P R O C E S U L D E I N VATA M A N T C A

AC T D E C O M U N I C A R E
Elevi: Dragomir LaviniaIonela
Usturoiu Bianca-Georgiana
Clasa: a-X-a B

Mesaj
Emitator

Receptor
Codificare

Canal

Feedback

Decodificare

Comunicarea a fost definita ca o form particular a

relaiei de schimb ntre dou sau mai multe
persoane, dou sau mai multe grupuri.
Eseniale pentru actul comunicrii sunt:
1) relaia dintre indivizi sau dintre grupuri,
2) schimbul, transmiterea i receptarea de
semnificaii,
3) modificarea
voit sau
nu a comportamentului
Elementele
comunicrii
didactice
sunt:
angajati.
celor
emiterea
mesajului didactic de ctre profesor sau de
o alt surs de informaie, de la o anumit distan;
canalul prin care se transmite mesajul;
receptarea mesajului de ctre elevi;
stocarea i prelucrarea lui n scopul lurii deciziilor
(formularea rspunsurilor de ctre elev, a corectrilor
sau a completrilor de ctre profesor).

TIPURI DE COMUNICARE :
Dupa nivelul interactiunii:

intraindividuala

interpersonala

de grup

de masa

publica sau mediatica.

Dupa tipul de cod utilizat

verbala (orala
si scrisa)

paraverbala

nonverbala.

Dupa canalul utilizat:

directa (nemijlocita)
mediata (cnd se
folosesc canale
intermediare cum ar fi
cartile, televiziunea,
radioul, telefonul,
internetul, aparatele
foto, camerele de filmat
etc. ).

Comunicare nonverbalA; se realizeaz prin

intermediul mijloacelor nonverbale( corpul
uman, spaiul sau teritoriul, imaginea)
Comunicarea verbalA (limbajul). Limbajul este unul
dintre mijloacele cele mai specific umane, cel mai
frecvent folosit n comunicarea interumana.
Limbajul, constituie expresia i realizarea
conduitelor verbale.
In cadrul comunicarii verbale distingem:
- comunicarea orala
- comunicarea scrisa

Expresivitatea comunicarii didactice este influentata de

tinuta fizica, expresivitatea fetei, gesturi, stralucirea
privirii, contactul vizual. Elementele limbajului nonverbal
prelungesc semnificatia cuvintelor. De exemplu, un
profesor care intra n clasa si se aseaza la catedra sau se
lipeste de tabla si ramne acolo toata ora, si diminueaza
mult din forta discursului. Limbajul nonverbal are
semnificatii la fel de profunde ca si cel verbal.
Scopul comunicarii didactice este acela de a forma
convingeri prin organizarea activitatii didactice si
alegerea acelor procedee favorabile formarii convingerilor
privind toate domeniile cognitiei si practicii umane. Atunci
cnd formarea de convingeri nu este posibila, se apeleaza
la persuadare, prin care ntelegem influentarea persoanei
mai mult dect prin formare de convingeri, prin
argumentare, dar si prin vizarea afectivitatii, de exemplu
atunci ct apelam la flatare pentru a convinge mai usor.
Persuasiunea nsoteste convingerea atingnd att ratiunea
ct si sentimentele.

PARTICULARITATI
Comunicarea didactic are mai multe caracteristici, care
o deosebesc de alte forme ale comunicrii interumane:
se desfoar ntre doi sau mai muli ageni:
profesor i elevi, avnd ca scop comun instruirea
acestora, folosind comunicarea verbal, scris, nonverbalk, paraverbal i vizual, dar mai ales forma
combinat;
mesajul didactic este conceput, selecionat,
organizat i structurat logic de ctre profesor, pe baza
unor obiective didactice precise, prevzute n
programele
mesajul didactic
colare; (repertoriul) are o dimensiune
explicativdemonstrativ
i este transmis
elevilor de
stilul didactic
al comunicrii
este determinat
folosind
strategii
didactice
adecvateidezvoltrii
concepia
didactic
a profesorului
de structura lui
intelectuale
a acestora i nivelului de cunotine pentni
psihic;
a fi neles de elevi;
- comunicarea se regleaz i autoregleaz cu ajutonil
unor retroaciuni (feed-back i feed-farward),
nlocuind blocajele care pot apare pe parcurs.

