BAZINUL LPU

Publicat de Daniel Soare pe data de 6 iulie 2013,pe site-ul www.geotutorials.ro

1. Date generale geografice i geomorfologice

Depresiunea Lpuului este situat pe cursul superior i mijlociu al rului Lpu. La
nord i nord-est este marginit de Munii ible i Munii Lpuului, la sud de Culmea Breaza, la
vest de Masivul Preluca, Dealul Pietri i Muntele Satra iar la est de Dealurile Splaiului. Are
aspectul unui patrulater, avnd o origine tectono-eroziv. Ea este rezultatul eroziunii selective a
vilor care alctuiesc bazinul superior al Lpuului: Dobric, Libotin, Lpu, Suciu i Rohia, care
conflueaz n perimetrul oraului Trgu-Lpu. Influena tectonicii este bine exprimat,
depresiunea fiind clar delimitat n lungul unor linii tectonice fa de regiunile nordice, sudice i
vestice.
Relieful prezint dou trepte principale: o treapt nalt marginal cu altitudini de 500550 m i o treapt joas central cu altitudini de 300-400 m. n cadrul zonei marginale nalte sunt
incluse:
Dealurile Dobricului (450-500 m altitudine) n partea nord-vest, care se prelungesc
de sub Muntele Satra. Se prezint ca nite culmi secionate de afluenii de pe dreapta ai
Dobricului.
Dealurile Libotinului situate n partea central-nordic, ntre rurile Dobric i
Lpu, avnd altitudini n jur de 500 m. Au un caracter interfluvial, avnd o form arcuit
datorit faptului c nsoesc coturile formate de rurile Dobric, Libotin i Lpu.
Dealurile Muncelului (638 m n Vrful Muncelu) sunt delimitate clar de vi largi
i adnci, fiind situate ntre rurile Lpu i Suci, n est.
Dealurile Muscelelor (Platforma Muscelelor) ntre rurile Suciu i Rohia, n sudest, cu altitudini de 500-550 m, au aspectul unei suprafee de eroziune, culmile fiind paralele.
Zona centrala a depresiunii se caracterizeaza prin prezenta unei largi culoare de vale
(orientate in general est-vest) insotite de terase. Cele mai representative sunt culoarele Lapusului

(intre Lapus si Damacuseni), Suciului si Libotinului care converg in zona satelor RogozDamacuseni formand un larg es aluvial apoi Lpu (intre Damacuseni si Razoare), Rohia si
Dobric (orintat nord-sud) care converg n aval de Trgu-Lpu. Alte culoare de dimensiuni mai
mici sunt: Grosi pe raul Suciu in amonte de satul Suciu de Sus, Luncii pe rul Lpu in amonte
de comuna Lapus (orientate nord-sud) si Vai Mari intre Coroieni si Razoare (orientate sud-nord).
Dintre terase (in numar de sase) cel mai bine exprimate in relief sunt terasele II (de 30-35 m) si
III (de 50-55 m). In lungul culoarelor de vale sunt concentrate majoritatea asezarilor din ara
Lpuului.
Zona montan constitue un lant compact, ridicat in medie cu 1000 m fata de zona
depresionar a Lpuului situat spre sud. Trecerea de la munii propriu-zisi (ible i Lpu ) la
zona depresionar se face printr-o zon de muncei denumii local obcine.
Muntii Tibles compartimentul cel mai nalt al zonei vestice din grupa nordic a
Carpailor Orientali are o suprafa de 400 km2 fiind situate ntre rurile Suciu i Botiza n vest,
rul Slua i pasul etref (817 m) n est i Depresiunea Maramureului n nord.
rii Lpuului i corespund numai versanii sud-vestici de sub vrfurile HudinStregior-Tomnatec-Arcer. Munii ible sunt formai din roci sedimentare palogene cutate (fli)
care au fost strpunse de corpuri magnetice. Aceste corpuri (cupole, stokuri, coloane) formate din
andezit au fost scoase la zi prin eroziunea sedimentului, separndu-se trei uniti subvulcanice:
Hudin n nord-vest, Hudies-Tomnatec-Stregior n partea central i Tomnatec- ible-Mgura
Neagr n sud-est. Masivele subvulcanice formeaz creasta principal (orientat nord vest-sud
est) care este alctuit din varfurile Hudin (1611 m), Hudies (1479 m), Stregior (1472 m),
Tomnatec (1483 m), Arcer (1830 m), ible (1839 m), Bran (1840 m), Ouorul (1489 m), Tul
(1461 m), Fata Scruului (1326 m). La sud i nord de masivele subvulcanice se gsesc mun ii
dezvoltai pe roci sedimentare care formeaz dou trepte, una la 900-1000 m i alta la 750-800
m, ultima avnd o dezvoltare mai mare n sud. n partea nordic sunt situa i Mun ii tefni ei
(1181 m-Vf. tefniei) i Munii Crligturii (1263 m-Vf. Crligturii).
Munii dinspre sud se numesc ,,obcine, n cadrul lor deosebindu-se: Obicinele
Hudinului (859 m-Obcina Frasinului) ntre prurile Suciu i Bradului i Obcinele ible ului
(981 m-Vf. Buzei) ntre prurile Suciu si Bradul i Slua. Pe versantii abrupti ai masivului

