Sunteți pe pagina 1din 7
‘wrasn01s |stamul explicate relsul turer do prirtle mart Haron Felon Islamul explicat pe intelesul tuturor de parintele martir Ilarion Felea Probleme globale Joi, 19 Noiembrie 2015 15:46 incheiem ciclul scurtelor referate asupra marilor religii ale omenirii cu islamul sau mahomedanismul, religia Arabilor, singura religie apSrut8 dup8 Hristos. intemeietorul acestel religii este Mahomed (s&rbatoritul; cel I3udat), 0 figura istoric8 interesant&, un om care-si trdieste viata de la o extrema la cealalta: de la anonimat la glorie, de la saracie la bogatie, de la ascetism la depravare, intre arme si altar, ‘intre viclenie si seriozitate; 0 personalitate care, desi n-a stiut s8 scrie, a ldsat pe urma lui o carte si o religie. Mahomed s-a nascut la 20 Aprilie 570 in Mecca. Tatal sdu Abdalah (robul lui Dumnezeu) a murit inainte de nasterea sa, Mama sa, Amina, 0 fire blanda si plapanda, se spune c& a avut tot felul de vedenii, inainte si dupa nasterea copilulul. La doi ani, dupa nastere, moare si ea, si nu mult dupa aceea si Abd-el-Mutalik, unchiul si protectorul copilului. Acum, Mahomed trece in grija unchiului séu dup& mam’, Abu Talib, om s&rac si cu multi copii, care il pune pastor la oi. Dup& douazeci de ani, Mahomed intra in serviciul unei véduve bogate, Hadigea (Kadidja), cu care dupa 5 ani se cdsatoreste gi are 2 baieti si 4 fete. Desi era mai in varst& dec&t el cu vreo 15-20 ani, au dus impreuné o viata fericité. Cu prestigiul, averea, iscusinta $i incurajarile ei, da vietii lui Mahomed un curs neasteptat. Dup& moartea Hadigei, Mahomed, desi are 51 ani, duce o viat& familial usuraticd; isi ia inc vreo 12 sotii legitimel!) si mai multe concubine, cu care duce un trai nu tocmai compatibil cu prestigiul moral al unui ,,profet” ‘intemeietor de religie. inc& din copilarie, Mahomed avea o predilectie deosebité pentru meditatie si asceza. fi placea si stea luni intregi pe muntele Hira, unde contracteazi o boal& nervoasa (histerie muscular’). in timpul acceselor de epilepsie, primea revelatii. Cand dormea odat’ in pestera de lang’ muntele Hira, disperat din cauza bolii si hot&rat s8 se sinucid’, Ti apare tn vis arhanghelul Gavrill si-l indeamna s citeascd in numele Domnului care I-a facut pe om dintr-un bob de sange si-| invaté ceea ce el nu stie. Arhanghelul dispare si Mahomed se trezeste. Dupa ce iese din pester’, aude un glas ceresc zicdndu-i: ,Mahomed, tu esti trimisul lui Dumnezeu, eu sunt Gavriil". Ridicéndu-si privirea, v&zu un inger, in chip de om cu aripi, care fi repet8 cele spuse, apoi disparu. etatoxthiml charset, %63CN2%205y16%30%20marginA%200—x%4200px2201 x6 38%201n-famiIy IBA 2OG ra IBYZD.olo KAY AIGA w ‘aces Ilaml peat polos aor do pie mart Havin Flea Acasé, Mahomed spuse dezndd&jduit Hadigei despre vedenie, incredintat c3 € lucru drécesc. Hadigea izbuti_s8-I conving’ c3 e 0 descoperire cereascd, iar el e trimisul lui Dumnezeu. Mahomed avea atunci 40 ani. Asceza devine mai severa si religiozitatea lui mai aprinsa. fi apare a doua oar& ingerul si-i porunceste s8 inceap3__predica. Mahomed asculté. Vorbeste mai intai despre idoli, despre necredinté, despre milostenie, despre pocdinté, despre judecata lui Dumnezeu, despre osanda iadului si fericirea paradisului. Cei dintai dintre ucenicii lui sunt Hadigea, varul sau Ali, fiul adoptiv Zaid (fost crestin), unchiul séu bogat Abu Becr, la care se adaug& varul s4u Hamza si apoi Omar. Celelalte rude il batjocoresc si il alunga cu pietre. Are succes mai mare in Iatreb, centru monoteist, unde isi castigé 6, apoi 12 ucenici, si intr- un an 73 barbati si 2 femei. Aici se refugiaz’ Mahomed si cu Ali la 22 iunie 622, dat, de cénd incepe era musulmané (hegira). Orasul de acum se numeste Medina (orasul profetului). in curand cucereste la noua credinté orasul ‘intreg si-l insufleteste ca s8 inceap& lupta pentru propagarea invataturil profetului, impotriva necredinciosilor, prin foc si sabie. La inceput, cu 300 de oameni, jefuieste si maceldreste caravanele meccanilor si ale sirienilor, apoi adun’ o armat& de 10.000 oameni, cu care ocup’ Mecca. Statuile celor 360 zei au fost atunci sfaramate, se spune, de insdsi m8na lui Mahomed, acum deplin st8pan fn orasul sfant al Arabilor. Adun’ 0 nou’ armat’, de 30.000 soldati, deciar& ,,razboi sfant" tuturor celor ce nu cred in profet, organizeazé nu mai putin de 76 expeditii in desert ,,pentru prada si pentru Coran", supune, pe rand, toate triburile arabe si moare la 8 iunie 632, in varst8 de 62 ani, rostind ultimele cuvinte: ,Allah... da... Paradis"(], in clatoriile pe care le-a facut in serviciul unchilor s&i si a Hadigei, Mahomed a cunoscut iudaismul, crestinismul si parsismul, si, prin comparatie, a putut s8-si dea seama de inferioritatea religiei neamului su, fata de religia iudeilor si a crestinilor. inainte de Mahomed, arabii erau politeisti, sabeisti, fetisisti, idolatri. Adorau chipuri de piatr&, rudimentar cioplite, sau numai blocuri de piatr, cum era Caaba din Mecca, piatra alba cSzut din cer, apoi negrit8 de plcatele oamenilor. Cultul arabilor era sdngeros. Se aduceau in fata idolilor sacrificli omenesti, indeosebi copii frumosi si bine dezvoltati, apoi animale, cereale si tot felul de ofrande. La s&rb8tori mari, idolii se imbr&cau in haine frumoase si se impodobeau cu giuvaeruri scumpe. Cel mai ales sacrificiu era al parului: la sfarsitul célatoriilor sfinte, parul, inadins lsat netuns mai mult& vreme, se tundea si se arunca in foc. Dec&zuse atét de mult religia araba, incdt idolli nu mai aveau niciun credit. Ca un protest impotriva idolatriei, s-a ivit secta hanifilor, care comb&tea idolatria, profesa monoteismul si adora pe Allah, unicul Dumnezeu. Cu secta aceasta a stat Mahomed in legatur! apropiate, dac’ nu cumva a fost gi printre membrii ei, inainte de a-si intemeia propria lui religie. in orice caz, inferioritatea religiei arabe fata de crestinism si iudaism, precum gi contactul cu secta hanifilor, au avut un ecou adénc in sufletul meditativ al lui Mahomed, ecou din care se z&misleste noua religie, isiamul (credint&, incredere deplin&, supunere). invatatura lui Mahomed se cuprinde in Coran (citire), cartea sfanti a mahomedanilor, impartité in 114 capitole (sure) si 6206 versuri, alcdtuite din rug’ciuni, maxime, cuvantari, sfaturi, indemnuri igioase si morale, legi civile, penale, matrimoniale etc., adunate de Abu Becr, cel dint&i calif (vicar si urmas al lui Mahomed) si scrise pe oase, pe foi de palmier si panze de matase. Forma definitiva i-o da al doilea calif, Omar. Cartea incepe cu urmatoarea formula de rugaciune, cea mai obisnuita la arabi (sura 1): ,{n numele lui Allah, al Celui indurat, al celui milostiv. Laudat fie Allah, st8panul lumilor, cel milostiv, cel indurat, stipanul zilei de judecat&! Jie ne inchinim, pe tine te etatoxthiml charset. %68CN2%205y16%30%20margin3AY%200—x%4200px% 2010x4384 201n family BAY ZOG or GaIBYZDCO1aKAAMAIGAD... 