Facultatea de Inginerie Electrica

Bldea George Nicolaus

Grupa 125B

Producerea de energie cu ajutorul panourilor solare

Facultatea de Inginerie Electrica

1. Introducere

Zona de producere a curentului continuu. Aceasta este alctuit din grupul de

panouri fotovoltaice (1) i regulatorul de ncrcare (2). Grupul de panouri este alctuit din
5 perechi de panouri mono-cristaline. Fiecare dintre panouri are 12v i puterea nominal
de 90W dup stabilizare (la nceput panourile dau cam 100W puterea scade n timp, fiind
totui garantate 35 de ani s nu scad sub 90W). Vestea bun este c preul panourilor
fotovoltaice tinde s scad. Fiecare pereche produce 24V care este tensiunea nominal a
sistemului. Trebuie precizat ns ca puterea de 90W se obine numai n condi iile de
iluminare maxim cnd razele soarelui cad perpendicular pe suprafaa panoului. Simplu
fapt c panourile produc curent i n condiii de iluminare slab nu ne ajut prea mult.,
pentru c cu 1A (~24W) sau 0,1A (~2,4W) nu prea avem ce face. Grupul de panouri poate
produce deci cam 900W ntr-o or cu iluminare corespunztoare. Muli confund aceast
putere cu puterea nominal. S nu uitm ns faptul c pozi ia soarelui se schimb, mai
apar i nori, mai vine noaptea, astfel c n 24 de ore n loc de 24x900W=21,9 KW avem n
jur de pn la 3KW pe zi n lunile de var i ntre 1KW i 0KW pe zi n DecembrieIanuarie. n sezonul rece cam pe la ora 16 soarele trece pe partea cealalt a casei deci
panourile nu mai produc energie deloc. La un consum de 2-3 KW pe zi, fr generatorul
eolian se prefigureaz deja nevoia unor surse auxiliare de energie necesare n anotimpul
rece. n timpul verii ns producia de energie depete capacitatea de nmagazinare a
bateriilor. Pentru ca acestea sa nu se deterioreze prin suprancrcare, este nevoie de un
dispozitiv care sa reduc curentul de ncrcare. Aici intervine regulatorul de ncrcare (2).
Acesta stabilete care e curentul optim de ncrcare i oprete ncrcarea n momentul n
care bateriile sunt complet ncrcate.

Facultatea de Inginerie Electrica

Zona de stocare a energiei electrice. Aceast zon este alctuit din grupul de baterii
(3) i sistemul de protecie (TD1). Grupul de baterii este alctuit din 3 perechi de baterii
cu gel (baterii cu regimuri de ncrcare-descrcare foarte lente). Fiecare baterie este de
12V cu o capacitate de 200Ah. Bateriile sunt nseriate cte 2 pentru a realiza tensiunea
nominal a sistemului de 24V. Cele trei perechi n paralel pot nmagazina 600Ah (cam 10
aparate de sudur puternice). De aceea a fost introdus grupul de protec ie (TD1) compus
din trei sigurane cu mare putere de rupere de 160A. Bateriile sunt garantate cam la 15 ani
de funcionare la descrcare de pn la 90%. Dac bateriile sunt descrcate complet de
fiecare dat durata de viaa poate scdea i la 1 an. De aceea ncerc s in bateriile Ia o
ncrcare de 80-90% i m atept la o durat de funcionare de ~12 ani. O dat pe lun este
recomandat s fie ncrcate pn la 100%. Vestea proast este c preul bateriilor tinde s
creasc iar vestea bun este ca apar noi modaliti de a stoca energia electric, cum ar fi
pilele cu hidrogen acestea ns au un pre prohibitiv.
Zona de producere a curentului alternativ. Consumatorii obinuii din Europa sunt
alimentai cu curent alternativ la o tensiune ntre 220V- 240V 50 Hz n func ie de ct de
departe sunt de transformatorul de joas tensiune ce alimenteaz imobilul respectiv. De
aceea sunt dimensionai pentru o tensiune de 230V la o frecven de 50Hz. Pentru aceasta
folosim invertorul (4) de 3000VA la 24Vcc care produce o tensiune de 230V la 50Hz
sinusoid pur (acest tip de invertor dei mai scump favorizeaz randamente maxime
pentru consumatori, foarte util n perioadele mai srace n energie fotovoltaic).
Zona auxiliar de energie. Pentru situaiile n care soarele lipsete mai mult timp
sistemul a fost prevzut cu un modul (TD3) prin care sistemul poate prelua energie din
surse externe cum ar fi un generator standard (6) sau orice alta sursa de curent de 220V 50
Hz. (7). Aceast energie poate fi folosit pentru a ncrca bateriile prin intermediul
ncrctorului cu dou trepte (5). n cazul n care comutatorul (10) este deschis sistemul
ncarc cu max 30A (24V) respectiv ~800W (220V) dac acest comutator este nchis
sistemul ncarc cu max 60A (24V) respectiv ~1600W (220V). Funcionarea n dou faze
este util n cazul n care energia este luat de la un generator pentru a nu cupla sarcina
maxim. Totodat este util pentru cazul n care sursa auxiliar nu permite preluarea mai
unei puteri mai mari de 2KVA. ncrctorul are rolul i de regulator de ncrcare acesta
regleaz curentul pe toat perioada ncrcrii. Curentul este mai mare la nceputul
ncrcrii i scade spre 0 n momentul n care bateriile sunt ncrcate. Sistemul poate fi
cuplat i direct la sursa auxiliar de energie prin intermediul stabilizatorului de tensiune
(9) de 220V i 3000VA i a comutatorului (11) din tabloul (TD4).

