Cap 2.

2 Stabilirea schemei de organizare a

SV,determinarea numarului de dinti pentru rotile dintate si
trasarea diagramei fierastrau reala
Cap 2.2.1 Stabilirea schemei de organizare a SV

Schema cinematica a cutiei proiectate

Alegerea schemei de organizare se face pe baza rezultatelor obtinute la

calculul de tractiune in cadrul caruia s-a efectuat etajarea cutiei de
viteze.Cunoscandu-se numarul de trepte,trebuie aleasa solutia de cuplare pentru
fiecare treapta,tinand seama de tipul automobilului pentru care se proiecteaza cutia
de viteze.In prezent,sunt raspandite la autobuze cutiile de viteze care utilizeaza
solutia de cuplare a treptelor cu mufe de cuplare sau sincronizatoare.
In schema de organizare a cutiei de viteze,la alegerea pozitiei rotilor
dintate fata de lagarele arborilor,este necesar sa se adopte initial,prin comparatie
cu realizari similare existente,urmatoarele elemente:latimea rotilor dintate b,latimea
sincronizatoarelor ls,latimea lagarelor B,distantele dintre rotile dintate si jocul dintre
rotile dintate j.

Cap 2.2.2 Alegerea distantei dintre axe si a modulului normal

Distanta dintre axe se calculeaza in functie de momentul motor maxim cu formula:

C=263 M M [mm]
Unde:
MM-momentul motor maxim in [DaN*m]
3

C=26 M M =263,9=102 [mm ]

Aceasta distanta se definitiveaza la calculul rotilor dintate.
Modulele rotilor dintate se determina in functie de tipul automobilului si
valoarea momentului maxim ce trebuie transmis. Deoarece momentul maxim este
de 597,2 [N*m] ,se va alege diametrul pitch (DP)= 6.
Tabelul 2.1 Valorile diametrului pitch in functie de momentul motor

Modulul se calculeaza cu relatia:

m=25,4/DP=25,4/6=4,23
Aceasta valoare se va rotunji la valoarea inferioara m=4.

Cap 2.2.3 Determinarea numarului de dinti pentru rotile

dintate

Calculul porneste de la pastrarea riguroasa a distantei dintre axe pentru

toate perechile de roti dintate si de la pastrarea modulului normal.

In cazul acestui tip de cutie de viteze,dantura rotilor dintate este cu dinti

inclinati la toate angrenajele,astfel incat pentru toate perechile se vor aplica
calculele aferente determinarii numarului de dinti pentru o cutie de viteze cu roti cu
dinti inclinati.
Cand se face calculul numarului de dinti ai rotilor dintate trebuie
indeplinite mai multe cerinte:realizarea rapoartelor de transmitere determinate la
etajarea cutiei de viteze,alegerea pentru pinioanele cu diametrele cele mai mici a
numarului de dinti apropiat de numarul minim de dinti admisibil,pentru realizarea
unui schimbator de viteze cat mai compact.

Z s+Z p=

C2cos 1,2
mn

Zs
=i
Z p svj

Unghiul de inclinare al dintilor se calculeaza cu formula:

( Z2C+ Z m )

1,2=arccos

Cu ajutorul acestor formule se pot calcula numerele de dinti pentru toate

treptele de viteza ale schimbatorului.
Raportul de transmitere al angrenajului permanent:

i p= 1.30

Se calculeaza

C1 =

2 C 2102
=
=51 [mm]
m
4

z1=23 dinti
z2=31 dinti

i pfinal i p
1.1741.20
100=
100=3,56
i pfinal
1.174

1,2=arccos

Z p+ Z S
mn =25,8
2C

Treapta I
is1=2,88
Z1= 13 dinti
Z2=37 dinti
is1ef=2,84

i s 1i s1 ef
100=1,38
i s 1 ef

1,2=arccos

( Z2C+ Z m )=11,2
p

Treapta a II-a
is2=2.076
Z3= 15 dinti
Z4=31 dinti

is2ef=2.066

=0,48

1,2=25,7

Treapta a III-a
is3=1.485
Z5= 20 dinti
Z6=29 dinti
is3ef=1.45

= 2.35%
1,2=16,3

Treapta a IV-a
is4=1.07
Z7= 23 dinti
Z8=24 dinti
is4ef=1.043

= 2,52%

1,2=22.9
Treapta a V-a

is5=0,78
Z9= 20 dinti
Z10=25 dinti
is5ef=0,8

= 2,5%
1,2=28,1

Cu ajutorul acestor rapoarte de transmitere,se pot recalcula vitezele de

deplasare,minime si maxime in fiecare treapta a schimbatorului de viteze.

V ' j=

0.377r rn ' n ' '

i 0i SV 1
n'

V ' 'j=

( )

j1

0.377r rn ' ' n ' '

i 0i SV 1
n'

V1=25[Km/h]
V1=33,34[Km/h]
V2=33,34 [Km/h]
V2=43,34Km/h]
V3=43,34Km/h]
V3=56,34[Km/h]
V4=56,34[Km/h]
V4=73,25[Km/h]
V5=73,25[Km/h]
V5=95,22[Km/h]

( )

, j=1,2,3 N (pentru viteza inferioara)

j1

, j=2,3 N (pentru viteza superioara)

100
90
80
Treapta 1

70

Treapta 2

60

Treapta 3

50

Treapta 4

40

Treapta 5

30
20
10
0
0

500

1000

1500

2000

2500

3000

Fig. 2.1- Diagrama fierastrau reala

Cap 2.2.4 Determinarea numarului de dinti pentru mersul

inapoi
Solutia pentru treapta de mers inapoi se alege in functie de posibilitatile
constructive ale cutiei de viteze,precum si de raportul de transmitere necesar
pentru obtinerea unei forte de tractiune suficient de mare si a unei viteze reduse de
deplasare a automobilului pentru a da posibilitatea unei manevrari corecte.
In cazul rotilor de mers inapoi vom alege roti cu dinti drepti pentru a
putea folosi mecanismul de cuplare cu roata baladoare.Chiar daca apar socuri si
zgomote in angrenare,folosirea limitata a acestora permite folosirea acestei solutii.
Raportul de transmitere in cazul mersului inapoi se considera aproximativ
egal cu cel al primei trepte,din conditia de panta maxima,ce trebuie urcata in
ambele sensuri.
Deoarece trebuie introdusa o a treia roata in angrenare,pentru a schimba
sensul de rotatie,intre rotile de pe arborele primar,respectiv secundar,trebuie sa
existe un spatiu.Existenta lui permite obtinerea unui raport de transmitere apropiat
de cel al primei trepte.
Raportul din prima treapta de viteze este i SV1=3,75,iar numerele de dinti
sunt Z1=13 dinti,respectiv Z2=37 dinti,vom alege pentru treapta de mers inapoi un
raport de transmitere de imi=3.6.

Astfel:
Z1mi=13 dinti
Z2mi=47 dinti
Deoarece roata baladoare nu influenteaza raportul de trasmitere al
cuplului,ea poate avea orice numar de dinti.Astfel se va alege pentru roata
baladoare:
Zbl=13 dinti
Pentru ca roata baladoare sa poata fi permanent in angrenare cu
celelalte doua roti,trebuie sa ii gasim cotele de pozitionare.Aici trebuie sa tinem
cont de distanta dintre axul rotii baladoare si axele de rotatie a celorlalte roti,pentru
ca acestea sa poata fi mereu in angrenare completa.
Astfel se calculeaza distantele:

D 1=

( Z 1 mi + z bl)mn ( 13+ 13 )4
2

=52 mm

D 2=

( Z 2 mi +Z bl )mn ( 47+13 )4
2

=120 mm

Cu ajutorul acestor valori se determina pozitia rotii de mers inapoi.(cotele X si Y)

Din figura de mai sus ,cota X va fi inaltime in triunghiul O 1O2O3.

S= p ( pC )( pD1 ) ( pD 2)
P=

C+ D 1+ D 2 102+52+120
=
=137 mm
2
2

S= 137 ( 137102 )( 13752 ) (137120)= 1 37358517

Dar:

S=

XC
2S 22632
= X=
=
51.6[mm]
2
C
10 2

Din teorema lui Pitagora:

=2632 [mm]2

Y = D 22X 2 = 120 251.62

=108[mm]

Cap 2.3 Calculul si proiectarea mecanismului reductor

Cap 2.3.1 Alegerea materialului pentru rotile dintate si pentru
arbori
Alegerea unui material este influentata de mai multi factori:
-comportarea materialului in functie de procedeele tehnologice de fabricatie
-comportarea in serviciu si durabilitatea piesei proiectate
-comportarea materialului in prezenta concentratorilor de tensiune
-rezistenta la uzura
Din totalitatea materialelor care sunt utilizate in acest scop,de
constructie a unui schimbator de viteze,o mare parte dintre acestea sunt construite
utilizand oteluri de diferite calitati.
Tabelul 2.1 - Relatii de calcul privind caracteristicile mecanice ale
otelurilor

In momentul in care se proiecteaza un angrenaj,este necesar sa se

cunoasca mai multe proprietati ale materialului:
-fizico-chimice
-mecanice
-tehnologice
Cunoasterea acestor proprietati ajuta la aplicarea unor tratamente
termice si termochimice corecte,care confera danturii rotii dintate conditii de
rezistenta,durabilitate sis tructura optima in exploatare.

Material roti dintate

Otelurile folosite pentru constructia rotilor dintate pot fi impartite in doua categorii:
1.Oteluri de imbunatatire(Im) sau normalizate(Norm),la care duritatea miezului si a
flancului este mai mica de 350 HB
2.Oteluri ce pot fi durificate superficial prin cementare(C e),nitrocementare ,nitrurare
in baie(NB),calire prin inductie (CIF) sau calire cu flacara(CF),la care duritatea
stratului superficial este mai mare de 350 HB.
Tabelul 2.2 - principalele materiale feroase recomandate in constructia
rotilor dintate

In tabelul de mai sus sunt prezentate principalele materiale feroase

recomandate in constructia rotilor dintate.Se pot observa si diferite tipuri de
tratamente termice pentru diferite materiale.
Angrenajele confectionate din oteluri de imbunatatire sau normalizate au
o capacitate portanta mai redusa decat cele din grupa a doua.Tehnologia de
executie este mai simpla,deci si pretul de fabricare este mai redus.Se recomanda
folosirea acestor oteluri acolo unde nu se impun conditii de gabarit ale angrenajului
sau la fabricarea rotilor dintate de dimensiuni mari,la care dantura nu poate fi
durificata superficial si nici rectificata.
Pentru constructia rotilor dintate,se va alege ca material un otel aliat
durificat superficial prin cementare 18MoCrNi13.
Proprietati:
Duritatea miezului D=260 HB

