SIMPOZIONUL CONTRIBUII LA DEZVOLTAREA SEISMOLOGIEI I INGINERIEI

CUTREMURELOR DE PMNT N ROMNIA

BUCURESTI 3 martie 2006
EFECTE ALE DEGRADARII STRUCTURALE ASUPRA RASPUNSULUI SEISMIC AL
CONSTRUCTIILOR SI REFLECTAREA LOR IN CODUL P100/2004
V. Serban1, M. Androne1, T. Sireteanu 2
REZUMAT:
Lucrarea cuprinde:
- o prezentare succinta a diferentelor dintre caracteristicile cinematice ale cutremurelor rapide si
lente;
- o analiza a modurilor in care se transmite actiunea sismica de la terenul de fundare la o constructie
functie de modul in care miscarea proprie a constructiei se situeaza fata de miscarea seismica;
- o analiza a modul in care ar trebui considerate in calcule si in proiectare situatiile diferite de
comportare a constructiilor fata de actiunea seismica in care se accepta sau nu degradari controlate
ale constructiilor;
- propuneri concrete de imbunatatire a noului cod de proiectare seismica a constructiilor, P100/2004.

1.

PREZENTARE GENERALA

Comportarea dinamica a unei constructii corp elastic cu amortizare depinde foarte mult
de caracteristicile cinematice ale miscarii seismice si caracteristicile dinamice ale constructiei.
Functie de raportul dintre caracteristicile dinamice ale constructiei (exprimate prin
perioadele de vibrare, vectori proprii si factorii de participare) si caracteristicile cinematice ale
miscarii seismice (exprimate prin spectrele de raspuns ale terenului sau curba ), raspunsul
dinamic al cladirii difera foarte mult daca perioadele proprii ale cladirii (luand in considerare si
interactiunea teren structura) se situeaza in stanga zonei de amplificare maxima (domeniul de
preamplificare) sau in zona de amplificare maxima (domeniul de rezonanta) sau in dreapta
zonei de amplificare maxima (domeniul de izolare) a curbei exprimata in perioade de vibrare
a constructiei.
Teritoriul Romaniei este afectat de doua tipuri de cutremure: cutremurele lente (generate
de focarul intermediar Vrancea sau miscari ale terenului in amplasamente cu terenuri moi sau foarte
moi) la care componentele armonice dominante ale accelerogramelor au perioadele in zona 0,7
1,6 sec iar amplificarile in zona perioadelor 0,3 0,7 sec sunt pana la 75% din valoarea maxima si
cutremure rapide (generate de focare de suprafata in amplasamente cu terenuri medii sau tari) la
care componentele armonice dominante ale accelerogramelor au perioade intre 0,07 0,3 secunde.
In lume, majoritatea cutremurelor sunt de suprafata si cutremurele inregistrate in majoritatea
amplasamentelor sunt de tip rapid.
In cazul in care amplasamentul constructiilor este teren moale sau foarte moale, atunci
miscarile seismice in aceste amplasamente sunt lente. Aceasta situatie s-a intamplat la cutremurul de
la Nagoia din 1963 cand componenta spectrala dominanta a avut perioada de 1,0 sec, de la Kobe din
1995 cand componenta spectrala dominanta a avut perioada de 1,2 sec in zonele unde terenul de
fundare a fost moale sau in cazul cutremurelor care afecteaza orasul Mexico City la care
componenta spectrala dominanta are o amplificare mare pentru perioade mari, in jur de 2,0 sec.
1
2

SITON Sucursala de Inginerie Tehnologica Obiective Nucleare, E-mail serbanv@router.citon.ro

I MS Institutul de Mecanica Solidelor al Academiei Romane

Comportarea dinamica a constructiilor in timpul unui cutremur depinde foarte mult de tipul
de cutremur care o afecteaza (rapid sau lent) si de modul in care se situeaza cladirea in starea
nedegradata si degradata de cutremur fata de cinematica miscarii seismice, prin situarea
perioadelor proprii de vibrare ale cladirii, (nedegradata si degradata) in unul din domeniile de
preamplificare, rezonanta sau izolare ale curbei .
2.

MODIFICAREA RASPUNSULUI DINAMIC AL CONSTRUCTIILOR

SUPUSE LA CUTREMURE, DATORITA DEGRADARII ACESTORA

Majoritatea actelor normative de proiectare seismica a constructiilor, existente in prezent

in lume, recomanda ca solutie economica de asigurare a constructiilor la cutremure acceptarea
degradarii controlate cu aparitia de articulatii plastice pentru cutremure violente si a limitarii
eforturilor sectionale la o valoare practic constanta cu marirea corespunzatoare a deformatiilor
relative de nivel a cladirilor.
Degradarea controlata a constructiilor prin aparitia articulatiilor plastice la grinzi si baza
stalpilor duce nu numai la efectul favorabil de marirea disiparii energiei seismice, asa cum se
mentioneaza si in codul P100/2004, ci si la reducerea rigiditatii constructiilor, si in consecinta la
modificarea raspunsului fortat al lor datorita modificarii caracteristilor dinamice ale constructiilor
care au ca efect marirea perioadelor de miscare proprie a cladirilor cu deplasarea raspunsului
dinamic al acestora spre dreapta curbei . Functie de tipul cutremurului, lent sau rapid, zona in
care se situeaza constructia poate fi de amplificare sau izolare cu marirea respectiv reducerea
transferului de energie seismica de la teren la constructie.
In continuare se face o analiza a situatiilor posibile in care se poate afla o cladire afectata de
cutremure si la care se accepta degradari controlate prin proiectare.
Pentru analize consideram un model simplu sub forma unei bare elastice verticala fixata de
un suport supus unei miscari seismice cu o perioada dominanta T0. Constructia are o perioada de
vibrare T care datorita degradarii se poate mari de la T<T 0 la T>T0 existand mai multe cazuri diferite
de comportare a constructiilor.
In Fig.2.1-2.5 se prezinta pentru simplitate si intelegere un caz idealizat in care actiunea
seismica are o singura componenta T0. In schimb, cazurile 1-5 considera ca actiunea seismica are
mai multe componente spectrale, una din ele fiind dominanta, de perioada T0.
Cazul 1. Perioada de vibrare a constructiei T este mult mai mica decat perioada dominanta
T0 a miscarii seismice a bazei.
In acest caz constructia este scoasa din starea de echilibru si incepe sa vibreze fortat cu cel
putin doua componente armonice: componenta de perioada T (daca aceasta se regaseste in excitatia
seismica) mult mai mica decat perioada dominanta T0 a miscarii bazei si componenta deominanta T0
a miscarii bazei. Miscarea oscilatorie dominanta a bazei care se realizeaza cu o perioada de repetitie
de 2 3 ori mai mare decat perioada de vibrare a constructiei este cand in faza cand in antifaza cu
miscare proprie de vibrare a cladirii. Din acest motiv energia transmisa cladirii in timpul excitatiei
pe un ciclu si preluata de cladire este practic zero intrucat miscarea bazei este cand in faza cand in
antifaza cu miscarea cladirii.
In acest caz miscarea totala a cladirii este egala sau putin mai mare decat miscarea de transport a
bazei. In cazul in care cladirea este rigida, fundata pe un teren rigid aceasta copiaza miscarea bazei
fara amplificarea acesteia pe durata cutremurului.

Fig. 2.1 Cazul 1. Regim de preamplificare. Tc << T0 ;

(Tc perioada cladire; T0 perioada miscare seismica)

Cazul 2. Perioada de vibrare T a constructiei este apropiata de perioada dominanta T0 a

miscarii seismice a bazei. In acest caz constructia este scoasa din starea de echilibru si vibreaza

fortat cu perioada T, defazata cu valori apropiate de

fata de miscarea bazei care are perioada
2

dominanta T0. In cea mai mare parte a unei perioade de oscilare T miscarea bazei constructiei aduce
un aport de energie care amplifica miscarea constructiei ceea ce face ca miscarea proprie de
deformare a constructiei sa fie de 2 3 ori mai mare decat a miscarii bazei si aceasta amplificare
depinde de durata cutremurului si amortrizarea cladirii.