Facultatea de Inginerie Electrica

Imaginile echipamentelor folosite:

Un panou solar fotovoltaic, spre deosebire de un panou solar termic,

transform energia luminoas din razele solare direct n energie electric. Componentele
principale ale panoului solar reprezint celulele solare.
Panourile solare se utilizeaz separat sau legate n baterii pentru alimentarea consumatorilor
independeni sau pentru generarea de curent electric ce se livreaz n reeaua public.
Un panou solar este caracterizat prin parametrii si electrici, cum ar fi tensiunea de mers n
gol sau curentul de scurtcircuit.
Pentru a ndeplini condiiile impuse de producerea de energie electric, celulele solare se vor
asambla n panouri solare utiliznd diverse materiale, ceea ce va asigura:

protecie transparent mpotriva radiaiilor i intemperiilor

legturi electrice robuste

protecia celulelor solare rigide de aciuni mecanice

protecia celulelor solare i a legturilor electrice de umiditate

4

Facultatea de Inginerie Electrica

asigurare unei rciri corespunztoare a celulelor solare

proteia mpotriva atingerii a elementelor componente conductoare de electricitate

posibilitatea manipulrii i montrii uoare

Se cunosc diferite variante de construcie a modelelor existente de panouri solare. n

continuare este descris construcia modelului cel mai rspndit n momentul de fa.
Construcia unui panou solar obinuit

Un geam (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) de protecie pe fa a expus
la soare,

Un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat, EVA sau cauciuc siliconic)
n care se fixeaz celulele solare,

Celule solare monocristaline sau policristaline conectate ntre ele prin benzi de cositor,

Caserarea feei posterioare a panoului cu o folie stratificat din material plastic

rezistent la intemperii fluorura de poliviniliden (Tedlar) i Polyester,

Priz de conectare prevzut cu diod de protecie respectiv diod de scurtcircuitare

(vezi mai jos) i racord,

O ram din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport, manipulare i

montare, pentru fixare i rigidizarea legturii

Fabricarea panoului solar

Fabricarea ncepe ntotdeauna de pe partea activ expus la soare. La nceput se
pregtete i se cur un geam de mrime corespunztoare. Pe acesta se aaz un strat de
folie de etilen vinil acetat, EVA adaptat profilului celulelor solare utilizate. Celulele solare vor
fi legate cu ajutorul benzilor de cositor n grupe (iruri - strings) care mai apoi se a az pe
folia de EVA dup care se face conectarea grupelor ntre ele i racordarea la priza de legtur
prin lipire. n final totul se acoper cu o folie EVA i peste aceasta o folie tedlar. Pasul
urmtor const n laminarea panoului n vacuum la 150 C. n urma laminrii din folia EVA
plastifiat, prin polimerizare, se va obine un strat de material plastic ce nu se va mai topi i n
care celulele solare sunt bine incastrate i lipite strns de geam i folia de tedlar. Dup
procesul de laminare, marginile se vor debavura i se va fixa priza de conectare n care se vor
monta diodele de bypass. Totul se prevede cu o ram metalic, se msoar caracteristicile i se
sorteaz dup parametrii electrici dup care se mpacheteaz.

