Criminalistika. Urme de materie biologica umana.

Dintre urmele biologice de natura umana o frecventa deosebita o au urmele de

singe, fragmentele de tzesuturi si firele de par.
Urmele de singe pot aparea ca rezultat a unor leziuni la locul faptei savirsite si
aceasta poate determina gravitatea leziunilor, starea persoanei lezate precum si
forma sub care se prezinta urmele de singe. Deoarece in cazul cind sunt lezate vase
sangvine arteriale urmele vor fi lasate pe un spatiu mai mult sau mai putin conturat
sau chiar vor fi gasite balti de singe. Picaturile de singe mai confirma deplasarea
persoanei sau transportarea acesteia iar dupa forma petelor se poate de apreciat
directia de deplasare aceasta avind o importanta deosebita pentru efectuarea
actiunilor de urmarire penala, forma petelor de singe pot determina inaltimea si
unghiul sub care cad picaturile de singe iar in cazul contactului direct cu perosana
lezata se formeaza urme de stergere.
urmele de singe proaspete ele sunt usor vizibile si sunt perceppute de ochiul uman
dupa culuoare ceia ce presupune ca descoperirea urmelor de singe este efectuata
prin cercetarea vizuala a obiectelor de la fata locului sau de la locul savirsirii
infractiunii precum si asupra inbracamitelor, uneltelor, geamuri pereti si mijloace de
transport.
Insa in cazul urmelor uscate ele isi schimba culuoarea.
Ele pot fi schimbate la culoare si in unele cazuri pot fi confundate cu alte pete de
alta origine, inclusiv vopsea, cerneala, rugina sau produse alimentare.
In cazul urmelor invechite, descoperirea lor mai ales daca acestea au existat in
conditii nefavorabile intrun loc deschis sub actiunea directa a razelor solare
umeditatea, sau au fost depuse pe obiecte absorbante, atunci acestea implica
folosirea de metode speciale de cautare inclusiv si lumina ultravioleta.
Rezultatele pozitive de cautare a astfel de urme se pot obtine in cazul folosirii
surselor de lumina concentrata aplicarea instrumentelor optice de marire, aplicarea
dispozitivelor de filtrare precum si a radiatiilor ultraviolete insa cel mai complicat
este descoperirea urmelor deteriorate deoarece majoritatea cazurilor persoanele
intreprind masuri de inlaturare a acestor urme cum ar fi, prin stergere, razuire,
spalarea acestora.
Insa practica demonstreaza ca in asemenea situatii descoperirea urmelor de singe
poate fi efectuata in caz daca sunt aplicate instrumente profesionale si in cazul
determinarii si descoperirii urmelor deteriorate este necesar de a atrage atentia la
obiectele de culoare intrunecata deoaarece pe aceste obiecte urmele nu sunt
observate de faptuitor dar pot fi stabilite de criminalisti. La fel in cazul urmelor
deteriorate trebue de mai tras atentia si la gaurile sireturilor a incaltamintei. La fel
in crapaturile parchetului sau altei podea. Pe suprafetele dintre obiectele de mobila,

precum si in cusaturile inbracamintei. Urmele de singe pe sol sau zapada daca au

fost descoperite ele trebue sa fie ridicate cu portiunea de materie iar in cazul
urmelor uscate, acestea trebue sa fie razuite sau se aschiaza impreuna cu o
portiune din suport. Urmele in stare lichida sunt absorbite cu o pipeta sau cu o hirtie
filtru.
In cazul procedeelor tehnice de ridicare a urmelor de singe care sunt recomandate
de literatura de specialitate trebue sa fie facute 2 precizari.
1. La procedeele tehnice de ridicare se va recurge doar in cazurile in care urmele de
singe se gasesc pe obiecte, care nu pot fi transportate sau ridicate de la fata locului.
2. Urmele de singe mai ales cu preponderenta acelor de tesuturi musculare, resturi
de masa, urmele de piele trebue sa fie ridicate si cercetate simultan.
Expertiza biologica a urmelor de singe poate sa stabileasca citeva elemente si
anume daca urmele ridicate sunt sau nu de natura umana, 2. Regiunea corporala de
la care provine.
3. Daca ele contin alcool sa elemente toxice. 4. Care este grupa de singe.5. Daca
urmele de singe provin de la victima, presoana suspecta sau de la alte persoane de
la care se iau probe sangvine de comparatie.
2)))) a 2 categorie du urme sunt firele de par.