central Arcer-Tibles-Bran care se delimiteaza prin delimitari de 400 m spre nord, vest si sud si de
800-1000 m spre est, sub influenta proceselor periglaciare se dezvolta grohotiurile si
solifluxiuni. In bazinele de receptie ale vailor torentiale de pe versantul Nordic s-a format o
palnie nivala de dimensiuni mari. Vizibili de la mare distanta Muntii Tibles reprezinta un
adevarat strjer al rii Lpuului.
Muntii Lapusului numiti local al Vratecului sunt situati intre vaile Cavnic in vest si
Botiza si Suci in est. In numeroase lucrari geografice, precum si pe o serie de harti Muntii
Lapusului sunt integrai Muntilor Tibles, ceea ce este o inexactitate deoarece spre deosebire de
Muntii Tibles, in care nu au existat decat fenomene magmatice (subvulcanice), in Muntii
Lapusului s-au manifestat si eruptii cu curgeri de lave. Totodata Muntii Lapusului sunt mai josi
(1358 m-Vf. Varatec), fiind nivelati de suprafetele Mgurilor la 1100-1300 m, curbat spre
Drepresiunea Maramureului, din care se desprind culmi mai joase (in jur de 1000 m), prelungi
spre Depresiunea Lapusului.
Partea centrala este formata din varfurile Neteda-1322 m in vest, Vratec-1358 m,
Secului-1311 m, Runcaului-1167 m si Magura Porcului-1221 m in est. Un caracter aparte il
prezinta Masivul atra (1041 m) numit local atra lui Pintea care este izolat spre sud-vest.
Aceasta are o origine vulcanica, avand forma unui con nivelat la partea superioara si inconjurat
de un larg piedmont. La contactul cu Depresiunea Lapusului se gasesc micile depresiuni Strambu
Baiut, Baiut si Poiana Botizii.

2. Unitile de relief

Zona de studiu, bazinul hidrografic al Lapusului, are in componenta variate unitati de

relief, de la masive montane vulcanice cum ar fi muntii Igni, Guti, Lapusului, la depresiuni,
Depresiunea Baia Mare unde se afla si orasul Baia Mare, Depresiunea Lapusului si alte 6
depresiuni tip golf care strpung masivele vulcanice. Tot acest areal cuprinde si parti din Dealul
Barsului, Podisul Boiului, Culmea Breze si o mica parte din Muscelele Nasaudului.

3. Harta geomorfologic

Din punct de vedere geomorfologic relieful a cunoscut o ampla dezvoltare, in partea

de NE si E predomina masivele muntoase ce ajung pana la 1900 m prin aparate vulcanice
neogene: conuri si cratere. In mare parte zona este acoperita de munti dezvoltati pe fli si
structuri subvulcanice neogene evidentiate selectiv la E si munti cu resturi de suprafete netezite
dominate de neck-uri si dyk-uri la N. Masivele muntoase sunt strapunse in N de depresiuni
formate prin eroziune diferentiala cu aspect deluros, iar la E de luncile afluentilor raului Lapus ce
isi au izvoarele la altitudini mari.
Majoritatea formelor joase de relief strabatute de cursurile de apa sunt depresiuni de
eroziune diferentiala cu aspect deluros. Tot aici gasim si terase, depresiuni de ses proluvio-

aluviale. O prezenta importanta este data de muntii insulari, in cea mai mare parte scosi de sub
formatiuni tertiere (Masivul Preluca), strapunsi de raul Berinta.

In sudul bazinului apare o zona de podis intre 500 si 700 m altitudine, fragmentat in
masive deluroase, cu dezvoltare mare a formelor structurale.