Facultatea de Inginerie Electrica

Caracteristici tehnice
Parametrii unui panou solar se stabilesc, la fel ca i cei pentru celule solare, pentru condiii de
test standard.
Prescurtri ale termenilor mai des utilizai

SC: Short Circuit - Scurtcircuit

OC: Open Circuit Mers n gol

MPP: Maximum Power Point Punctul de putere maxim

Caracteristicile unui panou solar sunt:

Tensiunea de mers n gol

Curent de scurtcircuit

Tensiunea n punctul optim de funcionare

Curentul n punctual de putere maxim

Putere maxim

Factor de umplere

Coeficient de modificare a puterii cu temperatura celulei

Randamentul celulei solare

Incapsulare durabil a elementelor componente are o importan foarte mare deoarece

umiditatatea ce ar putea ptrunde ar afecta durata de via a panoului solar prin coroziune i
prin scurtcircuitarea legturilor dintre elementele prin care trece curent electric.
Dioda pentru mers n gol (bypass)
Dac se conecteaz mai multe module n serie, este necesar s montm cte o diod
antiparalel cu fiecare panou. Curentul maxim i tensiunea de strpungere ale diodei trebuie s
fie cel puin egale cu curentul i tensiunea panoului. De multe ori se utilizeaz diode de
redresare de 3 Amper / 100 Volt. Dioda pentru mers n gol este conectat la bornele de
legtur ale fiecrui panou astfel nct n regim normal de funcionare (panoul debiteaz
curent) are la borne tensiune invers (catodul diodei legat la polul pozitiv al panoului). Dac
panoul ar fi umbrit sau s-ar defecta nu ar mai debita curent, polaritatea tensiunii la borne s-ar
6

Facultatea de Inginerie Electrica

schimba i acesta s-ar defecta, sau n cel mai bun caz randamentul acelui lan de module ar
scdea. Acest lucru este mpiedicat de dioda bypass care preia curentul n acest caz.
Alte tipuri de panouri

panouri laminate sticla-sticla

panouri sticla-sticla utiliznd rini aplicate prin turnare

panouri cu strat subire (CdTe, CIGSSe, CIS, a-Si) pe suprafe e de sticl sau aplicate
ca folie flexibil

panouri
concentrator
Lumina solar se concentreaz cu ajutorul unui dispozitiv Optic pe celule solare de
dimensiuni mai mici. Astfel utiliznd lentile comparativ mai ieftine pentru a crea un
fascicol de lumin mai subire, se economisete material semiconductor care este mai
scump. Sistemele cu concentrator sunt utilizate de cele mai multe ori la celule solare din
semiconductori pe baz de elemente din grupa III-V. Pentru c utilizarea lentilelor impune
ca razele solare s cad perpendicular pe acestea, va fi nevoie de un sistem de orientare
mecanic n funcie de poziia soarelui.

Colector
cu
fuorescen
Acest tip deosebit de panou solar transform lumina incident, prin intermediul unui strat
de material sintetic, n radiaie de o lungime de und acordat pe frecvena de absorb ie
maxim din celula solar. n acest scop materialul sintetic este impurificat cu
un pigment fluorescent. Lumina solar este absorbit de pigment i reemis cu o lungime
de und mai mare. Aceast lumin generat prsete stratul de material sintetic doar pe o
anumit direcie bine determinat pe toate celelalte direcii fiind reflectet i astfel
reinut n material. Pe direcia emisie se aaz celulele solare ce sunt optimizate pe
lungimea de und emis de pigment. Prin aplicare mai multor straturi de material sintetic
i celule solare acordate pe lungimi de und diferite, se poate mri randamentul deoarece
se poate acoperi un spectru mai larg dect cu panourile solare obinuite.

Exportatori, importatori
rile cu cea mai mare producie de module solare sunt Japonia, Germania i China. n
timp ce Japonia i China export de ani de zile mai mult de jumtate din produc ie, Germania
import cca. 2/3 din instalaiiele sale, n cea mai mare parte din China i Japonia, dup cum
arat analiza de pia fcut de Photon.
Reciclare

Facultatea de Inginerie Electrica

Cu toate c durata de via a panourilor solare este de 20-40 ani, n prezent se

acumuleaz deja deeuri de ordinul a sutelor de tone anual(2004). Pe plan mondial singura
instalaie pilot de reciclare a celulelor solar de siliciu cristalin se afl n Freiberg-Germania.
Aici la o temperatur de 600 C se ard materialele sintetice incluse n panouri, rezultnd
sticl, metal, material de umplere i celulele solare. Aceste celule pot fi reutilizate dup
prelucrare cu pierderi minime de material.

