie sa fie iluminata cand transporta persoane. Acest lucru se
realizeaza prin inchiderea unor contacte ale bloc-contactelor de podea la incarcarea
cabinei. De asemenea, cabina trebuie sa fie iluminata la intrarea persoanelor in ea. Acest
lucru se realizeaza in momentul deschiderii usii respective a putului, prin inchiderea bloccontactelor de usa respective. La unele ascensoare lumina in cabina se aprinde in
momentul in care cabina, fiind chemata, ajunge la locul de apel .

5. COMANDA ASCENSOARELOR, SCHEME ELECTRICE

ALE DIFERITELOR TIPURI DE ASCENSOARE
Ascensoare de persoane cu insotitor. In Figura 10 se da schema electrica
desfasurata a circuitelor de comanda, precum si a celor de forta pentru un asemenea
ascensor. Punerea sub tensiune a acestor circuite se face eu ajutorul intreruptoarelor
manuale I1 si I2. Prin linii ondulate sunt reprezentate conductoarele care se gasesc in cablul
electric flexibil care leaga instalatia electrica din cabina cu cea din exterior fixa.

Figura 10.
Ascensoare de persoane cu comanda prin butoane (din cabina si cu apel). In
Figura 11 se da schema electrica desfasurata a circuitelor de comanda ale unui asemenea
ascensor cu 4 opriri. Circuitele de forta ramin aceleasi ca si in Figura 10.

Figura 11.
Ascensoare de persoane cu autonivelare. In Figura 12 este data schema electrica
desfasurata a circuitelor de forta si a celor de comanda pentru un ascensor cu doua viteze,
actionat de catre un singur motor asincron in scurtcircuit cu doua viteze.

Figura 12.
Ascensoare de persoane cu comanda centralizata. In cazurile cand intr-o cladire se
afla instalate mai multe ascensoare, comanda lor se poate face de la un singur post
dispecer. Acest fel de comanda se foloseste in cazul ascensoarelor cu o capacitate de
maximum 5 persoane si cu o viteza de cel mult 1 m/s. Dispecerul este legat cu persoanele
din diferitele cabine cu ajutorul unei instalatii telespiker. Comanda diferitelor cabine o face
dispecerul functie de cererile persoanelor. Toata semnalizarea ca si comanda se gasesc la
pupitrul dispecerului.

Lucrarea se va ncheia cu un referat individual care va conine: numele

studentului, titlul lucrrii, scopul lucrarii, scheme de montaj din fig 10; fig.11;
fig.12 cu functionarea acestora observaii i concluzii.