21. Sondajul vezical la femeie. Definitie. Tehnica. Incidente si accidente.

Ingrijiri ulterioare
Definitie
Manopera prin care se realizeaza evacuarea vezicii urinare, cu ajutorul unei sonde.
Tehnica
Identificati pacienta; verificati recomandarea medicala; protejati patul cu aleza si musama;
indepartati perna si pliati patura; lasati accesibila numai regiunea vulvara; spalati mainile si imbracati
manusi de unica folosinta; efectuati toaleta regiunii vulvare cu apa si sapun sau dezinfectati organele
genitale.
Indepartati materialele folosite pentru toaleta si asezati intre coapsele pacientei tavita
renala. Schimbati manusile de unica folosinta cu cele sterile. Evidentiati meatul urinal. Dezinfectati
orificiul uretral de sus in jos, folosind 2-3 tampoane. Prindeti sonda intre degetele mediu si inelar ale
mainii dominante. Lubrefiati in intregime cu ulei steril. Orientati varful sondei in sus, tinand-o ca pe
un creion in timpul scrisului. Introsuceti sonda in uretra la o adancime de 4-5 cm. Continuati sondajul
in functie de scopul propus: evacuare, recoltare, spalatura.
Incidente si accidente
Sonda nu mai progreseaza de la un anumit nivel datorita unor stricturi uretrale; adenom de
prostata sau creearea unei cai false (vine sange pe sonda). In cazul stricturilor se cateterizeaza uretra cu
bujii filiforme sau se face punctia suprapubiana. In adenomul de prostata se incearca cateterizarea cu o
sonda Tieman subtire sau punctie suprapubiana. Sangerarea uretrei in timpul manevrelor de
introducere a sondei arata formarea unor cai false. Se va incerca cateterizarea cu o sonda mai groasa,
cu blandete sau punctia vezicii urinare hemoragia ex vacuo la sfarsitul golirii vezicii urinare; se
evita golind lent vezica urinara. Frisoanele, febra se datoreaza infectiei urinare si necesita tratament
antibiotic in functie de sensibilitatea germenilor.
Ingrijiri ulterioare
Ajutati pacienta sa se imbrace. Reasezati perna si inveliti pacienta. Asezati pacienta in
pozitie comoda. Verificati daca pacienta acuza disconfort.
22. Administrarea antidiabeticelor. Definitie. Actiune. Forma de prezentare. Cai de administrare.
Interventiile asistentei. Reguli de respectat
Definitie
Reprezinta administrarea unor medicamente pe cale orala sau injectabila utilizate pentru
controlul diabetului zaharat. Insulina si glucagonul sunt hormoni polipeptidici secretati de pancreasul
endocrin.
Actiune
Exista insuline cu actiunie rapida, insuline cu actiune lenta si semilenta.
Forma de prezentare
Injectabila (insulina) sau per os (antidiabeticele orale)
Cele cu actiune rapida:
Insulina obisnuita, ordinara, in fiole de 5 ml ( 200u.i./fiola si 40 u.i./ml)
Insulinele cu actiune prelungita pot fi cu activitate medie (10-14 h)
Antidiabeticele orale sunt folosite in diabetul de tip II (insulino independent).
Se folosesc sub doua forme principale: sulfamide hipoglicemiante si biguanidele.
Biguanidele sunt utile tot in diabetul de tip II.
Principalele clase de medicamnete orale: derivatele de sulfoniluree, metformin, derivati de
tiazolidindione.
Cai de administrare
Administrare subcutanata in regiunea abdominala insulinele prandiale si in regiunea
anterioara coapselor insulinele bazale, administrare intraperitoneal, administrare intravenoasa, numai
insulina normala, care este solubila in apa folosita in urgenta.
Interventiile asistentei
Asigura un regim alimentar echilibrat. Recolteaza produsele pentru examenele de laborator
( sange, urina). Administreaza medicatia prescrisa de medic. Monitorizeaza functiile vitale. Educarea

bolnavului pentru a-si administra corect medicatia, a se alimenta corect. Invatarea bolnavului pentru a
evita alcoolul, fumatul, eforturile fizice mari, obezitatea.