In cadrul interactiunii profesor-elev, comunicarea

psihopedagogica indeplineste mai multe FUNCTII:
funcia informativ, de transmitere a mesajului
didactic i educativ;
funcia formativ, de stimulare a gndirii i a
imaginaiei la elevi;
funcia educativ, de transmitere a influenelor
educaionale, de coeziune i afirmare a grupurilor
colare;
funcia de evaluare i reglare a procesului de predare
- nvare;
funcia de rezolvare a problemelor educaionale i a
conflictelor colare.

REGULILE comunicarii didactice eficiente sunt:

- sa asculti, adica sa tii cont de parerea si interesele
celorlalti;
- sa observi adica sa te intereseze ceea ce se ntmpla n
cadrul situatiei de comunicare si sa ntelegi starea
receptorilor;
- sa analizezi si sa cunosti situatia receptorilor;
- sa te exprimi adica sa-ti expui punctele de vedere si
sentimentelecomunicationala
vis-a-vis de obiectul
comunicarii;
Competenta
pentru
profesor presupune
-achizitii
sa controlezi
adica
sa
urmaresti
calitatea
si eficienta
de cunostinte si abilitati din mai multe
domenii:
-comunicarii.
cunoasterea influentei contextului comunicational asupra
continutului si formei comunicarii, precum si adaptarea
comportamentului de comunicare la acesta;
- cunoasterea regulilor comunicationale si a impactului
comunicarii paraverbale si nonverbale n cadrul
comunicarii didactice;
- cunoasterea psihologiei umane si scolare, abilitate de
relationare cu elevii;

CARACTERISTICI:
1. Ale profesorului:
- claritatea mesajelor
- precizia acestora
- utilizarea unui limbaj adecvat si accesibil elevilor
- utilizarea unui limbaj adecvat ( corect din p.d.v
stiintific)
- structurarea logic a mesajelor transmise;
- prezentarea interesant a coninutului instruirii;
- asigurarea unui climat adecvat comunicrii
2. Ale elevilor:
- s aib capacitate de concentrare (pentru a putea
recepta i inelege mesajul profesorului);
- s posede cunotinele anterioare necesare nvrii ce
urmeaz;
- s fie motivai pentru a nva ( in general i la un
anumit obiect
studiu, n particular);
- s cunoasc limbajele utilizate (de profesor sau de
calculator, cazul instruirii asistate de acesta

n comunicarea didactica profesorul trebuie sa-i faca pe

elevi sa simta ca are o vocatie n aceasta directie, ca
este un partener de ncredere, care doreste un dialog
autentic. Competenta de comunicare se va manifesta
si prin capacitatea de ascultare a elevilor. Cei mai
apreciati profesori sunt cei care permit libertatea de
exprimare a elevilor, care nu-i fac nici sa se simt a
judecati, nici manipulati, nici sfatuiti, ci cei care le ofera
BARIERE
IN COMUNICAREA
sentimentul
de siguranta siDIDACTICA
libertatea comunicarii.
Comunicarea poate fi OBSTRUCTIONATA sau doar
perturbata de o serie de FACTORI care se interpun
ntre semnificatia intentionata si cea perceputa
putnd fi legati de oricare dintre componentele
comunicarii (emitator, mesaj, canal, receptor), sau de
interactiunea lor.
Dintre acestia cei mai importanti sunt :