Fig. 2.2 Cazul 2. Regim de pre-rezonanta. Tc = 0.707* T0 ;

(Tc perioada cladire; T0 perioada miscare seismica)

Cazul 3. Perioada proprie de miscare T a constructiei este egala cu perioada dominanta a

miscarii seismice a bazei T0.
In acest caz constructia este scoasa din starea de echilibru si intra in miscare fortata cu

perioada T0 a miscarii bazei (defazata cu valori de

fata de miscarea bazei pentru aceasta
2

componenta). In acest caz are loc un transfer maxim de energie pe intreaga perioada de vibrare ceea
ce duce la amplificari mari a miscarii proprii a cladirii. Functie de durata cutremurului si
amortizarea cladirii amplificarea miscarii proprii a cladirii fata de miscarea de transport a bazei
poate fi foarte mare, pana la 5 ori.

Fig. 2.3. Cazul 3. Regim de rezonanta. Tc = T0 ;

(Tc perioada cladire; T0 perioada miscare seismica)

Cazul 4. Perioada proprie de miscare T a constructiei este putin mai mare decat perioada
dominanta a miscarii seismice a bazei T0.
In acest caz fenomenul de transfer de energie este similar cu cazul 2 cu deosebirea ca aici
apare un fenomen de bici care se produce din urmatoarele motive:
In timp ce constructia isi continua deplasarea pana la atingerea elongatiei maxime, miscarea
baza cladirii va duce la marirea deformatiei intrucat acesta schimba semnul elongatiei deoarece T 0<
T, ceea ce face ca in starea de deformare maxima (forte elastice maxime in cladire) sa apara o
solicitare suplimentara datorita schimbarii sensului miscarii bazei. Aceasta schimbare duce la o
solicitare suplimentara in momentul in care constructia este solicitata la momentul maxim din
miscarea proprie fortata din imediata vecinatate a rezonantei.
Acest fenomen de schimbare fortata a sensului de miscare a bazei constructiei inaintea
atingerii deformarii maxime duce la aparitia unei deformari suplimentare care datorita inertiei se
manifesta mai tare la partea inferioara a cladirii.
Din punct de vedere matematic in cazul perioadelor foarte apropiate de rezonanta si
amortizari foarte mici apare un fenomen de bataie din cauza compunerii celor doua miscari:.

Fig. 2.4. Cazul 4. Regim de post-rezonanta. Tc = 0.707* T0 ;

(Tc perioada cladire; T0 perioada miscare seismica)

Cazul 5. Perioada proprie de miscare T a constructiei este mult mai mare decat perioada
dominanta a miscarii seismice T0.
In acest caz constructia, intr-o perioada de vibrare fortata primeste si cedeaza energie
datorita miscarii bazei cladirii. Rigiditatea cladirii fiind mica fortele elastice se reduc corespunzator
si in unele cazuri se ajunge la situatii de izolare totala a constructiei in sensul ca partea superioara
ramane practic nemiscata si se misca doar partea inferioara care urmareste miscarea seismica a
terenului de fundare.
Avand in vedere comportarea puternic diferita a cladirilor in cazurile analizate, rezulta ca
pentru evaluarea comportarii reale a unei cladiri la care se admit degradari in timpul unui cutremur
trebuie sa tina seama de modificarea regimului de transferuri de energie de la terenul de fundare la
constructie corelata cu tipul de cutremur, lent sau rapid, specific amplasamentului.
Prin degradarea constructiei apare o modificare importanta a caracteristicilor dinamice ale
acesteia, care functie de tipul cutremurului poate duce la cresterea sau scaderea energiei seismice a
cladirii: functie de modul in care se situeaza miscarea proprie fortata a cladirii fata de perioadele
dominante ale excitatiei seismice. Acest fenomen de flexibilizare a cladirii si trecerea cladirii
degradate in alt regim dinamic fata de miscarea seismica, este mult mai important decat disiparea de
energie seismica care apare datorita degradarii.
Prin degradare, cladirea poate sa iasa mai devreme sau mai tarziu din zona de amplificare
maxima a cutremurului functie de tipul acestuia.
Daca cutremurele sunt rapide cu o perioada dominanta mai mica de T0 = 0.3 s, atunci la
degradari relativ usoare perioada de miscare T a constructiei degradate depaseste cu mult perioada
T0 si miscarea seismica a bazei duce la micsorarea energiei totale a constructiei si implicit la
reducerea incarcarilor seismice sub incarcarile date de miscarea de transport a cutremurului pentru o
situatie de constructie rigida.
Totodata datorita aparitiei unor articulatii plastice amortizarea totala a cladirii creste si apare
o reducere suplimentara a raspunsului seismic al cladirii. Aportul cresterii amortizarii cladirii la
reducerea incarcarilor seismice este in general sub 30% intrucat amortizarea totala a ansamblului
cladirii cu elemente degradate si nedegradate nu poate creste foarte mult. Faptul ca solicitarile
sectionale se limiteaza la eforturile date de curgerea armaturii, cresterea actiunii seismic in acest caz
va duce la marirea deformatiilor peste limitele acceptate pentru integritatea elementelor structurale
ale cladirii.
5

La cutremurele rapide deformatiile se autolimiteaza datorita iesirii constructiei din zona

de amplificare maxima cu excitatia seismica in acelasi timp cu reducerea puternica a incarcarilor
seismice asupra constructiei.
In cazul cutremurelor lente apar aceleasi fenomene ca la cutremurerele rapide dar la alt
nivel de degradare al constructiei. Problema importanta care se pune este legata de posibilitatea
sau imposibilitatea cladirii de a suporta nivele mari de degradare in asa fel incat sa iasa din
zona de amplificarea maxima cu excitatia seismica. In acest caz fenomenul de bici, care apare
la iesirea din zona de amplificare maxima cand perioada cladirii degradate este putin mai mare
decat perioada dominanta T0 a excitatiei seismice, poate duce la ruperea acesteia in prima treime de
la baza cladirii datorita faptului ca degradarea cladirii este foarte avansata.

Fig. 2.5. Cazul 5. Regim de izolare. Tc >> T0 ;

(Tc perioada cladire; T0 perioada miscare seismica)

In continuare e face o analiza comparativa a comportarii cladirilor fata de curbele spectrului

de raspuns de proiectare (curbele ) din actele normative cand excitatia seismica este specifica
cutremurelor de suprafata, rapide, sau cutremurelor intermediare lente.
In analizele de comportare dinamica a unei constructii supuse unui cutremur trebuie sa se
tina seama de faptul ca acceptarea unor degradari ale constructiei duce la reducerea rigiditatii
acesteia si in consecinta la marirea perioadei de vibrare, fapt care se produce instantaneu la
depasirea unor valori de solicitare in elementele structurale.
Analiza efectelor degradarii constructiilor datorita cutremurelor rapide si lente se face in
continuare analiza in continuare cu recomandarea unor variante de solutii structurale pentru
constructii functie de situarea acestora din punct de vedere dinamic fata de zona de amplificare
maxima a miscarii seismice din spectrul de raspuns de proiectare (curba ).
3.

ACTIUNEA SEISMICA DE PROIECTARE SI COMPORTARE A

CONSTRUCTIILOR

Rezistenta constructiilor la actiunea seismica de proiectare trebuie asigurata prin diferite

procedee constructive care trebuie sa se reflecte corespunzator in modelul de analiza al lor si modul
de comportare. Comportarea dinamica a unei constructii depinde mult de domeniul in care se
situeaza perioadele proprii importante de vibrare T ale constructiei, dependenta de gradul de
degradare, in curba sau spectrul de raspuns de proiectare functie de care constructia, din punct
6