Invertorul este utilizat intr-un sistem solar pentru a obtine o tensiune utila de 230V,
folosind ca sursa de alimentare bateria, incarcata in prealabil de panoul solar, prin intermediul
incarcatorului solar. Tensiunea de 12 volti a bateriei este convertita in 230 V de catre acest
aparat. Printre facilitatile pe care le pot avea invertoarele se numara: protectie la scurt-circuit
pe intrare si iesire, protectie la suprasarcina si supraincalzire, protectie la supravoltare si
subvoltare, afisarea puterii consumate si a tensiunii bateriei etc. Invertoarele au ca si
caracteristica principala puterea nominala, care reprezinta consumul maxim admis la iesirea
de 230 V. O alta caracteristica importanta a unui invertor este forma undei de iesire. Astfel,
exista invertoare cu unda sinusoidala pura sau cu unda sinusoidala modificata. Invertoarele cu
unda sinusoidala modificata sunt mai accesibile ca pret, dar nu se preteaza la echipamente
electrice sau electronice care folosesc motoare alimentate direct la 230 V, pentru care se
utilizeaza invertoare cu unda sinusoidala pura. Modul de conectare al unui invertor intr-un
sistem solar este exemplificat prin figura urmatoare:

Facultatea de Inginerie Electrica

Facultatea de Inginerie Electrica

Tablou de distributie de 24 Vcc

Tablourile de distribuie sunt elemente ale instalaiilor electrice avnd rolul de a asigura
distribuia energiei electrice la alte tablouri sau la receptoare.Ele cuprind elemente de
protecie, comand sau manevr, iar la tablourile importante i aparatajul de masur, control,
semnalizare, reglaj i eventual automatizare. n scopul evitrii accidentelor i a defectelor n
instalaii se prefera ca pentru fiecare tensiune de alimentare (current continuu sau current
alternative, nalt sau medie tensiune) s se prevad tablouri separate. Dac soluia nu este
posibil sau dac este neeconomic, se pot utilize tablouri comune cu condiia izolrii i
marcrii clare a receptoarelor de natur diferit.

Bateriile
10

Facultatea de Inginerie Electrica

Regulator de incarcare

2. STUDIU DE CAZ PRIVIND POSIBILITATILE DE TRANSFORMARE A UNEI

CLDIRI EXISTENTE INTR-O CAS PASIV ENERGETIC
Casa pasiva este conceptul de varf in termenii constructiilor eficiente energetic;
economia de energie pentru incalzire este de 75-80% in comparatie cu o casa nou construita
dupa normele in vigoare (norme europene). Necesarul de energie termic al unei astfel de
cldiri trebuie s fie de maximum 15 kWh/mp anual, spre deosebire de 250400 kWh/mp
anual pentru o cldire obinuit. O casa pasiva este o casa cu pierderi de energie foarte mici.
Arhitectura caselor pasive poate sa difere dar principiile raman aceleasi - eficienta
maxima si independenta energetica. Principiul din spatele caselor pasive se bazeaza pe un
concept - acela de a reduce investitia printr-o proiectare energetic-eficienta a casei. Prin
cresterea considerabila a eficientei energetice a unei cladiri, sistemele de
ventilatie/incalzire/aer-conditionat pot fi substantial simplificate pana la atingerea unui nivel
de super-eficienta. Chestiuni generale referitoare la arhitectura: - se ia in considerare o forma
compacta cu o amprenta la sol cat mai mica - ferestre mari catre sud; nici o fereastra catre
nord - cat mai putine usi exterioare - o jumatate de acoperis exact spre sud (pentru panouri
solare) - se ia in considerare constructia unui singur corp de cladire - se ia in considerare
11

