P 2

P 3
P 4
P 5
P 6
P 7
P 8
P 9
P 10
P 11
P 12
P 13
P 14
P 15
P 16
P 17
P 18
P 19
P 20
P 21
P 22
P 23
P 24
P 25
P 26
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P

108 Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern

navale
TIPUL 1
1. Pentru motoarele cu ardere intern
cu piston n doi timpi, cursele sau
timpii ce compun ciclul de functionare
sunt:
a). destindere si comprimare;
b). baleiaj, comprimare si destindere
(n aceast ordine);
c). baleiaj, destindere si comprimare
(n aceast ordine).
2. Durata procesului de evacuare la un
motor n patru timpi este:
a). mai mare de 90o RAD;
b). mai mare de 180oRAC;
c). ambele rspunsuri.
3. Prin folosirea supapei de evacuare
se obtine asimetrizarea diagramei de
schimb de gaze la motoarele n doi
timpi?
a). da;
b). nu, pentru c se respect fluxul
de functionare;
c).
nici
unul
din
rspunsurile
anterioare.
4. Dac dup o reparatie garnitura de
chiulas este mai subtire, atunci noul
raport de comprimare:
a). scade;
b). creste;
c). nu se modific.
5. Dac laina de la capul bielei unui
motor n doi timpi este mai groas
dect cea original, noul raport de
comprimare:
a). scade;
b). creste;
c). nu se modific.

28
29
30
31
32 6. Dac gazele evacuate din cilindrii
ajung direct n turbina de
33 motorului
supraalimentare, atunci turbina este:
34 a). alimentat la presiune constant;
35 b). alimentat la presiune variabil.
36 7. Influenta avansului la injectie
37 asupra procesului de ardere n motor
38 este urmtoarea:
a).
creste regimul termic se
39 intensific durata de ntrziere la
40 autoaprindere a combustibilului creste
arderea
se
deplaseaz
n
41
destindere;
42 b). creste regimul termic scade
durata

de

ntrziere

creste

arderea se deplaseaz spre stnga

p.m.i.;
c). creste raportul de comprimare
creste durata ntrzieri scade
8.
Caracterul
autoaprinderii
combustibilului n MAC-uri este:
a).
catenaro-termic,
polistadial
specific
temperaturilor
nalte
si
aldehido-peroxidic;
b).
monostadial
specific
temperaturilor
joase,
catenaroaldehidic si termo-peroxidic;
c).
polistadial
specific
temperaturilor
joase,
peroxidoaldehidic si catenaro-termic.
9.
n
cazul
folosirii
clapetilor
comandati pe tubulatura de admisie a
motoarelor n doi timpi, descoperirea
ferestrelor de baleiaj se face:
a). dup descoperirea ferestrelor de
evacuare;
b).
nainte
de
descoperirea
ferestrelor de evacuare;
c).
simultan
cu
descoperirea
ferestrelor de evacuare.
10. n urma alezrii cmsii de
cilindru, noul raport de comprimare:
a). rmne constant;
b). creste;
c). scade.
11.
n
procesul
de
ardere
combustibilului se respect:
a). bilantul masic;
b). bilantul molar;
c). ambele.

12. Lucrul mecanic de pompaj este:

a).
pozitiv
la
motoarele
nesupraalimentate;
b).
pozitiv
la
motoarele
supraalimentate, deoarece presiunea de
supraalimentare este superioar celei
atmosferice;
c).
pozitiv
la
motoarele
supraalimentate, deoarece presiunea de
supraalimentare este superioar celei
de evacuare.
13. Pentru motoarele n doi timpi cu
nltimea ferestrelor de evacuare mai
mare dect a celor de baleiaj:
a). nu se poate face asimetrizarea
diagramei schimbului de gaze
b).
se
poate
face
asimetrizarea
diagramei schimbului de gaze, dac se
instaleaz
clapeti
pe
traseul
de
evacuare;