Duritatea flancului DF=59 HRC

Rezistenta la pitting limH=1504 MPa
Rezistenta la piciorul dintelui limp=450MPa
Rezistenta la rupere r=935 MPa
Material arbori
Arborii schimbatoarelor de viteze sunt solicitati la inconvoiere si
rasucire.Aceste solicitari dau nastere de deformatii elastice de incovoiere si
rasucire,care,daca depasesc limitele admisibile conduc la o angrenare ineficienta.De
aceea in majoritatea cazurilor dimensionarea arborilor se face dupa considerente de
rigiditate.
Materialele recomandate in constructia arborilor sunt:otelurile carbon de
uz general OL42,OL50,OL60 STAS 500/2-80,otelurile carbon de calitate
OLC25,OLC355,OLC45 STAS 880-80,otelurile aliate pentru piese tratate termic sau
termochimic 13CrNi30,15Cr08,18MoCr10 STAS 791-88.
De obicei,arborii se confectioneaza din acelasi material cu rotile
dintate.Intr-o astfel de situatie,materialul arborelui este impus implicit de cel folosit
pentru angrenaje.In faza de predimensionare momentele de incovoiere nu pot fi
determinate,intrucat nu se cunoaste pozitia fortelor fata de reazeme si nici valorile
acestora.Intr-o astfel de situatie,predimensionarea arborilor se face la
torsiune,singurul element cunoscut fiind momentul de torsiune M.In acest caz se
admit valori reduse ale tensiunilor admisibile de torsiune,ca urmare a faptului ca
arborele este solicitat si la incovoiere.
Capetele de arbori ce fac legatura intre diferitele parti ale transmisiei
mecanice sau intre transmisie si motorul de actionare,respectiv masina de lucru
sunt standardizate.
Deci,materialul pentru arbori va fi 18MoCrNi13.

Cap 2.3.2 Calculul rotilor dintate

Se vor efectua doua calcule,pentru treptele cel mai des folosite.Acestea
se vor verifica la solicitarile de oboseala la baza si pitting.
In cazul autovehiculului studiat,cele mai utilizate trepte sunt III si IV.
Calculul parametrilor geometrici se face conform indrumarului de
proiectare al transmisiilor mecanice.

Treapta III
Z5= 20 dinti
Z6=29 dinti
is3ef=1.885

= 16,3

Elementele geometrice ale cremalierei de referinta

Unde:

hoa=mhoa
hof =mh of

( oa h of )
h oa=m
c o=mc o
po=m

e o=

s op o
2

N-N-plan normal
F-F-plan frontal
A-A-plan axial

o=20 unghiul profilului de referin

hoa=1 coeficientul n l imii capului de referin

hof =1,25 coeficientul n l imii picioarului de referin

c o=0,25 jocul de referin la picior

Deci:

hoa=4 mm
hof =5
c o=1

mm
mm

po=12.566

mm

Calculul coeficienilor deplasrilor specifice ale danturii:

-Unghiul profilului danturii n plan frontal

t=arctg(
unde

n= 0=20

tg n
)
cos

 t=20. 8
-Unghiul de rostogolire frontal

wt =arccos (

a 012
cos t )
a12

wt =23. 07

Elementele geometrice ale angrenajului

-Modulul frontal

m t=

m
cos

mt=4.1 6
-Diametrele de divizare
d 1,2=

mz 1,2
=m tz 1,2
cos

d 1=83.2 mm
d 2=120.64 mm
-Diametrele de baz

d b 1,b 2=d 1,2cos t

d bp 1=7 7.77

mm

d bp 2=112 .77 mm
-Diametrele de rostogolire

d w 1,w 2=d1,2 cos t /cos wt

d 1=84.53 mm

d 2=1 22.57 mm
-Diametrele de picior

d f 1, f 2=d1,2 2 m(h0 a +c 0)

d f 1 =73.2 mm
d f 2 =110. 6 4 mm
-Diametrele de cap

d a 1,a 2=d 1,2+ 2mh0 a

d a 1=91. 2 mm
d a 2=128. 6 4 mm
-nlimea dinilor

h1,2=

d a 1,2 d f 1,2
2

h1=9 mm
h2=9 mm
-Unghiul de presiune la capul dintelui n plan frontal

t
d 1,2
cos
d a 1,2
at 1,2=arccos
at 1=31. 5
at 2=28. 8
-Limea roilor

b2=d 1 d
b1=b2 + ( 1 2 ) m m
unde

d =0,4 0

b2=33.28mm
b1=35.28mm

Elementele geometrice ale angrenajului