Ca obiecte creatoare de urme mijloacdle de transport pot fi privite sub 3 aspecte.

1. Cele auto propulsante
2. Celel de tractiune animala.

In cazul mijloacelor de transpor cu tractiune animala prevaleaza carutele sau saniii,

iar in cazul mijloacelor de transport actionate prin efort fizic, cea mai mare
raspindire o au bicicleta.
In cazul unui accident de circulatie, si incazul folosirii mijloacelor de transport la o
infractiune, acestea pot crea urme. Si anume urme forma adica urme care reproduc
constructia exterioara a partii de contact. Sau urme materie care pot fi prezentate
sub resturi de substante sau obiecte.
La fel la fata locului in functie de suprafata pe care se circula. Pot fi lasate urme de
adincime, urme de suprafata, urme statice, urme dinamice, urme de stratificare si
de destratigficare.

In cele mai dese cazuri urmele create de rotile mijloacelor de transport vor fi de
natura statica ( in cazul stationarii, iar in caz de rulare normala precum si in caz de
frinare.
Mijloacele de transport de multe ori creaza urme insa tot o data practica a
demonstrat ca ele pot fi si purtatoare de urme. Aceste urme apar de obicei in caz de
lovire sau tamponare si pe mijlocul de transport sunt create urma forma de lovire si
anume de adincime, rupturi, sau urme materie, care se prezinta sub forma de
resturi de substante cum ar fi ulei, motorina, bucati de vopsea pete de singe sau
chiar shi fibre de materie. Insa pe linga caracteristicile generale, urmele mijloacelor
de transort mai pot furniza si niste indicii individuale care se refera in primul rind la
roti si sanii care provin din utilizarea mijlocului de transport si sunt prezentate sub
forma de elemente de uzura. Cum ar fi rupturi, stirbiri, perforari si altele, la fel prin
studiul urmelor in deosebi acelor de roti se pot depista si anumite caracteristivci de
grup cum ar fi numarul si distanta dinttre roti. Numarul dde roti pe o osie, latimea si
circumferinta rotilor precum si configuratia desenului antiderapant la fel urmele sub
forma de cioburi de sticla, bucati de lemn, bucati de masa plastica care sunt
desprinse de la mijlocul de transport in procesul accidentului la fel pot conduce la
identificarea mijloacelor de transport prin metoda reproducerii intregului dupa
partile componente in ceia ce priveste mijloacele cu tractiune animala si cele
manuala rotile carora sunt acoperite cu pneuri creaza aceleas urme ca si
automobilul, insa carutele cu roti de lemn, in conditii favorabile de sol creaza urme
in care se reproduc dimensiunile sinei, forma si distantele dintre cuile de fizare care
pot servi la identificarea criminalistica. Saniile creaza urme de frecare si care pot
reproduce dimensiunile, forma suprafetelor d e contact si distanta dintre acestea in
cazul urmelor mijloacelor de transport cu tractiune animala preucm si a celor
actionate manual ele smai sunt insotite si de urmele de picioare animale, aceste
urme poate indica specia animala si numarul animalelor directia de circulare iar in
cazurile in care urmele sunt vadit imprimate urmele mai pot sa reproduca si
anumite elemente caracteristice individuale cum ar fi crapaturi ale copitei, stirbiri,
dimensiuni de uzura a potcoavelor, particularitati de forma precum si alte elemente
individuale. Descoperirea si identificare urmelor mijloacelor de transpport, se face
de catre organele de cercetare si urmarire penala prin aplicarea metodelor si a
mijloacelor tehnico stiintifice de care dispun, in cazuridle mijloacelor de trasnport
autopropulsante, fixarea urmelor impune si efecturarea diferitor masurari. In rapoort
cu elementele traseului de circulatie al transportului, precum si al corpului uman
sau cadavrului, si cu alte obiecte cu care autovehicolul a venit in contact. Toate
aceste date trebue sa fie consemnate in procesul verbal, si trebue sa fie intocmit
planul schita de la fata locului. Insa concomitent cu masurarile urmele mijloacelor
de transport in deosebi cele semnalate in procesul verbal trebue sa fie fotografiate
aplicinduse pe larg metodele fotografice cunoscute in special metoda fotometrica.

