P 1

P 2
P 3
P 4
P 5
P 6
P 7
P 8
P 9
P 10
P 11
P 12
P 13
P 14
P 15
P 16
P 17
P 18
P 19
P 20
P 21
P 22
P 23
P 24
P 25
P 26
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42

Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern

navale

82

7.4. Parametrii specifici si de

apreciere a procesului de schimbare a
gazelor la motoarele n doi timpi
n procesul de schimbare a gazelor
la M2t nu se poate evita complet
amestecarea gazelor ce ptrund prin
ferestrele de baleiaj, deci fluidul
motor, la nceputul compresiei va fi
un amestec de gaze proaspete cu gaze
reziduale.
Coeficientul cursei utile. ntruct
procesele de schimb de gaze la M2t au
loc pe baza micsorrii cursei utile a
pistonului
(p.m.e.-pozitia
de
deschidere a ferestrelor de baleiaj
sau evacuare), se poate defini gradul
de
utilizare
a
cursei
totale
a
pistonului sau coeficientul cursei
utile u .
Notnd cu Su cursa util si S cursa
total (p.m.i.-p.m.e.), rezult:
u =

Su
S

(1)

cu
valori
uzuale
u=0.700.86,
deoarece Su<S.
Raportul
de
comprimare
util
reprezint gradul real de comprimare a
ncrcturii
(cu
referire
la
comprimarea efectiv).
u =

V c + Vu
,
Vc

(2)

unde: Vu volumul util, Vc volumul

camerei de comprimare. De aici:
u=u(-1)+1,

(3)

unde este raportul geometric de de

comprimare.
Coeficientul
de
baleiaj
compar
masa
de
aer
proaspt
livrat
motorului, n fiecare ciclu, cu masa
de aer cerut ntr-un proces ideal:
=

ms
,
m

(4)

ma
,
m

SC =

ma
,
ma + mg

(5)

(6)

cu mg masa de gaze arse reziduale

rmase n cilindru.
Randamentul
utilizrii
aerului
proaspt indic ce fractiune din masa
de
aer
livrat
cilindrului
este
retinut n acesta:
ma
.
ms

tr =

(7)

Randamentul
volumetric,
definit
asemntor cu cel din cazul motoarelor
n patru timpi, este (conform cap. 2):
ma + mg

v =

(8)

unde
m
este
masa
de
referint.
Corelatia cu parametrii procesului
este
dat
de
formula
urmtoare,
corespunztoare celei din 2.2.3:

v =

u
p T
1
a s
.
u 1 ps Ta 1 + r

(9)

n
formulrile
anterioare,
prin
conditii
de
referint
ntelegem
presiunea
si
temperatura
mediului
ambiant sau cele specifice admisiei
ncrcturii proaspete (p0, T0 sau ps,
Ts, indicele s simboliznd procesul de
supraalimentare,
iar
sunt
ps , Ts
parametrii la iesirea din rcitorul
aerului
de
baleiaj,
r
fiind
coeficientul gazelor arse reziduale).
n
privinta
masei
de
referint,
aceasta este definit de relatia:
m = 0( s )Vs ,

unde ms este masa de aer proaspt

livrat motorului, iar m masa de
referint.
Randamentul
umplerii
(admisiei)
indic modul efectiv n care volumul
cilindrului a fost umplut cu aer
proaspt:
CH =

n care ma este masa de aer retinut n

cilindru.
Randamentul
baleiajului
indic
gradul de nlocuire a gazelor arse cu
aer proaspt:

(10)

sau:

m = 0( s) (Vs + Vc ) ,

(11)

unde 0(s) este densitatea aerului

corespunztoare mediului ambiant sau
de intrare a aerului n cilindru, Vs si
Vc fiind cilindreea, respectiv volumul
camerei de ardere.

Procesul de schimbare a gazelor n motoarele navale n doi timpi

7.5. Parametrii caracteristici ai

procesului de schimbare a gazelor la
motoarele n doi timpi
Presiunea
si
temperatura
la
sfrsitul umplerii. Presiunea pa si
temperatura Ta pot fi determinate din
calculul termic pe baza metodelor
analitice sau grafice.
Calculul se dezvolt pentru arderea
unui Kg combustibil n conditiile n
care fluidul motor, amestecul de gaze
proaspete si gaze reziduale, respect
ecuatia de stare a gazelor, procesul
de
admisie
considerndu-se
a
se
desfsura instantaneu, iar evacuarea
gazelor arse reprezentnd un proces
izocor de cedare de cldur mediului
nconjurtor (b-a), conform ciclului
teoretic mixt de functionare.
Conform acestui calcul se obtine:
pe
baza
temperaturilor
componentelor, asemntor relatiei
temperaturii Ta (paragraful 2.2.2):

Ta =

Taer bal + r Tr
;
1 + r

(12)

pe baza entalpiei
(prin interpolare):

Ta = T1 +

(T2 T1 )(I am

I am1

I am2 I am1

),

(13)

corespunztoare fluidului motor la

temperatura Ta, T1, T2.
Presiunea la finele admisiei va fi:
sau

pa=aps,

30w p
,
S/D

Taer bal

p
= T0 bal
p0

n s 1
ns

(16)

cu ns lund valorile 1.451.6 pentru

suflante
cu
piston,
1.82
pentru
suflante
volumice,
1.41.8
pentru
suflante centrifugale.
La
M2t,
pentru
scderea
temperaturii de baleiaj si cresterea
densittii ncrcturii, se utilizeaz
rcitoare intermediare, ce duc la
reducerea
temperaturii
aerului
de
baleiaj:
Tbal-aer=Ts+T-Trc,
(17)
unde: Ts temperatura la iesirea din
suflant, T nclzirea n contact cu
peretii calzi ai motorului: T=520
grd,
Trc
rcirea
intermediar
a
aerului
de
supraalimentare:
Trc=20100 grd.
Presiunea
si
temperatura
la
deschiderea sistemului de evacuare,
pb, Tb. Calculul termic poate da valoric
mrimea acestor parametri:

V
pb = pz z
Vb

nd

(18)

(14)

cu
a
coeficientul
de
scdere
a
presiunii de admisie a=pa/p0=0.750.90
la MAN4t si a=pa/pbal=0.850.95 la M2t.
Presiunea si temperatura de baleiaj
pbal, Taer-bal. Aceste mrimi depind de
sistemul constructiv de baleiaj, de
gradul
de
supraalimentare
si
de
fortarea motorului dup turatia n.
Dac se admite drept criteriu de
rapiditate indicele de baleiaj:
Dn =

se poate alege valoarea presiunii de

baleiaj din diagrame experimentale de
tipul celei din figura 1, valabil
pentru baleiaj n echicurent si cursa
medie S/D=1.2. Valorile presiunii de
baleiaj sunt: pbal=(1.101.25)105Pa la
motoare lente si pbal=(1.251.50)105Pa
la motoarele rapide.
Temperatura aerului de baleiaj Taer-bal
depinde de tipul de suflant la fel ca
si pbal; dac se consider comprimarea
politropic (de exponent mediu ns) a
aerului n pompa de baleiaj atunci:

componentelor

unde
Taer-bal
temperatura
aerului
n
fereastra de baleiaj; Tr temperatura
gazelor reziduale (600900K), T1, T2
dou
temperaturi
arbitrar
alese:
I ama , I am1 , I am2
T1<Ta<T2,
entalpiile

pa=apbal

83

si:
Vz
Tb = Tz
Vb

nd 1

(19)

(15)
Fig. 1

P 1
P 2
P 3
P 4
P 5
P 6
P 7
P 8
P 9
P 10
P 11
P 12
P 13
P 14
P 15
P 16
P 17
P 18
P 19
P 20
P 21
P 22
P 23
P 24
P 25
P 26
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42

84

Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern

navale

unde: pz, Tz presiunea si temperatura

nd
la
sfrsitul
arderii
izobare;
exponentul politropic al destinderii
(considerat constant) determinat pe
baza
calculului
coeficientilor
cldurii specifice medii a fluidului
motor (cap. 5); pb si Tb parametrii la
sfrsitul
evacurii
ce
depind
de
gradul de fortare a M2t dup turatia n
[rot/min] si pe [bar]. Avem valorile
uzuale: pb=(2.54) bari la M2t lente
cu
ferestre,
(47)
bari
la
M2t
semirapide cu ferestre, (69) bari la
M2t
semirapide
cu
ferestre
si
supape,Tb=900300
K.
La
motoarele
lente si semi-rapide, comparativ cu
cele rapide, se nregistreaz valori
mai sczute ale acestor parametri
datorit gradului de destindere mai
mare si temperaturii Tz mai mic.
Presiunea medie din cilindru n
timpul evacurii pcil-evac; acest parametru
se poate studia pe baza analizei
saltului
de
presiune
pe-b
dintre
colectorul de evacuare si baleiaj:
pe b =

pcil evac pr
,
pbal pr

(20)

de unde

pcil-evac=pe-b(pbal - pr)+pr,

(21)

unde pr presiunea medie din colectorul

de
evacuare,
pr=(0.70.9)pbal,
pe-b
saltul
de
presiune
evacuare-baleiaj, pela
M2t
b=(0.50.9)
echicurent cu ferestre
si
supape
si
(0.40.75) la M2t n
bucl cu ferestre.
7.6. Influenta
diversilor factori
asupra procesului de
schimbare a gazelor la
M2t
Principalii
factori
luati
n
considerare sunt factorii externi, cei
functionali si cei constructivi.
Influenta factorilor externi
Influenta presiunii din colectorul
de baleiaj pbal. Cresterea presiunii de
baleiaj (pbal) duce, prin ridicarea
valorii
presiunilor
din
ntregul
ciclu, la o presiune pb mai mare la
momentul deschiderii evacurii si deci

la
cresterea
cantittii
de
gaze
ndeprtate din cilindru n timpul
evacurii libere; gazele proaspete vor
ptrunde n incinta cilindrului la o
presiune mai mic, ceea ce va avantaja
procesul de umplere (fig. 2,a).
Peste o valoare optim, cresterea
presiunii
ncrcturii
proaspete
accentueaz
trecerea
direct
spre
ferestrele
de
evacuare,
ceea
ce
conduce la micsorarea coeficientului
de umplere.
Influenta presiunii din colectorul
de evacuare pce. Datorit rezistentelor
gazodinamice, presiunea de evacuare nu
poate atinge presiunea atmosferic.
Cresterea
sa,
datorit
obturrii
partiale a conductei de evacuare de
exemplu,
duce
la
dificultti
n
ndeprtarea gazelor arse, cresterea
procentului acestora n masa fluidului
motor
si
deci
la
nruttirea
baleiajului si scderea randamentului
umplerii (fig. 2,b).
Influenta factorilor functionali
Turatia. Coeficientul de umplere
este optim la o singur turatie (fig.
3,a). La scderea turatiei (fig. 3,b),
se micsoreaz postumplerea si scade
presiunea pb din momentul deschiderii
evacurii
si,
de
asemenea,
scade
presiunea
n
momentul
deschiderii
baleiajului pd.f.b. ntr-o msur mai mare
datorit cresterii timpului disponibil
afectat evacurii libere.
Sarcina. Prin reducerea sarcinii
motorului
au
loc
perturbri
ale
baleiajului,
care
conduc
la
nruttirea umplerii cu o scdere a
coeficientului
de
umplere
si
a
nivelului de presiuni din ciclu; scad
presiunile pb si pd.f.b. si deci se
micsoreaz
randamentul
umplerii
(invers la M2t fat de M4t).

Fig. 2

Influenta factorilor constructivi

Varianta schemei de baleiaj. Acest
factor
constructiv
influenteaz
procesul de schimb de gaze la MAI2T.
Din
acest
punct
de
vedere,
la
pstrarea
constant
a
celorlalti
parametri,
cel
mai
eficient
este
baleiajul
n
echicurent,
apoi
baleiajul n bucl nchis si cel n
bucl deschis.

P
1
P
2
P
3
P
4
P
5
P
6
P
7
P
8
P
9
P
10
P
11
P
12
P
13
P
14
P
15
P 16
P
17
P
18
P
19
P
20
P
21
P
22
P
23

Procesul de schimbare a gazelor n motoarele navale n doi timpi

Organele de distributie. La M2t,
schimbul de gaze se realizeaz prin
ferestre de distributie, iar la unele
variante si prin supape de evacuare,
care pot fi de diferite forme (fig.
4):
dreptunghiulare,
paralelograme,
trapezoidale, ovale si rotunde; pentru
aprecierea cantittii de fluid ce
traverseaz luminile de distributie,
se introduce notiunea de timp-sectiune
TS [m2s], care este aria sectiunii
momentane deschise a luminilor As, n
intervalul de timp d, exprimat prin
integrala:

TS =

A d,
dV
.
Dw

(23)

Fig. 3
unde: D este coeficientul de debit al
deschiderii, iar w viteza momentan de
scurgere a gazului. Prin egalarea
ultimelor dou relatii, obtinem:

dV
=
D w

A d.
s

(24)

Sensul fizic al timpului-sectiune TS

este exprimat de membrul din stnga si

anume
acesta
reprezint
volumul
cinematic de fluid care trece printr-o
sectiune
variabil
ntr-un
timp
determinat. Dac se leag parametrul
timp de viteza unghiular:

d =

d
,

unghiular

n
,
30

arborelui

(26)

atunci:

TS =

A d = US .
1

(27)

de unde:

US =

A d,
s

(28)

(22)

sau nc:

TS =

cu viteza
cotit:

85

(25)

n care US reprezint unghiul-sectiune

Fig. 2
al ferestrelor
Fig. 3 de distributie [m2
RAC]. Studiul dimensiunilor si formei
ferestrelor de distributie, precum si
se
a legii de miscare
dup
care
realizeaz obturarea sau

dezobturarea canalizatiilor aferente

duce
la
optimizarea
procesului
evacuare-baleiaj. Evident c US-ul va
trebui s fie cu att mai mare cu ct
cantitatea de fluid necesar este mai
mare (fig. 5). Fig. 4
Pentru procesul de baleiaj prezint
USABC,
corespunztor
important
evacurii anticipate (fig. 5,a, b), de

care depinde presiunea n momentul

deschiderii baleiajului, precum si
pierderile de ncrctur n perioada
postumplerii.
Timpul-sectiune se micsoreaz odat
cu cresterea turatiei si deci pentru
pstrarea unui baleiaj corespunztor
TS-ul
trebuie
mrit.
Limitele
de
crestere
sunt
date
de
spatiul
disponibil
(ltimea
ferestrelor
functie de alezajul cilindrului si
nltimea lor functie de cursa util),
astfel nct turatia motoarelor n doi
timpi nu poate creste fr afectarea
negativ a procesului de schimb de
gaze.

P 1
P 2
P 3
P 4
P 5
P 6
P 7
P 8
P 9
P 10
P 11
P 12
P 13
P 14
P 15
P 16
P 17
P 18
P 19
P 20
P 21
P 22
P 23
P 24
P 25
P 26
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42

86

Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern

navale

Numrul de ferestre depinde de

sistemul
de
baleiaj
si
diametrul
cilindrului. Valorile pentru ltimea
acestora
sunt,
pentru
baleiaj
n
bucl, FE: (0.20.35)D, iar pentru
baleiaj
n
echicurent
FB=(0.550.75)D.
La
baleiajul
n
echicurent functie de viteza medie a
pistonului (410 m/s) se aleg 14
supape
de
evacuare
pe
cilindru.
Diame-

raza
manivelei
R,
la
o
scar
adoptat;
se
introduce
corectia
Briggs, care tine seama de lungimea
finit
a
bielei,
aplicnd
din
O
al
cercului,
spre
centrul
manivel, de-a lungul diametrului,
segmentul (fig. 6):

OO =

R2

=R ,
2L
2

(29)

cu L lungimea bielei si = R / L
coeficientul de alungire a bielei;
pozitia
pistonului,
n
momentul
nceperii evacurii se determin
prin
nltimea
adoptat
a
ferestrelor de evacuare (de ex.
hFE = he = 0.22 S )

trul
acestora
variaz
ntre
ducnd, din punctul ce marcheaz
(0.270.49)D, valorile mai mici fiind
muchia
superioar
a
ferestrei,
pentru
variante
multisupap.
d-c
si
unind
aceste
orizontala
Deschiderea total a supapelor de

,
gsim
din
puncte
cu
centrul
O
evacuare
este
de
aproximativ
o
desen
unghiul
total
de
rotatie
a
evac=120170 RAC n jurul p.m.e.

manivelei
d
O
c
=

,
care
corespunde
Pentru
determinarea
grafoe
analitic a timpului-sectiune necesar,
ntregii
perioade
de
evacuare
se
reprezint
varianta
sectiunii
(pentru
exemplul
considerat
Fig. 5
libere instantanee As n diagrama Brix
e = 2 75o = 150o ); pozitia real a
(fig.
6).
Prin
planimetrarea
manivelei,
pentru
momentul
suprafetelor, tinnd cont de scara
nceperii
evacurii,
se
afl
diagramei, se obtine timpul-sectiune
trasnd din centrul O o dreapt
necesar
aferent
fiecrei
faze
aFig. 6
paralel cu
Od ; asemntor se
schimbului de gaze.
determin
unghiul
total de rotatie
Mentionm c mrimile timp-sectiune
al
manivelei
care
d 2Od1 = b ,
si unghi-sectiune pentru ferestrele de
corespunde
ntregii
perioade
de
baleiaj si de evacuare, determinate cu
baleiaj (pentru exemplul considerat
relatiile de calcul (27) si (28) sunt,
de obicei, ceva mai mici dect cele
b = 2 60o = 120o );
disponibile
(la
motoarele
reale).
pentru construirea diagramei unghiConstructia
mentionat
anterior
sectiune
se
aplic
pe
axa
conduce la mrimile disponibile si se
absciselor,
la
scara
adoptat,
realizeaz n modul urmtor:
unghiurile
de
rotatie
ale
se descrie o semicircumferint cu
manivelei, iar pe axa ordonatelor

valorile

deschiderilor

instantanee

P
1
P
2
P
3
P
4
P
5
P
6
P
7
P
8
P
9
P
10
P
11
P
12
P
13
P
14
P
15
P 16
P
17
P
18
P
19
P
20
P
21
P
22
P
23

Procesul de schimbare a gazelor n motoarele navale n doi timpi

liniare
de
ctre
piston
ale
ferestrelor (atunci cnd fereastra
are ltime constant), sau valorile
sectiunilor reale ale ferestrelor;
la determinarea valorii
As
este
necesar s se ia n consideratie
sectiunea real a ferestrei, tinnd
cont de eventualele unghiuri de
nclinare a ferestrelor fata de axa
cilindrului si acela din planul
orizontal
(transversal)
al
ferestrelor, dac acestea nu au o
amplasare radial n plan;

aria

A d
s

obtinut ca rezultat al

integrrii
permite
determinarea
sectiunilor pentru diferite faze
ale evacurii si baleiajului; aria
obtinut
pentru
baleiajul
transversal cu ferestre se mparte
n patru arii: aria 1 d unghiulsectiune
disponibil
naintea
nceperii deschiderii ferestrelor
de baleiaj sau asa numit evacuare
anticipat
(liber,
corespunzto
are
avansului la
evacuare);
suma ariilor
2 si 3 d
unghiul-sectiune
disponibil
a
Fig. 8
evacurii n decursul baleiajului

disponibil n perioada de baleiaj;

aria
4
d
unghiul-sectiune
disponibil
dup
terminarea
baleiajului
(evacuarea
suplimentar, postevacuarea).
mrimea
unghi-sectiune
a
diferitelor faze ale procesului de
schimb
de
gaze
se
obtine
ca
rezultat al determinrii mrimii
ariilor mentionate mai sus, prin
planimetrare si prin nmultirea lor
cu scara ariilor obtinut mai sus;
n figura 7 se prezint un exemplu
de construire a diagramei unghisectiune
pentru
baleiajul
transversal
n
contracurent,
cu
asezarea ferestrelor excentric n
plan.
Coeficientul cursei utile. Pentru a
apropia performantele, relative la
volumul util al cilindrului, ale M2t
de motoarele n 4 timpi, se tinde spre
mrirea cursei utile, n detrimentul
portiunii
din
curs
dedicat
schimbului
de
gaze.
Micsorarea
avansului la deschiderea FE duce la
scderea randamentului umplerii CH,
referitor la cilindreea util (fig.
8). Motoarele cu baleiaj n echicurent
pot mri deci cursa util, deschiderea
supapelor neiiind influentat direct
de pozitia pistonului.

Fig. 7

sau asa numita

aria
3
d

evacuare fortat;
unghiul-sectiune

87