P
1
c , h, o .
Pe
durata
unui
ciclu
se
presupune
c
este
ars
1
kg
de P
combustibil cu excesul de aer , iar 2
calitatea procesului de schimb de gaze
este
evaluat
cu
ajutorul P
coeficientului de gaze arse reziduale 3
r . Se consider cunoscuti urmtorii
P
parametri: presiunea p a , temperatura
4
Ta , exponentul politropic mediu de
P
comprimare nc , constanta universal a
gazelor si raportul de comprimare 5
n
aceste
conditii,
volumele P
.
amestecului
existent
n
motor
n
6
strile a si c vor fi:
P
c h o (1 + r )Ta

a) Va =
; Vc =
Va ;
+
7
0.21 12 4 32
pa
1
P
c h o (1 + r )Ta
1
b) Va =
; Vc = Va ;
+
0.79 12 4 32
pa

8
c h o (1 + r )Ta
1
P
c) Va =
; Vc = Va ;
+
0.21 12 4 32
pa

9
c h o (1 + r )Ta
P
d ) Va =
; Vc = Va ;
+
0.21 12 4 32
pa
10
c h o (1 + r )Ta
1
e) Va =
; Vc = Va . P
+ +
0.79 12 4 32
pa

11
4. Pentru motorul de la punctul 1, P
presiunea pc la sfrsitul comprimrii
12
este :
P
n
; 13
a) p c = p a n 1 ; b) p c = p a n ; c) p c =
pa
P
p
p
d ) p c = a ; e) p c = n a1 .
14

P
5.
Dac
lucrul
mecanic
indicat
dezvoltat n aceleasi conditii ca n 15
problema anterioar are valoarea de x P
ori
mai
mare
dect
atunci 16
Va ,
presiunea medie indicat va fi:
P
1
a ) pi = x;
b) pi = x;
c) pi =
x; 17
1
P

d ) pi = ( 1)x; e) pi =
x.
1
18
P
6. Pentru un motor naval lent cu i = 8
cilindri n linie, cu dimensiunile: 19
cursa S , alezajul D , cu un coeficient P
al cursei utile u ( u < 1) si un raport 20
real de compresie r , volumul camerei
P 21
de ardere si nltimea ferestrelor de
P
evacuare sunt:
22
P
23

Aplicaii
c).
se
poate
face
asimetrizarea
diagramei schimbului de gaze, dac se
instaleaz
clapeti
pe
traseul
de
admisie.
TIPUL 2
1. Fie un MAC naval n =2 timpi ce
functioneaz dup un ciclu teoretic cu
ardere mixt, cu un combustibil a
crui
analiz
chimic
indic
urmtoarele participatii: c, h, o. Pe
durata unui ciclu este ars 1 kg de
combustibil cu excesul de aer , iar
calitatea procesului de schimb de gaze
este
evaluat
cu
ajutorul
coeficientului gazelor arse reziduale
r . Cunoscnd urmtorii parametri:
presiunea pa [kN/m2] n starea a,
raportul de comprimare , constanta
universal a gazelor [kJ/kmol K] si
s
se
determine
cilindreea
Vs,
temperatura amestecului n starea a la
nceputul comprimrii.
pa Vs

1
a). Ta =
;

c h o
1 1+ r
+
0.21 12 4 32
Vs
1
b). Ta =
;

c h o
1+ r
+
0.21 12 4 32
pa Vs
1
1
c). Ta =
;

1 1+ r
c h o
+
12 4 32
pa Vs

1
d). Ta =
;

c h o
+1 1+ r
+
0.21 12 4 32
e). Ta = T0 .
2. Pentru motorul specificat anterior,
se
cere
determinarea
consumului
specific indicat cunoscnd c acesta
are i cilindri n linie, presiunea
medie indicat pi [kN/m2] si turatia n
[rot/min].
3600
60
a). ci =
;
b). ci =
;
pi Vs
pi i Vs
c). ci =

1
;
pi i Vs

e). ci =

3600
.
pi i

d). ci =

3600
;
pi i Vs

3. Fie un motor cu aprindere prin

comprimare ce functioneaz dup un
ciclu
cu
ardere
mixt,
cu
un
combustibil a crui analiz chimic
indic
urmtoarele
participatii:

109

P 2
P 3
P 4
P 5
P 6
P 7
P 8
P 9
P 10
P 11
P 12
P 13
P 14
P 15
P 16
P 17
P 18
P 19
P 20
P 21
P 22
P 23
P 24
P 25
P 26
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42

110 Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern

navale

a) Vc =

u D 2
S , hFE = S (1 u );
r 1 4

b) Vc =

r u D
S , hFE = S (1 u );
r 1 4

c) Vc =

u D 2
S , hFE = S u ;
r 1 4

d ) Vc =

r u D 2
S , hFE = Su ;
r 1 4

e) Vc =

r D 2
S , hFE = S (1 u ).
1 u 4

i
bi
ai

1
12a
7a

2
10a
5a

3
9a
4a

Tabelul 1
4
5
8a
7.5a
3a
2.5a

9.
Presupunnd
c
lucrul
mecanic
obtinut anterior este dezvoltat prin
arderea unui kilogram de combustibil
si notnd cu Qi = ka puterea calorific
inferioar a combustibilului ( k fiind
un numr real pozitiv), randamentul
indicat va fi:
a ) i = 10k ;
b ) i = 5k ;
c) i = k ;

7.
Dac
motorul
din
problema
anterioar realizeaz o presiune medie
indicat
si
dezvolt
puterea
pi
efectiv
Pe la turatia n , atunci
randamentul mecanic este:
30 Pe n
30 p i
a) m =
; b) m =
;
2
p i D S
Pe D 2 Sn
30 Pe
pi D 2 S
;
; d ) m =
60 Pe n
p i D 2 Sn
60Pe
.
e) m =
p i D 2 Sn

c) m =

8.
Pentru
diagrama
indicat
planimetrat
a
unui
motor
naval
semirapid se citesc si se transpun la
scar
urmtoarele
cote,
conform
figurii 1 (se consider 10 intervale
echidistante) si tabelului 1; s-a
a
constanta
de
notat
cu
proportionalitate;
neglijnd
lucrul
mecanic de pompaj, lucrul mecanic
indicat va fi:
5
a). 1.5a; b). 15a; c). 5a; d).
; e). a.
a

d ) i =

1
5
; e) i = .
k
k

10. Fie un motor naval cu aprindere

prin comprimare si i = 8 cilindri n
linie, functionnd n patru timpi.
Motorul dezvolt un randament indicat
i ,
respectiv
m
la
si
mecanic
turatia
tiind
c
pompa
de
n.
injectie introduce n fiecare cilindru
o cantitate de combustibil m& c
n
fiecare ciclu si c puterea caloric
inferioar a combustibilului este Qi ,
se cer puterile indicate, efective si
cea
corespunztoare
pierderilor
mecanice.
Qn
a) Pi = i i ; Pe = m Pi ; Pmec = Pi Pe ;
60
i Qi n
b) Pi =
; Pe = m Pi ; Pmec = Pi Pe ;
120
Qn
c) Pi = i i ; Pe = m Pi ; Pmec = Pi Pe ;
15
Q
d ) Pi = i i ; Pe = m Pi ; Pmec = Pi Pe
120n
Qn
P
e) Pi = i i ; Pe = i ; Pmec = Pi Pe
60
m

Fig. 1

6
7a
2a

Aplicaii
p
T0 s
p0
e ) Ta =

11. Pentru motorul anterior, consumul

specific de combustibil este:
240m&c
30m&c n
120m&c n
; b) c e =
; c) c e =
;
a) c e =
nPe
Pe
nPe
m&c
60m&c n
; e) c e =
.
d ) ce =
120nPe
Pe
12. Un motor naval cu aprindere prin
comprimare
supraalimentat
are
o
presiune de supraalimentare p s si un
exponent politropic de comprimare n
suflant n s . Perfectiunea procesului
de schimb de gaze este apreciat prin
coeficientul
r
al
gazelor
arse
reziduale,
caracterizate
prin
temperatura Tr . Presupunnd cunoscuti
parametrii mediului ambiant ( p 0 ,T0 ),
s
se
determine
temperatura
la
sfrsitul
admisiei,
dac
rcirea
aerului de supraalimentare este dat
de cderea de temperatur Trc , iar
nclzirea ncrcturii proaspete prin
contact cu peretii canalizatiei de
admisie este Ts .
p
T0 s
p0
a ) Ta =

ns 1
ns

Trc + Ts + r Tr
1+ r

ns 1
ns

p
T0 s
p0
b ) Ta =

+ Trc Ts + r Tr
1+ r

ns

p ns 1
T0 s
Trc + Ts + r Tr
p0

c ) Ta =
;
1+ r
p
T0 s
p0
d ) Ta =

ns 1
ns

Trc + Ts r Tr
1+ r

111
ns 1
ns

Trc + Ts + r Tr
.

1 r

13.
Dac
presiunea
la
sfrsitul
admisiei este
p a , iar cderea de
presiune
n
rcitorul
aerului
de
supraalimentare
este
s
se
p s ,
determine,
cu
mrimile
date
n
problema
anterioar,
valoarea
coeficientului de umplere, presupunnd
c raportul de comprimare
este
cunoscut.
ns 1

p ns
T0 s
Trc
p0
pa
1

a) v =
;

p s p s
Ta (1 + r )
1
ns 1

p ns
T0 s
Trc
p0
pa

b) v =
;

p + p s
Ta (1 r )
1
ns 1

p ns
T0 s
Trc
p0
pa

c) v =
;

p s p s
Ta (1 + r )
1
ns 1

p ns
T0 s
Trc
p0
pa

d ) v =
;

ps
Ta (1 + r )
1
ns 1

p ns
T0 s
Trc
p a p s

p0
.
e) v =

pa
Ta (1 + r )
1

TIPUL 3
1. Fie un MAC naval ce functioneaz
dup un ciclu cu ardere mixt, cu un
combustibil a crui analiz chimic
indic urmtoarele participatii: c, h,
o. Pe durata unui ciclu este ars 1 kg.
de combustibil cu excesul de aer ,
iar calitatea procesului de schimb de
gaze
este
evaluat
cu
ajutorul
coeficientului gazelor arse reziduale
r . Se consider cunoscuti urmtorii
parametri: presiunea p a , temperatura
Tc , exponentul politropic mediu de
comprimare nc , constanta universal a
gazelor , cilindreea Vs si variatia
energiei interne a amestecului n
evolutia de comprimare U ac . S se
determine:

P 2
P 3
P 4
P 5
P 6
P 7
P 8
P 9
P 10
P 11
P 12
P 13
P 14
P 15
P 16
P 17
P 18
P 19
P 20
P 21
P 22
P 23
P 24
P 25
P 26
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42

112 Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern

navale
1.1. temperatura Ta a amestecului n
starea a (0.50 pct);
1.2.
volumul
al
amestecului
Va
existent n motor n starea a (0.50
pct);
1.3. presiunea
p c n starea c si
raportul de comprimare (1.00 pct).
2. Fie un MAC naval ce functioneaz
dup un ciclu cu ardere mixt, cu un
combustibil a crui analiz chimic
indic urmtoarele participatii: c, h,
o. Pe durata unui ciclu este ars 1 kg.
de combustibil cu excesul de aer ,
iar calitatea procesului de schimb de
gaze
este
evaluat
cu
ajutorul
coeficientului gazelor arse reziduale
r . Considernd cunoscuti parametrii
presiune si temperatur la nceputul,
respectiv
finele
evolutiei
de
comprimare a-c, s se determine:
2.1. cantitatea molar a [kmol / kg comb]
de
amestec
ce
evolueaz
n
transformarea a-c (0.50 pct);
2.2.
volumul
al
amestecului
Va
existent
n
motor
n
starea
a,
constanta universal a gazelor fiind
(0.50 pct);
2.3. exponentul politropic mediu de
comprimare
si
raportul
de
nc
comprimare (1.00 pct).
3. Fie un MAC naval ce functioneaz
dup un ciclu cu ardere mixt, cu un
combustibil a crui analiz chimic
indic urmtoarele participatii: c, h,
o. Pe durata unui ciclu este ars 1 kg.
de combustibil cu excesul de aer ,
iar calitatea procesului de schimb de
gaze
este
evaluat
cu
ajutorul
coeficientului gazelor arse reziduale
r . Se consider cunoscuti urmtorii
parametrii: presiunea p a , temperatura
Ta , exponentul politropic mediu de
comprimare nc , constanta universal a
gazelor , raportul de comprimare
si raportul inj dintre volumul ocupat
de amestec n momentul injectiei si
cel din starea c. S se determine:
3.1. volumele Va ,Vc ale amestecului
existent n motor n strile a si c
(0.50 pct);
3.2. presiunea p c n starea c (0.50
pct);

3.3. ntrzierea la autoaprindere aa

cu ecuatia lui Arrhenius, cunoscnd
coeficientii experimentali a si m,
precum si energia de activare
Ea
(1.00 pct).
TIPUL 4
1. Pentru un MAC se cunosc: raportul
curs/diametru
alezajul
S/D=2,
D = 760 mm , coeficientul de alungire a
bielei = 0.2 si avansul la injectie

= 20 o RAC . S se determine pozitia

pistonului n momentul injectiei.
2.
Determinati
puterea
indicat,
efectiv si mecanic pierdut prin
frecri pentru un motor semirapid cu
D = 400 mm ,
S = 0.54 m ,
cursa
datele:
presiunea
medie
efectiv
2
pe = 17 daN / cm ,
numrul
de
cilindri
i=6,
turatia
n = 430 rot / min
si
randamentul mecanic m = 0.88 .
3. Viteza medie a pistonului unui MAC
w p = 7.88 m / s , viteza unghiular
este
= 45 rad / s ,
raportul
S / D = 1.058 ,
exponentul
politropic
mediu
de
comprimare nc = 1.36 , nltimea camerei
de ardere hc = 49.5 mm , temperatura la

t a = 52oC .
sfrsitul
admisiei
Determinati raportul de comprimare si
temperatura la sfrsitul comprimrii.
4. Datele constructive ale unui MAC
S = 1250 mm ,
alezajul
sunt:
cursa
D = 690 mm , nltimea camerei de ardere
hc = 104.2 mm , nltimea ferestrelor de
evacuare hFE = 250 mm . S se determine
rapoartele de comprimare si presiunea
de comprimare, stiind ca exponentul
politropic al comprimrii este n c = 1.36
si c presiunea la sfrsitul admisiei
este pa = 1.7 bar .
5. Determinati variatia de consum
specific efectiv si consum orar de
combustibil greu pentru un motor lent
cu urmtoarele date constructive si
functionale: alezajul D = 680 mm , cursa
S = 1250 mm , turatia n = 135 rot / min , numr
de cilindri
i = 6 , consum specific
efectiv ce1 = 0.15 hg / CPh , presiune medie
efectiv

pe = 8.6 bar , pentru cazul cnd

P
1
P
2
P
3
P
4
P
5
P
6
P
7
P
8
P
9
P
10
P
11
P
12
P
13
P
14
P
15
P
16
P
17
P
18
P
19
P
20
P 21
P
22
P
23

Aplicaii
se trece de la combustibilul initial
cu puterea caloric Qi1 = 10000 kcal / kg la
combustibilul cu Qi2 = 30000 kcal / kg .

113