Sistemul de racire

Cuplul generat de un motor termic este rezultatul transformrii, prin ardere, a energiei chimice n
energie mecanic. Doar o parte a cldurii rezultate n urma arderii combustibilului este transformat n
lucru mecanic. Un procent semnificat al cldurii este absorbit de piesele mecanice ale motorului. Din
acest motiv, pentru ca temperatura maxim a organelor motorului s fie inut sub o valoare critic
(aprox. 95 C), este necesar rcirea forat a acestora.
Temperatura optim (nominal) de funcionare a motorului se situeaz ntr-o plaj foarte strns,
de aproximativ 85 90 C. n jurul acestor temperaturi funcionarea motorului este optim, consumul
de combustibil i performanele dinamice fiind nominale.
Sistemul de rcire al motorului trebuie s asigure atingerea ntr-un timp ct mai scurt a
temperaturii nominale de funcionare, precum i meninerea acestei valori n timpul funcionrii
motorului.
Motoarele termice moderne utilizeaz instalaii de rcire cu lichid datorit avantajelor acestora,
comparativ cu motoarele rcite cu aer:
o
rcire uniform a motorului
o
nclzirea accelerat a motorului la pornire
o
puteri litrice superioare (5 10 %)
o
solicitri termice mai reduse ale pieselor
Sistemul de rcire cu lichid al motorului realizeaz dou funcii majore: transportul cldurii de la
piesele solicitate termic i disiparea cldurii n atmosfer.
Transportul cldurii se realizeaz prin intermediul lichidului de rcire, cu ajutorul pompei de ap,
conductelor i canalelor de curgere i a termostatului. Disiparea cldurii este realizat de radiator,
asistat de ventilatorul electric.

Foto: Componentele sistemului de rcire cu lichid a motorului

1.
2.
3.
4.
5.

radiator rcire motor

pomp de ap
ventilator
termostat
radiator nclzire habitaclu

Sistemul de racire
6. supap
7. motor termic
8. flux de aer
La pornirea motorului pompa de ap (2) pune n micare lichidul de rcire care circula n circuitul
format ntre blocul motor (7) i radiatorul de nclzire a habitaclului (5). Dup ce motorul a atins
temperatura nominal de funcionare (85 90 C), termostatul (4) se deschide i permite lichidului s
treac prin radiatorul (1) unde se disip cldura. Fluxul de aer (8) ce trece prin radiator poate fi natural,
datorit micrii automobilului, sau forat, cu ajutorul ventilatorului acionat electric (3). Temperatura
lichidului de rcire scade n radiator datorit schimbului de cldur cu mediul. Dup rcire, lichidul este
reintrodus n motor, cu ajutorul pompei de ap.
Termostatul este o supap cu aciune dubl, care deschide i nchide circulaia lichidului de rcire
prin radiator. n poziia nchis, cnd motorul este rece, circulaia lichidului se face prin blocul motor i
radiatorul de nclzire al habitaclului.
Cnd temperatura lichidului de rcire (motorului) ajunge la 85 C termostatul ncepe s se deschid
permind lichidului de rcire s circule prin radiator. Deschiderea complet a termostatului se
realizeaz la aproximativ 92 C. n acest caz tot lichidul de rcire trece prin radiator. Poziia
termostatului se stabilizeaz la temperaturi de 85 90 C, unde rmne parial deschis, doar o parte a
lichidului de rcire fiind trecut prin radiator. n acest mod se asigur meninerea temperaturii motorului
n zona optim de funcionare.
Termostatul este o supap mecanic controlat n funcie de temperatur. n interiorul cilindrului (2)
se afl o substan pe baz de cear. Odat cu creterea temperaturii lichidului de rcire ceara se
topete, i mrete volumul i apas pe un piston, de care sunt ataate cele dou supape (de
recirculare i ctre radiator). Dac temperatura lichidului scade, ceara se solidific, volumul se reduce
i arcul elicoidal (4) aduce cele dou supape n poziia iniial.
Radiatorul este componenta sistemului de rcire care permite scderea temperaturii lichidului de
rcire prin disiparea cldurii ctre mediul exterior. Radiatorul este prevzut cu o serie de lamele
profilate sudate ntre ele. Aceste lamele preiau cldura din lichidul de rcire i au rolul de a extinde
suprafaa de contact cu aerul pentru o disipare mai eficient a cldurii.
Instalatia de racire cu aer se foloseste la motoarele de motocicleta, la care aerul rece patrunde printre
aripioarele cilindrului si chiulasei (expuse deschis in atmosfera), datorita vitezei de deplasare. La motoarele de
automobile, se foloseste sistemul de racire cu aer, prin intermediul unui ventilator (turbina) care introduce aerul
sub presiune printre aripioareie cilindrilor si chiulaselor, cu care sunt prevazute.
Ventilatorul are rolul de a trimite un curent puternic de aer peste cilindri si chiulasa. Debitul acestuia este de
4-5 ori mai mare decat al ventilatorului de la sistemul de racire cu lichid. Unele motoare au ventilatoare cu palete
cu pas variabil reglat automat prin termostat, in functie de temperatura motorului.
Cilindrii si chiulasa motorului racit cu aer sunt prevazuti prin constructie cu aripioare turnate corp comun sau
atasate, care au rol de a mari suprafata de racire.
Avantajele sistemului de racire cu aer sunt: incalzirea mai rapida a motorului la pornire, constructia mai
simpla a chiulasei si a blocului motor (fara camasa de apa), evitarea neajunsului creat de depunerea de piatra,
intretinerea mai simpla, nu prezinta pericol de inghet; uzuri mai mici ale cilindrilor, ca urmare a unei incalziri mai
rapide dupa pornire, cost mai redus.

Sistemul de racire
Dezavantajele: imposibilitatea unui control precis al racirii; racirea insuficienta a zonelor calde ca urmare a
conductibilitatii termice inferioare a aerului in comparatie cu apa; zgomot puternic al ventilatorului; la putere
egala, motorul policilindric racit cu aer este mai lung din cauza aripioarelor de la cilindri si prin urmare este mai
greu.
Datorita celor mentionate racirea cu aer se aplica mai frecvent la MAC grele, dat fiind ca acestea lucreaza
mai bine la temperaturi mai mari ale cilindrilor si la MAS de cilindree mica.