27 ‘vee01s |stamul explicate relsul turer do prirtle mart Haron Felon chemam intr-ajutor. Condu-ne pe drumul cel drept, pe drumul celor cérora le arati harul téu, nu al acelora pe care esti mAniat, nu pe al celor rataciti". Sistematizatd, doctrina de credint a islamului e impartita in capitolele: despre Dumnezeu, despre ‘ingeri, despre c&rtile sfinte, despre profeti, despre predestinatie, despre invierea si judecata mortilor, Dumnezeul arabilor e Allah, Unicul Dumnezeu e Allah si Mahomed este profetul s&u, este formula de crez pentru toti musulmanii (sura 48,9; 57,7). Credinta aceasta, monoteista, a fost pastrata prin profetii Adam, Enoh, Noe, Avram, Moise, David, Solomon, Iisus si Mahomed, cel din urmé si cel mai mare profet. Dumnezeu este adevarul (31, 29), factorul cerurilor si al pamantului (42, 9), Domnul cerurilor, al pamantului si al veacurilor (45, 35). Atributele lui sunt: viata, atotstiinta, atotputernicia, vesnicia (112), ,lumina cerurilor si a pamantului" (24, 35). ,Dumnezeu cunoaste l&untrul piepturilor" (31, 22), stie toate tainele si ,are numele cele mai frumoase" (20, 6- 7; 59, 24). ,Dumnezeu este cel ce a facut cerurile si pamAntul in sase zile. Apoi s-a suit pe tron. N- aveti afara de el scut gi nici ocrotitor" (32, 3).,Dumnezeu este cel ce v-a dat paméantul ca loc statornic si cerul ca bolt& si v-a plésmuit si a facut frumos chipul vostru si v-a inzestrat cu bunuri. Acesta este Allah, Domnul vostru, deci fie binecuvantat Allah, Domnul veacurilor. El este cel viu; nu este Dumnezeu afaré de el; deci chemati-l cu credinté curaté. Mérire lui Allah, Domnul veacurilor El este cel ce v-a facut pe voi din {arén&, apoi dintr-o picéturé, apoi din sénge inchegat, apoi va lasé s& iesiti fiind copilasi, apoi vd face varstnici, apoi sé fiti batrani... El este cel ce inviazé $i omoara..." (40, 66-70). Dup& creatie, omul a fost asezat de Allah in rai, dar dup ce Adam si Eva s-au lasat ispititi de Satana ,dusmanul" si ,trad&torul oamenilor" (25, 31; 35, 6), au fost trimisi pe pamént!3], Dup& moarte, se vor intoarce iarasi in rai sau iad, dup& cum vor fi de credinciosi, Despre ingeri, islamul invat’ c& sunt fiinte ceresti, care inspir& pe profeti, ajutd pe cei credinciosi si implinesc poruncile lui Dumnezeu. Sunt ingeri buni si ingeri rai. Fiecare om are un inger pazitor, Exist& gi spirite inferioare ingerilor (gini), bune si rele, care spioneaza cele din cer si informeaz’ pe tori si ghicitori Despre c&rtile sfinte invaté cd sunt inspirate de Dumnezeu. Vechiul si Noul Testament sunt falsificate, Cartea sfanté, prin excelenta; este Coranul, care exist din veci pe masa lui Allah si e descoperit lui Mahomed prin arhanghelul Gavriil. Despre profeti invata c& sunt trimisii lui Dumnezeu (rasuli), toti cei de la Adam pana la Mahomed, pe langa care mai sunt si oamenii fr pacat si facdtori de minuni (nabi) care mijlocesc Intre oameni si Dumnezeu. Numérul acestora din urma este de 224,000. Despre lisus avem date confuze, dupa care: s-a nascut din fecioara Maria, a intarit legea lui Moise, a fost un facator de minuni, a profetit venirea lui Mahomed si a murit rastignit. Despre predestinatie invaté ca totul e dinainte hot&rdt de Allah. Libertatea vointei nu exist. $i binele si raul, vin de la Allah, Fatalism absolut. La toate nenorocirile, musulmanul exclama: ,Dumnezeu e mare" (Allah kerim). in privinta fatumului, Coranul d& aceasta reguli general&: ,0, fiul meu, implineste rugdciunea, porunceste ce e bun si opreste ce e ru, $i rabd3 ce a venit asupra ta, c&ci aceasta e ceva hotérat" (31, 16). Despre inviere invat’ c& toti oamenil trec prin poarta si ,betia mortli" (50, 18) in rai sau iad, dupa ce, mai intai, sunt judecati. Judecata, ,ziua socotirii" (38, 25), const& din trecerea peste o punte mai subtire ca ata si mai ascutita ca tdisul sdbiei, intins’ peste prapastiile iadului". Dupa inviere si judecaté, urmeaza fericirea in gradinile Edenului sau osdnda in chinurile iadului. in rai, credinciosii vor straluci in haine luxoase, in gr&dini fermecdtoare, la umbra unor pomi cu fructe minunate, lang izvoare de lapte, miere gi vin, in tovarsia unor fecioare de o frumusete ingereasca!4), Dato: joase ale fiecdrui musulman (credincios), se rezuma in urmatoarele cinci porunci: 1. Marturisirea credingei ca stare