Tema: balistica judiciara.

Notiuni generale, obiectul si sarcina criminalistice.

Notiunea si clasificarea armelor de foc.
Munitiile armelor de foc si explozibile.
Cercetarea locului faptei prin aplicarea armei de foc si a explozivelor.
A. Notiuni generale, descoperirea si fixarea armelor de foc.
B. Descoperirrea tuburilor si a proectivelor.
C. Stabilirea directie shi distantei a locului unde sa tras.
Expertiza balistica
cercetarea criminalistica al armelor albe.

Balistica judiciara constitue o ramura acriminalisticei care are destinatia investigarii

armelor de foc, munitiilor, urmelor de impuscaturi, in vederea elaborarii metodelor,
mijloacelor, privind fabricarea pastrarea. Principalul scop al balisticii consta in
1. Elaborarea metodelor si a mijloacelor necesare pentru descoperire fixare si
redicarea urmelor.
2. Argumentarea procedeelor de cercetare la fata loccului, in vederea determinarii
in special a directiei, distantei.
Locului de unde sa tras, numarul si succesiunea impuscaturilor.
2. Prin arma de foc se intelege un dispozitiv tehnic destinat nimicirii sistemelor vii
prin tragerea cu proectile puse in miscare de energia gazelor care ard ca urmare a
exploziei, pulberii sau a altei substante substituente in criminalistica exista mai
multe criterii de clasificare a armelor de foc si anume 1. Dupa modul de fabricare
deosebim arme de fabricatie industriala adica sunt acle care sunt produse dupa
anumite tehnologii pentru anumite sisteme si modele de arma.
2. Arme atipice care se clasifica in arme de fabricatie industriala insa care au suferit
careva modificari cum ar fi retezarea patului sau a tevii.
2. Arme de constructie proprii care sunt ansamblate si improvizate si sunt
cunoscute sub denumirea de arme rudimentare.
2. Dupa destinatia acestora:
arme militare sau de lupta, arme de vinatoare, arme sportive.
3. Dupa lungimea tevii deosebim.

Arme cu teava scurta (revolvere, pistoale)

2. Teava medie , pistoale semiautomate si automate.
3. Cu teava lunga. Carabine, arme de lupta. Arme de vinatoare.
In functie de onstructia canallului tevii deosebim.
Arme cu teava ghintuita
arme cu tava lisa
arme de constructie combinata.
Dupa calibru.
Arme de calibru mic.
Pin la 6,35.
Arme de calibru mijlociu,
pin la 9 mm.
Arme de calibru mare de la 9.

In cazul tragerii se pot determina urmatoarele caracteristici

1. Tipul armei de foc.
2. Modelul, calivrul si seria,
3. Daca arma este incarcata sau nu. Cite cartuse se afla in incarcator. Si daca in
teava se afla cartus.
4. Daca arma este in stare tehica cuvenita.
La fel si daca pe teava se gasesc resturi de tragere.
Cum ar fi miros, funingina sau depuneri de zgura.
5. Daca arma este in stare de tragere precum si pozzitia mecanismelor de inchidere.
In cazul cind se face ridicarea armei de foc care este gasita la fata locului.
Descoperirea urmelor se face prin descrierea procesului verbal.

Care trebue sa contina date cu referire la urma de picior, de incaltaminte, de

adincime, de suprafata, de stratificare sau destratificare. Forma, relieful,
dimensiunea precum si alte semnalmente, astfel prin masurare a urmei, se va
stabili si fixa urmatoarele caracteristici.
1. Urma plantei, piciorul descaltat,
2. Urma de incaltaminte.
Urma pllantei, ne reflecta urmatoarele caracteristici,
1. Lungimea urmei, care este distanta dintre extrema posterioara a calciiului shi cea
anterioara a degetului.
2. Latimea urmei, care este distanta dintre extremele laterale ale regiunii
metarsiene
3. Latimea urmei in regiunea tarsiana , precum si a calciiului in zona centrala.
4. Latimea arcadei, care este latimea mijlocului piciorului dintre regiunea
metarsiana shi tarsiana.
5. Unghiul degetelor. De la calcii.
2.). Urma de incaltaminte poate fi caracterizata prin 1. Lungimea urmei. Care este
distanta dintre extremele virfului unghiului si al tocului.
2. Lungimea pingelei
3. Partea intermediara a tocului care este de la partea posterioara a calciiului pina la
sfirsitul tocului.
4. Latimea pingelei care este partea de mijloc a urmei incaltamintei,( pingelei).
5. Latimea partii intermediare, care este mijlocul dintre pingea si toc.
6. Latimea tocului care este partea interioara al tocului.
Urmele de picioare mai rar pot fi ridicate in comun cu obiectul purtator insa acestea
pot fi ridicate prin mulare in cazul urmelor de adincime sau transferare in cazul
urmelor de suprafata.
Mularea acestor urme de obicei se face cu ajutorul gipsului insa pina la mulare, este
necesar de a inlatura toate corpurile straine din urma, de a intari margina urmei,
insa tot o data este necesar de a armui urma prin diferite modalitati.
La fel, urmele de picioare sunt fixate prin fotografiere care trebue sa fie executate la
fata locului in 2 feluri

