UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

REFERAT
ECOSISTEMELE AEZRILOR
OMENETI. MEDIUL URBAN.

A efectuat: Jurjiu Mircea

A verificat: Gheorghe Niculi

Chiinu 2016

1.NOIUNEA DE ECOSISTEM URBAN. OMUL-PRINCIPALUL

ELEMENT AL ECOSISTEMULUI SOCIO-UMAN.
Omul, ca orice fiinta vie, nu se afla in afara legilor care guverneaza viata pe
planeta noastra, ci s-a format si dezvoltat in interactiune cu mediul natu-ral. Acesta
a influentat dintotdeauna dezvoltarea societatii, dar gradul in care a exercitat
aceasta influenta a fost diferit re la o epoca istorica la alta.Mediul natural in care
omul isi desfasoara activitatea este format din mai multe sisteme ecologice.
Unecosistem, in general reprezinta relatia dintre lumea organismelor vii si mediul
lor de viata, sau cum se mai spune, unitatea dintre biocenoza si biotip (exemplu:
un lac, o padure, etc. formeaz in parte unecosis-tem ). Un grup de oameni pe un
spatiu determinat si mediul ambiant respectiv alcatuiesc impreuna un ecosistem
urban . Ansamblul ecosistemelor planetei, intre care exista relatii complexe de
interconditionare, constituie ecosfera. Intrucat omul este singura fiinta vie care
poate depune oactivitate constienta, ecosistemul uman joaca rolul principal in
cadrul ecosferei.
Biotopul urban reprezinta rezultatul actiunii modelatoare a omului asupra
mediului fizic, actiune desfasurata intr-un lung proces istoric, spre folosul sau. Ca
si in cazul ecosistemelor naturale, si inacest caz se poate vorbi de factorii stationari
ai biotopului urban, dar in elementele de biotop urban sepot include factorii indusi
de catre societatea umana (factori ce se exprima prin elemente antropogenice).
Factorii stationari sunt cei geografici, geologici si pedologici. Acestia
reprezinta elemente fixe care determina evolutia unei asezari umane. Intr-o diferita masura, acesti factori (in special cei pedologici) sunt supusi actiunii
antropice si modificati.
Elemente antropice ale biotopului
Elemente generate de structurile urbane. Asezarea umana reprezinta prin
manifestarea sa spatial-functionala o entitate complet diferita din punct de vedere
al biotopului, fata de ecosistemele naturale; zone functionale urbane, puternic
antropizate, in special cele industriale, comerciale, si de afaceri,si in diverse masuri
cele rezidentiale, invatamant sau de agrement, prezinta modificari spatiale
specifice ale biotopului initial, orientat spre indeplinirea scopurilor pentru care au

fost realizate. Rezulta astfel modificari le tuturor factorilor de mediu (apa, aer, sol),
precum si schimbari semnificative ale microclimatului.
Poluarea este rezultatul direct sau indirect al activitatilor umane ce se
desfasoara pe teritoriul orasului .Fara indoiala ca la originea poluarii sta productia
de materiale nespecifice mediului. Nu spectrul de materiale create de om este
cauza reala, ci modul de gospodarire a acestora care, pe langa faptul ca
incorporeaza resurse neregenerabile si epuizabile, dupa utilizare sunt deversate in
mediul natural, fara sa se cunoasca efectele de lunga durata asupra acestuia.
Factorii de poluare urbana sunt cei care se incadreaza in factorii general
valabil de poluare a mediului inconjurator si se refera la:
1.Lipsa unei organizari si dezvoltari economice pe criterii ecologice, cu alte
cuvinte, lipsa uneibaze de dezvoltare durabila
2.Cresterea demografica exploziva care implica aglomerarea oraselor, extinderea suprafetelor ocupate de orase si cresterea necesitatii de tot felul, constituie
principala presiune exercitata din partea centrelor urbane asupra mediului.
3.Dezvoltarea tehnicii fara sa tina seama de principiile ecologice.
4.Crearea de bunuri materiale care incorporeaza resurse neregenerabile (sau
greu regenerabile)si epuizabile.
5.Lipsa unei constiinte ecologice cu privire la posibilitatile mediului
inconjurator constituie acel factor de comportament care concura in egala masura
cu alti factori,la degradarea mediului.
6.Cresterea necesarului de apa in viitor.
2.CARACTERISTICILE
SPECIILOR I VIETILOR.

