Sunteți pe pagina 1din 5

Natura organizaiilor

O prim privire asupra organizaiilor s-a realizat, n cele de pn acum, din perspectiva
teoriei generale a sistemelor. Organizaiile au fost caracterizate drept sisteme sociale dinamice,
deschise, capabile de autoreglare i autoinstruire. Totodat, au fost puse n eviden subsistemele
funcionale ale organizaiei (de producie, de susinere, de meninere, de adaptare i de
conducere).
Pe aceast baz, definirea organizaiilor se impune a fi realizat prin reliefarea
specialitii umane a acestora. n esen, o g a n i z a i a este un sistem social n care i prin
care oamenii interacioneaz (coopereaz) pentru realizarea unor scopuri comune.
Altfel spus, organizaia implic o form distinct de corelare ntre oameni i scopuri, ct
i ntre oameni i structuri (n calitatea acestora din urm, de parte esenial, definitorie a
sistemelor).
Scopul organizaional reprezint nsi raiunea construirii i existenei organizaiilor.
Simpla existen a scopului, extrem de necesar, nu este i suficient. Afirmarea scopului,
enunarea sa, construcia unui scop, chiar realizabil, constituie doar un prim moment. Este
important procedura de realizare, de mplinire a scopului, n condiiile n care repetm
simpla adunare a unui grup de oameni sub acoperiul unui scop comun nu garanteaz, n sine,
atingerea scopului propus. Pentru aceasta, trebuie observat c orice scop organizaional este un
scop general. Transformarea scopului general n rezultate practice finale presupune:
a) garania existenei unor pri comune semnificative ntre scopurile individuale, ntre
interesele i aspiraiile indivizilor care alctuiesc organizaia; acest imperativ este aplicabil att
momentului de nceput al unei organizaii (atunci cnd se constituie o organizaie nou), ct i
momentelor ulterioare din viaa organizaiei.
b) att pe parcursul evoluiei unei organizaii i, mai ales, atunci cnd organizaia i
modific (total sau parial) scopul general, se impune ca membrii organizaiei s participe la
remodularea i redefinirea scopului organizaional, drept condiie a pstrrii convergenei
scopurilor individuale n cadrul scopului general;
c) Nu mai puin importante sunt modalitile de realizare practic a corespondenei dintre
scopul general i scopurile individuale, n acest sens fiind necesare:
- formularea scopului general, traducerea sa n forme accesibile indivizilor din
organizaie; n acest mod, scopul general, pstrndu-i esena, se multiplic n scopuri specifice,
accesibile tuturor membrilor organizaiei (n ultim instan, fiecruia n parte);
- simultan, fiecare membru al organizaiei este confruntat cu necesitatea nelegerii i
formulrii adecvate a propriilor interese, a propriilor scopuri, drept baz pentru comunicare real
a scopurilor specifice i pentru o asumare contient i responsabil a scopului general (intr i
rmn n organizaie numai acei indivizi care tiu foarte bine ce vor, att ei, ct i
organizaia).
Relaia dintre oameni i scopuri este, dup cum s-a vzut anterior esenial, fr a se
epuiza complexitatea i specificul organizaiei. Definitorii pentru organizaie sunt, simultan,
relaiile oamenilor (interaciunea uman) i relaiile fiecrui om i ale tuturor mpreun cu
structura de ansamblu a organizaiei (subsistemele i domeniile organizaiei, conducerea acesteia
etc.)
Calitatea interaciunii umane este la fel de important precum scopul organizaional.
Dobndirea statutului de membru al organizaiei i asumarea n consecin a scopului
organizaional nu garanteaz ndeplinirea obiectivelor organizaiei, dect dac natura raporturilor
interumane este modelat n aceast direcie, dect dac interaciunea uman mbrac forma

cooperrii (evitndu-se i depindu-se conflictele interumane). Interaciunea uman reprezint