in schita si in detaliu.
In ceia ce priveste mularea urmelor in zapada, in nisip, sau un sol mai zgrunturos
aceasta se face dupa ce au fost intreprinse masuri de intarire, si cea mai simpla
masura sau metoda consta din pulverizarea urmei cu un strat subtire de gips.
Iar ulterior peste crusta subtire de gips se toarna, pasta de mulaj pregatita. In
cazulmularii urmei pe zapada, apa nu trebue sa depaseasca temperatura zapezii
sau 10 grade.
4. Alte urme lasate de catre om.
Urmele de dinti si de buze. Urmele de dinti reflecta elementele de structura a
aparatului dentar inclusiv caracteristici cu privire la constructia exterioara a dintilor
care in ansamblu, ar putea asigura identificarea autorului urmelor.
Aparatul dentar prezinta mai multe varietati, cum ar fi forma, lungimea, latimea
dintilor, interpozitia acestora. Pot sa fie dinti rari, incalecati sau ingramaditi.
Este de remarcat faptul ca ridicarea urmelor de dinti trebue sa fie efectuata in
comun cu obiectul purtator. Iar examinarea urmelor se face prin comparare a
elementelor caracteristice relevante in coraport cu urmele modele care au fost
ridicate de la fata locului prin contrapunere atit pe cale vizuala cit si microscopica.
urmele de buze pot sa redea elemente caracteristice de forma, marime sau relief
care asigura identificarea autorului in acest caz expertul trebue sa solutioneze
problema trasiologica in cazul buzelor daca acestea au fost create de persoana
suspecta.
Urmele de buze pot sa reflecte un sir de probleme cu caracter diagnostic si anume
cu privire la virsta si sexul persoanei caracteristicile generale a buzelor, natura
substantei de stratificare precum si numarul de persoane participante la formarea
urmelor.
Dispunerea expertizei trasiologice a urmelor de dinti si a urmelor de buze, impune
obtinerea de modele pentru comparatie, care se realizeaza prin cererea de la
persoana suspecta, de a produce muscaturi in materiale dentare.
Iar in cazul urmelor de buze se efectuiaza apasari de buze, pe suprafete sterile de
sticla sau altor obiecte similare in dependenta de urmele care au fost create la locul
faptei,
in marea majoritate a cazurilor ceia ce este justificat prin urmele modele de dinti
sau de buze, este obtinut cu ajutorul specialistilor in domeniul medicinei in deosebi
a medicilor legisti, a stomatologilor, precum si orelisti.
2. Urmelel create de obiecte vestimentare.

In criminalistica urmele de inbracaminte, pot fi definite ca modificari produse pe

suprafata sau in adincimea materiei prin contactul inbracamintei care poate fi
purtata fie de faptuitor, persoana vatamata sau alta persoana participanta a
infractiunii, toate urmele de inbracaminte se prezinta in 3 aspecte.
Si anume.
Urme ca amprente care se formeaza prin contactul fizic direct a' obiectelor de
inbracaminte. Cu alte suprafete care sunt apte sa reproduca elementele de
structura a acestora.
2. Urme fragmente care pot aparea la fata locului ca rezultat al actiunilor violente
asupra inbracamintei, purtate de catre persoanele implicate in cimpul infractor.
3. Fibre de tesaturi. Care pot aparea pe imbracamintea sau pe corpul victimei si a
agresorului. Sau pe uneltele folosite la infractiune sau pe mijloacele de transport si
alte piese.
Descoperirea si fixarea urmelor nu implica procedeie specifice. Acestea se
realizeaza prin aceleas mijlocae ca si in cazul fixarii si ridicarii urmelor ca corpuri
delicte.
Urmele de materie biologica umana.