COMUNE

ALE

OMULUI

CU

RESTUL

Ca specie biologic, omul are foarte multe caracteristici comune cu restul

speciilor de vietuitoare:
1.Compoziia biochimic a organismului este foarte asemanatoare, aproape
aceiai cu orice vietuitoare;
2.Planul de structur si de organizare a organismului este analog cu al
regnului animal-vertebrate indeosebi;
3.Mecanismele functional-fiziologice sunt cu totul asemanatoare cu cele din
organismul animal(n unele secvene-ndeosebi la scara citologic-,chiar i cu ale
plantelor).ntre mecanismele fiziologice, trebuie sa nregistrm ca deosebire

fundamental ntre om si animale, n planul activitii nervoase superioare, puterea

de abstractizare pe care o poseda omul; el poate opera cu notiuni abstracte,
teoretiznd faptele concrete;
4.Biotopul n care poate trai aceast specie aparte poate fi identic cu cel al
altor specii, adic un mediu ambiant natural n care natura genuin s nu fie
alterat i n care sa pastreze relaiile cu celelalte vietuitoare -plante si animal; ntrun astfel de mediu ancestral, omul primitiv consuma din bunurile pmintului
culegnd produsele vegetalelor spontane sau vnnd animalele slbatice de uscat,
respectiv pescuindu-le pe cele din ape; aceste ndeletniciri le practica omul primitiv
fr excese i risip, ce doar n msura n care i era strict necesar pentru
ntreinerea vieii; aa au trit zeci de mii de ani popula iile de hominide nainte de
a ncepe procesul de civilizare. La Homo sapiens sapiens-specia evoluat-mediul
ambiant cel mai frecvent este mediul construit, amenajat, cu un anume grad de
artificialitate;
5.specia uman n-a trit niciodat ca indivizi singulari; de la aparitia ei ea a
alcatuit populaii formate dintr-o sum de indivizi, iar omul istoric nu pate fi
conceput n afar structurilor sociale organizate sub forma de aezri omeneti, n
care rzbat din ce n ce mai estompat strbunele relaii cu celelalte vie uitoare; n
schimb, s-a creat o estur densa de relaii specifice fiinei umane- relaiile
sociale- prin care s-au ntemeiat aezarile omenesti rurale, apoi urbane, pe care
fiintele umane le populeaz ca specie dominant n mod aproape absolut; din punct
de vedre biologic, o aezare uman este, deci, o antropocenoz (din gr. anthroposom, i koinosis- care se asociaz).
4.INFLUIENA POLUANILOR ASUPRA SANATATII POPULATIEI
URBANE
Orice substanta sau produs care, folosit in cantitati , concentratii sau conditii
aparent nepericuloase, prezinta risc semnificativ pentru om, mediul sau bunuri
materiale( deci pot fi explozive, oxidante, inflamabile, toxice, nocive, corosive,
iritante, mutagene sau radioactive) se desemneaza drept substanta periculoasa.
Din punct de vedere ecologic, exista deosebiri destul de importante intre
diverse categorii de poluanti. Astfel se deosebesc:
-noxe care dauneaza direct organizmului uman, ca de exemplu oxizii de
azot(NOx), oxizii de sulf (SOx ), monoxidul de carbon (CO) precum si unele metale
grele;
-noxe care actioneaza direct asupra vegetatiei, ca de ex dioxidul de
sulf(SO2) si combinatiile dintre clor si H2 ;