fundamentul funcionrii unei organizaii.
n acelai timp, structura organizaional influeneaz decisiv natura interaciunii
umane. Mrimea organizaiei, numrul nivelurilor ierarhice (diferenierea pe vertical a
organizaiei), numrul departamentelor, al subunitilor funcionale (diferenierea pe orizontal),
complexitatea activitii (diviziunea muncii, specializarea) i pun amprenta asupra ntregii
activiti organizaionale.
Analiza organizaional, necesar pentru cunoaterea i realizarea eficient a activitii
organizaiilor, implic, n consecin, studierea tuturor componentelor, pn acum scoase n
relief, ale organizaiilor oamenii, scopul, interaciunile umane, structura organizaional.
Tipologia organizaiilor
O imagine mai detaliat asupra organizaiilor se obine prin clasificarea acestora.
Cea mai simpl i mai sugestiv clasificare a organizaiilor are n vedere gradul lor de
structurare. Sub acest unghi, formele de organizare se mpart n dou mari tipuri: informale i
formale. Trebuie precizat de la nceput c:
- practic sunt greu de depistat forme pure, informale sau formale, ale organizaiilor,
fiecare organizaie cuprinznd, n proporii variabile, ambele forme de organizare;
- este mai judicios s vorbim despre i s analizm distinct planul informal i planul
formal al unei organizaii.
Planul informal al unei organizaii se alctuiete din relaiile spontane, nedefinite sau
slab definite dintre membrii acesteia. Normele, regulile organizaiei sunt acceptate spontan i
tocmai prin aceasta, nefiind impuse, acceptarea este intens, gradul de adeziune fiind ridicat. n
chip similar, membrii organizaiei pot accepta un lider (conductor) informal, altul dect cel
oficial, formal, care ntrunete o lung adeziune prin autoritatea sa profesional, prin prestigiul
moral, prin capacitatea de a stabili relaii stimulative, adecvate cu colegii si.
Dincolo de planul informal, existent n orice organizaie, organizaiile care se apropie de
tipul informal sunt depistabile n activiti de factura grupurilor de prieteni, o serie de activiti
ad-hoc etc; acestea sunt, ns, slab structurate, nefiind propriu-zis organizaii.
Planul formal al organizaiei vizeaz structura oficial a acesteia, clar definit prin
descrierea normelor de construire i de comportament, a rolurilor i relaiilor dintre membrii
organizaiei (de putere, autoritate i responsabilitate), prin indicarea liderilor, a ierarhiei, prin
precizarea condiiilor de acces, de evoluie i de ieire din organizaie.
Dincolo de planul formal, existent n orice organizaie, organizaiile care se apropie cel
mai mult de tipul formal sunt cele birocratice.
Planul informal este subsumat i poate fi utilizat pentru consolidarea i evoluia pozitiv
a planului formal, deoarece:
- faciliteaz realizarea scopului organizaional prin adeziunea sporit a membrilor
organizaiei;
- determin un climat organizaional sntos, cooperant;
- ofer liderilor organizaiei elemente de control, de feed-back asupra strii reale a
organizaiei.
Alte modaliti de clasificare au n vedere scopul, beneficierii activitii sau natura
comportamentului membrilor organizaiilor. Astfel, n peisajul literaturii americane de profil, se
identific cinci tipuri diferite de organizaii caracteristice societii contemporane i ncearc
diferenierea pe baza scopului general al fiecruia:

a. asociaiile voluntare, de tipul celor religioase, tiinifice, etc;


b. organizaii militare;
c. organizaii filantropice (de binefacere), spirituale, asociaii de asisten social;
d. organizaii de tip corporaii (organizaii industriale, financiare etc);
e. organizaii de afaceri familiale: micile afaceri, dar i Mafia.
Tot n S.U.A., se opereaz cu o schem de clasificare pe principiul cine beneficiaz de
activitatea organizaional specific i propun urmtoarele patru tipuri:
a. organizaii de beneficiu mutual, al cror prin beneficiar sunt membrii i cei nscrii
care dein un rang. Aici include: partidele politice, sindicatele, cluburile etc;
b. organizaiile de afaceri, care au ca prin beneficiar proprietarii i managerii i cuprind
firmele industriale, bncile, companiile de asigurri, magazinele de vnzri cu ridicata i cu
amnuntul;
c. organizaii care realizeaz servicii i au ca prim beneficiar clienii; n aceast
categorie autorii exemplific ageniile de plasare a forei de munc; spitalele, colile, societile
de ajutor, clinicile de sntate mintal;
d. organizaiile publice de care beneficiaz marele public, aici fiind incluse, spre
exemplificare, statistica la nivel statal, serviciile militare, departamentele poliiei i pompierilor,
Garda Naional.
n acelai timp, se poate observa c organizaiile se deosebesc ntre ele i prin numrul de
niveluri existente n interiorul lor. Aceast deosebire duce la construirea de organizaii scunde
i nalte. Cu ct este structurat pe mai multe niveluri intermediare ntre veriga de baz i
nivelul de conducere, cu att organizaia este mai nalt. De aici rezult o serie de repercusiuni
privind ntreaga structur organizaional.
Amitai Etzioni realizeaz o clasificare a organizaiilor bazndu-se pe natura
comportamentului conformist, de conformare la scopurile i specificul organizaiei.
Conformismul, consider autorul, este un element major de relaionare ntre cei care dein
puterea i cei asupra crora ei o exercit. Cei care au puterea pot exercita autoritatea asupra
subordonailor prin coerciie, recompens i mijloace normative. Astfel, membrii organizaiei
adopt un comportament, fie prin coerciie, fie pentru c vor fi recompensai, fie c acesta este
considerat ca fiind regulamentar.
Considernd trei tipuri de putere: coercitiv, remunerativ i normativ, A. Etzioni
realizeaz o clasificare a organizaiilor dup tipurile de confruntare i stabilete trei tipuri de
structuri duale (ntre conductori i condui) n interiorul organizaiei:
a. organizaii coercitive, precum lagrele de concentrare, nchisorile, ospiciile, lagrele
de prizonieri de rzboi, lagrele de munc forat, uniunile coercitive;
b. organizaiile utilitare n care sunt incluse ntreprinderile industriale, institutele de
cercetare, uniunile de afaceri, organizaiile fermierilor, organizaiile militare n timp de pace;
c. organizaii normative, cum sunt organizaiile religioase, organizaiile politicoideologice, spitalele, colegiile i universitile, asociaiile voluntare, colile, organizaiile
profesionale.
Structurile duale se stabilesc n urmtoarele combinaii:
a.
Normativ-coercitive, cum sunt unitile de lupt;
b.
Utilitar-normative, aici fiind inclus majoritatea organizaiilor;
c.
Utilitar-coercitive exploatrile agricole i industriale tradiionale.
Clasificarea organizaiilor permite nelegerea acestora drept condiie a integrrii
indivizilor n organizaii i a funcionrii lor eficiente.

