Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
______________________________________________________________________________
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I 8
Prelucrarea primara
Uscarea
Prelucrarea specifica
11
Conditii de prelucrare
11
CAPITOLUL II 14
farmaceutice
14
Materia prima
14
Produsul vegetal
14
CAPITOLUL
III................................................................................................................................
21
III.1. Albastrele (Centaurea
cyanus).................................................................................
21
Materia prima
Valorificare
Flux tehnologic
______________________________________________________________________________
Materia prima
Valorificare
Flux tehnologic
Valorificare
Flux tehnologic
Materia prima
Valorificare
Flux tehnologic
Valorificare
Flux tehnologic
______________________________________________________________________________
Materia prima
Valorificare
Flux tehnologic
Valorificare
Flux tehnologic
Materia prima
Valorificare
Flux tehnologic
Valorificare
Flux tehnologic
______________________________________________________________________________
Materia prima
Valorificare
Flux tehnologic
Valorificare
Flux tehnologic
Materia prima
Valorificare
Flux tehnologic
Valorificare
Flux tehnologic
______________________________________________________________________________
Materia prima
Valorificare
Flux tehnologic
Valorificare
Flux tehnologic
Materia prima
Valorificare
Flux tehnologic
Valorificare
Flux tehnologic
______________________________________________________________________________
Materia prima
Valorificare
Flux tehnologic
Valorificare
Flux tehnologic
Materia prima
Valorificare
Flux tehnologic
Valorificare
Flux tehnologic
______________________________________________________________________________
Materia prima
Valorificare
Flux tehnologic
69
Materia prima
Valorificare
Flux tehnologic
Bibliografie
72
______________________________________________________________________________
INTRODUCERE
Procesarea primara implica mai multe operatii (in functie de materia prima bruta si
domeniul de utilizare a produsului vegetal) printre care: uscarea, prelucrarea
specifica, sortarea sau stabilizarea si fermentarea, liofilizarea sau maruntirea. Alte
operatii constau in ambalarea si depozitarea produsului vegetal.
CAPITOLUL I
Prelucrare primara
Materia prima bruta constand in plantele medicinale recoltate sau colectate trebuie
sa fie descarcata si despachetata imediat dupa sosirea la instalatia de prelucrare.
Inainte de prelucrare, materia prima a plantelor medicinale trebuie
______________________________________________________________________________
protejata de ploaie, umiditate, precum si de orice alte conditii care ar putea cauza
deteriorarea. Materia prima trebuie sa fie expusa la lumina directa a soarelui numai
in cazul in care exista o necesitate specifica pentru acest mod de uscare.
Materia prima constand in plantele medicinale care urmeaza sa fie utilizata in stare
proaspata trebuie sa fie recoltata / colectata si livrata cat mai repede posibil spre
instalatia de prelucrare pentru a evita fermentarea microbiana si degradarea
termica. Materialele pot fi stocate prin refrigerare, in borcane, in cutii cu nisip, sau
folosind si alte masuri adecvate de conservare enzimatica, imediat dupa
recoltare/colectare si in timpul transportului catre utilizatorul final. Utilizarea
conservantilor trebuie evitata. Daca sunt utilizati, acestia trebuie sa fie in
conformitate cu reglementarile nationale si / sau regionale pentru
producatori/colectori si utilizatorii finali.
Uscarea
In cazul in care materia prima este pregatita pentru utilizarea in forma uscata,
continutul de umiditate trebuie sa fie mentinut cat mai scazut posibil pentru a
reduce daunele produse de mucegai si alte infestari cu alte microorganisme.
Informatiile privind continutul de umiditate corespunzatoare pentru materia prima
specifica pot fi accesate din farmacopei sau alte monografii autorizate.
______________________________________________________________________________
la foc indirect;
prin coacere;
prin liofilizare;
in cuptorul cu microunde;
Atunci cand este posibil, este necesara controlarea temperaturii si umiditatii, pentru
a evita degradarea principiilor active. Metoda si temperatura utilizate la uscare pot
avea un impact considerabil asupra calitatii materiei prime rezultate. De exemplu,
uscarea la umbra este de preferat pentru a mentine sau a minimiza pierderea culorii
frunzelor si florilor; trebuie utilizate si temperaturi scazute in cazul materiei prime
care contine substante volatile. Conditiile de uscare trebuie sa fie inregistrate.
In cazul uscarii naturale in aer liber, materia prima trebuie imprastiata in straturi
subtiri pe rame de uscare si amestecata frecvent. In scopul asigurarii unei circulatii
adecvate a aerului, ramele de uscare trebuie sa fie situate la o inaltime suficienta
fata de sol. Este necesara realizarea unei uscari uniforme a materiei prime pentru a
evita formarea mucegaiului. Trebuie evitata uscarea materiei prime direct pe sol.
Daca este folosita o suprafata de beton sau ciment, materia prima trebuie asezata pe
o prelata sau alte tesaturi corespunzatoare. Insectele, rozatoarele, pasarile si alti
daunatori, precum si animalele domestice, trebuie tinute departe de locurile de
uscare.