Reguli de respectat
Respectarea medicatiei prescrise. Identificarea medicamentelor de administrat asistenta
trebuie sa cunoasca forma de prezentare, culoarea, mirosul. Verificarea calitatii lor. Respectarea cailor
de administrare a medicamentelor. Solutiile uleioase se administreaza strict intramuscular, solutiile
hipertone se administreaza strict intravenos. Respectarea orarului de administrare si a ritmului prescris
de medic. Preparatul si doza sunt stabilite de medic si trebuie respectat, se pot schimba doar la
indicatia medicului. Respectarea somnului bolnavului (exceptie fac antibioticele etc.). Evitarea
incompatibilitatilor. Respectarea succesiuni in administrarea medicamentelor: tablete, capsule, solutii,
picaturi, injectii, ovule, supozitoare. Lamurirea bolnavului asupra medicamentelor prescrise. Anuntarea
imediata a greselilor de administrare a medicamentelor. Administrarea imediata a medicamentului
desfacut sau deschis. Respectarea masurilor de asepsie pentru a preveni infectiile intraspitalicesti.
Efectuarea periodica a controalelor clinice si de laborator. Evitarea alcoolului, fumatului, eforturilor
fizice mari, obezitatii. Orice schimbare se va face cu multa prudenta strict supravegheat. Doza si
preparatul se schimba doar la indicatia medicului. Dozele de insulina se masoara in unitati.
Administrarea se face cu seringi de insulina cu gradatii pentru 40, respectiv 100 unitati de insulina pe
mililitru. Seringile se arunca dupa utilizare, nu se refolosesc. Injectia se face cu cca. 15 minute inainte
de servirea mesei ( in functie de preparatul de insulina folosit).
23. Administrarea anticoagualantelor. Definitie. Actiune. Forma de prezentare. Cai de administrare.
Interventiile asistentei. Reguli de respectat.
Definitie
Reprezinta administrarea unor medicamente care inhiba sau impiedica coagularea sangelui.
Actiune
Impiedica coagularea intravasculara a sangelui. Mecanismul lor de actiune desi este diferit,
totusi efectul produs este asemanator, actionand inhibitor asupra vreunui factor de coagulare si
impiedicand astfel coagularea.
Forma de prezentare
Heparina cu actiune prompta, dar de scurta durata. Fiole, fl. 1 ml cu Heparina calcica sau
sodica (absorbtie lenta). Heparina lipocalcica cu administrare orala. Trombostop 2 mg. Se
administreaza pe cale orala. Calciparina, seringi preumplute (3800-7600 UI), Sintrom comprimate 4
mg.
Cai de administrare
Orala, injectie i.v, i.m, subcutanat, PEV.
Interventiile asistentei
Supravegherea cu atentie a bolnavului, orice manifestare hemoragica trebuie raportata
imediat medicului. In cazul accidentelor hemoragice, alaturi de masurile obisnuite din cursul
hemoragiilor similare se va administra bolnavului si sulfat de protamina in solutie de 1% i.v, la
indicatia medicului. In cazul hemoragiilor provocate de preparate cumarinice si indadionice, se
administreaza vitamina K, la indicatia medicului. Hemoragiile mai pot fi stapanite si prin transfuzii de
sange indicate de medic. Asistenta trebuie sa recunoasca la timp efectele secundare ale medicatiei
anticoagulante. Recolteaza produsele pentru examenele de laborator (sange, urina) si administreaza
medicatia prescrisa de medic. Monitorizeaza functiile vitale. Educa bolnavul pentru a-si administra
corect medicatia, a se alimenta corect.