Descoperirea urmelor se face prin descrierea procesului verbal.

Care trebue sa contina date cu referire la urma de picior, de incaltaminte, de
adincime, de suprafata, de stratificare sau destratificare. Forma, relieful,
dimensiunea precum si alte semnalmente, astfel prin masurare a urmei, se va
stabili si fixa urmatoarele caracteristici.
1. Urma plantei, piciorul descaltat,
2. Urma de incaltaminte.
Urma pllantei, ne reflecta urmatoarele caracteristici,
1. Lungimea urmei, care este distanta dintre extrema posterioara a calciiului shi cea
anterioara a degetului.
2. Latimea urmei, care este distanta dintre extremele laterale ale regiunii
metarsiene
3. Latimea urmei in regiunea tarsiana , precum si a calciiului in zona centrala.
4. Latimea arcadei, care este latimea mijlocului piciorului dintre regiunea
metarsiana shi tarsiana.

5. Unghiul degetelor. De la calcii.

2.). Urma de incaltaminte poate fi caracterizata prin 1. Lungimea urmei. Care este
distanta dintre extremele virfului unghiului si al tocului.
2. Lungimea pingelei
3. Partea intermediara a tocului care este de la partea posterioara a calciiului pina la
sfirsitul tocului.
4. Latimea pingelei care este partea de mijloc a urmei incaltamintei,( pingelei).
5. Latimea partii intermediare, care este mijlocul dintre pingea si toc.
6. Latimea tocului care este partea interioara al tocului.
Urmele de picioare mai rar pot fi ridicate in comun cu obiectul purtator insa acestea
pot fi ridicate prin mulare in cazul urmelor de adincime sau transferare in cazul
urmelor de suprafata.
Mularea acestor urme de obicei se face cu ajutorul gipsului insa pina la mulare, este
necesar de a inlatura toate corpurile straine din urma, de a intari margina urmei,
insa tot o data este necesar de a armui urma prin diferite modalitati.
La fel, urmele de picioare sunt fixate prin fotografiere care trebue sa fie executate la
fata locului in 2 feluri
in schita si in detaliu.
In ceia ce priveste mularea urmelor in zapada, in nisip, sau un sol mai zgrunturos
aceasta se face dupa ce au fost intreprinse masuri de intarire, si cea mai simpla
masura sau metoda consta din pulverizarea urmei cu un strat subtire de gips.
Iar ulterior peste crusta subtire de gips se toarna, pasta de mulaj pregatita. In
cazulmularii urmei pe zapada, apa nu trebue sa depaseasca temperatura zapezii
sau 10 grade.
4. Alte urme lasate de catre om.
Urmele de dinti si de buze. Urmele de dinti reflecta elementele de structura a
aparatului dentar inclusiv caracteristici cu privire la constructia exterioara a dintilor
care in ansamblu, ar putea asigura identificarea autorului urmelor.
Aparatul dentar prezinta mai multe varietati, cum ar fi forma, lungimea, latimea
dintilor, interpozitia acestora. Pot sa fie dinti rari, incalecati sau ingramaditi.
Este de remarcat faptul ca ridicarea urmelor de dinti trebue sa fie efectuata in
comun cu obiectul purtator. Iar examinarea urmelor se face prin comparare a