Facultatea de Inginerie Electrica

construirea unui duplex cu doua sau mai multe apartamente intr-o singura cladire. Daca
necesarul caloric este redus prin izolatii, recuperarea caldurii, super-ferestre (prin ferestre se
pierde 40% din caldura), sisteme solare pasive si alte metode, sistemul de incalzire poate fi
simplificat pas cu pas. Dar cel mai semnificativ prag apare cand necesarul caloric atinge un
maxim de 10 W/mp. Cand maximul necesarului caloric este mai mic de 10 W/mp, indiferent
de clima si anotimp, sistemul de ventilatie poate fi folosit si pentru incalzirea spatiului, astfel,
eliminandu-se necesitatea unui sistem separat de incalzire. Principala functie a unui sistem de
ventilatie este de a mentine o calitate excelenta pentru aerului din interior. Daca necesarul
caloric maxim este mai mic de 10 W/mp, sistemul de ventilatie poate distribui si toata caldura
necesara in cladire. De aceea, definitia pentru case pasive este ca maximul necesarului caloric
trebuie proiectat sub nivelul de10 W/mp. In zonele cu clima mai calda, aceasta valoare poate
fi atinsa foarte usor, dar in zonele cu clima rece, se impune o planificare riguroasa.
In fig .1 este prezentat un exemplu casa pasiva cu sistem de vetilatie cu recuperare de caldura,
iar in fig.2 sunt prezentate schematic conditiile care trebuie luate in consideratie la proiectarea
unei case pasive.

12

Facultatea de Inginerie Electrica

Cresterea eficientei energetice sub acest prag de 10 W/mp nu aduce nici un beneficiu
in plus. Costurile de constructie cresc in mod dramatic daca ne propunem sa construim o casa
cu consum de energie ZERO, in locul unei CASE PASIVE. La fel, o casa cu consum de
energie ZERO nu ar aduce beneficii nici pentru mediul inconjurator, fata de o CASA PASIVA.
CASELE PASIVE au un necesar caloric foarte redus pentru a mentine confortul interior in
anotimpul rece. Necesarul de caldura este atat de mic incat impactul asupra mediului este
neglijabil chiar daca se folosesc combustibili fosili ca si surse de energie.[1] Pe baza acestor
principii au fost construite peste 10000 de case pasive n Germania, Austria, Elveia, Belgia i
alte ri din Europa Central. Casa pasiv este o cldire care trebuie s asigure confortul
interior att n perioada de iarn, ct i n perioada de var, cu consumuri reduse de energie.
Principalele criterii de calitate pentru casa pasiv au fost definite de Institutul Passivhaus din
Darmstadt (Dr. Wolfgang Feist), dup cum urmeaz: Consumul anual pentru nclzire nu
trebuie s depeasc valoarea de 15 kWh/m2 an; Consumul total de energie primar pentru
toi consumatorii din locuin (nclzire, ap cald, ventilaie, pompe, iluminat, gtit i aparate
casnice) nu trebuie s depeasc valoarea de 120 kWh/m2 an; Temperatura interioar nu va
cobor sub 20o C n timpul iernii, iar n timpul verii va fi meninut sub 26o C; Testul de
etaneitate (la 50 Pa) a anvelopei casei, realizat dup normele EN 13829, trebuie s indice un
schimb de aer de maxim 0,6 h-1 ;[2] 3. PERFORMANTA TERMOTEHNICA A
CLADIRILOR REZIDENTIALE DIN ROMANIA Nivelul de performanta temotehnica si
evolutia lui in timp la cladirile existente din Romania reiese din valorile rezistentelor termice
normate pentru principalele elemente de costructie. Astfel, rezistentele termice normate
utilizate in perioada 1950-1985 au avut un nivel scazut, conducand la un coeficient global de
izolare termica de circa 1,0 W/m3 K. O majorare a cerintelor de izolare termica din
considerente de realizare a unor economii de energie si combustibil, s-a obtinut abia in anul
1984, prin aparitia Decretului 256-84 si a normativului NP 15-84, care impuneau valori sesibil
mai ridicate pentru rezistentele termice specifice ale diverselor componente ale anvelopei
cladirilor de locuit, diferentiate pentru zonele climatice:

Zona climatica

Temperatura maxima
exterioara C

Zona I

-12C

Zona II

-15C

Zona III

-18C

Zona IV

-21C

cu aceste caracterisitici s-au construit, intre anii 1986-1990, 12.963 (16,1%) din fondul locativ
existent, pentru care necesarul de caldura a fost redus cu circa 20% (de la circa 1,0 W/m3 K,
13