1. Efectele de statut uneori statutul prea nalt al

emitatorului n raport cu receptorul pot cauza rastalmaciri
ale mesajului de catre acesta din urma.
2. Probleme semantice specialistii au tendinta sa
foloseasca un jargon profesional, creznd ca si ceilalti l
pot ntelege; persoanele cu statut mai ridicat au tendinta de
a se exprima ntr-un mod mai sofisticat, greu de nteles
pentru persoane cu un nivel de scolarizare scazut.
3. Distorsiuni perceptive cnd receptorul are o imagine
despre sine nerealista si este lipsit de deschidere n
comunicare, neputndu-i ntelege pe ceilalti n mod
adecvat.
4. Diferente culturale persoane provenite din medii
culturale, cu valori, obiceiuri si simboluri diferite.
5. Alegerea gresita a canalelor sau a momentelor trebuie
alese canalele corecte pentru fiecare informatie si de
asemenea si momentul trebuie sa fie bine ales o situatie
urgenta nu are sorti sa fie ndeplinita daca este ceruta la
sfritul orelor de program sau la sfrsitul saptamnii.
6. Lungimea excesiva a canalelor o retea organizationala
complicata duce la o comunicare lenta.

FACTORI FIZICI PERTURBATORI iluminatul

necorespunzator, zgomote parazite, temperaturi excesiv
de coborte/ridicate, ticuri, elemente ce distrag
atentia telefon, cafea, ceai etc.
BARIERE UMANE in cadrul unei comunicari eficiente sunt :
- fizice: deficiente verbale, acustice, amplasament,
lumina, temperatura, ora din zi, durata intlnirii, etc.
- semantice: vocabular, gramatica, sintaxa, conotatii
emotionale ale unor cuvinte.
- frica
- diferentele de perceptie
- concluzii grabite
- lipsa de cunoastere
- emotii (emotia puternica este raspunzatoare de blocarea
aproape completa a comunicarii).
- blocajul psihic
- tracul

Blocajele de comunicare, sau distorsiunea informaiei se

pot produce atunci cnd:
emitorul (profesorul) nu stpnete coninutul
mesajului didactic transmis;
acesta nu este expus clar, inteligibil i sistematizat;
emitorul vorbete prea ncet, prea tare sau prea
repede;
nu prezint la nceput scopul mesajului i nu creeaz
motivaii pentru a trezi interesul pentru comunicare;
emitorul nu sincronizeaz diferitele tipuri de
comunicare (verbal, paraverbal, nonverbal, vizual
etc.);
mesajul transmis nu corespunde cu interesele elevilor
sau cu problemele ce le au de rezolvat;
eficiena
comunicrii
si sau
de fondul
stresant
mesajul didactic
este este
prea blocat
cunoscut
prea abstract
creat
de emitor
(plictiseal,
oboseal,
nerbdare)
i nu trezete
interes,
producnd
plictiseal;
elevii nu au cunotinele necesare pentru a inelege
mesajul didactic

Intre obstacolele ce apar mai frecvent n comunicarea

didactic, menionm:
suprancrcarea (determinat de criza de timp, dar i de
dorina unor profesori de a nu omite lucruri importante);
utilizarea unui limbaj inaccesibil elevilor; dozarea
neuniform, n timp, a materialului de predat;
starea de oboseal a elevilor sau indispoziia profesorului;
climatul tensionat sau zgomotos.
Pentru perfectionarea comunicrii didactice, este necesar
cunoaterea, respectarea unor reguli de ctre profesori,
ntre care menionm:
vorbirea corect, deschis i direct (care previne sau
reduce distorsiunea mesajelor);
ncurajarea feedback-ului din partea elevilor (pentru a
cunoate n ce msur mesajele transmise au fost corect
recepionate i nelese);

 ascultarea atent, rbdtoare i ncurajatoare a

mesajelor primite din partea elevilor, concomitent cu
efortul de a nelege exact sensul acestor mesaje;
folosirea mai multor forme de comunicare didactic
pentru acelai tip de mesaje (de regul, oral i vizual,
concomitent);
repetarea mesajelor mai complexe