de vedere dinamic poate fi supraacordata sau subacordata, sau in regim de rezonanta cu miscarea
seismica. In actele normative curba sau spectrul de raspuns de proiectare se precizeaza prin
valorile in punctele de control, TA, TB, TC, TD, TE si un mod de variatie intre aceste puncte. TA este
perioada de la care incepe amplificarea. TB - TC este intervalul in care acceleratia absoluta are
valoare maxima, TC TD este intervalul in care viteza relativa are valoare maxima iar T D TE este
intervalul in care deplasarea relativa are valoare maxima. .
Perioadele proprii de vibrare ale constructiei trebuie evaluate cu luarea in considerare a
rigiditatii interactiunii teren structura. Evaluarea acesteia se face fie prin modele detaliate cu
elemente finite care includ constructia si terenul de fundare fie prin introducerea in modelul de
calcul al constructiei a unor resoarte echivalente pe grade de libertate. Valorile rigiditatilor (si
amortizarilor asociate) pot fi evaluate functie de tipul si geometria fundatiei si parametrii terenului
de fundare, exprimati prin modulul de forfecare dinamic G (care se poate determina din viteza de
propagare a undelor transversale v s evaluate pe tipuri de teren sau determinate prin masuratori) si
2
densitatea terenului ( G v s ) sau prin incercari experimentale de laborator. Rigiditatea si
amortizarea interactiunii teren structura se evalueaza cu ajutorul formulelor din literatura de
specialitate.
In modelul de calcul aceste rigiditati pot fi introduse fie sub forma a 6 resoarte echivalente
conectate in centrul de simetrie al fundatiei (centru elastic), solutie recomandata pentru fundatii
rigide, fie trei seturi de resoarte de translatie avand rigiditatea proportional distribuita cu suprafata
aferenta unui nod de discretizare a fundatiei, solutie recomandata pentru fundatii elastice.
Evaluarea interactiunii teren structura si analizele dinamice ale constructiei trebuie
efectuata pentru trei valori ale modulului de forfecare G (respectiv 2G, G si G 2 ). Valoarea G
este cea mai buna estimare iar parametrizarea trebuie facuta datorita faptului ca terenul de fundare
are comportare neliniara si starile de solicitare in timpul unui cutremur sunt superioare celor
corespunzatoare investigarii terenului iar in cazul determinarilor de laborator pe esantioane se
pierde efectul continuitatii mediului.
Judecatile ingineresti, analizele de evaluare a incarcarilor seismice si calculul eforturilor
sectionale si a deformatiilor precum si proiectarea constructiilor trebuie realizate cu luarea in
considerare a zonelor de comportare dinamica in care se incadreaza constrtuctia nedegradata si
degradata (daca se admite degradarea) pe curba respectiv preamplificare, rezonanta sau izolare.
In analize incadrarea din punct de vedere dinamic a constructiilor intr-unul din domeniile curbei
se face prin situarea perioadei proprii de vibrare importanta a cladirii nedegradate T (de regula
perioada primului mod propriu de vibrare) fata de perioadele de control TB si TC rezultand 3
cazuri diferite de comoportare a constructiilor.
Cazul 1 (regim de preamplificare)
Daca T 0,7TB atunci cladirea trebuie sa se proiecteze in asa fel incat sa nu apara
degradari care sa duca la aparitia de articulatii plastice. In cazul in care cladirea nu se
degradeaza, actiunea seismica reala se reduce de pana la 2 ori la cutremure lente si respectiv 3 ori
la cutremure rapide fata de situatia in care s-ar admite degradarea constructiei. Aceasta reducere are
corespondenta fizica in comportarea reala a constructiei intrucat aceasta nu mai intra in regim de
cvasirezonanta cu miscarea seismica, datorita degradarii, si practic ea preia doar miscarea seismica
de transport a terenului de fundare fara amplificarea acesteia. Intrucat in timpul unui cutremur
caracteristicile dinamice ale cladirii proiectata cu comportare cvasiliniara nu isi modifica
semnificativ rigiditatea, atunci nu apare o marire importanta a perioadelor de vibrare care sa duca,
din punct de vedere dinamic, constructia in zona de amplificare maxima si respectiv la o marire a
transferului de energie de la terenul de fundare la constructie (regim de rezonanta).
Pentru cutremurele rapide aceasta zona este mica (perioade mai mici de 0.1 sec) si ea
poate fi neglijata din punct de vedere plastic. Pentru cutremurele lente aceasta zona este de cel putin
trei ori mai mare si majoritatea cladirilor de inaltime mica si medie se incadreaza in ea. Pentru
7

aceste cladiri codul de proiectare seismica supraevalueaza incarcarea si modul de comportare impus
nu este bun.
Ca solutii constructive se recomanda structurile in cadre cu contravantuiri rigide sau
telescopice cu capacitate mare de amortizare si care limiteaza deformarea structurii la valori
prestabilite. In cazul contravantuirilor telescopice apare o reducere importanta a raspunsului seismic
al cladirii datorita faptului ca acestea au capacitate mare de disipare a energiei seismice fara sa
apara degradarea constructiei.
De asemeneea constructiile din prefabricate sau cu pereti diafragma, de inaltime medie sunt
recomandate.
Acceptarea articulatiilor plastice in acest caz este periculoasa intrucat degradarea cladirii
duce implicit la o micsorare a rigiditatii si respectiv la o marire a perioadei de vibrare care duce la
un transfer mai mare de energie de la actiunea seismica la cladire. In aceasta situatie se poate ajunge
la o marire necontrolata a deformatiilor relative de nivel si la o degradare avansata sau distrugerea
constructiei intrucat reducerea incarcarilor seismice datorita amortizarii este mult mai mica decat
cresterea acesteia datorita intrarii cladirii in zona de amplificare maxima.
Se mentioneaza faptul ca si in cazul aparitiei articulatiilor plastice cladirea se comporta ca o
structura flexibila si are moduri proprii de vibrare intrucat un procent foarte mic din structura este in
domeniul neliniar de comportare, iar cea mai mare parte din structura ramanand in domeniul de
comportare elastic.
In figura 3.1 se prezinta o curba si perioada proprie de vibrare a cladirii neafectata de
miscarea seismica respectiv afectata de miscarea seismica cu aparitia de articulatii plastice pentru
cazul cutremurelor rapide cu punerea in evidenta a cresterii actiunii seismice.
In figura 3.2 se prezinta o curba si perioada proprie de vibrare a cladirii neafectate de
miscarea seismica si respectiv afectata de miscarea seismica pentru cazul cutremurelor lente cu
punerea in evidenta a maririi actiunii seismice transmisa cladirii.
Din aceste figuri rezulta ca pentru cele doua tipuri de cutremure nu este recomandata acceptarea
degradarilor constructiilor.
Pentru cutremurele lente degradarile usoare nu duc la mariri importante ale actiunii
seismice.
Curba de amplificare a miscarii seimice transmisa
cladirilor - conform EUROCODE 8 - 1994
teren tare

Coeficient de amplificare
dinamica

3
degradare mica

2.5
2
degradare mare

1.5
1
0.5
0
0

0.5

1.5

2.5

3.5

Perioada de oscilare a cladirii (sec)

Fig. 3.1. Influenta degradarii pentru cutremure rapide. Cazul 1:

T < 0.7 TB.

Curba de amplificare a miscarii seimice transmisa cladirilorpropusa pentru Zona 7.

2.5

Spectrul de raspuns

2
degradare
mica
1.5

degradare
mare

0.5

0
0

0.5

1.5

2.5

3.5

Perioada de vibrare a cladirii (sec)

Fig. 3.2. Influenta degradarii pentru cutremure lente. Cazul 1:

T < 0.7 TB.

Cazul 2 (regim de rezonanta)

Daca 0,7TB T 0.7TC atunci constructia se recomanda sa se realizeze cu amortizare
mare inclusiv pentru solicitari mici si medii. In acest caz trebuie ca inclusiv la cutremure puternice
in structura sa nu apara articulatii plastice la cutremurele lente intrucat acestea duc la
micsorarea rigiditatii constructiei si respectiv la cresterea perioadei proprii de vibrare fara a se
parasi zona de rezonanta si fara a se reduce transferul de energie seismica de la terenul de fundare la
constructie. Constructia, pentru a iesi din zona de rezonanta, trebuie sa accepte deformatii foarte
mari pentru cutremure lente care sunt de cca 10 ori mai mari decat la cutremure rapide. Pentru
cutremure rapide se pot realiza constructii la care apar articulatii plastice la cutremure violente.
Intrucat acestea pot trece in zona de izolare fara degradari mari.
Aparitia de articulatii plastice la o constructie afectata de cutremure lente este permisa
numai in cazul in care T este in vecinatatea lui TC , cu conditia ca deformatiile relative de nivel
care apar in timpul unui cutremur sa duca la o flexibilizare a cladirii care sa o scoata semnificativ
din zona de rezonanta si sa o treaca in zona de izolare T TC cand transferul de energie seismica
de la terenul de fundare la constructie se reduce o data cu dezvoltarea articulatiilor plastice si
cresterea perioadei de vibrare T . Acceptarea articulatiilor plastice pentru acest caz este insotita
obligatoriu de un calcul de stabilitate prin analize pe accelerograme sintetice de proiectare care sa ia
in considerare toate situatiile posibile de accelerograme a se produce pe amplasament.
Ca solutii constructive se recomanda structurile in cadre cu contravantuiri telescopice (care
limiteaza deformarea structurii la valori prestabilite si asigura o amortizare mare ce duce la o
reducere a raspunsului seismic al cladirii) situate la parter si primele etaje si contrvantuiri rigide la
etajele superioare, daca este cazul.
In figura 3.3 se prezinta o curba si perioada proprie de vibrare a cladirii neafectata de
miscarea seismica respectiv afectata de miscarea seismica cu aparitia de articulatii plastice pentru
cazul cutremurelor rapide cu punerea in evidenta a reducerii actiunii seismice.
In figura 3.4 se prezinta o curba si perioada proprie de vibrare a cladirii neafectate de
miscarea seismica si respectiv afectata de miscarea seismica pentru cazul cutremurelor lente cu
punerea in evidenta a maririi actiunii seismice transmisa cladirii.