elementelor caracteristice relevante in coraport cu urmele modele care au fost

ridicate de la fata locului prin contrapunere atit pe cale vizuala cit si microscopica.
urmele de buze pot sa redea elemente caracteristice de forma, marime sau relief
care asigura identificarea autorului in acest caz expertul trebue sa solutioneze
problema trasiologica in cazul buzelor daca acestea au fost create de persoana
suspecta.
Urmele de buze pot sa reflecte un sir de probleme cu caracter diagnostic si anume
cu privire la virsta si sexul persoanei caracteristicile generale a buzelor, natura
substantei de stratificare precum si numarul de persoane participante la formarea
urmelor.
Dispunerea expertizei trasiologice a urmelor de dinti si a urmelor de buze, impune
obtinerea de modele pentru comparatie, care se realizeaza prin cererea de la
persoana suspecta, de a produce muscaturi in materiale dentare.
Iar in cazul urmelor de buze se efectuiaza apasari de buze, pe suprafete sterile de
sticla sau altor obiecte similare in dependenta de urmele care au fost create la locul
faptei,
in marea majoritate a cazurilor ceia ce este justificat prin urmele modele de dinti
sau de buze, este obtinut cu ajutorul specialistilor in domeniul medicinei in deosebi
a medicilor legisti, a stomatologilor, precum si orelisti.
2. Urmelel create de obiecte vestimentare.
In criminalistica urmele de inbracaminte, pot fi definite ca modificari produse pe
suprafata sau in adincimea materiei prin contactul inbracamintei care poate fi
purtata fie de faptuitor, persoana vatamata sau alta persoana participanta a
infractiunii, toate urmele de inbracaminte se prezinta in 3 aspecte.
Si anume.
Urme ca amprente care se formeaza prin contactul fizic direct a' obiectelor de
inbracaminte. Cu alte suprafete care sunt apte sa reproduca elementele de
structura a acestora.
2. Urme fragmente care pot aparea la fata locului ca rezultat al actiunilor violente
asupra inbracamintei, purtate de catre persoanele implicate in cimpul infractor.
3. Fibre de tesaturi. Care pot aparea pe imbracamintea sau pe corpul victimei si a
agresorului. Sau pe uneltele folosite la infractiune sau pe mijloacele de transport si
alte piese.
Descoperirea si fixarea urmelor nu implica procedeie specifice. Acestea se
realizeaza prin aceleas mijlocae ca si in cazul fixarii si ridicarii urmelor ca corpuri
delicte.

Urmele de materie biologica umana.

Doros, criminalistica.

Notiuni generale despre trasiologie.

Clasificarea urmelor.
Regulile generale privind descoperirea fixarea si ridicarea urmelor.
Urmele de maini.
Urmele de picioare.
6. Alte urme lasate sau create de om.
7. Urmele create de instrumente shi mecanisme.
Cercetarea urmelor este cunoscuta in criminalistica sub denumirea de trasiologie
care este de fapt stiinta despre cercetarea criminalistica a urmei infractiunilor.
Cercetarea acestor urme,asigura de fapt reconstituirea tabloului ambiantei in care
sa savirsit infractiunea sau fapta. Asigura identificarea directa a faptuitorului
precum si alte persoane participante, asigura identificarea obiectelor,intrun mod
sau altul precum si asigura stabilirea datelor concrete cu privire la imprejurari, loc,
timp .modul de actiune sau alte circumstante, din cele mentionate mai sus reese ca
trasiologia se prezinta ca un domeniu separat, si tot o data bine determinat al
criminalisticii, care este destinat pentru cunoasterea legalitatii formarii urmelor, a
infractiunii si elaborarii metodelor sau mijloacelor necesare descoperirii fixarii si
ridicarii, urmelor pentru a putea stabili fapta, identifica faptuitorul, precum si
determina imprejurarile cauzei.
2. Clasificarea urmelor.
Urma infractiunii este considerata orce modificare produsa obiectelor din mediu
inconjurator prin actiunile infractionale care datorita formei si structurii lor pot
prezenta informatii cu privire la faptuitor, precum si determinarea de imprejurari.
Urmele pot fi clasificate dupa citeva criterii. (doros).
1. Dupa natura lor avem: urme forma si urma materie.
Urmele forme sunt create prin reproducerea constructiei exterioare a unui obiect pe
suprafata sau in volum.