Subsistemele organizaiei
Cum artam deja, elementele constitutive ale organizaiei sunt:
indivizii (oamenii);
grupurile umane;
liderii (conductorii).
ntreaga structur i toate procesele organizaionale rezult din combinarea, din
relaionarea oamenilor, grupurilor i liderilor. Fiecare dintre cele trei categorii de elemente
constituie un subsistem vital al organizaiei subsistemul individual, subsistemul grupal i
subsistemul conducerii.
Subsistemele organizaiei se caracterizeaz prin procese specifice, care rezult din
stimulii de intrare (influene din mediul exterior, ale subsistemului i organizaiei) se exprim
prin comportamente de ieire (din subsistem i, ulterior, din organizaie).
Astfel, pentru subsistemul individual (pentru individ ca element) procesele
caracteristice sunt:
- motivaia ( natura i intensitatea interesului prezenei i aciunii n interiorul
organizaiei);
- dezvoltarea (evoluia profesional i uman);
- adaptarea (capacitatea de a se confrunta cu stimuli noi, inclusiv de a aciona n condiii
de solicitare intens, de stres).
Subsistemul grupal ( grupul ca element al organizaiei) cuprinde procese care se
desfoar n trei planuri puternic interferente: planul intragrupal (n interiorul grupului),
extragrupal i intragrupal (la nivelul suporturilor dintre grupuri). Procesele caracteristice sunt:
- interaciunea dintre indivizi i socializarea indivizilor (n interiorul fiecrui grup);
- competiia i cooperarea, la nivelul relaiilor dintre grupuri;
Subsistemul conducerii (liderul da element al organizaiei) implic procese precum:
- influenarea (indivizilor i a grupului/grupurilor aflate sub autoritatea liderului);
- adoptarea deciziei i coordonarea execuiei acesteia (conducerea propriu-zis);
- comunicarea cu indivizii i grupurile, n interiorul spaiului de autoritate;
- realizarea conducerii nu numai n condiii de normalitate, de stabilitate, ci i n condiii
de schimbare, inclusiv n situaii excepionale, de stres.
Structurarea potrivit criteriului geografic se realizeaz atunci cnd mrimea unei
organizaii impune constituirea unor subuniti distincte n locuri diferite.
Formalizarea indic gradul conform cruia o organizaie este preponderent formal sau
informal. Un nivel ridicat de formalizare este dat prin reglementarea intens, prin norme, prin
regulamente, a comportamentului organizaional.
n mod obinuit, cu ct o organizaie este mai mare, cu att este mai puternic formalizat,
pentru a I se garanta meninerea i coerena n activitate. Nu numai mrimea, dar att scopurile,
ct i natura activitii contribuie la creterea formalizrii. Organizaiile militare sunt, n chip
firesc, puternic formalizate.
Intensitatea administrativ asigur suportul dintre activitile de factur administrativ
(de execuie) i cele de conducere (de decizie i control). Astfel, pot exista organizaii cu structuri
preponderent administrative (cele mai multe) sau preponderent de conducere (de regul, cele
politice).