Iéuntric& (imam) si ca religie (islam). Ea se invedereaza prin rugaciune, milostenie, post, ablutiuni (spalari rituale) si pelerinaj la Mecca. Semnul vazut al credintei mahomedane, ea si al celei talmudice, este circumciziunea. etatoxthiml charset. %43CN2%205y16%309%2marginAY%2009x%4200px% 2010x6384 201n family BAY 2OGorGa%IBYZD.o1a KALA... IT ‘vee01s |stamul explicate relsul turer do prirtle mart Haron Felon 2. Rugdciunea de cinci ori pe zi: |a apusul soarelui, la un ceas si jumatate dupa apuul soarelui, in zorii zilei, 1a amiaza si cu o jumatate de ord inainte de apusul soarelui, cénd muezinul (cantaretul care anunté ceasurile de rugaciune) anunt& din varful minaretei. Rugaciunea se face in moschei (biserici mahomedane) si giamii (capele), la spatele imanului (preotul musulman), toate gesturile, cu fata spre Mecca, pe covor sau rogojini, pe care se poate c&lca numai descult, cu fata la pamént,in genunchi, cu plecarea capului in dreapta si sténga (salut c&tre ingerul pazitor), sau cu degetele pe lobul urechii (semn c& asculta glasul lui Allah). E interesant de stiut c& islamul are numai rugaciuni de laud’, putine de multumire si niciuna de cerere. Pe aceste din urma, fatalismul le face de prisos. 3. Milostenia e 0 daruire benevold, din ,prisosinta" (2, 216 - 217), a 40-a parte din avere, pentru s&raci, orfani, rude, cersetori, sau ca impozit pentru a ajuta ,rzboiul sfant” si prozelitismul. 4. Postul e numit de Mahomed ,,usa religiei". El se tine primavara, In luna Ramadan, $i const& din ajunare toatd ziua: nu m&nanc& nimic pané la apusul soarelui, cdnd infranarea de peste zi se poate compensa (vezi 2, 183). Postul se incheie cu sarbatoarea ,micul Bairam", Sunt oprite carnea de porc, de caine, pisica, animale sugrumate, vinul si jocul de hazard (2, 168), c&ci vin de la diavolul, duc la cearta si contribuie la neglijarea rugaciunilor. 5. Pelerinajul este c3latoria sfantd, cel putin odaté in viat8, la Mecca. Atunci serbeaz’ musulmanul nmarele Bairam". Cei ce fac o astfel de cdlatorie, se numesc ,hagi". Aceste porunci, strict observate, constituie credinta intima a mahomedanilor. Viata moralé a mahomedanilor e un compromis intre virtutile biblice si obiceiurile arabe. ,Mancati din ceea ce e bun si faceti ceea ce e drept" (23, 53). Ospitalitatea si mila se bucura la ei de mare cinste. R&spandirea islamului si moartea pentru Allah vor avea cea mai mare rasplaté. Musulmanii sunt frati, toleranti faté de sclavie si intoleranti fat de alte religii, islamul fiind ,unica credinté" (21, 92). Celelalte religii constituie o ispita in calea musulmanilor si ,ispita e mai rea decét moartea” (2, 214)!5), Caracteristica vietii familiale este poligamia. Fiecare sot poate avea 4 sotii, si concubine, cate poate intretine. Sotia, ,ogorul" musulmanului (2, 223), in islam e foarte putin pretuité. Mahomed fi inlesneste divortul si o exclude din paradis. Nu are parte de nicio cultur8, nu e permis sd fie privita decat acoperit’ de voal (24, 31) si nu e cuviincios s& intrebi pe un barbat de s4ndtatea femeii »Barbatii, stau mai presus dec&t ele” (2, 228). Ei sunt ,musulmani", fiii lui Avram si Ismail (2, 121- 126). Sotiile lor sunt considerate, de insusi Mahomed, ca ,prad&" de la Dumnezeu (33, 49). Femeile mahomedane se emancipeaz, peste voia Coranului, abia in veacul al 20-lea. Aceasta este in linii generale viata si religia lui Mahomed - islamul, pe care urmagii sai, in mai putin (de o sut de ani, I-au rspandit pan’ in India si din Arabia pana in Spania, Astazi isiamul numara vreo 260 milioane de aderenti. Pentru neamul su, Mahomed a fost un mare om politic si rézboinic: a dat triburilor arabe unitate politic’ si religioas’, o conceptie practic’ despre lume si viatd, o religie nou’, superioara celel anterioare, si Coranul. Un Dumnezeu: Allah, un profet: Mahomed, o invatatur’: Coranul, un loc sfant: Mecca (1. Goron). A militat pentru monoteism, impotriva idolatriei, cu o pasiune de profet!