Aplicatii

Problema 1
Un
motor
cu
aprindere
prin
comprimare, n patru timpi, cu sase
cilindri n linie, trebuie s dezvolte
o putere efectiv nominal Pen = 160 kW
la turatia nn = 2200 rot / min . Motorul va
functiona cu motorin, cu raport de
comprimare = 17 si un coeficient de
exces de aer = 1.35 , iar presiunea
maxim pe cilindru va fi p max = 75 bar .
Parametrii
mediului
ambiant
sunt
p 0 = 0.98 bar si T0 = 295 K , iar parametrii
de stare la sfrsitul admisiei sunt:
p a = 0.9 p 0 si Ta = T0 + 25 o C ; presiunea de
evacuare
este
p ev = 1.15 p 0 .
S
se
D,
calculeze
alezajul
stiind
c
S / D = 1.25 , coeficientul de alungire a
bielei = 0.25 si admitnd coeficientii
de utilizare a cldurii n arderea la
volum, respectiv presiune constant
v = p = 0.55 ,
un
randament
mecanic
m = 0.85 ,

un

= 22 RAC
o

avans

la

injectie

si un avans la deschiderea

supapei de evacuare dse = 35 o RAC .

Rezolvare. ntruct nu se cunosc
dimensiunile cilindrului, se consider
un
ciclul
ipotetic
realizat
prin
arderea
unui
kg
de
combustibil
(motorin). Parametrii de stare, n
punctele caracteristice ale acestui
ciclu, se calculeaz dup cum urmeaz:
la sfrsitul admisiei, parametrii
de
stare
sunt
precizati
prin
enuntul problemei:
p a = 0.9 p 0 = 0.9 0.98 = 0.882 bar ,
Ta = T0 + 25 o C = 295 + 25 = 320 K ;

se calculeaz parametrii de stare

la sfrsitul comprimrii; pentru
exponentul
politropic
mediu
de
comprimare se alege n c = 1.35 :

pc = p a
Tc = Ta

nc

= 0.882 17

nc 1

1.35

= 40.4 bar ,

1.35 1

= 320 17

= 862.6 K ;

pentru
calculul
arderii
se
procedeaz, mai nti, la evaluarea
portiunii
care
decurge
izocor,
impunnd
conditia
p z = p z = pmax = 75 bar , deci temperatura
la sfrsitul acestei etape va fi:

103

Tz = Tc

pz
75
= 862.6
= 1601 K ;
pc
40.4

cantitatea de aer care revine unui

kilogram
de
motorin,
pentru
excesul = 1.35 este:
L = m a = L min = 1.35 14.52 = 19.6 kg ,

n
care
s-a
tinut
cont
de
compozitia
motorinei:
c = 0.857 kg / kg ; h = 0.133 kg / kg ;
o = 0.010 kg / kg
si de relatiile de
calcul ale cantittilor minime de
oxigen,
respectiv
aer,
necesar
arderii stoichiometrice a unui kg
de combustibil:

c h o
0.857 0.133 0.01
Omin = 12 + 4 32 == 12 + 4 32 =

kmol O2
= 0.1043

kg comb

kg O2
mO
= 32Omin = 0.1043 32 = 3.3393
kg comb
2 min

mO2 min 3.3393

kg aer

Lmin = 0.23 = 0.23 = 14.52 kg comb

cantitatea de combustibil care arde

la volum constant este obtinut din
ecuatia de bilant energetic:
mv =

(mc + m a )cv (Tz Tc ) =

v Qi

(1 + 19.6) 0.868 (1601 862.6) = 0.574 kg

=

0.55 41855

n
care
sau
luat
urmtoarele
valori
pentru
cldura
specific
medie masic la volum constant si
presiune constant, ca si puterea
caloric inferioar a motorinei:
c p = 1.16 kJ / kg K ,
cv = 0.868 kJ / kg K ,
Qi = 41855 kJ / kg ;
respectiv
s-a
considera
injectia
terminat
naintea arderii;
cantitatea de combustibil ce arde
la presiune constant:

m p = 1 mv = 1 0.574 = 0.426 kg ;
temperatura gazelor
arderii izobare:

la

sfrsitul

P
1
P
2
P
3
P
4
P
5
P
6
P
7
P
8
P
9
P
10
P
11
P
12
P
13
P
14
P
15
P
16
P
17
P
18
P
19
P 20
P
21
P
22
P
23

P 2
P 3
P 4
P 5
P 6
P 7
P 8
P 9
P 10
P 11
P 12
P 13
P 14
P 15
P 16
P 17
P 18
P 19
P 20
P 21
P 22
P 23
P 24
P 25
P 26
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42

104 Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern

navale
Vc =

Vs
10
=
= 0.625 diviziuni ;
1 17 1

la aceast scar, se mparte comod

cmpul diagramei n 10 intervale
egale cu cte o diviziune fiecare
(fig. 1), iar pentru simplificarea
calculelor
se
aleg
valori
intermediare
ale
volumului
cilindrului,
pentru
trasarea
curbelor
de
comprimare
si
de
destindere,
care
s
corespund
mijloacelor
intervalelor
astfel
obtinute;
valorile
presiunilor
corespunztoare
pe
curbele
de
comprimare, respectiv destindere,
se calculeaz cu relatiile:

Tz = Tz +

p m p Qi

(mc + ma )c p

0.55 0.426 41855

=
(1 + 19.6)1.16

= 1601 +

gradul de destindere prealabil:

pd = p z

Td = Tz

nd

1.28

1.256
= 75

17

n d 1

= 2.67 bar ,
1.28 1

1.256
= 2011

17

= 970 K ;

avnd
n
vedere
c
diagrama
indicat care se traseaz urmeaz
s
fie
planimetrat,
pentru
determinarea
presiunii
medii
indicate,
se
alege
o
scar
convenabil
pe
axa
volumelor;
astfel, se consider Vs = 10 diviziuni ;
conform
relatiei
dintre
volume,
pentru cilindree avem:

nd

10.625

= 2.67
Vj

p jc

p jd

V
= pd t
Vj

Vj

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

div.
1.125
2.125
3.125
4.125
5.125
6.125
7.125
8.125
9.125
10.125

V
T
2011
= z = z =
= 1.256 ;
Vz Tz 1601
parametrii de stare, la sfrsitul
destinderii,
alegnd
pentru
exponentul politropic de destindere
nd = 1.28 :

10.625

= 0.882
Vj

calculele
tabelul 1:

= 2011 K ;

nc

V
= pa t
Vj

1.35

1.28

sunt

sistematizate

Tabelul 1
p jc = a j
Vt

Vt
Vj
Vj

nc

20.72
8.78
5.22
3.59
2.68
2.10
1.72
1.44
1.16
1.07

bar
18.28
7.75
4.60
3.16
2.36
1.85
1.51
1.27
1.03
0.94

nd

17.71
7.85
4.79
3.36
2.54
2.02
1.67
1.41
1.21
1.06

p jd = b j

bar
47.29
20.95
12.79
8.96
6.79
5.40
4.45
3.76
3.24
2.84

cu
aceste
valori
se
traseaz
diagrama schematizat din figura 1;
la partea superioar a diagramei se
efectueaz o constructie grafic
constituit dintr-un semicerc de
raz egal cu R = S / 2 , R fiind raza
de manivel pentru care se iau 5
diviziuni; se consider segmentul

0.25
OO = R = 5
= 0.625 diviziuni ;
se
2
2
repereaz
unghiurile
corespunztoare
avansului
la
o
injectie = 22 RAC si avansului la
deschiderea
supapei
de
evacuare
o
dse = 35 RAC , obtinndu-se astfel

Aplicatii
punctele
si
n diagram;
s
e
diagrama
se
rotunjeste
din
punctele
respective,
curbele
ce
desemneaz
evolutiile
fiind
tangente la verticalele prin c si
d si orizontala prin punctul de
presiune maxim;
presiunea de evacuare este:
pev = 1.15 p0 = 1.15 0.98 = 1.13 bar ;

procednd
la
planimetrarea
diagramei indicate, cu datele din
tabelul 1 se obtine presiunea medie
indicat :
pi =

1
10

(b
10

a j ( pev pa ) = 7.12 bar ;

j =1

105

Atr = AB(BE + AD ) =
d
d
= hs max cos c + hs max cos sin + c =
2
2
= hs max d c + hs max cos sin cos .

Sectiunea de trecere prin

din poarta supapei este:

Atr = d c2 d t2 .
4

canalul

Punnd conditia de egalitate ntre

cele dou sectiuni:

hs max d c + hs max cos sin cos =

2
d c d t2 ,
4

se obtine ecuatia de gradul doi:

presiunea medie efectiv este:

pe = m pi = 0.85 7.12 = 6.05 bar = 6.05 102 kN / m 2 ;

cilindreea motorului se deduce din
relatia de calcul a puterii:
Vs =

Pe
160
=
=
2n 1
2 2200 1
pe 6
6.05 10 2 ;
i
60
4
60

= 2.4 10 3 m 3

pentru raportul S / D = 1.25 , rezult:

D=3

4Vs
4 2.4 10 3
= 0.1347 m 135 mm .
=3
1.25
1.25

Deci motorul va trebui construit cu

D = 135 mm
un
alezaj
si
o
curs
S = 168 mm .
Problema 2
S se deduc geometric nltimea
maxim de ridicare a supapei hsmax , n

hs2max sin cos 2 + hs max d c cos

Solutia acestei ecuatii este:

hs max =

conditiile n care aceasta este mai

mic dect nltimea critic.
hsmax
Rezolvare.
Atta
timp
ct
rmne
mai
mic
dect
nltimea
critic, perpendiculara AB pe sediul
supapei AC (fig. 2) atinge si scaunul
supapei. Sectiunea de trecere pe sub
supap va fi aria total a trunchiului
de con cu raza mare BE , raza mic AD
si generatoarea AB :

1 2
d c d t2 = 0.
4

d c cos + d c2 cos 2 + d c2 d t2 sin cos 2

2 sin cos
2

d c + d c2 + d c2 d t2 sin
sin 2

nltimea critic se atinge atunci

cnd perpendiculara dus pe marginea
interioar a sediului supapei atinge
marginea exterioar a scaunului (fig.
3):
hcr =

d s dc
.
sin 2

P
1
P
2
P
3
P
4
P
5
P
6
P
7
P
8
P
9
P
10
P
11
P
12
P
13
P
14
P
15
P
16
P
17
P
18
P
19
P 20
P
21
P
22
P
23

P 2
P 3
P 4
P 5
P 6
P 7
P 8
P 9
P 10
P 11
P 12
P 13
P 14
P 15
P 16
P 17
P 18
P 19
P 20
P 21
P 22
P 23
P 24
P 25
P 26
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42

106 Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern

navale

cu turatia n [rot / min] , alezajul D si

cursa S , cu dimensiunile supapei din
figura 3.
Rezolvare: Se scrie ecuatia de
continuitate a curgerii gazelor ntre
sectiunea dinainte si dup supap:
Pentru nltimi mai mari dect cea
critic, nltimea maxim de ridicare
a supapei se determin din aceeasi
conditie de egalitate a sectiunii
oferite de supap cu cea de trecere
prin poarta supapei; prima sectiune
este dat tot de un trunchi de con, a
crui generatoare este AB , care se
poate determina geometric (fig. 3).
Observatie: Pentru un anumit unghi
de
rotatie
aFig.arborelui
cotit
2
[ ds , is ]o RAC

se poate determina aria

As = f ( ) , cu ajutorul nltimii hs de
ridicare a supapei si de aici mrimea
unghi-sectiune a acesteia.
Problema 3
S se calculeze viteza medie de
curgere a gazelor prin sectiunea de
trecere a supapei unui motor cu
aprindere prin comprimare n
patru
timpi,

Fig. 3

wp

D 2
= Atr wg ,
4

de unde:
wg =

D2
wp ,
d c2 d t2

n care
este:

wp =

viteza

medie

pistonului

Sn
.
30

Problema 4
S
se
calculeze
unghiurile
de
deschidere a supapelor de admisie si
evacuare ale unui motor n patru
timpi,
pentru
care
se
cunosc
avansurile
si
ntrzierile
la
deschiderea
si,
respectiv,
la
nchiderea lor, ca si unghiul de
baleiaj, msurate n grade de rotatie
ale arborelui cotit.
Rezolvare: Dup cum se observ n
figurile 4 si 5, supapele nu se
deschid exact n punctele moarte, ci,

Aplicatii
de obicei, se deschid cu avans si
n-

107

se

admisie se noteaz cu d A

yp

chid
cu
ntrziere.
Avansul
la
deschiderea supapei se msoar la
admisie fat de p.m.i. ( ADSA ) si la
evacuare fat de p.m.e. ( ADSE ) , iar
ntrzierea la nchiderea supapei se
msoar la admisie fat de p.m.e.
( IISA ) si la evacuare fat de p.m.i.
( IISE ) . Durata deschiderii supapei de
si cu d E

yp

cea a supapei de evacuare, existnd

relatiile:
d A = ADSA + 180 o + IISA ;
d E = ADSE + 180 o + IISE .

Fig. 5
Unghiul de rotatie al arborelui
cotit n care ambele supape rmn
deschise, numit unghi de baleiaj, are
expresia:
B = ADSA + IISE .

Problema 5
S se calculeze unghiul-sectiune si
timpul-sectiune
al
ferestrelor
de
evacuare ale unui motor n doi timpi,
pentru care se cunosc cursa pistonului
S,
dimensiunile
ferestrelor
dreptunghiulare h FE -nltimea si B z
al
ltimea ferestrelor, numrul
acestora, ca si unghiurile arborelui
cotit
n
momentul
deschiderii,
respectiv
nchiderii
ferestrelor,
DFE si IFE o RAC ; turatia motorului

cu raza de manivel R = S / 2 , = R / L
coeficientul de alungire a bielei ( L lungimea
bielei),
iar
unghiul
de
manivel [ DFE , IFE ] . Se obtine:

h = h( ) = hFE

a
ferestrelor,
descoperit
de
h
piston si nltimea total a acestora:

IFE

US FE =

n
care
deplasarea
pistonului este:

instantanee

y p = R (1 cos ) + (1 cos 2 ) ,
4

IFE
FE d

= zB

DFE

h( )d =

DFE

S
= zB h FE 1 ( IFE DFE ) +
2 4

S
2

(sin IFE sin DFE ) 8 (sin 2 IFE sin 2 DFE ) .

De aici, timpul-sectiune va fi:

TS FE =

h = hFE ( S y p ) ,

(1 + cos ) 4 (1 cos 2 ) ,

de unde:

este n [rot / min] .

Rezolvare. Conform figurii 6, avem
relatia ntre deplasarea instantanee a
pistonului y p , nltimea instantanee

S
2

[ ]

US FE 2
m s.
6n

Problema 6
Pentru un MAC n doi timpi se
S,
cunosc:
cursa
pistonului
coeficientul de alungire a bielei ,
si fractiunile de curs pierdut prin
nltimea ferestrelor de evacuare si

P
1
P
2
P
3
P
4
P
5
P
6
P
7
P
8
P
9
P
10
P
11
P
12
P
13
P
14
P
15
P
16
P
17
P
18
P
19
P 20
P
21
P
22
P
23

108 Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern

navale
de baleiaj, FE si FB . Se cere s se
determine
pozitia
unghiular
a
arborelui
cotit,
corespunztoare
momentelor
de
descoperire
a
ferestrelor de evacuare si baleiaj.
Rezolvare. Fcnd particularizarea
h = 0 n problema anterioar, se obtine
ecuatia:

y p = S hFE ,
sau:

S
2

(1 cos ) + 4 (1 cos 2 ) S + S = 0 ,

adic

cos 2 + 2 cos ( + 4 2) = 0 ,
cu solutia:
DFE , DFB = arccos

1 + 1 + ( + 4 FE , FB 2 )

Fig. 6