-noxe care stau la baza formarii de acizi, ca de exemplu SO 2 , SO3, NO si

NO2 ,ce determina formarea ploilor acide si distrugerea padurilor;
-noxe persistente in soluri, care, in cadrul lantului biologic plant-animalom, se acumuleaz si devin astfel nocive organismului uman, asa cum este cazul
metalelor grele;
-noxe care devin factori de influienta ai climei, ca de ex CO 2 si N2O, precum
si factori importanti in declansarea efectului de ser al pamintului au care
contribuie la destrugerea stratului natural de ozon;
Efectele nocive ale oxizilor de sulf-dioxidul de sulf reprezinta o sbstanta
toxic, care atrage atentia prin mirosul si actiunea iritanta asupra mucoaselor,
provocind spasm si contractii a muschilor cailor respiratorii suprerioare. In
concentratii ridicate, SO2 provoaca senzatie de arsur asupra mucoaselor
respiratorii si conjuctivale, tuse, tulburari ale respiratiei, spasm glotic, senzatie de
sufocare etc.
Prezenta oxizilor de sulf in mediul ambiant se manifesta atit prin leziuni directe ale
plantelor, cit si prin modificarea compozitiei apei si solului. Oxizii de sulf, alaturi
de cei de azot, sunt astazi considerati principalele cauze ale ploilor acide, care
cauzeaza distrugerea padurilor, pe suprafete ingrijorator de mari.
Aciunea toxic i coroziv a oxizilor de azot- prin agresivitatea si
toxicitatea lor, oxizii de azot si acidul azotic sunt extrem de periculosi pentru
mecanismul biologic uman. Ei ataca caile respiratorii, mucoasele, transforma
oxihemoglobina in metahemoglobin, ceia ce poate duce la paralizii. O expunere
mai indelungata la actiunea oxizilor de azot, chiar si la concentratii foarte mici de
numai 0,5 ppm slabeste organismul uman, sesibilizindu-l foarte mult fata de
infectiile bacteriene. Aceasta influienta este mai evidenta asupra sanatatii copiiilor.
Caracterul puternic oxidant al oxizilor de azot si acidului azotic este principala
cauza a distrugerii de catre acestia a maselor plastice, lacurilor, vopselelor, utilizate
ca materiale de protectie la instalatii si constructii industriale. Efectul nociv al N 2O
este dublu. nti se aminteste contributia N 2O la efectul de ser. N2O absoarbe
spectre caracteristice in domeniul razelor ultraviolete, emise de pamint. Al doilea,
si de fapt cel mai nociv efect al N2O, este contributia sa la distrugerea paturii
protectoare de ozon din stratosfera (10-50 km deasupra pamintului).
Aciunea toxic a oxizilor de carbon-oxidul de carbon este unul dintre
toxicii cu mare raspindire, atit in mediul industrial, cit si in mediul urban. Efectul
principal este intoxicatia. Primele semne de intoxicatie cu oxid de carbon sunt:
cefaleea, oboseala si ameteal.
Dioxidul de carbon este toxic numai in concentratii foarte mari. CO 2
influienteaz clima prin efectul de ser creat asupra pamintului, contributia care-i
revine fiind apreciat la cca 50 %.

Din fericire, procesul de asimilare clorofilian (fotosinteza) foloseste CO 2

expirat de fiintele vii sau eliminat de industria, dind nastere la glucide si
oxigen.Prin efectele ei, relatia poate fi numita ecuatia vietii.
Aciunea toxic a clorului si fluorului- clorul si fluorul reactioneaza de
asemenea cu vaporii de apa din aer, formind acid clorhidric, respectiv fluor
hidric.Aceste produse, in cazul in care depasesc concentratiile limit, devin un
ericol iminent, care poate da nastere la calamitati de mari proportii. Clorul are
actiunea nociva datorita proprietatilor sale iritante. Acestia exercita o actiune
puternic iritant asupra mucoaselor, putind provoca hemoragii, bronhospasm
marcat sau edem pulmonar. Florul contribuie si el la distrugerea stratului de ozon
din jurul pamintului.
Efectele nocive ale prafului de cenu-cenusa zburatoare, eliminata prin
cosul de fum ale instalatiilor de ardere, praful de cenusa fin, antrenat de vint din
haldele de depozitare a cenusei, si praful de carbune, provenit din haldele de
carbune sau din transportul si prepararea acestuia, constituie impreuna o noxa
solida, care se gaseste si sub forma de aerosoli. Aerosolii toxici constituie categoria
de poluanti care au cele mai nocive efecte. Din fericire, cenusile contin arareori Pb,
F, As. Aerosolii toxici sunt constituiti din hidrocarburile policiclice aromatice,
rezultate ca produse ale arderii incomplete si imperfecte a combustibilelor. Acestea
se condenseaza sub forma de picaturi foarte fine si plutesc in aer. Asemenea
aerosoli sunt foarte periculosi datorit actiunii cancerigene a hidrocarburilor.