Medicina Legal

Veterinara
Curs. nr. 6

Definirea tanatologiei
medical veterinare

La cursurile 1-5 am invatat despre:

1.Diagnosticul
necropsic=necropsia
- definire necropsiei
- stiinta integratoare
=A,Fp,Dn, MP+Cl+, E, +Lab
- stiinta interdisciplinara
= t.medicale + t.biologice
+ t.juridice + t.economice
- stiinta de finisare a med. vet.

a. rolul necropsiei pentru

zoonoze
b. instrument metodologic +
stiintific si de
medicina
experimentala i de cercetare
c. instrument juridic:
infractiuni (vechimea
leziunii, cauza,consecinte)
act probatoriu juridic =
PROBATIUNE/PROBATORIU

Tot in cursurile 1-5 am invatat despre:

2. Medicina veterinara legala
- infractiuni
cauze imbolnaviri si moarte
falsuri de produse
- de documente
iatropatii/tehnopatii
- elemente probatorii stiintifice n
litigii
infractiuni

-tiinta interdisciplinara-A, Fi, Bi,

Fp,Mp,BI,BP,BM, Tox.,Er., Imn. stiinte
medicale + t.biologice +
legislaie +
tiine juridice
JURISPRUDENTA
- rol preventiv = suport stiintific
ptr.
SP+SA+AW+Sig. Alim.
- cadrul legislativ +deontologic =
morala+ etica profesionala
(atribuii-responsabiliti)
- cadrul institutional = CMVR (CN,
BEx. + Com D+L) = sanctiuni

3.Jurisprudenta
- definire = acte normative. + masuri
de prevenire culpa prin:
imprudenta
eroare
incompetenta
- tipurile de raspundere ale MV:

morala = animal + prop = CMVR

rsp.materiala = aparatura

+ valoare animale
rsp.administrativa

 civila
penala = Codul Penal si
Codul de Procedura Penala
- culpa ca act medical
omisiva
comisiva
- falsul intelectual
- abuz in serviciu
- Contraventii si infractiuni
- Litigii
- Rolul medicului veterinar legist =
elaboreaz raportul medico-legal

4. Investigatia in medicina veterinara

4.1 expertiza medico-legala
/ordonanare
4.2 Probatoriu/probaiune
4.3.contraexpertiza medico-legala
4.1. Expertiza medico-legala (EML)
- scop = constatare + demonstrare
- obiectul = Avii + AMo+ Probe +
Acte + Doc. + Inregistr.
- rol laboratore = biologice +
balistice
radiologice

- Ordonantarea de EML=OCP
(obiectul. + cine face + termen
limita)
procuror
instanta juridica
- expertul medico-legal :
(culege i prelucreaz=probe+doc.)
(elabOreaz RML= REML
(lucreaz n echipa de investigatie)
- situatii pentru EML (moarte nec.
susp.+val. indiv.+ mort.efectiv)
- obligatiile generale ale MV =
MV
poate fi solicitat pt.EML

2. Probatoriu/Probatiunea
- date + = sustinere cauz in justitie
dovezi
- in scopul :
identificarii vinovatului
stabilirii prejudiciului
implicatii sanitare (SP+SA) +ec.
EML+Rap. tehnico- stiintific =
elemente de probatiune
cauze civile
cauze penale

- EML - stabilirea TANATOGENEZEI

cauza mortii
excludere/implicare
persoan - Obiectivele EML:
constatari teh-stiintifice =
etapele acestora = 3
expertiza documentelor

Tipurile de moarte
violenta = agresiune,
accident,
braconaj
lenta = chirurgicale,
intoxicaii.
neviolenta = boli
Diagnosticul prezumtiv si
cert/etiol. si
patologic/diferential
Tehnici de prelevare / ambalare /
transport / conservare / procesare
= POS standard

- EML = examene privind:

a. locul faptei
b. cadavru
c. probe suplimentare
d. inscrisuri
e.declaratii martori
- managementul probelor:
a.prelevarea probelor
b.predarea + preluarea
c.gestionare + depozitare
d.documente foto
- contraexpertiza mdico-legal

CURSUL 6
SUBIECTE IN DISCUTIE
1. Notiuni introductive de tanatologie
2. Aspecte specifice in medicina veterinara
legal corelate cu moartea
Starile premergatoare mortii starile
terminale
Clasificarea tipurilor de moarte:
- din punct de vedere evolutiv
- din punct de vedere medicolegal
- dupa timpul de instalare

3. Elemente definitorii de tanatogeneza

stabilirea cauzei =
tanatogeneza/tanatoetiogeneza
stabilirea factorilor premergatori
tanatoetiologia
descrierea mecanismelor mortii
tanatopatogeneza
4. Tipurile de tanatogeneza
prin afectarea sistemului nervos
prin afectare cardiovasculara
prin afectare rspiratorie
prin afectare excretorie
prin afectare metabolica

Curs 6-Etimologie i relaii

Notiuni introductive de tanatologie
1.Etimologie = thanatos = moarte +
logos = tiin
Thanatos = zeul mortii la greci
2. Relatii
capitol al medicinei legale
sectiune a anatomiei
patologice/morfopatologiei

CURS 6. Obiect studiu tanatogeneza

Aspecte integrale privind moartea

cauzele instalarii mortii
tanatologia medicalveter inar studiaz:
a.fenomenele ce preced
instalarea morii =
stari terminale
b. fenomenele ce succed
instalarii mortii =
modificari cadaverice

Notiuni introductive de tanatologie

Importanta tanatologiei medico-legale
1. d.p.d.v morfopatologic = diferentierea
leziunilor traumatice
modificarile postmortem =
semnele morii reale
2. Diagnosticul corect al cauzei mortii
3. Interpretarea fenomenelor
vitale - letal
- sustinerea prin mijloace
terapeutice
a celor vitale
Scop
- combaterea fenomenelor letale

4. Stabilirea momentului mortii ce permite:

necesitatea reanimarii ori
intreruperea acesteia
recoltarea de organe pentru
transplant
prelevarea de organe/tesuturi/fluide
pentru diagnostic de laborator
5. Initierea mecanismelor ce au stat la baza
mortii pentru a stabili dac:
moartea = efectul unor leziuni
/disfunctii de patologie curenta
moartea = consecinta unei
agresiuni = moartea suspecta

Medicina Legal
Veterinara
Curs. nr. 7

Definirea morii i a
strilor terminale

Notiuni introductive de tanatologie

Obiectivele TML
1. Tanatologia = identificarea cauzelor mortii
2. Tanatopatologia = mecanismele patologice
ce au indus moartea
3. Tanatocronologia = succesiunea instalarii
modificarilor cadaverice si
= stabilirea momentului
mortii
4. Tanatooftalmologia
modificarile postmortem ale globului
ocular
reactivitatea pupilara si cea
postmortem
perioada variabila de moarte aparenta

Aspecte specifice corelate cu moartea

in medicina veterinar legal
1. Definirea clinic a mortii
= incetarea ireversibila a functiilor vitale
neurologice
respiratie
circulatie

=incetarea ireversibila a metabolismului

Conventional = oprirea activit. cardiace

2. Fiziopatologic = fenome de baza ce

precede si induce moartea = ANOXIA
Celulele si tesuturile rezistenta
diferita la lipsa de O2, invers
proportional in functie de gradul de
diferentiere filogenetica =
cele mai sensibile = neuronii
corticali = 3-5 min.
fibrele musculare striate = 30
min.
fibrele musculare netede = 2
ore

3. Rezistenta diferita induce ca intre

viata si moartea biologica (reala)s
existe stadii intermediare definite
ca:
STARI TERMINALE
STARI PREMERGATOARE
MORTII

Aspecte specifice privind moartea

Starile terminale
1. Sunt de obicei ireversibile
2. Reversibilitatea
terapia tanatologica = apartine medicinei
legale
terapia intensiva = apartine medicinei
normale
3. Principalele stari terminale sunt:
PREAGONIA
AGONIA
MOARTEA CLINICA
MOARTEA CEREBRALA (CORTICALA)
MOARTEA BIOLOGICA (REALA)
ASPECTE PARTICULARE

Aspecte specifice corelate cu

moartea
Definirea starilor terminale PREAGONIA
1. Nu este recunoscuta unanim ca
stare terminala
2. Etimologic = agon = lupta
3. Este prima etapa ce se interpune
intre
viata si moartea clinica
4. Grade diferite de prezenta a
semnelor vitale
absena semnelor specifice
mortii

5. Aspectul dominant = CATALEPSIA

pierderea capacitatii
ortostatice
pierderea capacitatii de
contractie musculara
voluntara
pierderea capacitatii unor
pozitii voluntare
pastrarea unor pozitii
anormale

Aspecte specifice corelate cu

moartea
Definirea starilor terminale - AGONIA
1. Etimologic = agon = lupta
2. Nu este obligatorie = este certa in
cazul mortii lente
3. Caracteristic :diminuarea marcanta
a functiilor vitale
Acestea functioneaza la limata de
eficienta = VITA REDUCTA

4. Precedat de o faza de excitare

senzoriala si motorie
5. Are urmatoarele etape (didactic) ce
nu sunt toate obligatorii:
agonia euforica
agonia functionala
agonia senzoriala

Aspecte specifice corelate cu

moartea
Definirea starilor terminale
AGONIA EUFORICA
1. Manifest In cadrul mortii lente
2. Manifestari vocale (latrat, mieunat)
3. Manifestari motrice
stare de agitatie
miscari necoordonate

4. Afectarea marilor functii

respiratorii
tahipnee
respiratie
superficiala
nervoase
nerecunoastere
coordonare miscari
circulatorii
ritm cardiac
neregulat
reducerea
amplitudinii puls

Aspecte specifice corelate cu

moartea
Definirea starilor terminale
AGONIA FUNCTIONALA SI
SENZORIALA
1. Caracterizare = afectarea marcanta
a functiilor de baza
respiratorii
respiratie
superficiala si
tahipnee
perioade de
apnee sau
respiratie
periodica

 circulatorii

nervoase

bradicardie
puls slab perceptibil
extremitatile reci
SNC simpatic
SNC parasimpatic
- transpiratii reci
- facies hipocratic
- privire fixa, pierduta

2. Caracterizare
nervoase motrice - corp imobil
prabusirea senzoriala
- initial dispare vazul
- ultimul dispare auzul

3. Durata agoniei depinde de

factorii tanatologici
rezistenta organismului
4. In functie de manifestarile
dominante clinice, exista
4.1. Agonia deliranta
- caracteristica omului
- animalelor de companie
episoade de agitatie motrice
alternand cu cele delirante
indusa de - leziuni ale SNC
- alcoolism
- intoxicatii

4.2. Agonia lucida

nu apar modificari de
constienta
apare in decese induse
cardiovascular
4.3. Agonia aberanta
stare de luciditate si delir
alternante

Aspecte specifice corelate cu

moartea
Definirea starilor terminale
DURATA AGONIEI
Durata variaza in functie de cauzele
producerii
1. Absenta agoniei:
boli cu evolutie supraacuta
intoxicatii supraacute
leziuni grave encefalice
(impuscarea)

2. De scurta durata (minute)apare n:

asfixii mecanice
morti subite
intoxicatii
3. De lunga durata (ore, chiar zile)
decese prin afectiuni cronice

Forme particulare de stari

terminale

2. Viata vegetativa = coma depasita =

moartea cerebrala cu mentinerea
spontana a functiilor vegetative de
baza (R+CV)
3. Supravietuirea artificiala = coma
depasita cu mentinerea functiilor
vegetative de baza prin maopere de
reanimare
- ventilatie asistata
- stimulator cardiac

Curs 8

Definirea tipurilor de moarte

Aspecte specifice corelate cu

moartea
Definirea tipurilor de moarte
Clasificarea tipurilor de moarte
1. d.p.d.v evolutiv:
moarte clinica
moarte biologica
2. In raport cu interesul medicinei.vet.legale:
moarte neviolenta
moarte violenta
3. Dupa tipul de instalare
moarte subita
moarte rapida
moarte lenta

Aspecte specifice corelate cu

moartea
Definirea mortii clinice
1. Definire
etapa de trecere de la viata/agonie la moartea
reala
pana la un nivel poate fi reversibila = reanimare

Perturbarea grava a functiilor vitale :

- cerebrale = STARE COMATOASA
- cardiace
oprirea activitatii cardiace
perioade
reducerea drastica a acesteia
n
diferite grade
- puls imperceptibil
- disparitie periodica puls

- respiratorii = oprirea respiratiei

prin
lipsa ventilatiei
hipoxie
- tulburari metabolice
2. Durata
aprox. 2-3
5 min. apoi leziuni
ireversibile ale neuronilor
corticali = moartea biologica
rezistenta la hipoxie
- specie
- rasa
- varsta
- stare fiziologica

3. Cauzalitate:
intoxicatie accidentala sau
indusa cu barbiturice
dezhidratari severe
crize de epilepsie
anemii grave
intoxicatii cu fum sau
hemoblocante (CH4)
electrocutare

Aspecte specifice corelate cu moartea

Definirea mortii cerebrale/corticale si
reale/boiologice
Definire
incetarea activitatii corticale traseu
izoelectric al EEG
in anoxie neuronii trunchiului cerebral pot
rezista 20-30 min.
fenomen ireversibil si generalizat
- incetarea functiilor nervoase superioare
- incetarea functiei respiratorii si cardiace
- diminuarea progresiva a metabolismului

 reanimarea inutila
- mentinerea unor funcii vitale
(respiratorii, cardiace) ca via
rezidual/reacii
supravitale/
postvitale
decerebrarea corticala
Moartea reala/biologica
urmeaza dupa moartea clinica
apar modificari cadaverice =
semnele mortii reale

Aspecte specifice corelate cu

moartea

Definirea mortii neviolente/patologice

Definire = moartea patologica =
derularea in organism a unor
procese patologice acute sau
cronice incompatibile cu viata
Leziunile care induc MP sunt variate ca
localizare
extindere
evolutie

Nu este necesara afectarea organelor

vitale (encefal, cord, pulmon,
rinichi) ci poate fi indusa prin
afectarea segmentelor auxiliare
ce implica indirect organe vitale
colectii pericardice
colectii pleurale
colectii peritoneale (ascitogene)
colectii meningeale
blocarea caii respiratorii
extrapulmonare
blocarea fluidului meningeal si a LCR

Cauzalitatea moarii patologice

boli infectioase predominant
inflamatorii
boli neinfectioase inflamatorii
boala canceroas
bolile distrofice severe
boli medicale:
a. cardiovasculare,
b. hepatice,
c. renale
d. cerebrale
e. pulmonare

Aspecte specifice corelate cu

moartea
Definirea mortii fiziologice/
de senectute

1. Foarte rara la animalele

producatoare de alimente
2. Moderat ca inciden la
animalele producatoare de
material germinativ
3. Frecventa la animalele de
companie sau de sport

4. Leziuni specifice mortii fiziologice

emacierea tesuturilor si organe
atrofia progresiva generalizata
pigmentatia bruna a:
a.musculaturii scheletice
b.muchiului cardiac
prin acumulare de lipofucsina
pigmentatii punctiforme a :
a. pielii neacoperite
b. a mucoaseloraparente
(oculare,bucale,vaginale,nazale

Aspecte specifice corelate cu

moartea

Definirea mortii violente.

Definire = moartea violent provocata
de actiunea brusc si brutal
a factorilor tanatologici externi
Moartea violenta poate fi:
normala = tierea animalelor
productoare de alimente
de necesitate = in cazul
eradicarii/controlului unor boli
majore/emergete / re-emergente

 accidentala( prin accidente)= obiect

al medicinei legale veterinare,
indus de:
- nesupravegherea animalelor
- metode eronate de abordare
- metode terapeutice gresite
- proceduri chirurgicale eronate
eutanasia = moartea violenta sau nu,
la solicitarea proprietarului in situatii
- esec terapeutic
- afectarea mobilitatii
tanatologic-obiect al MLV
Scopul MLV = departajarea situatiilor de
moarte normal/de necesitate/
accidental/eutanasie/tanatologic/
patologic subit/fiziologic

Aspecte specifice corelate cu

moartea

Definirea mortii subite/neprevazute

Definire = aparitia neasteptata a mortii in
cazul unor animale sanatoase
MVL = sa elucideze suspiciunile
= sa defineasca daca moartea s-a
produs violent sau neviolent
Situatii neviolente
boli infectioase supraacute = boli albe
(rujet, holera,antrax)
socul anafilactic
intoxicatiile acute accidentale

Lezional moartea subita = cauze cu evol. acuta

1.Cauze cu evolutie acuta
cronica
hemoragii cerebrale tumori
rupere de vase imp.
hemoperitoneal
ruptura splenica
tumori
(hemangiosarcom)
ruptura hepatica
- ficat gras
- metastaze
ruptura art. mezenterica
- anevrism
- paraziti hemo
ruptura gastrica
- indig. suprainc.
- modif. topografice intestinale si gastrice

boala tromboembolica
pneumonii cu colaps pulmoonar
meningoencefalite
anemii grave
timpanism acut

2.Cauze cu evolutie cronica = intervin

sau sunt induse de factori favorizanti

efort suplimentar
variatii bruste de toC
traumatisme minore

Cazuistica

scleroze viscerale
leziuni vasculare:ateromatoza

arterioscleroza

Aspecte specifice corelate cu

moartea

Moartea prin inhibitie si moartea lent

1.Moartea prin inhibitie
factorii tanatogeni actioneaza violent
asupra unei zone reflexogene
producand inhibitia acestora cu
afectarea marilor functii
necropsia alba
- lipsa leziunilor sau foarte sterse
- reorientarea spre procesul
patogenetic
agonia poate lipsi

Cazuistica
excitarea exacerbata
cardiac = fibrilatii
Prin:

tulburari de ritm

lovituri abdominale
compresiunea globilor oculari
compresiune toracica sau abdominala
(tumori, hematoame, abcese)
lovituri in regiunea regiunea sinocarotidiana
manopere de investigatie brutale ale
laringelui (laringoscopie, sondaj)
tulburari de ritm cardiac = scade debitul
coronarian hipoxie miocardica
hiperexcitabilitate miocardica
ischemie miocardica
fibrilatie ventriculara/atrial

 punctie pleurala
- inhibitie respiratorie
hiperK si hiperCa
- oprirea cordului
soc psihic
- contentie animale salbatice
durere exacerbata si violenta

Curs 9
Sindroame tanatogene predominante

Elemente de tanatogeneza
Sindroame tanatogene predominante
In starile terminale = fiecare organ vital determina
prin perturbarea functiilor
aspecte morfologie specifice repetitibile
aspecte functionale
la indivizi
SINDROAME TANATOGENE PREDOMINANTE
Clasic moartea cauzata de abolirea functiei
nervoase
cardiocirculatorii
respiratorii

In realitate tanatogeneza este mult mai

complicata

Elementul comun al celor 3 sindroame

instalarea HIPOXIEI si ANOXIEI
tisulare
procesele oxidative reduse drastic
In medicina legal veterinar sunt descrise:
1NEUROTANATOGENEZA
COMA
2. CARDIOTANATOGENEZA

moartea
prin cord
3. PNEUMOTANATOGENEZA
moartea
prin pulmon
4. TANATOGENEZA METABOLICA

Neurotanatogeneza
ocul i coma neurogen
Insuficienta functionala a SNC
SOC
NEUROGEN
prabusirea
functiilor nervoase
intreruperea
vietii de relatie a animalelor
SINDROMUL COMATOS (COMA)
insuficienta functionala a SNC
exprimata prin
a) grade diferite
b) forme diferite

 starea de inhibitie profuunda a

activitatii de relatie a animalului cu
mediul si proprietarul exprimata prin
- pierderea contientei
- absena reactiei adecvate la
stimul externi (vizuali, tactili,
olfactivi, auditivi)
- conservarea functiei bulbare sau
reducerea acesteia (respiratorii
circulatorii - secretorii)
in ML umana sindromul comatos
este clasificat in grade de intensit.
in MVL importante sunt cauzele
acestuia

Tanatogeneza neuropat
1. Cauze centrale (cerebrale) = leziuni
cerebrale de tip:
a) inflamator
b) vascular
c) tumoral
2. Cauze periferice :
a) sindrom hepatoencefalic
b) intoxicatii
Importanta comei - odata instalata
impune frecvent eutanasierea pentru
- scurtarea suferintei
- sanse de recuperare nule

 medicul veterinar
- sa fie pregatit
- sa aibe acordul proprietarului
3. Consecinte
soc neurogen
a) hipoxia cerebrala consecutiv
ischemiei de diferite cauze
b) insuficienta renala
c) insuficiena cardio-respiratorie

Elemente de tanatogeneza
Managementul socului neurogen
Medicatia antisoc
reperfuzarea subst. nervoase
vasodilatiatie excesiva cresterea presiunii
hidrostatice edem cerebral
Rezultatele trat. socului neurogen
- sunt multumitoare si eficace
- pot induce edem cerebral
stare de inhibitie
Supravegherea continua a pacientului
a) modularea terapiei
b) informarea proprietarului
- asupra riscurilor declaratia de
- asupra complicatiilor
acceptare

Elemente de tanatogeneza
Definirea cardiotanatogenezei
(moartea prin cord)
CARDIOTANATOGENA = moartea prin cord =
insuficienta cardiovasculara acuta
COLAPS CIRCULATOR = SINCOPA = incetarea
activitatii functiei aparatului cardiovascular
Cazuistica SINCOPEI :
1. cauze generatoare de debit crescut = CORD
HIPERKINETIC
2. cauze generatoare de debit scazut:
a) hemopericardul
b) tromboze vasculare
c) rupturile valvulare

Exprimare clinic a SINCOPEI CARDIACE:

1. Pierderea brusca a constientei
2. Incetarea
a) activitii cardiace
b) ncetarea respiratiei
c) diminuarea sau oprirea perfuzarii creierului
Morfologia SINCOPEI CARDIACE:
1. Sincopa ischemica = suprimare aport sange
arterial prin:
a) oprirea brusca a cordului
b) vasoconstrictie periferica (hipoxie)
2. Sincopa cianotica = continuarea activ. cardiace
pe fondul
a) insuficientei cardiace acute (cord drept)
b) vasodilatatiei venoase periferice (varice)

Elemente de tanatogeneza
Definirea pneumotanatogenezei
(moartea prin pulmon)
PNEUMOTANATOGENEZA - moartea prin pulmon =
socul pulmonar = incetarea activitatii functiilor
ap. respirator = insuficienta pulmonara acuta
Cazuistica socului pulmonar
1. cauze centrale (de origine nervoasa)
a) traumatism trunchi cerebral sau structuri
adiacente
b) boli si leziuni ce afecteaza acest teritoriu
c) afectiuni toxice ce blocheaza centrii
respiratori

2. Cauze locale
a) ce afecteaza integritatea
pulmonara
b) ce afecteaza functionalitatea
pulmonului
(edem pulmonar, pleurezie,
inflamatii, atelectazia pulmonara,,
tumori, trombembolia)
3. Cauze ce blocheaza ventilatia
a) corpuri straine
b) asfixie mecanica

Elemente de tanatogeneza
Tanatogeneza metabolica/socul
metabolic
Moartea metabolica
moartea prin eecul functiilor metabolice =
greu de acceptat de MLV
Cercetarile de medicina fundamentala
- medicina holistica
suport pentru
- medicina alternativa
includerea
- medicina integrativa
tanatogenezei
- medicina bioenergetica
metabolice ca
element de medicina
legala

Mecanismele tanatogenezei metabolice

externa - de aflux = depasirea limitelor
maxime de echilibrare postagresiva
ale proceselor metabolice normale
interna = afectarea proprie a organelor
si tesuturilor
externa de aflux/epurare
1. Tanatogeneza externa sau de aflux =
tulburari circulatorii de aflux intern ce
induc :
perturbari ale proceselor oxidative
tulburari de hemodinamica
acumularea si stagnarea decompensata
a produselor de catabolism

 depasirea limitelor de epurare metabolica

deversarea produsilor catabolici in sange
aparitia aspectelor clinice si lezionale ale
intoxicatiei cerebrale = coma
metabolica
organele principale = ficat + rinichi
2. Tanatogeneza interna
directa
- prin leziuni si functionale proprii
indirecta
- prin acumularea de produsi de
catabolism rezultati din traumatisme severe ale
viscerelor exp. Nefropatia miogloginurica
cauzata de distrugeri musculare extinse

3. Tanatogeneza externa
afectarea fluxului sanguin
tulburari de epurare
tulburari de filtrare
Cazuistica tanatologiei metabolica
1. boli pancreatice
a) tumori cu celule (insulinom) ce induc
- hipoglicemie
- diabet zaharat tip I cu hiperglicemie
- acetoza metabolica
- cetonemie
b) pancreatite
c) tumori pancreas exocrin

2. boli renale ce induc

a) acidoza metabolica insuficienta renala
b) uremie
acuta
c) hipocalcemie
cronica
3. acidoza pulmonara
4. ischemia miocardica
5. boli endocrine
hipoadenocorticism
hipercalemie
6. intoxicatii- cu CO- prin producerea de
carbhemoglobina
7. intoxicatia cu gaz metan - producerea de
methemoglobina
8. Intoxicatia salina
hipernatremie
hiperosmoza
hipocalemia

Principalele forme de coma

metabolica sunt
1. Coma diabetica hiperglicemica
2. Coma diabetic hipoglicemica
3. Coma hepatica steatozic
disproteic
cirotic/cetone
etilisml
4. Coma renala uremic
5. Coma enzimatic
6.ocul anafilactic

Elemente de tanatogeneza
Tipuri de com metabolic
1. COMA DIABETICA = hiperglicemica
lipsa
insulinei
hiperglicemie
produsi de
catabolism glucidic
- cetonemie
- acidoza
- hipocalcemie
2. COMA DIABETIC HIPOGLICEMICA
indusa de
deficit de glucoza sau execes insulin- afectare
encefalica - hiperexcitabilitate
- convulsii
- abolirea reflexelor
- coma metabolica energetica

Ambele tipuri de coma = subiect MLV in

special coma hipoglicemica
a) moartea survine subit
b) tablou lezional absent sau sters
- foile de observatie si tratament
- necropsie cu branula
Anamneza = daca in tratamentul antisoc s-a
utilizat glucoza 5%
Uneori
a) apar morti subite la hiperdozare
b) semnele clinice = semne de
insuficienta respiratorie acuta,
consecutiv edemului pulmonar
acut hiperglicemic

3. COMA HEPATICA = insuficienta hepatica

decompensata
Etapele instalarii
a) leziuni hepatice
b) hipotensiunea arteriala hepatica
c) diminuarea drenarii prin vena porta
d) staza hepatica grava
e) hipoxia hepatica progresiva
f) diminuarea peste limita functiei de
detoxifiere specifica ficatului

g) diminuarea suportului energetic din hepatocite

h) degradarea anaeroba a glucidelor
i) acumularea de
- compusi intermediari toxici
- mediatori chimici
patrund in circulatie
tulburari permeabilitate vasculara
tulburari de coagulare (sindrom
hemoragipar)
epuizarea rezevei de glicogen hepatic
hipoglicemia
- substante de cetoliza (hepatocite
degenerate)
alcaloza
sindrom
hepatoencefalic

4. COMA RENALA = insuficienta renala acuta

Importanta = poate constitui subiect de EML
Patogeneza comei renale implica
a) afectiuni renale
b) perfuzia parenchimului renal deficitara
c) hipoxia sau anoxia renala prelungita
d) reducerea
- filtrarii
- resorbtiei tubulare
Cauzalitate
1. stari ischemice
2. nefrotoxicitate
3. obstructia cailor urinare
4. mecanisme imunobiologice

Indiferent de cauzalitate = matricea

patogenica
- aflux sanguin insuficient =
hipotensiune arteriala
- diminuarea drenarii venoase =
staza renala
hipoxia
perturbari decompensate
ale schimburilor tisulare
necroza masiva a
nefrocitelor
descuamarea acestora

formarea de cilindri celulari = obstructia

progresiva si extinsa a tubilor renali
stagnarea urinei
hipertensiune intrarenala decompensata
Uremia
Inhiba reflex filtrarea glomerulara
Hipocalemia
Tratamentul antisoc idem ca la creier
agravarea leziunilor instalate
obiect de expertiza medico legala

Forme particulare de stari

terminale

1. Moartea aparenta
- contestat de unii criminalisti
- este o realitate medicala
Cazuistica
a) in unele - intoxicatii:
-substane hipnotice,
-opiacee
b) anemii severe
c) electrocutare

Exprimare clinica
- imobilitate corporala
- anestezie
- disparitia reflexelor
- reducerea marcanta a functiilor
respiratorii
cardiocirculatorii
nedecelat prin mijloace clasice de investigatie
inspectie
palpare
ascultatie
Poate fi confundata cu moartea reala
Necesara :
- constatarea
instrumentala a functiilor vitale
instalarea modificarilor cadaverice
- evitarea inhumarilor aberante