Curba de amplificare a miscarii seimice transmisa

cladirilor - conform EUROCODE 8 - 1994
teren tare

Coeficient de amplificare
dinamica

3
2.5
2

degradare mica

1.5
degradare mare

1
0.5
0
0

0.5

1.5

2.5

3.5

Perioada de oscilare a cladirii (sec)

Fig. 3.3. Influenta degradarii pentru cutremure rapide. Cazul 2:

0.7TB T 0.7 TC.

Curba de amplificare a miscarii seimice transmisa cladirilorpropusa pentru Zona 7.

2.5

Spectrul de raspuns

degradare
mica

1.5

1
degradare
mare
0.5

0
0

0.5

1.5

2.5

3.5

Perioada de vibrare a cladirii (sec)

Fig. 3.4. Influenta degradarii pentru cutremure lente. Cazul 2:

0.7TB T 0.7 TC.

Cazul 3 (regim de izolare)

Daca T 0.7TC se admite si realizarea de constructii la care sunt permise degradari
controlate cu aparitia de articulatii plastice inclusiv pentru cutremure lente intrucat acestea duc
la o reducere a rigiditatii cladirii, respectiv la o marire a perioadei T de vibrare si in consecinta la
o indepartare de zona de rezonanta cu o reducere importanta a transferului de energie seismica de la
terenul de fundare la constructie. In acest caz apare un fenomen de autoizolare intrinseca a
constructiei datorita aparitiei articulatiilor plastice inainte de a se ajunge la o degradare avansata,
care este favorabil comportarii dinamice a cladirii. Chiar si in acest caz, procesul de aparitie a
articulatiilor plastice trebuie controlat pentru a se evita colapsul. De regula, deformatiile
constructiilor se autolimiteaza in acest caz datorita reducerii transferului de energie seismica.

10

Curba de amplificare a miscarii seimice transmisa

cladirilor - conform EUROCODE 8 - 1994
teren tare

Coeficient de amplificare
dinamica

3
2.5
2
1.5

degradare mica
degradare mare

1
0.5
0
0

0.5

1.5

2.5

3.5

Perioada de oscilare a cladirii (sec)

Fig. 3.5. Influenta degradarii pentru cutremure rapide. Cazul 1:

T > 0.7 TC.

Curba de amplificare a miscarii seimice transmisa cladirilorpropusa pentru Zona 7.

2.5

Spectrul de raspuns

1.5

degradare
mica

1
degradare
mare

0.5

0
0

0.5

1.5

2.5

3.5

Perioada de vibrare a cladirii (sec)

Fig. 3.6. Influenta degradarii pentru cutremure lente. Cazul 1:

T > 0.7 TC.

In toate cazurile analizate se poate afirma ca pentru cutremurele rapide de suprafata

degradarea constructiilor este in general favorabila reducerii incarcarilor seismice atat datorita
iesirii constructiei din zona de amplificare maxima a excitatiei seismice cat si datorita cresterii
amortizarii. Pentru cutremurele lente cum sunt si cutremurele intermediare vrancene degradarea
controlata a constructiei, in general, duce la marirea transferului de energie seismica de la terenul
de fundare la cladire intrucat constructia degradata ramane in zona de amplificare maxima a
excitatiei iar iesirea din aceasta zona este un caz particular motiv pentru care articulatiile plastice
nu pot fi acceptate ca o solutie recomandata pentru toate cladirile de pe teritoriul Romaniei asa
cum se specifica in codul P100/2004.
Se face mentiunea ca in toate cele trei cazuri analizate este recomandata izolarea
seismica a constructiilor cu conditia ca perioadele de vibrare ale cladirilor izolate sa fie mai mari
decat TC , cu cel putin 30%.
Pentru usurarea alegerii de catre proiectant a solutiilor de asigurare a constructiilor la
actiunea seismica specifica zonei seismice se propune includerea in P100/2004 a unui tabel
11

centralizator, in care, pe fiecare zona seismica si tipul de teren de fundare se precizeaza impreuna cu
solutiile constructive recomandate datele de proiectare seismica si modul de analiza reprezentativ.

4.

PROPUNERI DE IMBUNATATIRE ALE CODULUI DE PROIECTARE SEISMICA

P100-1/2004

Codul de proiectare seismica partea 1 Prevederi de proiectare pentru cladiri P100-1/2004

contine 196 de pagini cu foarte multe descrieri si comentarii in locul afirmatiilor categorice sau
recomandarilor si 35 de pagini de anexe..
Ca o observatie generala se recomanda revizuirea codului de proiectare seismica intr-o
forma care sa contina maximum 20 de pagini redactate in fraze scurte care sa contina afirmatii
foarte clare ca , trebuie, se recomanda , se admite insotite de diagrame, formule si figuri.
Toate descrierile si comentarille trebuie trecute in Anexe.
Utilizarea codului P100/2004 in forma actuala este practic imposibila intrucat foarte multe
restrictii si recomandari sunt distribuite in tot volumul de 231 de pagini printre descrieri.
Proiectantul de structuri, nu poate retine toate aceste restrictii si recomandari iar luarea lor in
considerare in proiectare este mare consumatoare de timp si neeficienta.
In continuare se fac unele recomandari la definirea mai reprezentativa pe zone a actiunii
seismice si la modul de comportare a cladirilor corelat cu tipul actiunii seismice cat si unele corectii
punctuale.
4.1.

PRECIZAREA ACTIUNII SEISMICE

Referitor la inputul seismic precizat in Codul de proiectare trebuie mentionat faptul ca, desi
au fost aduse imbunatatiri fata de codul P100/2002, actiunea seismica nu este suficient de bine
precizata. De exemplu, pentru anumite regiuni ale Romaniei exista necorelari cantitative cat si
calitative, fata de un input seismic reprezentativ stabilit pe baza informatiilor existente in prezent.
Aceste necorelari sunt generate de faptul ca s-a dorit precizarea unui input seismic pentru zone cat
mai largi din teritoriul Romaniei, ceea ce este in contradictie cu situatia reala in sensul ca anumite
zone au caracteristica cinematica a miscarii seismice diferita de altele, nu numai acceleratia maxima
a terenului. Neluarea in considerare a cinematicii miscarii seismice specifice zonei poat duce la
solutii tehnice neadecvate si complicate de realizare a constructiilor rezistente la cutremure, care de
multe ori nu au marja de siguranta scontata. Din acest motiv consideram ca este mult mai bine ca
inputul seismic (curba si coeficientul a g ) sa fie date pe zone seismice functie de tipurile de
cutremure care afecteaza zona respectiva.
Consideram ca aceasta imbunatatire este usor de facut si de aplicat de catre proiectant. Neprecizarea
specifica cantitativa si calitativa a inputului seismic pe zone seismice ale teritoriul tarii noastre este
prima sursa de exagerare si erori in analize.
Avand in vedere ca Romania este afectata de cele doua tipuri de cutremure cu caracteristici
puternic diferite, iar terenul de fundare difera mult de la terenuri moi (aluviuni neconsolidate, loess
etc.) la terenuri tari (stanca, roci sedimentare etc.) pentru fiecare tip de cutremur inputul seismic
trebuie sa fie precizat cu una sau doua seturi de curbe functie de tipul de cutremur care afecteaza
zona si tipul de teren. La aceste curbe zona de amplificare maxima este micsorata sau marita si
translatata spre perioade mari sau mici cu evidentierea clara cantitativa a celor trei domenii de
comportare a constructiilor din punct de vedere dinamic prin precizarea perioadelor de control
T A , TB , TC , TD si a valorilor curbei pentru fiecare tip de teren pe anumite zone cu manifestari
similare ale actiunii seismice.
Valoarea maxima a curbei si a acceleratiei terenului a g trebuie definite ca valorile
maxime medii de pe cele doua directii din planul orizontal intrucat actiunea seismica
orizontala se introduce in analize pe doua directii perpendiculare in noul cod P100/2004 nu pe
12

una singura ca in vechiul cod P100/2002. Aceasta este de mare importanta pentru multe constructii
intrucat inputul seismic sub forma actuala este exagerat, de pana la 2 ori pe anumite domenii de
perioade de vibrare, ceea ce poate duce la solutii constructive neadecvate. Constructiile proiectate
conform noului Cod P100-1/2004, desi sunt supradimensionate din acest punct de vedere, nu
prezinta siguranta daca sunt concepute in toate cazurile cu acceptarea de articulatii plastice
indiferent de domeniul in care se situeaza constructia pe curba .
Pentru caracterizarea cat mai reprezentativa a actiunii seismice, se propune impartirea
teritoriului Romaniei in cel putin 7 zone de definire a inputului seismic. Intr-o zona se definesc unul
sau doua seturi de curbe , una pentru proiectare si alta, daca este cazul, pentru verificare, functie
de tipul de focar care afecteaza zona si tipul de teren de fundare:

Zona 1 - Banat - afectata de cutremure locale de suprafata - o singura curba specifica

cutremurelor rapide;

Zona 2 - Maramures - afectata de cutremure locale de suprafata - o singura curba

specifica cutremurelor rapide;

Zona 3 - Centrul Transilvaniei - afectat de cutremure locale de suprafata si cutremure

intermediare vrancene doua curbe , una de proiectare specifice cutremurelor lente si
una de verificare specifice cutremurelor rapide;

Zona 4 - Fagaras - Sibiu - Campulung - afectata de cutremure fagarasene de suprafata si

cutremure intermediare vrancene doua curbe , una de proiectare specifica
cutremurelor rapide si una specifica cutremurelor lente;

Zona 5 Dobrogea Sud - afectata de cutremurele de suprafata din zona Sabla si nordul
Dobrogei si cutremure intermediare vrancene- doua curbe , una de proiectare
specifica cutremurelor rapide si una specifica cutremurelor lente;

Zona 6 Dobrogea de Nord afectata de cutremurele intermediare vrancene si de

cutremurele de suprafata din nordul Dobrogei doua curbe , una de proiectare
specifica cutremurelor rapide si una specifica cutremurelor lente;

Zona 7 Restul teritoriul Romaniei afectat de cutremurele intermediare vrancene si

cutremure de suprafata locale de mica intensitate - doua curbe , una de proiectare
specifica cutremurelor rapide si una specifica cutremurelor lente;
In tabelul 1 se propun (pentru discutii si analize) valorile perioadelor de control si
amplificarea maxima pentru prima curba (de proiectare) pe zone seismice si tipuri de teren. In
tabelul 2 se propun (pentru discutii si analize) valorile perioadelor de control si amplificarea
maxima pentru a doua curba (de verificare) si tipuri de teren pe zone seismice.
Valorile maxime ale spectrelor de raspuns din noul Cod de proiectare seismica sunt
supraevaluate intrucat conform prevederilor acestui cod actiunea seismica se considera simultan pe
trei directii: doua directii ortogonale in plan orizontal si una pe verticala. In acest caz spectrul de
raspuns pe o directie oarecare din plan orizontal trebuie sa reprezinte o valoare medie a spectrelor
de raspuns de pe cele doua directii ortogonale din planul orizontal. Daca sepectrul de raspuns
reprezinta valoarea maxima posibila numai de pe o directie, atunci trebuie schimbat modul de calcul
in codul P100/2004.

Tabel 1 Propunere perioade de control si valoarea maxima a curbei de proiectare pe zone seismice
Zona
seismica
1

Teren tare

T A TB
0.02

0.07

Teren mediu

TC

TD

T A TB

0.3

1.0

2.75

0.05

0.1

Teren moale

TC

TD

T A TB

TC

TD

0.5

1.25

2.60

0.07

0.7

2.0

2.50

0.2

13

2
3
4
5
6
7

0.02
0.05
0.02
0.02
0.03
0.05

0.07
0.30
0.07
0.07
0.10
0.3

0.4
0.7
0.3
0.3
0.4
0.7

1.2
1.0
1.0
1.0
1.0
1.0

2.50
2.50
3.00
3.00
2.75
2.75

0.05
0.07
0.05
0.05
0.06
0.07

0.1
0.4
0.1
0.1
0.2
0.4

0.55
1.00
0.5
0.5
0.75
1.00

1.3
1.5
1.25
1.25
1.25
1.5

2.40
2.40
2.60
2.60
2.50
2.50

0.07
0.1
0.07
0.07
0.8
0.1

0.25
0.7
0.2
0.2
0.4
0.7

0.75
1.6
0.7
0.7
1.0
1.6

2.0
2.5
2.0
2.0
2.0
2.5

2.20
2.00
2.20
2.20
2.2
2.00

Tabel 2 Propunere perioade de control si valoarea maxima a curbei de verificare pe zone seismice
Zona
seismica
1
2
3
4
5
6
7

Teren tare

T A TB
0.0
0.07
0.07
0.0
0.07

0.07
0.3
0.3
0.07
0.07

Teren mediu

TC

TD

T A TB

0.5
0.4
0.4
0.5
0.5

1.0
1.2
1.2
1.0
1.0

2.20
2.00
2.00
2.20
2.40

0.05
0.1
0.1
0.05
0.05

0.1
0.6
0.6
0.1
0.1

Teren moale

TC

TD

T A TB

TC

TD

0.5
1.4
1.4
0.5
0.5

1.4
1.6
1.6
1.4
1.4

2.00
2.00
2.00
2.00
2.00

0.1
0.1
0.1
0.1
0.1

0.7
1.8
1.8
0.7
0.7

2.0
3.0
3.0
2.0
2.0

1.80
1.60
1.60
1.80
1.80

0.4
0.7
0.7
0.4
0.4

Valorile maxime ale acceleratiilor terenului din planul orizontal se propune sa fie pentru cele
7 zone corespunzatoare hartii de zonare seismica a teritoriului Romaniei. Valoarea acceleratiei
pentru directie verticala se propune 0.7 din valoarea acceleratiei orizontale pentru cutremurele de
suprafata si 0.5 pentru cutremurele intermediare din zona Vrancea daca distanta epicentrala este
mai mare decat adancimea medie a focarului (125 Km).
Tipurile de teren (tare, mediu si moale) precizate in curba se caracterizeaza prin
descrierea geologica, grosimea stratelor si viteza de propagare a undelor transversale v s .
In tabelul 3 se prezinta (pentru discutii si analize) o propunere de caracterizare cantitativa si
calitativa a tipului de teren pentru care este dat setul de curbe dintr-o regiune seismica:
Tabel 3 Propunere caracterizare tipuri teren
Tip teren
Moale
Mediu
Tare

Caracterizarea geologica
Loess, aluvionar, neconsolidat
Sedimentare semiconsolidate
Sedimentare semiconsolidate
Sedimentare consolidate

Grosime strate
40 150 m
60 150 m
30 45 m
40 75 m

Viteze
300 400 m/s
300 600 m/s
300 600 m/s
500 800 m/s

Sedimentare consolidate
Roca stancoasa

< 15 m
< 20 m

500 800 m/s

800 m/s

Pentru cele 7regiuni seismice trebuie definite unul sau doua seturi de curbe , fiecare set
avand curbe pentru cele 3 tipuri de teren. Pentru analize si discutii se propune curbe (de
proiectare) pentru Zona 1, fig. 4.1. si primul set de curbe (de proiectare) pentru Zona 6, fig. 4.2.
(pentru aceasta zona trebuie definit si setul 2 de curbe de verificare care reprezinta actiunea
specifica cutremurelor de suprafata locale).
Pentru analizele de integrare directa in fiecare zona seismica pe tipul de teren trebuie sa fie
date in Codul de proiectare seismica cel putin un set de 3 accelerograme sintetice de proiectare, cate
una pe fiecare directie de actiune, doua ortogonale, independente si una pe verticala. Alte
accelerograme sintetice de verificare a sigurantei constructiilor pot fi generate cu conditia ca, pe
domeniul de interes, curba a accelerogramelor sintetice generate sa nu fie mai mica cu mai mult
de 10% din curba de proiectare. Daca nu exista alte precizari domeniul de interes se considera 0
4 sec.

14

Fig. 4.1. Zona 1. Spectrul de raspuns de proiectare normalizat

Fig. 4.2. Zona 7. Spectrul de raspuns de proiectare normalizat

4.2. PROPUNERI PUNCTUALE DE IMBUNATATIRE A CODULUI DE PROIECTARE

SEISMICA P100-1/2004
Prima masura de imbunatatire este referitoare la obiectivul esential al normativului,
pagina 20 cap. 2.2.4, paragraful 4, acela de a impune un mecanism structural de disipare a energiei
(mecanism de plastificare) la cutremure
Avand in vedere specificul activitatii seismice de pe teritoriul tarii noastre, consideram ca
solutia recomandata pentru realizarea de constructii rezistente la cutremure prin acceptarea de
articulatii plastice, nu poate fi acceptata ca o solutie generala intrucat in multe situatii se poate
ajunge la marirea deformatiilor peste limitele admisibile si avarierea grava sau distrugerea
cladirilor.
Daca pentru tari ca Japonia, SUA sau cele din UE, 90% din cutremurele care se produc sunt
rapide si restul sunt cutremure lente (in amplasamentele cu terenuri moi), conceptia de asigurare a
cladirilor prin articulatii plastice este favorabila la majoritatea constructiilor. La noi situatia este
complet diferita si nu putem sa recomandam printr-un act normativ o solutie generala de asigurare a
constructiilor la cutremure prin acceptarea de articulatii plastice pentru limitarea eforturilor
sectionale si marirea amortizarii. In foarte multe cazuri, acceptarea articulatiilor plastice la
cutremurele lente, duce la o marire importanta a trasferului de energie seismica la constructii cu
marirea deformatiilor peste valorile care garanteaza siguranta constructiilor. Pe de alta parte
degradarile produse in cazul cutremurelor lente sunt asa de mari pentru a se asigura trecerea
constructiei in afara zonei de amplificare maxima incat daca, constructia nu este distrusa cheltuielile
pentru repararea acesteia sunt foarte mari si solutia nu este eficienta si din punct de vedere
economic.
In continuare se prezinta unele propuneri de imbunatatire punctuala pentru P100-1/2004.
Aceste propuneri nu tin seama de observatia generala de restructurare a codului P100 intr-un
material continand o prezentare condensata iar in anexe sa fie trecute alte precizari..
La capitolul 2.2.1 Generalitati pagina 18 punctul 1 Cu exceptia cazurilor mentionate
explicit, proiectarea structurilor corespunzatoare nivelului de protectie seismic oferit de aplicarea
prezentului cod are in vedere un raspuns seismic cu incursiuni cu degradari specifice, in domeniul
postelastic de deformare
Se propune: Proiectarea structurilor corespunzatoare nivelului de protectie seismica
conform prezentului cod are in vedere raspunsul seismic adecvat actiunii seismice precizate in cap.
3 si incadrarii structurii in unul din domeniile de preamplificare, rezonanta sau izolata.
Tipul de structuri de rezistenta recomandate si modul de asigurare a rezistentei constructiilor
se prezinta in anexa 1 (continut similar cu cap. 2 al articolului).
La cap 2.2.2 Stari limita ultime pagina 19, punctul 1 Acest nivel de rezistenta implica
respectarea tuturor conditiilor date in cod pentru obtinerea capacitatii de disipare de energie necasar
(ductilitatae) in zonele proiectate special pentru a disipa energia seismica, numite zone disipative
(sau zone critice).
Disiparea energiei nu trebuie asigurata prin degradarea structurii in zone critice decat in
anumite situatii speciale care de regulasunt specifice cutremurelor rapide.
15

Se propune: Acest nivel de rezistenta implica respectarea tuturor conditiilor date in cod
pentru obtinerea unui transfer de energie seismica de la terenul de fundare la constructie si prin
asigurarea unei capacitati mari de disipare a energiei seismice atat prin dispozitive speciale cat si
prin degradari limitate.
La cap. 2.2.4. Masuri suplimentare pagina. 20, punctul (4) Proiectarea va avea ca
obiectiv impunerea unui mecanism structural favorabil de disipare de energie (mecanism de
plastificare) la actiunea cutremurului de proiectare.
Se propune inlocuirea cu Proiectarea va avea ca obiectiv reducerea transferului de energie
seismica de la terenul de fundare la constructie prin evitarea regimurilor de rezonanta pentru
constructia in stare initiala sau degradata cat si prin marirea capacitatii de disipare a energiei
seismice a constructiei atat prin introducerea unor dispozitive care sa controleze, limiteze si sa
amortizeze miscarea seismica cat si prin acceptarea, acolo unde este permis, de articulatii plastice
(vezi anexa 1; Trebuie modificate si cele 4 cerinte cerinte de de asigurare a dezideratelor.
La pagina 21, punctul (6) Calculul structural va fi bazat pe un model adecvat al structurii
care atunci cand este necesar va lua in considerare interactiunea cu terenul de fundare, cu
elementele structurale sau cu cladirile invecinate.
Se propune inlocuirea cu: Calculul structural va fi bazat pe un model adecvat al structurii
care trebuie sa includa si interactiunea teren structura. In cazul in care eliminarea acesteia duce
la o micsorare a perioadei de oscilare a cladirii numai cu 10%, interactiunea teren structura se
poate neglija. La constructii uzuale fundate pe teren tare, interactiunea teren-structura, de regula,
nu se considera in analize vezi anexa 2.
La pagina 23 cap. 3.1. Reprezentarea actiunii seismice pentru proiectare se propune
dezvoltarea acestuia cu precizarile din capitolul 4. La punctul 7 Conditiile locale de teren sunt
descrise prin valorile perioadei de control (colt) TC a spectrului de raspuns pentru zona
amplasamentului considerat. Aceste valori caracterizeaza sintetic compozitia de frecvente a
miscarilor seismice.
Se propune inlocuirea cu: prin valorile perioadelor de control T A, TB, TC,, TD, TE, pentru
fiecare zona seismica a teritoriului Romaniei. Conditiile locale influenteaza toate perioadele de
control a curbei si ele depind si de tipul cutremurului.
La pag. 27, paragraful Proiectarea de structuri cvasirezonante cu perioada predominanta a
vibratiei terenului trebuie evitata.
Se propune completarea acesteia cu: atat pentru structura initiala cat si pentru structura
degradata (daca se admit articulatii plastice). Se mentioneaza faptul ca prin modificarea perioadei
de vibrare, datorita modificarii rigiditatii se modifica inclusiv incarcarea seismica evaluata initial
pe structura nedegradata.
La pagina 28 cap. 3.1.2. Accelerograme artificiale paragraful: Accelerogramele
artificiale sunt accelerogramele generate pe baza unui spectru de raspuns elastic pentru acceleratii in
amplasament , S e T .
Se propune inlocuirea cu :pe baza spectrelor de raspuns pentru acceleratiile din plan
orizontal S e T si acceleratiile de pe directia verticala S ve T . Numarul minim de acceleratii
cerut la punctul a) este 3 accelerograea iar pe verticalaaccelerograma are alta componenta
spectrala fata de orizontala.
La pag. 28, paragraful Spectrul de raspuns elastic al accelerogramelor artificiale trebuie sa
fie apropiat de spectrul de raspuns elastic pentru acceleratii in amplasament
Se propune inlocuirea cu: Spectrul de raspuns elastic al accelerogramelor artificiale trebuie
sa inveleasca spectrul de raspuns specific al zonei seismice;
La pag. 28, paragraful a) Numarul minim de accelerograme sa fie 3
Se propune inlocuirea cu: Numarul minim este de 1 set a 3 accelerograme independente,
cate una pe fiecare directie 2 ortogonale in plan orizontal si una pe verticala pentru fiecare tip de
teren;
La pag. 28, in paragrafele b) si c) valorile spectrului mediu calculat prin medierea aritmetica
a ordonatelor spectrelor elastice de raspuns pentru acceleratii corespunzand tuturor
16

accelerogramelor artificiale generate trebuie sa nu fie mai mici cu mai mult de 10% din valoarea
corespunzatoare a spectrului elastic de raspuns in amplasament S e T :
Se propune a fi inlocuita cu valoarele acceleratiilor atat pentru acceleratiile de varf cat si
pentru acceleratiile spectrale intrucat pentru a avea o medie reprezentativa trebuie realizat un
numar mare de accelerograme articifiale care trebuie utilizate in analize, ceea ce duce la marirea
timpului, costului analizelor si complicatie in manipularea rezultatelor fara rezultate semnificative.
La cap. 3.1.3. Accelerograme inregistrate
Se propune: Accelerograme prelucrate:
Primele doua paragrafe sunt in contradictie cu ultimul paragraf prin care se mentioneaza
spectrul mediu al accelerogramelor inregistrate care se vor utiliza sa nu fie mai mic cu mai mult
de 10% decat valoarea corespunzatoare a spectrului elastic de raspuns in amplasament S e T
trebuie S e T si S ve T . Aceasta mentiune obliga ca accelerograma inregistrata sa fie ca cea
artificiala de bogata in frecvente ceea ce nu se va putea realiza niciodata. In proiectare, nu se pot
admite calcule cu accelerograme inregistrate intrucat este demonstrat ca acestea nu se repeta intr-un
amplasament si au multe zone de vai in spectrul de raspuns la care valorile acceleratiilor spectrale
sunt mult sub cele maxime. In plus, evaluarea gresita a perioadei de vibrare a cladirii, de exemplu,
ne poate duce la marirea sau micsorarea incarcarii seismice de cateva ori fata de o situatie reala
viitoare, daca utilizam accelerograme inregistrate. Se propune ca P100-1/2004 sa admita pentru
proiectare doar utilizarea de accelerograme artificiale.
La pagina 29 cap. 3.2. Spectrul de proiectare:
Primul paragraf Spectrul de proiectare pentru acceleratii S d (T ) este un spectru de raspuns
inelastic care se obtine cu relatiile 3.17 si 3.18
Trebuie reformulat intrucat nu toate constructiile trebuie sa ajunga in domeniul inelastic.
Conform prezentarilor din cap.2 pentru multe situatii trebuie utilizat spectrul de raspuns al
acceleratiilor elastic specific al zonei. Modul in care se controleaza raspunsul cladiri nu este
recomandat sa fie inclus in inputul seismic care trebuie sa ramana independent de starea de
solicitare a cladiri.
Pe de alta parte formulele 3.1.7 si 3.1.8 nu pot fi valabile pentru orice tip de cutremur,
intrucat factorul q reprezinta si efectul iesirii cladirii din zona de amplificare maxima datorita
degradarii si nu numai efectul reducerii raspunsului seismic datorita cresterii amortizarii totale a
cladirii.
Daca factorul q s-ar datora numai reducerii raspunsului seismic datorita cresterii amortizarii,
acesta ar trebui sa aibe valoarea maxima teoretica de 2.75/1.118 = 2.45 daca amortizarea ar fi de
100% .
Daca pentru cutremurele rapide factorul q poate lua valori mult mai mari aceasta se
datoreaza trecerii cladirii din zona de amplificare in zona de izolare datorita degradarilor controlate
si in consecinta formulele pot fi acceptate.
Pentru cutremurele lente formulele nu sunt corecte iar controlul reducerii ar trebui facut fata
de TB si TC.
La pagina 29 cap. 3.2 ultimul alineat Spectrele de proiectare mai sus mentionate nu se
utilizeaza pentru proiectarea structurilor care utilizeaza izolarea bazei sau sisteme de disipare a
energiei
Este in contradictie cu restul paragrafului intrucat articulatiile plastice sunt un sistem de
disipare a energiei asa cum se afirma in multe paragrafe in P100-1/2004. Se propune eliminarea
spectrului S d (T ) .
Se propune ca spectrul de raspuns elastic sa se numeasca spectru de proiectare. Pentru
cladirile care ajung in domeniul plastic calculele se recomanda ase efectua cu modificarea
eforturilor sectionale intrucat in realitate acestea se modifica nu actiunea seismica.
La cap. 4.2. Conditii de planificare a constructiilor
Se propune ca la paragraful 2 sa se adauge in timpul executarii constructiilor sau
consolidarii acestora.
17

La cap. 4.4.1.2. Redundanta structurala se propune introducerea unui paragraf cu

urmatorul enunt : - utilizarea unui numar suficient de mare de dispozitive mecanice pentru
controlul, limitarea si atenuarea miscarii seismice in asa fel incat iesirea accidentala din lucru a
unui dispozitiv sa nu aiba efecte importante asupra comportarii locale si ansamblului cladirii.
La pagina 32 primul paragraf se realizeaza un mecanism de plastificare cu suficiente zone
plastice care sa permita exploatarea rezervelor de rezistenta ale structurii si o disipare avantajoasa a
energiei seismice.
Se propune: se realizeaza de regula cu ajutorul unor dispozitive mecanice sau prin
degradari controlate cu conditia ca structura sa iasa din zona de amplificare maxima a curbei
si totodata sa se asigure o disipare avantajoasa a energiei.
La pagina 35 cap 4.4.3 Conditii pentru evaluarea regularitatii structurale, alineatrul 4
Valorile de referinta ale factorilor de comportare sunt date in capitolele 5 9. Afirmatie prea
generala care ingreuneaza aplicarea, intrucat prezentarea include prea multe afirmatii nestructurate
intr-o ordine de prezentare.
La pagina 41 cap. 4.5.2. Modelarea comportarii structurale
Se propune adaugarea urmatorului paragraf : -Elementele nestructurale si echipamentele se
includ in modelele de calcul ca mase concentrate, de regula identic pe 3 directii functie de modul
de preluare a incarcarilor seismice de catre structura cladirii. Masele corespunzatoare incarcarilor
utile se considera cu un coeficient de 0,5 iar cele din zapada cu un coeficient de 0,30. Afirmatia de
la paragraful 7 ca: masele se calculeaza din incarcarile gravitationale ce rezulta din
combinatiile de incarcari specifice actiunii seismice conform sectiunii 3.3 care te trimite la
standardele in vigoare este prea generala.
La cap. 4.5.3. Metode de calcul structural, 4.5.3.1. Generalitati paragraful 4 de la pag.
53: In metodele de calcul dinamic liniar si neliniar, actiunea seismica este reprezentata prin
accelerograme inregistrate in diferite conditii de amplasament si/sau prin accelerograme artificiale
compatibile cu spectrul de proiectare specifica .
Desi in continuare alineatul face trimitere la capitolul 3, este in contradictie cu
Accelerograme artificiale sau inregistrate cap. 3.1.2 si 3.1.3. prin care se mentioneaza ca aceste
accelerograme trebuie sa fie compatibile cu spectrul de raspuns elastic in amplasament S e (T )
(lipseste S ev T ). Consideram ca pentru obiective importante este bine sa se determine spectrele de
proiectare specifice ale amplasamentului care pot fi mai mari sau mai mici decat spectrele de
proiectare ale zonei seismice.
La pagina 43 paragraful (5) Modelele de calcul neliniar se pot utiliza daca se asigura:
calibrarea corespunzatoare a actiunii seismice de proiectare.... - actiunea seismica este
independenta de faptul ca un model este liniar sau neliniar si propunem eliminarea calibrarea
corespunzatoare actiunii seismice de proiectare.
La pagina 44 cap. 4.5.3.2.1 Generalitati . Cerinta de la puntul a) nu are semnificati.
Perioadele de colt sunt intre 0.7 -1,6sec. Acestea trebuie corelata cu TC. In acest caz constructia
poate fi in regim de cvasirezonanta cu miscarea seismica. Evaluarea fortei taietoare de baza cu
formula 4.4 nu este reprezentativa.
La cap. 4.5.3.2.2. Forta taietoare de baza- Formula de calcul (4.4) a lui
Fb l S d (T1 )m
cu mentiunea ca 0,85 daca T1 TC si cladirea are mai mult de 2 nivele si respectiv

1 in
celelalte situatii este incorecta datorita faptului ca aproximarea comportarii dinamice a constructiei
doar cu primul mod de vibrare este subevaluata. Contributia modurilor superioare de vibrare functie
de alcatuirea structurala a cladirii poate avea contributii intre 20 - 50% fata de modul fundamental.
Din acest motiv nu trebuie sa fie subunitar si trebuie sa fie cuprins intre 1,2 si 1,5 in special
pentru cladirile fundate pe terenuri moi.
De exemplu, daca T1 1s <1,6s si consideram q 1 (cazul cel mai favorabil) atunci
S d 1,9 g cand TC 0,7 s si modurile superioare au acceleratie de 2,75g. Daca q 1 atunci
diferenta creste foarte mult.
18