Centralizarea are n vedere natura procesului de adoptare a deciziilor de concentrare a


puterii; spre vrful ierarhiei (structuri centralizate) sau spre nivelurile inferioare ale acesteia
(structuri descentralizate).
Mrimea organizaiei se refer la numrul membrilor si, aspect extrem de important,
care poate genera o dilem organizaional (pn la ce nivel organizaia i poate mri numrul
de membri fr a-i diminua funcionalitatea?) Tendina creterii numrului de membrii implic
adncimea specializrii, multiplicarea subunitilor funcionale, intensificarea formalizrii dar i
dificulti tot mai mari n controlul i coordonarea organizaiei, n realizarea cooperrii.
O structur optim, universal valabil, a organizaiei nu exist. Optimul structural este
determinat de scopurile organizaiei, de influenele mediului, de specificul activitii, n ultim
instan de condiiile concrete ale realizrii proceselor eseniale ale organizaiei: producia
(realizarea produselor specifice); susinerea (asigurarea intrrilor i a ieirilor);
meninerea (asigurarea funcionalitii interne); adaptarea (prin feed-back-ul dintre ieiri i
intrri) i conducerea.

S-ar putea să vă placă și

  • Relatiile Comunitare
    Relatiile Comunitare
    Document11 pagini
    Relatiile Comunitare
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Alexandru Lăpuşneanu1 Personaj
    Alexandru Lăpuşneanu1 Personaj
    Document3 pagini
    Alexandru Lăpuşneanu1 Personaj
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Psalmii Arghezieni
    Psalmii Arghezieni
    Document4 pagini
    Psalmii Arghezieni
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Istoria Astronomiei Coreene
    Istoria Astronomiei Coreene
    Document14 pagini
    Istoria Astronomiei Coreene
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Ora Fântânilor
    Ora Fântânilor
    Document1 pagină
    Ora Fântânilor
    Mădălina Dosa
    100% (1)
  • Alexandru Lăpuşneanul
    Alexandru Lăpuşneanul
    Document3 pagini
    Alexandru Lăpuşneanul
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Curs I
    Curs I
    Document12 pagini
    Curs I
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Functionarea Organizatiilor
    Functionarea Organizatiilor
    Document4 pagini
    Functionarea Organizatiilor
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Postmodernism Ul
    Postmodernism Ul
    Document1 pagină
    Postmodernism Ul
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Aci Sosi Pe Vremuri
    Aci Sosi Pe Vremuri
    Document2 pagini
    Aci Sosi Pe Vremuri
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Comunicarea Nonverbala
    Comunicarea Nonverbala
    Document10 pagini
    Comunicarea Nonverbala
    Elena Alina
    Încă nu există evaluări
  • REALISMUL
    REALISMUL
    Document1 pagină
    REALISMUL
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Povestea Lui Harap
    Povestea Lui Harap
    Document4 pagini
    Povestea Lui Harap
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Plumb
    Plumb
    Document2 pagini
    Plumb
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • POEZIA
    POEZIA
    Document5 pagini
    POEZIA
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Opera Lui Mihai Eminescu
    Opera Lui Mihai Eminescu
    Document2 pagini
    Opera Lui Mihai Eminescu
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Nicolas Boileau
    Nicolas Boileau
    Document1 pagină
    Nicolas Boileau
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Origineasievolutialimbiiromane Plan
    Origineasievolutialimbiiromane Plan
    Document2 pagini
    Origineasievolutialimbiiromane Plan
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • PAŞOPTISMUL
    PAŞOPTISMUL
    Document2 pagini
    PAŞOPTISMUL
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Personajele Romanului
    Personajele Romanului
    Document7 pagini
    Personajele Romanului
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • MOLIĖRE
    MOLIĖRE
    Document1 pagină
    MOLIĖRE
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Nae Caţavencu
    Nae Caţavencu
    Document2 pagini
    Nae Caţavencu
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Nichita Stănescu
    Nichita Stănescu
    Document2 pagini
    Nichita Stănescu
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Paralelă Între Balada Populară
    Paralelă Între Balada Populară
    Document4 pagini
    Paralelă Între Balada Populară
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • O Scrisoare Pierdută
    O Scrisoare Pierdută
    Document6 pagini
    O Scrisoare Pierdută
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • ODĂ1
    ODĂ1
    Document2 pagini
    ODĂ1
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Neo Modernism Ul
    Neo Modernism Ul
    Document1 pagină
    Neo Modernism Ul
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • MOROMEŢII
    MOROMEŢII
    Document5 pagini
    MOROMEŢII
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Modernism Ul 1
    Modernism Ul 1
    Document1 pagină
    Modernism Ul 1
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări