Poluarea produs de motoarele navale

8. Poluarea produs de
motoarele navale
Emisiile poluante ale motoarelor cu
ardere
intern
navale
sunt,
n
general,
cauzate
de
arderea
combustibilului, ca si de etansarea
imperfect
a
cilindrului
si
a
tancurilor
de
combustibil.
Noxele
chimice generate prin ardere sunt
eliminate n atmosfer, n proportie
determinant, prin gazele de evacuare.
Desi,
ntr-o
prim
apreciere,
contributia
motoarelor
navale
la
nivelul global de poluare poate fi
considerat ca suficient de redus,
emisiile poluante continute n gazele
de evacuare ale motoarelor din aceast
categorie sunt tratate tot mai serios;
cu
toate
c
actiunea
emisiilor
poluante asupra atmosferei nu este
clar estimat n cazul navigatiei n
apele internationale, efectul este
nociv asupra aerului atmosferic din
zonele portuare si n cazul navigatiei
pe mri interioare si constituie o
problem stringent, n momentul de
fat,
att
pentru
marile
firme
constructoare de motoare navale, ct
si pentru cele de navigatie, problema
intrnd,
de
asemenea,
n
atentia
organismelor internationale. Astfel,
Organizatia
Maritim
International
(IMO) a pus n discutie impunerea unor
norme si restrictii odat cu sesiunea
din 1990 a Comitetului de Protejare a
Mediului Marin (MEPC).
8.1. Originea emisiilor poluante din
gazele de evacuare ale motoarelor
navale. Modelul formrii acestora
Substantele
nocive
continute
n
gazele de evacuare ale motoarelor
navale sunt de natur primar, emise
direct de surs (procesul de ardere)
si se prezint n stare gazoas
(oxizii de azot NOx, monoxidul de
carbon
CO,
oxizii
de
sulf
SOx,
hidrocarburi nearse HC) sau n stare
solid,
sub
form
de
particule
(funingine).
Vom
analiza,
n
continuare, originea acestor emisii
poluante.
Originea oxizilor de azot. Formarea
oxizilor de azot este un fenomen de
dezechilibru, depinznd de gradientii
de temperatur din gazele arse. Acesti
gradienti apar ca o consecint a
comprimrii ca produse de ardere a
componentelor amestecului nears, care
ard primele, n timp ce ultima parte a

87

ncrcturii
este
comprimat
ca
amestec nears.
n motorul diesel, temperatura de
ardere
atinge
valori
ridicate,
favoriznd aparitia oxizilor de azot.
Concentratiile oxizilor de azot pot fi
calculate cu ajutorul mecanismului
reactiilor
nlntuite
Zeldovici
extins:
k1

N 2 + 1 O2 NO + N
2
k2

(1)

k3

N + O2 NO + O

(2)

k4

k4

N + OH NO + H ,

(3)

k5

unde

k j , j = 1 6

sunt

constantele

vitezelor de reactie.
Cantitatea de oxizi de azot care se
formeaz
n
cilindrul
motor
este
dependent de mai multi parametri, cel
mai important fiind, asa cum s-a
artat,
temperatura,
dar
si
de
existenta zonelor calde n spatiul de
ardere. Se nregistreaz, de asemenea,
diferente ntre motorul n doi timpi
si cel n patru timpi, dat fiind
faptul c, n cazul motorului n patru
timpi, cantitatea de combustibil ars

este mai mare, ceea ce conduce la o

mrire
a
duratei
arderii
si
a
temperaturii.
Pe
de
alt
parte,

turatia are o influent n cantitatea

de NOx, desi considerat mai redus.

P
1
P
2
P
3
P
4
P
5
P
6
P
7
P
8
P
9
P
10
P
11
P
12
P
13
P
14
P
15
P
16
P 17
P
18
P
19
P
20
P
21
P
22
P
23

P 1
P 2
P 3
P 4
P 5
P 6
P 7
P 8
P 9
P 10
P 11
P 12
P 13
P 14
P 15
P 16
P 17
P 18
P 19
P 20
P 21
P 22
P 23
P 24
P 25
P 26
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42

88

Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern

navale

n schimb, coeficientul excesului de

aer are o influent foarte important,
prin influenta direct a randamentului
efectiv al motorului, a crui crestere
conduce si la valori ridicate a
concentratiei oxizilor de azot (fig.
1).
n
figura
2
se
prezint,
comparativ, nivelul poluant al NOx
pentru motorul n doi timpi, respectiv
n patru timpi, diferenta fat de cele
mentionate anterior constnd n aceea
c motoarele navale n doi timpi
existente
sunt
optimizate
pentru
randament efectiv maxim.
Originea
monoxidului
de
carbon.
Emisiile de monoxid de carbon CO si
hidrocarburi
nearse
HC
cresc
cu
coeficientul
de
dozaj,
fiind
mai
intense pentru amestecuri bogate.

Monoxidul de carbon CO format n

procesul de ardere este oxidat la
cu o vitez
bioxid de carbon CO2
inferioar
celei
de
formare
a
monoxidului
de
azot.
Principalele
reactii
de
oxidare
luate
n
Fig.
1
consideratie sunt:
Fig. 2

k1

CO + OH CO2 + H
k2

k3

(4)

CO2 + O CO + O2 ,
k4

Fig. 3

cea de-a doua reactie fiind mai putin

intens.
Conform
observatiei
corelatiei
directe dintre cantitatea de CO si
dozaj, se poate conchide c emisia de

monoxid de carbon n motoarele diesel

este redus.
Originea oxizilor de sulf. Sulful
continut n combustibil este oxidat
complet
n
timpul
procesului
de
ardere,
ceea
ce
conduce
si
la
concluzia
imposibilittii
reducerii
cantittii de oxizi de sulf SOx prin
controlul
acestui
proces.
Asadar,
singura modalitate de reducere a SOx
este
aceea
de
utilizare
a
combustibililor navali cu continut
redus de sulf, cu implicatii negative
ns din punct de vedere economic.
Utilizarea unor astfel de combustibili
navali ridic si alte probleme, de
natur
functional:
sulful
are
proprietti lubrificatoare, iar lipsa
sa din combustibil impune atentie
sporit
acordat
functionrii
motorului,
n
scopul
evitrii
eventualelor probleme tribologice.
Originea
hidrocarburilor
nearse.
Fig.nearse
3
Emisia de hidrocarburi
HC nu
constituie, de obicei, o problem
foarte important. n cazul n care
continutul de HC devine prea mare,
aceasta se datoreaz unor deficiente
n proiectarea sistemului de injectie.
Fenomenologic, originea emisiilor
poluante se poate explica pe baza
reprezentrii jetului n miscare de
swirl (fig. 3), prin evidentierea
diverselor zone eterogene din punct de
vedere
al
strii
de
agregare,
coeficientului
de
dozaj
si
temperatur, fiecare zon genernd
substante nocive specifice: zona 1 a
amestecurilor preformate neinflamabile
si zona 2 a amestecurilor preformate
inflamabile, concentratia variind de
la infinit la limita frontal a
anvelopei, la 1 la limita frontal a
jetului. Zona care creeaz NOx este
zona 2, care cuprinde gaze de ardere
ce
se
formeaz
initial,
fiind
influentat de doi factori: timp si
temperatur, intensificnd procesul de
formare a NOx-ului. Ulterior intr n
reactie combustibilulul din zona 3,
arderea
decurgnd
dup
mecanismul
difuziv, componentele acestei zone
fiind indicate n figur.
Originea fumului si a particulelor
de funingine. Formarea fumului se
raporteaz la natura combustibilului
si tipul flcrii din camera de
ardere, emisia fiind influentat de
calitatea
pulverizrii,
geometria

Poluarea produs de motoarele navale

camerei de ardere, miscrile aerului,
turbulent, presiune, etc.
n motoarele cu aprindere prin
comprimare, fumul se produce n zona
amestecurilor bogate ale domeniului de
ardere
al
flcrii
difuzive
prin
piroliza hidrocarbonatelor. Notiunea
de
piroliz
fiind
mai
general,
desemnnd o multitudine de reactii,
subliniem c descompunerea si cracarea
molecular
sunt
predominante
la
temperaturi
mari,
n
timp
ce
polimerizarea
si
recombinarea
molecular
sunt
favorizate
de
temperaturile mai reduse. Carbonul
continut n emisiile poluante ale
motoarelor
cu
aprindere
prin
comprimare este uscat, format n faza
de
vapori
la
temperaturi
nalte.
Reactiile rapide la temperaturi de
20003000
K,
specifice
flcrii
difuziv-turbulente
produse
n
motoarele
diesel,
implic
descompunerea
moleculelor
de
combustibil, de unde generarea de
initiatori si formarea de fum si mici
particule de carbon ce se cumuleaz,
formnd
particule
mai
mari
prin
aditionarea
de
poliacetilene
sau
hidrocarburi.
Precizm c fumul emis de motoarele
diesel este de trei tipuri: alb,
albastru si negru (funinginea). Primul
tip apare la pornirea motorului rece
si
n
perioada
de
nclzire
a
motorului, fiind format din particule
lichide
de
combustibil
nears
cu
diametre de aproximativ 1m, fiind
datorat temperaturilor reduse la care
o parte din combustibil nu arde sau
condenseaz n cursa de destindere.
Fumul albastru se produce la mersul n
gol si la sarcini mari, particulele de
combustibil avnd diametre aproximativ
de 0,5 m si ulei, culoarea datornduse dispersiei diferentiate a luminii
de
ctre
particulele
mici;
fumul
albastru se formeaz n zonele reci
(zona 1 din figura 3). Fumul negru
apare la regimul maxim continuu, dar
si la regimuri de accelerare si
turatii
mici,
fiind
alctuit
din
particule de carbon de diametre de
aproximativ 1m; el se formeaz n
amestecurile
bogate
corespunztoare
zonelor 3, 4 si 5 din figura 3 prin
cracare, polimerizare sau condensare,
urmate de dehidrogenare. Particulele
de
funingine
pot
reactiona
n
continuare n prezenta oxigenului, la
temperatur redus, deci continutul de

89

funingine se datoreaz unui proces

dublu: formarea de fum negru la
temperaturi
reduse
si
n
lipsa
oxigenului, ca si descompunerea sa
prin ardere.
8.2. Efectele emisiilor poluante ale
motoarelor navale asupra organismului
uman si a mediului nconjurtor
Drept
urmare
a
discutiilor
referitoare la prevenirea polurii
aerului de ctre nave initiate de IMO
(International Maritime Organisation),
una
dintre
cele
mai
importante
societti
de
clasificare
navale,
Lloyds
Register
of
Shipping,
a
initiat un program de cercetare n
domeniul
emisiilor
poluante
ale
motoarelor navale (MEERP) declansat n
1989,
de
mare
actualitate
n
continuare.
Studiile
efectuate
n
cadrul
acestui program indic efecte nocive
importante
ale
emisiilor
poluante
navale att asupra organismului uman,
ct si asupra mediului ambiant (n
special
zone
costiere
si
ape
interioare).
Astfel,
se
indic
urmtoarele
efecte
nocive
asupra
organismului
uman, cauzate de emisiile continute n
gazele de evacuare ale motoarelor
navale
mentionate
n
paragraful
anterior, dup cum urmeaz:
NOx-iritant
pentru
tesuturile
pulmonare;
SOx-n concentratii mari cauzeaz
indispozitii respiratorii;
HC-iritatii ale ochilor si ale
mucoaselor;
CO-absorbit
de
plmni,
reactioneaz cu hemoglobina din snge,
formnd carboxihemoglobina (COHb), cu
efectele redate n tabelul 1;
particule
de
carbon-cauzeaz
bronsite, astm si emfizem pulmonar.

COHb
Vol. [%]
1% - 2%
2% - 5%
5% - 10%
10%
80%

Tabelul 1
Efect asupra organismului
uman
Afecteaz
performantele
comporta-mentale
Afecteaz sistemul nervos
central
Modificri
pulmonare
si
cardiace
Somnolent - com - moarte

90

Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern

navale

Rezumativ, emisiile poluante citate

au urmtoarele efecte asupra mediului
nconjurtor si a organismului uman:
ploaie acid;
diminuare a stratului de ozon;
nclzire global,
cu efectele globale prezentate n
tabelul 2.
Studiul
ntreprins
a
demonstrat
cresterea considerabil a nivelului
poluant
n
zone
costiere,
determinrile fiind efectuate att pe
motoare
lente
ct
si
semirapide.
Tabelul 3 indic valorile realizate.
S-au avut sub observatie opt nave
diferite. Navele au fost monitorizate
n conditii tipice de serviciu si s-au
efectuat teste n timpul manevrelor de
plecare de la trm, sosire, diverse
alte regimuri tranzitorii si regimul
nominal al motoarelor considerate.
Tehnicile
de
determinare
a
continutului de emisii nocive, ca si
amplasarea echipamentului utilizat, au
constituit
probleme
importante.
Concentratiile de emisii poluante au
fost
nregistrate
simultan
si
continuu, n timpul tuturor testelor,
de
un
calculator,
component
al
sistemului
de
achizitie
de
date.
Combustibilii
utilizati
n
timpul
probelor au fost analizati de ctre
serviciul de evaluare al societtii de
clasificare implicate, n concordant
cu procedurile standard industriale.

Emisia
poluant

Tabelul 2
Sursa

NOx

Arderea
combustibilului

SOx

Arderea
combustibilului cu
continut de sulf
ridicat
Ardere complet

CO2

Efectul

Ploaie acid
Indispozitii
respiratorii
Idem

Efect de ser
nclzire

HC

CO

Particule
de carbon

Combustibil
vaporizat
Ardere
incomplet
Ardere incomplet

Ardere incomplet
Cenus
n
combustibil

global
Smog
fotochimic
Afectiuni ale
sistemului
nervos
central
Depuneri
Efecte
negative
generale
asupra
snttii

Tabelul 3
Emisia
Motor
Motor
semirapid
lent
[kg/t
cb]/[g/kWh]
59/13.8
84/18.7
NOx
8/1.8
9/2.1
CO
2.7/0.6
2.5/0.5
HC
3250/*
*
CO2
SO2
21.0S/21.0S/*
Obs.: * lips date; S - continut de sulf n
combustibil

8.3. Influenta diversilor factori

asupra nivelului emisiilor poluante
Principalii
factori
care
influenteaz
nivelul
emisiilor
poluante ale motoarelor navale, prin
influenta
pe
care
o
au
asupra
procesului de ardere din motor, sunt
indicate n figura 4. n aceast
figur, fiecare cerc
reprezint un
factor major de influent, incluznd:
sistemele
de
admisie
si
de
evacuare, cuprinznd si grupurile
de
supraalimentare,
rcitorul
aerului
de
supraalimentare,
reductorul catalitic, etc.;
sistemul
de
injectie
a
combustibilului;
camera de ardere.

P
1
P
2
P
3
P
4
P
5
P
6
P
7
P
8
P
9
P
10
P
11
P
12
P
13
P
14
P
15
P
16
P 17
P
18
P
19
P
20
P
21
P
22
P
23

P 1
P 2
P 3
P 4
P 5
P 6
P 7
P 8
P 9
P 10
P 11
P 12
P 13
P 14
P 15
P 16
P 17
P 18
P 19
P 20
P 21
P 22
P 23
P 24
P 25
P 26
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42

Poluarea produs de motoarele navale

91

arhitectura camerei de ardere;

Fig. 4
emulsia combustibil-ap;
Zona
comun
dintre
cele
trei
recircularea gazelor de ardere.
domenii indicate este reprezentat de
Nu
este
greu
de
imaginat
c
factorii ce rezult prin interactiunea
atingerea scopului mentionat anterior
dintre aceste domenii. De exemplu,
necesit un efort considerabil, cu
coeficientul de umplere (randamentul
utilizarea informatiilor know-how, a
volumetric)
al
motorului
este
metodelor analitice si predictive,
influentat de sistemele de admisie si
paralel cu investigatii experimentale
de evacuare din motor, dar nu si de
aprofundate.
ctre cel de injectie. Procesul de
ardere este influentat de intersectia
tuturor
celor
trei
zone.
Puterea
Complexitatea
proceselor,
efectiv a motorului, consumul de
caracterul interactiv al componentelor
combustibil
si
nivelul
emisiilor
motorului, ca si costurile ridicate
chimice poluante aferente domeniului
asociate experimentelor efectuate pe
comun sunt influentate determinant de
motoarele navale constituie un caz
procesul de ardere din motor.
ideal
de
utilizare
a
metodelor
Optimizarea
motorului
n
scopul
predictive, ca un instrument puternic
micsorrii consumului de combustibil
de reducere att a cheltuielilor ct
si al nivelului emisiilor poluante
si a timpului afectat cercetrilor de
implic luarea n consideratie, deci,
dezvoltare. n paragraful urmtor ne
a urmtorilor factori functionali si
propunem prezentarea posibilittilor
constructivi:
metodelor
predictive
n
domeniul
temperaturi sczute ale aerului;
emisiilor poluante, n conformitate cu
coeficientul de dozaj;
cerintele ce ncep s fie impuse de
sarcina si turatia motorului;
societtile de clasificare.
propriettile
combustibilului
8.4. Metode predictive de determinare
naval;
a emisiilor poluante si compararea cu
grad de supraalimentare ridicat;
rezultatele experimentale
calittile
de
autoaprindere
a
Evolutia motoarelor diesel navale
combustibilului;
cu continut ct mai redus al emisiilor
viteza
de
injectie
a
poluante
continute
n
gazele
de
combustibilului;
evacuare
constituie
o
procupare
ntrzierea la autoaprindere;
prioritar, asa cum s-a artat, att
fazele de distributie a gazelor;
pentru proiectanti, ct si pentru

92

Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern

navale

constructorii de motoare navale, ceea

ce a condus la elaborarea unor modele
predictive pentru continutul noxelor
chimice n gazele de evacuare.
n acest scop, s-a utilizat o
simulare a ciclului de functionare a
motorului
bazat
pe
modelele
termodinamice plurizonale ale arderii
n
motorul
naval,
cu
luarea
n
consideratie a curgerii gazodinamice
n sistemele de admisie si evacuare,
deoarece
modelarea
detaliat
a
procesului de ardere, avnd drept
obiectiv calcularea temperaturii si
dozajelor de combustibil n diferite
zone
ale
cilindrului
constituie
conditia obligatorie pentru predictia
concentratiilor de emisii poluante din
gazele de evacuare ale motoruluil.
Modelele multizonale ale arderii iau
n
consideratie
pulverizarea
combustibilului,
evaporarea
picturilor,
antrenarea
aerului,
ntrzierea la autoaprindere si viteza
de degajare a cldurii. Mecanismele de
formare
a
emisiilor
poluante,
incluznd NO, CO si particulele de
carbon, prezentate anterior, au fost
utilizate pentru calcularea nivelului
poluant
din
gazele
de
evacuare.
Lucrri
specializate
n
predictia
acestuia
se
axeaz
esential,
pe
determinarea emisiilor de NOx si de
particule de carbon.
Paralel
cu
cercetrile
experimentale, Lloyds Register of

