Lacul Cuiejdel sau Lacul Cfdrucii este amplasat n Munii Stnioarei, n bazinul superior al rului

Cuiejdi, respectiv, n cursul dfdfdfdfdfdfdfdfdfmijlociu al Cuiejdelului, afluent de stnga al

Cuiejdiului, la cca. 21 km NNV de Piatra Neam. are o lungime de 1 km,o suprafa de 2,2 ha, o
adncime maxim de 16 m i un volum de un volum de 907.000 mc.
Lacul de pe prul Cuiejdel are la origine o alunecare de teren de mari dimensiuni, cu o suprafa
de 35 ha, ce s-a produs pe versantul stng al vii, n mai multe etape, ncepnd cu anul 1978,
culminnd cu cea din 1991, cnd a barajul natural format a blocat ntreaga vale, determinnd
acumularea unei mari cantiti de ap .
Datorit precipitaiilor abundente din perioada cald a anului 1991, procesul de alunecare s-a
amplificat, astfel c fundul albiei prului Cuiejdel, ntre km 0,5 i 1,5 amonte de confluena cu
Cuiejdiului, a fost umplut cu materiale provenite de pe versant prin alunecare. Grosimea
depozitelor variaz ntre 5- 25 m sau chiar mai mult n zona barajului. n aval de lacul Cuiejdel s-au
format nc 4 mici lacuri, cu suprafee de cteva sute de metri patrati.
Cauzele care au condus la declanarea acumulrii sunt multiple, att naturale, abundena
precipitaiilor din anumite perioade, cutremurul din anul 1990 care a nregistrat n zon 5,4 Richter,
ct i antropice, construirea unui drum forestier n zon , care a fost ulterior distrus de alunecrile
de teren respective.
Bazinul de alimentare al lacului Cuiejdel are o suprafa de 8,75 km2 , 48,22% revine
subbazinului paraului Cuiejdel, 29,25 % provine de la subazinul paraului Glodu, 22,53 % revine
afluentilor mai mici si apelor de precipitaii de pe versani. Barajul natural are o nlime cuprins
ntre 25 i 30 m, cu valori mai mari spre malul stng i mai reduse spre cel drept i lungime de
circa 80 m. Nivelul apei din lac a fost constant i s-a situat la altitudine absolut de 665,5 m pn n
anii 1994-1995, cnd au avut loc mai multe viituri care au adncit deschiderea sub form de albie.
La acelai nivel, suprafaa determinat topografic era de 12,2 ha. Lungimea lacului ajungea la 1,0
km, iar limea medie la 102 m. Valorile maxime de lime ating 185 m la confluene. Scurgerea
apei din cuveta lacului in continuare prin albia paraului Cuejdel se realizeaza printr-o deschidere
lata de aproximativ 3 m situata la contactul barajului cu versantul drept al vii.
Zona de alimentare a lacului este delimitat de Varful Tarnitelor 1081 m si Masivul Garcina
873 m la nord; culmea si Vrful Muncelul 1067 m la est; Dealul Crucii si Piciorul Rotund la vest.
Lacul Cuiejdel este alungit n lungul vii principale, pe direcia nord vest sud est, iar la confluena
principalilor tributari, prurile Cuiejdel i Glodu, se ramific pe cele dou vi, cu extinderea mai
mare pe valea principal.
Cadrul natural n care se afl amplasat Lacul Cuiejdel, factorii staionali, climatici, flora i
vegetaia caracteristic, au determinat instalarea n preajma lacului a unei faune de nevertebrate i
de vertebrate bogate i variate.
Pestii gasiti in acest lac sunt : pastravul indigen, carasul, boisteanul, porcusorul. Personal am
vazut pastrav de 1,5 kg prins pe acest lac, exista posibilitatea sa fie exemplare mult mai mari.

Boistenii sunt in exces in acest lac, fiind sursa principala de hrana pentru pastrav. Porcusorii sunt
gasiti pe paraiele care se scurg in lac, la gurile lor de varsare.
Este un loc mirific, mult mai frumos decat Lacul Rosu dar care datorita amenajarii drumului
forestier pana la el tinde sa devina groapa de gunoi a turistilor.

Probabil nu multa lume a auzit de acest lac, nici eu nu stiam de el pana nu demult.
Lacul Cuiejdel ar putea deveni cel mai important punct de atractie din judet.
Lacul Cuiejdel sau Lacul Crucii este amplasat in Muntii Stanisoarei, in bazinul superior al raului
Cuiejdi, respectiv, pe cursul mijlociu al Cuiejdelului, afluent de stanga al Cuiejdiului, aproape 21 de
kilometri de Piatra Neamt. Lacul are o lungime de 1 kilometru, se intinde pe o suprafata de 12,2
hectare si are o adancime maxima de 16 metri. Alunecarile de teren de mari dimensiuni au fost cele
care au dus la formarea unui baraj natural care a blocat intreaga vale determinand acumularea unei
mari cantitati de apa
Cauzele care au condus la declansarea acumularii sunt multiple, atat naturale, abundenta
precipitatiilor din anumite perioade, o miscare tectonica inceputa in 1978, cutremurul din anul 1990
care a inregistrat 5,4 grade pe scara Richter, cat si antropice, construirea unui drum forestier in
zona, care a fost ulterior distrus de alunecarile de teren respective. Complexitatea surparilor si
alunecarilor de teren a facut ca in aval de lacul mare sa se formeze inca patru lacuri mai mici, cu

suprafata de cateva sute de metri patrati.

Ca si Lacul Rosu, Lacul Cuiejdel se aseamana cu acesta prin prezenta copacilor uscati, ramasi
probabil de atunci cand in locul lacului era padure. Acest peisaj da lacului o priveliste aparte,
speciala si cu siguranta nemaivazuta. Aici este un loc foarte bun pentru pescuit, iar week-endurile
petrecute aici ne duce intr-o alta lumea si uitam pe moment de civilizatie avand in vedere locul
unde este amplasat; nu se ajunge deloc usor si de aceea acest lac inca isi pastreaza naturaletea.
Aici putem ajunge prin doua moduri: Pe soseaua principala care leaga Piatra-Neamt de Targu
Neamt, in comuna Cracaoani incepe un drum comunal forestier spre stanga catre Cracaul Negru. A
doua varianta (pe unde am fost si eu) este in zona comunei Garcina, mai precis in Satul Cuiejdi, sat
amplasat in inima muntilor (si probabil de aici i se trage si denumirea de Lacul Cuiejdel). Mergand
pe drumul principal al satului, ajungem in padure pe drum forestier care la un moment dat este
inchis cu bariere, probabil pentru a impiedica furtul lemnelor. De aici lasam masina si mergem pe
jos urcand practic prin padure aproximativ 1 ora, 1 ora si jumatate. Este superb locul dupa cum vam mai spus. Atunci nu am stat decat cateva ore la un gratar, dar este perfect pentru a sta cateva zie
cu cortul. Aerul este curat, tare, de munte, apa la fel limpede si rece, cadrul natural absolut mirific.
Toate acestea te ajuta sa iesi din rutina, uitam stresul de la service, este locul perfect unde sa-ti
incarci bateriile. De aceea cand voi avea ocazia nu o sa ratez sa stau un week-end cu cortul.
Mentionez ca stationarea cu cortul este recomandata vara, deoarece in munti temperaturile sunt
scazute si umiditatea mult mai ridicata, spun asta ca sa nu ne alegem cu o raceala de toata
frumusetea.
Oricum cuvintele nu sunt in masura sa exprime frumusetile ce le intalnim acolo. Trebuie sa mergeti
acolo si sa va convingeti. Este mai greu accesul intr-adevar dar merita, va garantez.
Drumetie placuta!