Facultatea de Inginerie Electrica

la circa 0,8 W/m3 K). Incepand cu anul 1998, au intrat in vigoare niole normative
termotehnice, care impun o crestere substantiala a exigentelor de izolare termica, atat pe
criterii de imbunatatire a conditiilor de confort interior, cat si pe criterii de economisire a
energiei cosumate pentru incalzire. Ca urmare, coeficientul global de isolare termica normat
este in jur de 0,55 W/m3 K. Pe baaza analizelor si masuratorilor efectuate, expertii cosidera
prioritara reabilitarea termica concentrata pentru blocurile de locuinte existente in mediul
urban, deoarece: Numai pentru incalzirea si asigurarea apei calde menajere a blocurilor
cuplate la sistemul urban de termoficare se atribuie 37-49% din consumul final total de
energie al sectorului populatiei din Romania. Blocurile tipizate au o pondere de 72% din
fondul de locuinte existente in mediul urban Circa 59% din blocurile exitente (2,4 milioane
de apartamente) construite inainte de anul 1985, ar necesita in prezent interventii de
reabilitare si modernizare termotehnica. O comparatie recenta cu normativele tarilor din UE si
cateva din tarile foste comuniste este prezentata in Tabelul 1.

In lucrarea noastra ajungndu-se dup calculele predefinite ale dimensioanrilor incaperilor

care trebuiesc incalzite si a anvelopei cladirii a rezultat ca, coeficientul de izloare termica G al
cladirii este de 0,92 W/m2K .

14

Facultatea de Inginerie Electrica

Calculand mai departe, puterea termica de incalzire si necesarul de caldura total dup
aplicarea izolaiei exterioare cu formulele:
Puterea termica de incalzire:
Qic = c1 V G T

[kW]

(2)

Unde: c coeficientul de calibrare a valorii

icQ V volumul incalzit al cladirii
G coeficientul global al izolarii termice, al cladirii
T rezultata din Ti Te Te-temperatura exterioara conventionala de calcul,
Ti-temperatura interioara medie, a spatiului incalzit

15

Facultatea de Inginerie Electrica

Necesarul de caldura total:

Q = Vi G T

[W]

(3)

Unde : Vi -volumul incaperii incalzite

se ajunge la valorile estimative: puterea termica de incalzire Q ic= 18,193 kcal/h si un
necesar de caldura total de circa Q=21 kW.

3. Concluzii si observatii pe baza studiului de caz

Studiul de caz efectuat a aratat ca nu este posibila transformarea unei case existente
intr-o casa pasiva, deoarece costurile de investitie ar fi mult prea mari si recuperarea lor in
timp ar dura foarte mult. Printr-o izolare termica corespunzatoare si prin folosirea surselor
regenerabile pentru alimentarea cu energie termica si electrica consumul imobilului scade insa
semnificativ, deci eficienta energetica poate creste cu pana la 60-70%. Pentru alimentarea cu
energie termica si apa calda de consum se propune folosirea panourilor solare termice, si
pompe de caldura, fapt care implica modificari ale sistemului actual de incalzire, respectiv
introducerea incalzirii prin pardoseala. Reducerea facturii la energie electrica se poate realiza
prin folosirea lampilor fluorescente, si concomitent, prin montarea de panouri fotovoltaice pe
acoperisul sau peretii exteriori ai casei. Chiar daca realizarea unei case pasive presupune
aplicarea conceptului respectiv din faza de proiectare a cladirii, si in cazul cladirilor existente
se pot obtine beneficii energetice insemnate prin izolarea temica a cladirii, utilizarea surselor
regenerabile de energie si implementarea unor sisteme de ventilatie cu recuperarea caldurii.

4. Bibliografie
16

Facultatea de Inginerie Electrica

https://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar
http://www.gabrielfilip.ro/energie-alternativa/sistemul-solar
http://instal.ce.tuiasi.ro/~chereches/Lucrarea%2010.pdf
http://panourisolare.org/energie-solara-ce-este-energia-solara/
http://www.energobiologie.ro/index.php/Energii/Energia-solara-la-indemana-oricui-Bucatariasolara-1.html
http://www.infomediu.eu/case-pasive-solutie-de-cre%C8%99tere-a-eficientei-energetice-acladirilor
http://www.ecomagazin.ro

17