2. Urma de materie, pot aparea pe parcursul savirsirii unei fapte infractionale sub
forma de feagmente de obiecte, resturi de materi sau substante in urma
interactionarii a 2 sau mai multe obiecte materiale..
2. Dupa factorii creatori, urme create de om, care se numesc homeoscopice, si urme
create de obiecte materiale sau care se numesc urme mecanice.
Urmele homeoscopice sunt cele lasate de om si ele se inpart in 2 categorii,
a. Create prin reproducerea constructiei exterioare a diferitor parti corporale sau
inbracaminte.
B. Create sub diferite forme de substante biologice, care apartin omului. Fire de par,
singe.
B. Urmele mecanice reproduc constructia exterioara a obiectelor si a corpurilor
solide.
A. Urme de instrumente. Topor, cutit,
b. Urme a mijloacelor de transport.
3. Dupa nivelul de modificare a suportului, avem: urme de adincime, urme de
suprafata, urme periferice, de stratificare si destratificare.
Urmele de adincime se prezinta sub forma de modificari esentiale in profunzice a
obiectului primitor, in locul unde acesta a venit in contact cu obiectul creator.
2. Urme de suprafata, ele nu produc schimbari esentiale ale obiectului primitor, se
divizeaza in 2 categorii.
\urme de stratificare care sunt formate prin depuneri de substante obiectului creator
sau de pe el pe suprafata obiectului primitor ( urmele papilare).
Urme de destradificare. Ele sunt formate prin preluarea de substante de pe
suprafata obiectului primitor ca exemplu destratificarea vopsele de pe un obiecte
curent vopsit.
3. Urmele periferice.
Acestea redau configuratia conturul unui obiect. Pozitia caruia a fost schimbata. In
urma savirsirii unei fapte de pe locul unde acesta sa gasit un timp indelungat.
Dupa modul de formare, avem urme statice. Si urme dinamicesunt urmele create
prin apasare sau lovire, in momentul culminant de creare a acestor urme obiectele
participante adic atit obiectul primitor cit si cel creator se afla in stare statica unul
fata de altul.

2. Urmele dinamice, ele se formeaza in urma miscarii de alunecare a unui obiect, si

este format pe suprafata celuilalt obiect.

3))))) descoperirea, fixarea si ridicare umrelor.

Prin descoperire se intelege depistarea urmelor, de catre organele de urmarire
penala prin efectuarea la fata locului a activitatilor bazate pe realizarile tactice si
mijloacele tehnico stiintifice criminalistice,
prin fixare si ridicare intelegem acel operatiuni efectuate de catre organele
mentionate procedural tehnice de certificare a existentei si starii urmelor precum si
conservarea acestora, pentru a putea fi folosite ulterior in stabilirea adevarului.
Descoperirea fixarea si ridicarea urmelor, necesita a fi efectuata potrivit unor reguli
generale si anume 1. Respectarea stricta a normelor dreptului procesual penal ce
reglementeaza efectuarea cercetarii locului faptei. Si a perchezitiei acestea fiind
prevazute ca principalele actiuni destinate descoperirii si fixarii urmelor
2. Utilizarea in limite maxime a mijloacelor tehnico criminalistice care au menirea sa
majoreze capacitatea de perceptie adica eficienta activitatilor de cautare a urmelor
inclusiv acelor ascunse.
3. Aplicarea tuturor masurilor posibile pentru a proteja urmele in special in cazul
aminarii cercetarii locului faptei. Sau daca aceasta se face in conditii nefavorabile,
ploi,ninsori.
4. Fixarea urmelor descoperite se face prin descrierea lor in procesul verbal acesta
fiind tot o data principalul mijloc de fixare sub aspect procesual, si formularile
trebue sa fie laconice , clare, si de inalta precizie deci in procesul verbal trebue sa
fie consemnate urmatoarele:
caracteristicile generale ale obiectului purtator, adica unde se afla, prin ce se
caracterizeaza.
Categoria si tipul urmei, pozitia acesteia in raport cu suprafata obiectului primitor.
Precum si datele cu primire la descoperire fixare si ridicare.
5. Toate urmele indiferent de natura acestora trebue sa fie fotografiate apelinduse la
metoda fotomentrica deoarece acestea au menirea de a demonstra si cetifica
datele incluse in procesul verbal, la rindul sau fotografiile redau cu claritate
caracteristicile urmelor si in unele cazuri le pot deveni obiecte ale expertizei
criminalistice.

6. Urmele descoperite la fata locului, de regula se ridica in comun. Cu obiectul sau o

parte separta a acestuia. Daca obiectul purtator, este de valoare, supravoluminos,
sau intransportabil si nu poate firidicat.
Urmele pot fi ridcate procedinduse se face mularea urmelor in adincime cu ajutorul
solutiei de gips, plastilina sau orce alte materiale polimerice, sau se face
transferarea urmolor de suprafata, pe pelicule dacteloscopice, foi de hirtie
fotografica sau alte materiale adezive. Sau se face recoltarea urmelor materie, se
face prin razuire, apsorbire, atragere cu magnet, sau alte modalitati.
4. Urmele de maini.