Shipping a lansat, nc din 1989

propriul su program de determinare
prin calcul a emisiilor poluante ale
motoarelor navale (programul MEEP),
concomitent cu programul de simulare a
functionrii
motorului
(programul
MERLIN) prin dezvoltarea capacittii
de predictie a nivelului poluant al
programului DEEPC. Corelatia dintre
aceste trei pachete de programe de
firm este ilustrat n figura 5.
n continuare, vom face o scurt
prezentare a programelor mentionate
anterior.
Programul de simulare MERLIN: este
un program de simulare termodinamic
neliniar, care rezolv problemele de
curgere compresibil nestationar si
ecuatiile de conservare a procesului
de
ardere;
simularea
regimurilor
tranzitorii.
Programul DEEPC de predictie a
emisiilor
poluante
din
gazele
de
evacuare ale motoarelor cu ardere
intern de uz general este axat pe un
model
bidimensional,
bazat
pe
un
concept multizonal.
Modelul a fost utilizat pentru
predictia nivelului poluant pentru mai
multe motoare navale, ca si pentru
validarea
experimental
prin
msurtori efectuate pe stand sau n
probe de mare.
Figura
6
prezint,
comparativ,
rezultatele obtinute prin aplicarea
modelului
predictiv
si
cele

Programul MEEP
Determinarea emisiilor
poluante coninute n
gazele de evacuare ale
motoarelor navale

Programul DEEPC
Predicia coninutului
de emisii poluante din
gazele de evacuare ale
motoarelor cu ardere
intern (n general)

Simularea
sistemului
de injecie

Programul MERLIN
Simularea motorului
(sistemul termo-fluid)

P 1
P 2
P 3
P 4
P 5
P 6
P 7
P 8
P 9
P 10
P 11
P 12
P 13
P 14
P 15
P 16
P 17
P 18
P 19
P 20
P 21
P 22
P 23
P 24
P 25
P 26
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42

Poluarea produs de motoarele navale

experimentale, pentru un motorul lent

ce asigur propulsia unei navei de
cercetare,
functionnd
la
turatia
constant de 155 rot/min.
O
posibilitate
de
predictie
exhaustiv,
att
a
performantelor
motorului,
ct
si
a
proportiei
emisiilor
poluante
din
gazele
de
evacuare, poate fi realizat prin
integrarea
complet
a
programului
DEEPC n programul MERLIN de simulare
a functionrii motorului. Un astfel de
program integrat a putut fi utilizat
pentru
predictia
rspunsului
tranzitoriu
al
motorului
si
a
emisiilor poluante pentru un motor n
patru timpi testat pe stand.
Asadar,
concluziile
care
se
desprind din studiile efectuate de
societatea
de
clasificare
naval
Lloyds Register of Shipping se pot
concentra n urmtoarele: metodele
predictive, de calcul, pot evalua cu
aproximatie suficient de bun formarea
emisiilor
poluante
si
continutul
acestora n gazele de evacuare ale
motorului,
functionnd
att
n
regimuri
stationare,
ct
si
n

93

regimuri tranzitorii; asemenea modele

pot evalua si variatia cantitattilor
de emisii poluante cu modificrile
constructive
si
functionale
ale
motorului. Extinderea unor asemenea
modele pe ansamblul simulrii navei
poate conduce la evaluarea ct mai
exact a consumului de combustibil si
a emisiilor poluante ale motorului.

P
1
P
2
P
3
P
4
P
5
P
6
P
7
P
8
P
9
P
10
P
11
P
12
P
13
P
14
P
15
P
16
P 17
P
18
P
19
P
20
P
21
P
22
P
23