®! A facut din arabi o forta care a umplut lumea de groazé, de lacrimi si sdnge... Islamul a fcut mult ru crestinilor. Dar tocmai aici se vede ci Mahomed nu a fost un profet adevarat. Desi propag’ mila, Mahomed este un om crud: macelireste in fata sa prizonierii si rudele adversare, crestinii i iudeii, fara alegere, si binecuvinteaz& pe asasini. Desi afirma ci Arhanghelul fi descopera vointa lui Allah, Mahomed nu e original: e un eclectic; imprumuta din religia crestina, mozaic’, persan si arab’. Coranul nu aduce nimic nou fat de iudaism gi crestinism, decat blestemele impotriva rudelor necredincioase si poruncile barbare pe care le da el, adeseori din cel mai egoist interes. Mahomed a imprumutat din Biblie, dupa auz, nu din citire, multe nume, idei religioase $i precepte morale. Influenta biblic e vizibil8 in Coran, dar stélcit’, parodiatd. Desi se proclama profet, Mahomed este un om supus senzualitatii, un isteric si poligam, care etatoxthiml charset. %63CN2%205y16%30%20mar gin 3AY%200—x%4200px9 2010x4384 201n family BAY ZOGorGa%IBYZD.O1KAAMDIGAD... AIT e015 Islamul expt po esl tere do pritle mart aion Flea depaseste cu mult numérul sotiilor pe care le admite pentru musulmani; un incestuos, care divorteazé, pe temeiuri de revelatii inventate, pe Zeinab, sotia fiului séu adoptiv Zaid, pentru a se cdsatori cu ea; un proxenet, care se indragosteste de o copilé de 6 ani, Aisa fiica lui Abu Becr, pentru ca dupa doi ani s8 se cdsdtoreascd cu ea; un depravat, care, pe lang sotil, is! populeazé haremul cu sclave si concubine. Desi invaté pe musulmani blandetea (25, 64), c salutul lor e wpace" (33, 43), c& ,iertarea e mai valoroasé decat razbunarea", c& ,toti suntem egali in fata lui Dumnezeu" si ,nu exist& diferenta intre rase, triburi si populatii", Mahomed isi propaga religia prin foc gsi sabie, iar urmasilor le las& cu limb& de moarte s& continue ,,razboiul sfant" impotriva anecredinciosilor" pan& cand vor disparea cu totull7], din care pricina istoricii numesc istoria islamului o ,istorie diabolic&". O comparatie intre crestinism gi islam, sau intre Iisus si Mahomed, este cu neputint&. in crestinism Dumnezeu e un Périnte bun si iubitor; in mahomedanism un fatum, un despot oriental lipsit de legaturi morale cu omul. Crestinismul propaga o conceptie spiritualist, etic’ si religioas’, despre viata si vesnicie; islamul 0 conceptie naturalist’, care-si aflé expresia in fericirea senzuala din paradis si in josnicia moral& a poligamiei (I. Mih&lcescu). Crestinismul fagaduieste imparatia lui Dumnezeu celor virtuosi, dup& criterii morale; islamul promite paradisul celor ce mor ,in umbra sabiilor", fr considerare la virtutile morale si religioase.Crestinismul e religia luptei cu patimile; islamul este 0 religie politic3, care propaga lupta impotriva celor de alt& religie. Crestinismul e religia libert&tii, a smereniei si a tolerantei; islamul e fatalist si fanatic, tolerant faté de vicii si intolerant faté de adversari. Fatalismul, ca si fanatismul, e ,opiul moral al popoarelor mahomedane" (1. Goron). Islamul e superior altor religii naturale, fiindc& inlétur& politeismul si idolatria, dar, in schimb, permite poligamia, concubinajul, sclavia, furtul de la_,infideli" (necredinciosi isiamului). Crestinismul se infréneaz’; musulmanul desfréneazi, rupe franele moralit8tii. Pentru crestin, viata vesnic& e un triumf al sfinteniei; pentru musulman viata vesnic’ e un triumf al placerilor trupesti. Crestinul convinge prin cuvant si prin exemplu; musulmanul prin sabie. Crestinismul e un regim de iubire frateasc’; islamul e un regim de fort. Crestinismul face nevolle religicase si morale ale omului; islamul numai pe cele instinctuale. Ce a f&cut Mahomed pot face si alti oameni; ce a facut isus Hristos nu mai poate face nimenil®l. Din atatea pricini, islamul nu se poate compara cu crestinismul, nici Coranul cu Evanghelia. in incheiere, 0 concluzie general’ ¢ necesard, Din studiul asupra religiilor omenirii, se constat& cd marile religii s-au n&scu in Asia, care este leag&nul, ,mama religiilor". Asiel apartin toti marii intemeietori si reformatori de re Zoroastru, Confucius, Budha, Mahomed, lisus. Prin personalitatea unic& a intemeietorului, prin valoarea divina si etern’ a invataturii ei dogmatice si morale, prin cultul su in spirit si adevr, prin numarul cel mai mare al aderentilor s&i, crestinismul este religia perpetua, perfecta, unica religie adevarata a omenirii. in toate religiile aflam principii alese si norme etice care au in vedere ameliorarea, indltarea si fericirea omulul. Crestinismul le intrece pe toate, prin Evanghelia, crezul, harul, lumina si iubirea Sa. Iisus Hristos, nici prin viata si nici prin opera sa, nu are rival in sAnul ornenirii. Zoroastru - dacé a existat - a fost un mare reformator religios; Confucius a fost un mare ministru si pedagog; Budha a fost un mare $i mandru contemplativ; Mahomed, desi a avut o viati de scandal, a fost un mare cuceritor si reformator arab. Niciunul n-a fost nici sfant, nici erou. lisus Hristos a intrupat sfintenia exemplara si a murit pecetiuindu-si cu séngele invatétura si opera. Viata Iui lisus se deosebeste esential de a tuturor intemeietorilor de religii. Tot ce e bun Ia altii se afi si la El, dar El nu admite niciuna din erorile lor, nici politeismul, nici ateismul, nici idolatria, nici magia, sau mitologia; nici senzualismul, nici materialismul; nici tirania, nici anarhia; nici violenta, nici sclavia, nici ura. El depaseste pe toti intemeietoril de religie, prin frumusetea caracterului si prin veritatea Evangheliei sale, care domind omenirea. Influenta lui e unica in durata veacurilor, peste hotarele tuturor tdrilor, in adancul tuturor constiintelor. El lucreaz& cu o putere care lumineazé ratiunea, vrajeste inima si indruma vointa omului si se apropie de Dumnezeu. El ,niciodaté nu va fi intrecut" (Renan). Confucianismul, mazdeismul, budhismul si isiamul s-au propagat prin concursul puterilor civile si politice. Califii aveau lozinca si etatoxthiml charset. %43CN2%205y16%30%20margin4AY%200—x%4200px% 2010x4384 201n family BAY ZOG or Ga%IBYZD.OAKAAMDDGAD... IT ‘1282015 Islamul exit po eels stor do pirelo mari Haron Flea alternativa: ,Crezi, sau mori", Mahomedanii ,ard, jefuiesc, distrug, ucid, obliga capetele s& se plece pentru cea mai mare glorie a lui Allah" (R. P. Sanson). Crestinii s-au raspandit si se rspandesc cu ajutorul crucii, prin puterea exemplului si a convingerii, in orice climat, in orice tara, fSr& niciun concurs din partea puterilor de stat. Fir3 budhism, fra islam sau brahmanism, omenirea poate progresa. Fara crestinism nu. Era progresului este era crestin’ a omenirii. Nici pesimismul lui Budha, nici fatalismul lui Mahomed $i nici exclusivismul talmudic, nu favorizeazé progresul. Faré nirvana $i férd fatalism, fr Budha si Mahomed, omenirea nu pierde nirnic. Féré Hristos omenirea nu se mai poate imagina, decat in stare de barbarie si nenorocire, de care sé ne pazeascé Bunul Dumnezeu. in consecinta, studiul comparativ al religiilor ne convinge, prin nenumarate argumente, de superioritatea spiritual, ideologicd, moral si numeric’ a crestinismului fata de toate celelalte religii ale globului pamantesc. Exist& un singur asezimant al des&varsirii morale si spirituale, 0 singur& Biseric3 mantuitoare: Biserica crestin&; o singur’ revelatie adevaratd: revelatia biblic’; un singur crez infailibil: crezul crestin; 0 singura religie in intregime divin’: religia Domnului si Mantuitorului lumii, crestinismul. (Pr, prof. Ilarion V. Felea - Religia iubirii, editia a Il-a, Editura Reintregirea, Alba-lulia, 2009, pp. 506-520) Not&: Studiul de fata face parte din ciclul ,Crestinismul si celelalte religii", prin care marile religii ale lumii sunt comparate cu crestinismul pentru a arata superioritatea moral a crestinismului. Desi materialul se constituie intr-o critic’ severa la adresa islamismului, el nu are scopul de a incita la urd pe criterii religioase, nici de a fi instrumentat in mod punitiv fat de migrantii arabi in actualul context socio-politic tensionat....! ci are un scop catehetic, informativ si apologetic, fiind totodata un semnal de alarm& si o chemare la crestinism, religia iubirii si a impacarli cu Dumnezeu si cu oameni [1] Numele cétorva din sotiile lui, numite de el ,mamele credinciosilor": Hadigea, Menuna, Aisa, Sandala, Asma, Zeinab, Sufia (evreic’), Maria (crestina). [2] Dupa moartea lui Mahomed, califul Abu Beer a iesit in fata multimilor inl&crimate si, ridic&ndu- si mana, le-a grit: ,Acela care nu crede decat in Mahomed, sa stie c’ Mahomed a murit, dar acela care crede in Dumnezeul Iui Mahomed, s& stie c& Allah trdieste”. [3] Iat& cum povesteste Coranul ispitirea si c&derea protoparintilor: ,Si sopti c&tre el Satana si zise: O Adam, oare s8-ti arét drumul la pomul vesniciei si al st&p4nirii, ce nu piere? $i ei mancar& din el si li se arti goliciunea lor si ei incepuré s8 coasé imprejurul lor frunze din grading, si neascultétor a fost Adam fats de Domnul sdu si a ajuns in rtacire. Apoi, jl alese pe el Domnul séu gi se intoarse la el si-I ocdrmui si zise: Iesiti de aici cu totii, unul altuia dusman... Cine se intoarce de la indemnul meu, aceluia s8-i fie viata in necaz si-I vom scula orb in ziua invierii".(20, 118-124) [4] Dupa Coran, grédinile Edenului sunt ,rsplata celor curati* (20, 78). Acolo, pe cei ce cred si se poartd bine, Allah ti impodobeste cu margaritare, br&tari de aur si imbr&c&minte de matase (22, 23); acolo se vor veseli cu femeile lor, a umbr&, culcati pe tronuri de nunt&, si vor avea tot ce vor cere (36, 55-67). Da, voi (cei necurati), veti gusta pedeapsa cea dureroas si veti primi rasplata dupa faptele voastre. ins& slujitorii lui Allah cei curati, aceia vor primi o ingrijire hotarata: roade; si vor fi cinstiti in gradinile placerii, pe tronuri fata in fata. Va umbla in cerc la ei un pahar dintr-un izvor, alb, dulce pentru cei ce beau; nu va fi in el ameteala si ei nu se vor imbata de el" (36, 37- 46). in rai ,sunt rauri de apa ce nu se stricd si rauri de lapte, al cdror gust nu se schimbé, si rauri de vin spre placerea celor ce beau. $i rauri de miere curatd. $i au acolo tot felul de roade si iertare de la Domnul" (47, 16-17). ,Cel ce se tem de Allah vin in gradini si la izvoare,... in gr&dini si la placere... Mancati si beti si s& v8 fie de bine pentru faptele voastre! Ei stau intinsi pe tronuri in rand si noi fi csatorim cu copile oachese. $i noi le vor da prisosinta tn roade si carne, cum vor dori" (51,15; 52, 17-22). in ,grdina placerilor" - raiul lui Mahomed - ,tovarasii dreptei" vor avea parte de ,odihn’, ingrijire", ,pace" si fericire, c3s8toriti cu copile ,bune si frumoase", oachese, inchise in corturi... pe care inainte nu le-a atins nici om nici duh" (55, 48-78; 56, 8-39, 87-89). Multumit este etatoxthiml charset. %63CN2%205y16%30%20margin3AY%200—x%4200px% 2010x6384 201n family BAY ZOGorGaIBMZD.O1a KAM AIGAD... IT ‘vee01s |stamul explicate relsul turer do prirtle mart Haron Felon cu el Allah si ei sunt multumiti cu el (98, 8). _ Cel ce nu cred, din poporul Coranului si dintre idolatri, vor petrece de veci in focul iadului. Acestia sunt cele mai rele fpturi" (98, 5). ,Cei drepti, in placere vor fi si nelegiuitii in iad” (82, 13-14). Tadul ,este un pat ru" (12, 202), locuinta ‘ingamfatilor (39, 72) si a pacdtosilor (78, 21-22). Aici gust necredinciosii ,pedeapsa arderii" (22, 22), in vant arzator si in umbra de fum negru (56. 41-42). Hainele lor vor fi ,croite din foc" si se va v&rsa asupra capetelor lor apa clocotitoare” (22, 20). ,Focul va arde fetele lor si ei vor scrasni acolo" (23, 106); ospatul lor const& in apa clocotité si gunoaie (70, 25). Intrebat de catre fericitii locuitori ai paradisului: ,Ce v-a mnat in focul iadului?", ei vor rispunde: Noi n-am fost intre cei ce se roag’, si n-am ospatat pe s&rmani, si am barfit cu barfitorii, si am tinut de mincinoas’ ziua judec&ti..." (74, 42-47; Trad. dupa S. O. Isopescul). [5] Coranul: ,Omorati-i (pe necredinciosi), unde-i g&siti si goniti-i de acolo, de unde v-au gonit ei pe voi, c&ci ispita e mai rea dec&t omorul,... omorati-i, c&ci aceasta este rasplata celor necredinciosi... $i luptati impotriva lor pana ce nu va mai fi ispita, ci va fi legea lui Allah" (2, 187- 189). ,Nu asculta de cei necredinciosi, ci te lupt’ impotriva lor impreund cu el (Coranul) cu lupté mare" (25,54). Moarte omului! Cum este el de necredincios" (80, 16). [6] ,,Nu fiti idolatri" (30, 30); ,feriti-va de uraciunea idolilor" (22, 31); ,idolatria este o faéradelege mare" (31, 12): Ucideti pe idolatri, ori unde-i aflati (9, 5), predic’ Mahomed. Cand un sceptic i-a pus intrebarea: ,,Tu spui c& Allah este pretutindeni prezent, dar eu nu-| vad pretutindeni!" Mahomed, care era in rugéciune, ia un bulgare de pimént si-I aruncd in capul lui. Acesta, ménios, se plénge membrilor tribului: ,Spune cé e profet. Bine! Eu i-am pus o intrebare serioasé, ca sa ma pot convinge, $i el fmi aruncé cu pmant in obraz". La interventia rudelor, Mahomed explic’: ,,Vu /-am facut niciun réu; am rspuns numai la intrebarea lui..." $i, la nedumerirea celor de fat, adauga: ,,Te-ai indoit de Dumnezeu pentru c tu nu-! vezi. Acest bulgre de pimént ti-a stérnit durerea. Dar eu nu vad durerea ta". Argumentad hominem. [7] ,Completati opera mea, mariti casa islamului si rspnditi-o in toate tarile. Luptati-v contra necredinciosilor pan nu va mai raméne nici unul. Pridati! este o datorie religioas’, Impartiti prada intre vol, in mod cinstit si dati partea ce se cuvine califului" [8] Paquerie: ,Voi suferiti, ce este mahomedanismul pentru nenorociti? Suntet! ispititi, ce ajutor va oferd el pentru a respinge seductiile rele? Sunteti boinavi, sunteti p&c’tosi, ce consolari are el pentru durerile corpului, ce balsam pentru rénile sufletului? Are el gand s8 invete pe nestiutori, s& indrepte pe viciosi, s8 ocroteasca pe cei slabi? Are el invatéminte potrivite pentru fiecare caracter? - lectii eficace de umilint& pentru orgoliosi, ze! pentru nepasdtori, caritate pentru egoisti, rabdare pentru disperati? Are el dreptare, modele pentru femei, pentru copii, pentru batrani, pentru muncitori, pentru invatati, pentru artisti?... - Nu, el priveste toate lucrurile pe dinafar’, are punctul sdu de vedere, dupa folosul lor fata de aseziméntul musulman: femeile sunt instrumente pentru placere, batranii datatori de sfaturi, tinerii soldati care trebuie supusi unei discipline severe pentru face de neinvins. Toate acestea sunt bune pentru a forma o societate militar, nu pentru a ridica imile la Dumnezeu. Se formeaza admirabil musulmanul; nu vid cum se formeazi omul". etatoxthiml charset, %63CN2%205y16%30%20marginA%200—x%4200px2201 x6 38%201n-famiIy IBA 2OG ra IBYZD.olo KAY AIGA m