Reguli de respectat
Respectarea tratamentului prescris de medic. Identificarea medicamentelor de administrat
si respectarea cailor, dozei, orarului si a ritmului de administrare a medicamentelor ce este stabilit de
medic. Solutiile uleioase se administreaza strict intramuscular, solutiile hipertone se administreaza
strict intravenos. Respectarea somnului bolnavului (exceptie fac antibioticele etc.). Evitarea
incompatibilitatilor. Servirea bolnavului cu doza unica de medicament. Respectarea succesiuni in
administrarea medicamentelor: tablete, capsule, solutii, picaturi, injectii, ovule, supozitoare. Lamurirea
bolnavului asupra medicamentelor prescrise. Anuntarea imediata a greselilor de administrare a

medicamentelor. Administrarea imediata a medicamentului desfacut sau deschis. Respectarea

masurilor de asepsie pentru a preveni infectiile intraspitalicesti. Evitarea oricarui traumatism
tratamentul anticoagulant este contraindicat in diateze hemoragice, insuficienta hepatica, hipertensiune
maligna, ulcerul gastroduodenal florid, endocardite bacteriene. Controlul hemoragiilor oculte din
scaun si sedimentul urinar.
Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin teste de laborator. Inceperea,
continuarea sau intreruperea acestuia este hotarata de medic. Nu se asociaza tratamentul anticoagulant
cu administrarea de aspirina, antitermice, antiinflamatoare.
24. Masurarea si notarea diurezei. Definitie. Indicatii. Masurarea si notarea in FO.
Definitie
Procesul de formare si eliminare a urimei din organism timp de 24 ore.
Indicatii
Obtinerea datelor privind starea morfologica a aparatului renal. Cunoasterea volumului
diurezei, urmarirea bilantului circulatiei lichidului in organism.
Masurarea si notarea in FO
Colectarea urimei pe 24 ore: se pregatesc recipiente vase cilindrice gradate, cu gat larg,
spalate si clatite cu apa distilata si acoperite. Colectarea incepe dimineata la o anumita ora si se termina
ziua urmatoare la aceeasi ora. Se informeaza pacientul asupra necesitatii colectarii corecte a urimei si
asupra procedeului. Pacientul urineaza dimineata la o ora fixa, aceasta cantitate de urina, de la prima
emisie se arunca. Se colecteaza apoi toate urinele emise in 24 ore, se vor pastra pana a doua zi la
aceeasi ora, pastrandu-se si urina de la ultima emisie. Recipientul de urina este etichetat cu numele
pacientului, numar de salon, se tine la racoare, pentru a preveni descompunerea urinei. Valori
fiziologice normale: la femei 1000-1400 ml/24 ore, la barbati 1200-1800ml/24 ore.
Diureza se noteaza zilnic in foaia de temperatura a pacientului prin hasurarea patratelelor
corespunzatoare cantitatii de urina si zilei respective. Spatiul dintre doua linii orizontale a foii de
temperatura corespunde la 100 ml urina. Cantitatea de urina eliminata in 24 de ore, in mod normal,
este de aproximativ 1500 ml.
25. Masurarea si notarea temperaturii corpului. Definitie. Clasificare. Masurarea si notarea
Definitie
Rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare de caldura prin dezintegrarea
alimentelor energetice.
Clasificare
Exista o clasificare a febrei, in functie de marimea sa, astfel: stare subfebrila pana la 38
grade C, febra moderata 38-39 grade C, febra ridicata (mare) 39-41 grade C, febra foarte ridicata
(foarte mare) hipertermia, mai mult de 41 grade C.
Masurarea si notarea
Pentru masurarea in axila: se aseaza bolnavul in pozitie de decubit dorsal sau in pozitie
sezanda. Se ridica bratul bolnavului. Se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului. Se aseaza
termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele. Se apropie bratul de trunchi,
cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui. La pacientii slabiti, agitati precum si la copii,
bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre asistenta. Termometrul se mentine timp de 10 minute.
Pentru masurarea in cavitatea bucala: se introduce termometrul in cavitatea bucala, sub
limba sau pe latura externa a arcadei dentare. Pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas.
Se mentine termometrul timp de 5 minute.
Pentru masurarea rectala: se lubrefiaza termometrul. Se aseaza pacientul in decubit lateral,
cu membrele inferioare in semiflexie, asigurandu-i intimitatea. Se introduce tubul termometrului in
rect, prin miscari de rotatie si inainte. Termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii. Se mentine
termometrul timp de 3 minute. Dupa terminarea timpului de mentinerese scoate si se stege cu o
compresa. Se spala termometrul si se scutura. Se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta. Se
noteaza valoarea obtinuta in foia de temperatura.

Notarea unui punct pe verticala, corespunzatoare datei si timpului zilei, scotand pentru
fiecare linie orizontala, doua diviziuni. Se uneste valoarea prezenta cu cea anterioare, pentru obtinerea
curbei termice. In alte documente se noteaza cifric.
Temperatura normala (fiziologica) 36-37 grade C afebril; valori patologice: hipertermie
37-38 grade C, subfebrilitate 38-39 grade C, febra moderata 39-40 grade C, febra ridicata 40-41 grade
C, hiperpirexie >41 grade C, hipotermie <36 grade C.
26. Administrarea oxigenului. Definitie. Indicatii. Tehnica
Definitie
Corectarea deficitului de oxigen din organism prin asigurarea unei cantitati
corespunzatoare de oxigen la tesuturi (prin combaterea hipoxiei).
Indicatii

Tehnica

27. Ingrijirea plagii operatorii. Definitie. Ingrijirea plagii operatorii. Scoaterea firelor
Definitie
Intreruperea continuitatii tegumentelor sau a mucoaselor (soluite de continuitate) produsa
printr-o interventie chirurgicala.
Ingrijirea plagii operatorii
Dupa ce bolnavul este adus in salon din sala de operatie se examineaza pansamentul, daca
s-a largit sau s-a deplasat, va fi intarit cu o fasa noua suprapusa, fara sa se desfaca cel din sala de
operatie, se controleaza de mai multe ori pe zi daca plaga sangereaza. Se schimba pansamentul infectat
la indicatia medicului. Se spala pe maini si analizam aspectul pansamentului (imbibare cu sange,
miros, aspectul plagii).
Plaga suturata neinflamata se trateaza prin pansare sterila. Se degreseaza cu benzina
tegumentul din jurul plagii se dezinfecteaza cu tinctura de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distanta
de 6-7 cm, folosind, la fiecare stergere, alt tampon. Daca sunt modificari anuntam medicul (sangerare,
cruste, inflamatie, edeme, colectie purulenta de la granulom de fir). Plaga suturata se dezinfecteaza,
deasemenea, printr-o singura stergere cu tamponul imbibat in tinctura de iod sau alcool. Apoi se
dezinfecteaza din nou tegumentul din jurul plagii se acopera plaga cu compresa sterila pansamentul
se fixeaza dupa metoda cunoscuta.
Scoaterea firelor
Scoaterea firelor de la nivelul plagii constituie actul final al vindecarii, care permite
externarea bolnavului chirurgical. Daca plaga evolueaza fara nici o problema, firele se scot in a 5-a zi
la operatiile mici, in a 8-a zi la operatiile mijlocii si in a 10-12-a zi la neoplazici, varstnici, denutriti.
28. Regimul igienico-dietetic in hipertensiunea arteriala. Definitie. Alimente permise. Alimente
interzise. Regimul de viata.
Definitie
Hipertensiunea arteriala este un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si a
celei diastolice peste valorile normale. Dupa OMS se considera valori normale pentru presiunea
maxima 140-160 mmHg, interpretate in raport cu varsta, sexul si greutatea, iar pentru minima 90-95
mmHg.
Alimente permise
Fara sare, fainoase in cantitate limitata fierte fara sare, oua in cantitate redusa (1-2 pe
saptamana) fara galbenus, carne, in cantitate redusa de 3 ori pe saptamana (vita, vitel, gaina, pui), slaba
fiarta, ca rasol toate fara sare, peste slab. Grasimi crude, vegetale, ulei de porumb, floarea soarelui,
margarina nesarata. Totul se da crud la salate, cam 50g/zi. Paine alba sau intermediara fara sare, veche
de o zi sau prajita. Legume si zarzavaturi: morcovi, dovlecei, fasole verde, ardei, vinete crude sau
fierte trecute prin sita. Lapte si branzeturi: lapte dulce, iaurt, lapte batut, branza de vaci, cas, urda
nesarata, lapte cu cafea. Fructe sub orice forma crude, coapte pireuri, compoturi. Dulciuri preparate

fara bicarbonat si sare, din aluat fiert, uscat cu branza de vaci, cu fructe sau gelatina de fructe, cu lapte,
iaurt, salata de fructe, cu miere, dulceata. Bauturi: lapte simplu degresat, lapte batut sau iaurt, sucuri de
fructe sau zarzavaturi, ceaiuri de plante. Condimente: sos de rosii, sosuri dietetice cu zeama de
zarzavat (seara in cantitate redusa), verdeturi tocate, zeama de lamaie si sare limitata.
Alimente interzise
Lapte integral, branzeturi sarate si grase. Carne grasa, viscere, vanat, peste gras sau sarat,
conserve de peste sau carne, afumaturi. Oua in cantitate crescuta (mai ales galbenusuri), oua tari,
omleta, jumari, maioneza. Grasimi animale in cantitate crescuta (unt, untura, frisca, smantana, seu,
slanina), grasimi prajite. Paine cu sare si paine neagra. Fainoase preparate cu sare si in cantitate mare.
Branzeturi: grase, sarate, fermentate. Sosuri: cu grasimi prajite, cu zeama de carne, cu mustar sau
maioneza. Legume si zarzavaturi care contin mult sodiu ( telina, spanac, varza acra, muraturi).
Dulciuri preparate cu bicarbonat, cu unt si galbenus de ou, cu ciocolata sau cacao. Bauturi alcoolice,
cafea, ceai tare, lichide in exces. Condimente: sare mai mult decat este prescris, piper, ardei iute, boia
de ardei, hrean, mustar, ceapa, usturoi.
Regimul de viata
Consta in limitarea eforturilor fizice, cu lucru de 6-8 ore/zi, dupa caz, cu respectarea orelor
de somn si a orelor de masa. Au o mare importanta mijloacele psihoterapice, combaterea anxietatii si
evitarea situatiilor confidentiale din mediul de viata sau munca. Vor fi cautate si incurajate elementele
de satisfactie din profesiunea bolnavului, vor fi cultivate preocuparile care produc relaxarea (plimbari,
lectura, muzica, teatru).
29. Punctia pleurala. Definitie. Tehnica. Ingrijiri ulterioare.
Definitie
Prin toracocenteza se intelege patrunderea in cavitatea pleurala cu ajutorul unui ac sau
cateter prin peretele toracic.
Tehnica
Se identifica pacientul, se face pregatirea fizica si psihica, explicand necesitatea tehnicii si
obtinerea consimtamantului informat. Se masoara functiile vitale si vegetative. Se aseaza pacientul in
pozitia indicata. Se dezinfecteaza locul punctiei cu betadina. Se fixeaza campuri sterile deasupra si
dedesubtul locului punctiei. Se pregateste seringa cu xilina 1%, se ofera medicului. Se ofera medicului
acul cu care se va face punctia. Se introduce acul in: spatiul 2 intercostal pe linia medie claviculara
pentru evacuarea aerului, spatiul 8-9 intercostal pe linia axilara posterioara pentru celelalte situatii. Se
extrage lichidul cu ajutorul unei seringi si al unui tub de polietilena in forma de T. Se deconecteaza
seringa de catre medic si se insera cateterul de plastic retregandu-se usor acul. Se recolteaza circa 50
ml de fluid in 3 siringi pentru: dozarea proteinelor, glucozei si stabilirea celulelor existente. Se
ataseaza la cateter un tub de polietilena pentru colectarea restului de lichid in vasul de sticla.se
supravegheaza ca evacuarea lichidului sa se faca lent fara a depasi 1200 ml pe punctie pentru a evita
E.P.A. Se scoate lent cateterul la finalul procedurii. Se maseaza si se panseaza steril locul punctiei. Se
eticheteaza si se trimite la laborator lichidul colectat pentru examen citologic si biochimic. Se
transporta pacientul la radiologie pentru efectuarea radigrafiei de control (pentru evidentierea unui
eventual pneumotorax sau a unei incomplete evacuari a lichidului pleural). Se masoara si se noteaza
functiile vitale si vegetative.
Ingrijiri ulterioare
Se asigura repausul la pat pe o perioada prescrisa de medic. Se suprevegheaza pulsul,
tensiunea arteriala, respiratia, culoarea tegumentelor, periodic. Se informeaza imediat medicul in cazul
aparitiei cianozei, dispneei, tahicardiei, secretiilor bronsice. Se alimenteaza pacientul la pat mai intai
cu lichide: ceai, compot, cafea. Se administreaza medicamentele prescrise conform recomandarilor
medicului. Se instruieste pacientul pentru a-si relua activitatea la circa o ora dupa examinarea de catre
medic.
30. Punctia abdominala (paracenteza). Definitie. Tehnica. Ingrijiri ulterioare.
Definitie
Punctia abdominala sau paracenteza consta in traversarea peretului abdominal cu ajutorul
unui trocar in diferite scopuri.

Tehnica
Executia punctiei se face de catre medic ajutat de 1-2 asistente in salon sau in sala de
tratamente. Personalul isi spala mainile, le dezinfecteaza. Medicul alege locul punctiei.
Asistenta II pregateste patul cu musama, aleza, cearsaf, aseaza pacientul in pozitia
corespunzatoare locului ales. Asistenta I pregateste locul punctiei, dezinfectie tip III, serveste seringa
incarcata cu anestezic. Medicul face anestezia locala. Asistenta II mentine pacientul in pozitia data.
Asistenta I serveste manusile chirurgicale medicului, serveste campul chirurgical. Medicul protejeaza
locul punctiei cu camp steril. Asistenta I dezinfecteaza locul punctiei, serveste bisturiul sau direct
trocarul. Medicul executa incizia sau direct punctia cu trocarul, scoate mandrinul. Asistenta II
supravegheaza permanent faciesul, respiratia, starea bolnavului. Asistenta I recolteaza in eprubete
lichidul de ascita, serveste tubul prelungitor al canulei trocarului (pentru evacuare). Medicul adapteaza
tubul prelungitor. Asistenta I supravegheaza scurgerea lichidului in vasul colector. Asistenta II
supravegheaza pacientul. Personalul schimba pozitia pacientului daca se intrerupe scurgerea lichidului.
Medicul retrage trocarul, aplica agrafa Michel daca a folosit bisturiul pentru incizie. Asistenta I
dezinfecteaza locul punctiei, face o cuta a pielii, aplica pansament uscat compresiv. Asistentele strang
cearsaful in jurul abdomenului pacientului, fixandu-l cu ace de siguranta.
Ingrijiri ulterioare
Se aseaza comod in pat, astfel ca locul punctiei sa fie cat mai sus pentru a evita presiunea
asupra orificiului si scurgerea lichidului in continuare. Se asigura o temperatura optima in incapere si
liniste. Dupa 6 ore se indeparteaza cearsaful strans in jurul abdomenului. Se masoara circumferinta
abdominala si se noteaza. Se suplineste pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale. Se monitorizeaza
pulsul, tensiunea arteriala. Se noteaza valorile inregistrate in primele 24 de ore. Pansamentul se
schimba, respectand masurile de asepsie. Agrafele se scot dupa 48-72 de ore.