La cap. 4.5.3.3. Metoda de calcul modal cu spectre de raspuns subcap. Generalitati pag.
46 paragraful 1 In metoda de calcul modal actiunea seismica se evalueaza pe baza spectrelor de
raspuns corespunzatoare miscarilor de translatie unidirectionale ale terenului descrise prin
accelerograme.
Afirmatie total neclara intrucat nu exista precizate accelerogramele pentru un
amplasament.
Se propune inlocuirea lui cu In metoda de calcul modal actiunea seismica se evalueaza pe
baza spectrelor de raspuns specific al amplasamentului sau in lipsa acestuia pe baza spectrului de
raspuns elastic al zonei seismice care pentru alte amortizari decat cea de 5% poate fi determinat
prin imultirea cu coeficientii calculati si prezentati in literatura de specialitate.
Cap. 5.4.3.4. Metoda de calcul dinamic liniar, pag.49 paragraful (2) Miscarea seismica a
terenului este caracterizata prin accelerograme discretizate in timp, reprezentative pentru
evenimentele seismice de proiectare si conditiile locale de amplasament.
Proiectarea nu se face la accelerograme cars-au produs (inregistrate) intrucat continutul lor
spectral difera foarte mult de la un eveniment la altul si in consecinta difera si incarcarile seismice
reale. Se propune inlocuirea cu Miscarea seismica a terenului este caracterizata prin accelerograme
sintetice,...Intervalul de discretizare trebuie sa fie suficient de mic pentru a putea prinde in calcule
toate frecventele miscarii seismice care au aport la determinarea raspunsului seismic al cladirii.
Pentru cazul 1 (preamplificare) durata de discretizare trebuie sa fie de regula sub 0,01 sec.
Paragraful (3) In calculul dinamic un numar suficient de accelerograme pentru fiecare
directie. Daca nu se dispune de accelerograme inregistrate in amplasament sau acestea sunt
insuficiente se pot utiliza accelerograme artificiale conform prevederii din paragraful 3.1.2., desi
se face trimitere la paragraful 3.1.2.
Este in contradictie cu paragraful 3.1.3. Proiectarea nu se face la accelerograme
inregistrate.
Se propune inlocuirea lui cu In calculul dinamic se utilizeaza cel putin un set de 3
accelerograme artificiale cate una pentru fiecare directie. La constructii de clasa de importanta 1
se recomanda utilizarea a 3 seturi de 3 accelerograme sintetice.
La paragraful 4.5.3.5. Metode de calcul liniar" acest paragraf trebuie sa faca referire si la
solutii moderne de realizare a cladirilor prin care transmiterea, controlul, limitarea si atenuarea
miscarii seismice se face cu dispozitive mecanice inserate in cladire. Se propune reformularea lui in
acest sens.
La pagina 53 cap. 4.5.3.6.2 Componenta verticala a actiunii seismice, paragraful 1 Se va
tine cont de componenta verticala a actiunii seismice, asa cum a fost definita in capitolul 3, daca
a vg este mai mare decat 0.25 g si in situatiile de rezemare indirecta (stalpi pe grinzi) si la console
cu deschidere mare. Neglijarea componentei verticale daca acceleratia a vg este mai mica de
0.25 g este o aproximare prea grosolana fata de rafinamentele care se propun in alte zoneale
normativului.
Neglijarea unei incarcari egale cu din greutatea cladirii poate conduce la erori de
dimensionare.
5.

CONCLUZII

Judecatile si imbunatatirile propuse in prezenta lucrare au drept scop punerea de acord a

comportarii reale a diferitelor tipuri de constructii cu diferitele tipuri de miscari seismice care
afecteaza teritoriul tarii noastre si tipuri de terenuri de fundare.
Aceasta imbunatatire este impusa de faptul ca, fata de alte tari ca SUA, Japonia, Turcia, tari
din UE etc., teritoriul tarii noaste este afectat in cea mai mare parte de cutremurele lente
intermediare vrancene si de cutremure rapide locale in anumite zone.
Precizarea caracteristicilor cinematice mai realiste, in datele de proiectare seismica, pe zone
seismice si corelarea comportarii dinamice a cladirilor cu domeniile curbei (preamplificare,
19

rezonanta, izolare) va conduce la marirea marjei de siguranta concomitent cu reducerea pretului

constructiilor.
Se propune ca, AICPS si AGIR sa coordoneze dezbateri si lucrari pe aceasta problema in
vederea imbunatatirii si structurarii Codului de proiectare seismica P100-1/2004 inainte de aplicarea
efectiva a lui, cu acordul si sustinerea financiara a autoritatilor.
In opinia autorilor imbunatatirea codului de proiectare seismica trebuie realizata intucat
comportarea reala a cladirilor (proiectate conform P100) in timpul unor cutremure lente difera
foarte mult de evaluarile conform codului.Daca argumentele aduse nu sunt suficiente pentru
declansarea unei actiuni de punere de acord a prevederilor codului cu specificul actiunii seismice
existente pe teritoriul Romaniei se propune de urgenta ca aiutoritetile sa finanteze cercetari
experimentale prin care acelas tip de cladire sa fie supusa la un cutremur rapid si respectiv la unul
lent. Rezultatele acestor cercetari care in prezent se pot realiza in Romania datorita investitiilor
facute recent in acest domeniu sunt argumente de necontestat privind declansarea unei actiuni de
revizuire a codului.
Argumentele aduse de unii specialisti si autoritati ca noul cod este foarte apropiat de
EUROCOD 8 nu sunt suficiente avand in vedere consecintele care pot fi deosebit de grave in urma
producerii unui cutremur major.
In sprijinul argumentelor aduse in prezenta lucrare se mentioneaza faptul ca in conformitate
cu noul cod de proiectare seismica din Japonia nu se mai admite aparitia articulatiilor plastice la
elementele structurale.
Pentru informatii suplimentare se poate lua legatura cu domnul dr.ing.Viorel Serban, la tel.
mobil: 0722.615.672 sau tel. 021.404.60.06, fax: 021-457.44.31 sau e-mail:
serbanv@router.citon.ro.
REFERENCES
1. P 100-92. Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale,
agrozootehnice si industriale.
2. P 100-1/2004. Cod de proiectare seismica.
3. EUROCODE 8, Design Previsions for Earthquake Resistance of Structures. ASCE-7-93
SUA.
4. Serban Viorel Brevet de inventie nr. 119845/29.04.2005 Structura sandvis, dispozitiv avand in
componenta aceasta structura pentru preluarea si amortizarea incarcarilor pentru controlul
comportarii unei structuri si retea de dispozitive.
5. Serban Viorel Brevet de inventie nr. 119822/29.04.2005 Structura sandvis si dispozitiv
compact pentru preluarea si controlul incarcarilor statice si dinamice;
6. Serban Viorel, Amortizarea vibratiilor provocate de un ciocan matritor CM 1250 kgf, amplasat
in Sectia Forja a SC IUS SA Brasov, Contract SITON nr. 209/17.07.2003.
7. Mechanical seismic energy dissipator type SERB-B Agrement tehnic 016-03/144-2005.
8. D. Cretu, M. Stoica, T. Sireteanu, V. Serban, "Mechanical Adjustable Controlled Elasticity &
Damping (ACED) Devices for the structural Control of Buildings Subjected to Seismic Loads,
"7th International Seminar on Seismic Isolation, Passive Energy Dissipation, Assisi Italia,
Octombrie 2001;
9. D. Cretu, V. Serban, M. Stoica, "Passive Control System to New and Existing Buildings using
Adjustable Controlled Elasticity & Damping Devicers ACED -B", Fib 2003 Symposium
Concrete Structures in Seismic Region, Athens Grecia, Mai 2003;
10. T. Sireteanu, Gh. Ghita, V. Serban, D. Cretu, "Experimental Tests on ACED-B and ACED-I
Passive Control Devices" Fib 2003 Symposium Concrete Structures in Seismic Region, Athens
Grecia, Mai 2003;
20

11. Viorel Serban, Adrian Panait, Mihai Pavel Solutia SERB-SITON de consolidare seismica a
cladirilor si analiza unor prevederi ale normativului P100.UTCB Simpozionul Proiectarea
consolidrii structurale a construciilor existente pentru sigurana acestora la aciunea
cutremurelor de pmnt martie 2005;
12. Viorel Serban, Mechanical devices for increasing the building strength capacity at Vrancea
intermediate earthquakes. Topics in applied mechanics vol. II. Edited by V. Chiroiu si T.
Sireteanu, Ed Academiei Romane, 2004;
13. Viorel Serban, Marian Androne, Constantin Pavel, Mihai Pavel Aspecte pozitive si negative in
noul Normativ P100 si propuneri de imbunatatire A 3-a Conferinta Nationala de Inginerie
Seismica, Bucuresti, decembrie 2005.
14. Viorel Serban, Marian Androne, Dan Cretu, Constantin Pavel, Mihai Pavel Controlul, limitarea
si amortizarea miscarilor seismice ale unei constructii cu ajutorul dispozitivelor SERB A 3-a
Conferinta Nationala de Inginerie Seismica, Bucuresti, decembrie 2005.

21