10
______________________________________________________________________________
Daca este posibil, sursa de caldura pentru uscarea directa (foc) trebuie sa fie
limitata la butan, propan sau gaze naturale, iar temperatura nu trebuie sa depaseasca
60 C.
Prelucrarea specifica
Conditii de prelucrare
11
______________________________________________________________________________
a permite separarea prin compartimentare sau prin alte metode a proceselor care pot
cauza contaminarea incrucisata, in special izolarea suprafetelor murdare de cele
curate;
a preveni expunerea directa la soare a sectiunilor specifice, unde este cazul. Zonele
de manipulare a materiilor prime:
ferestrele trebuie sa fie construite in asa fel incat sa evite acumularea impuritatilor,
sa fie prevazute cu plase impotriva insectelor;
12
______________________________________________________________________________
Sursa de apa:
gheata trebuie sa provina din apa potabila, trebuie sa fie produsa, manipulata si
stocata astfel incat sa fie protejata de contaminanti;
aburul care intra in contact direct cu materiile prime nu trebuie sa contina substante
periculoase pentru sanatate sau care pot contamina materia prima;
Efluenti si deseuri
Facilitati de igienizare
Facilitati de dezinfectare
Iluminarea
Trebuie ca spatiul sa fie prevazut cu iluminare atat naturala, cat si artificiala. Unde
este cazul, iluminarea nu ar trebui sa altereze culorile, iar intensitatea nu trebuie sa
fie mai mica de:
13
______________________________________________________________________________
Ventilarea
Stocarea deseurilor
Aceste spatii ar trebui sa fie proiectate in asa fel incat sa previna accesul deseurilor
provenite de la daunatori si sa evite contaminarea materiei prime, apei potabile,
echipamentelor si cladirilor
CAPITOLUL II
Materia prima
frunza (folium);
floarea (flores);
fructul (fructus);
samanta (semen);
14
______________________________________________________________________________
unui grup de substante cu aceeasi structura de baza, deosebindu-se prin natura unor
grupe de atomi (radicali);
In zilele noastre, cele mai folosite plante medicinale sunt cele cultivate in mod
controlat, in conditii prielnice cresterii, dezvoltarii si recoltarii lor. Se mai utilizeaza
insa si plantele medicinale din flora spontana, iar mai nou, culturi de tesuturi si
celule.
Colectarea (din flora spontana) sau recoltarea (din flora cultivata) - se face in
momentul in care organul vegetal sau chiar intreaga planta (in functie de
localizarea principiului activ) contine cantitatea maxima de principiu activ; poate fi
manuala, mecanizata sau se recurge la metode specifice.
corpuri straine organice: toate plantele sau partile altor plante decat cea recoltata;
astfel, la musetel sunt socotite drept corpuri straine organice florile altor specii de
musetel, de patlagina si de graminee, resturi de tulpini si flori de urda-vacii,
fragmente de nuiele, rogojini, paie etc.;
corpuri straine minerale: nisip, praf, pietricele, bucati de pamant; ele se amesteca
cu plantele cand recoltarea s-a facut cu diferite unelte, mecanic, sau cand plantele
recoltate au fost intinse pana la transportul lor in locuri nepodite sau
necorespunzator pregatite;
impuritati sunt si alte parti din planta medicinala decat organul recoltat; astfel, la
frunzele de afin, resturile de tulpini, ramurile sau radacinile constituie impuritati
precum si partile decolorate sau brunificate ale produsului respectiv.
15
______________________________________________________________________________
celular);
16
______________________________________________________________________________
depaseasca 30-35 C, iar pentru cele cu heterozide si alcaloizi este cuprinsa intre
o
50, respectiv 80 C.
Uscarea la soare. Aceasta este cea mai simpla si mai economica metoda, fiind
utilizata numai pentru anumite parti ale plantei ca: radacini, rizomi, scoarta,
muguri, fructe sau seminte, al caror continut este mult mai stabil, razele solare
neputand deprecia aspectul comercial al produsului. Direct in brazde se pot usca si
herba sau chiar frunzele unor specii, dar acestea numai in zone calde lipsite de
precipitatii si roua. In orice caz, uscarea direct in camp este intotdeauna insotita de
multe pierderi irecuperabile. De aceea, se practica uscarea pe platforme special
amenajate. In vederea utilizarii rationale a acestora, produsele supuse uscarii se vor
aseza pe rame suprapuse. Pentru evitarea pierderilor, atat ramele, cat si platformele
de uscare vor fi acoperite cu prelate, rogojini sau coli de hartie. Locurile de uscare
vor fi neaparat protejate de curenti de aer. In timpul uscarii produsele vor fi
permanent supravegheate si intoarse, pentru grabirea si uniformizarea deshidratarii.
Prin uscarea la soare foarte multe parti ale plantei se decoloreaza, deoarece razele
solare distrug repede clorofila din partile verzi si pigmentii galbeni din flori.
Uscarea la umbra. Metoda este cea mai raspandita in zonele cu conditii climaterice
instabile si mai ales in regiunile deluroase si montane. Pentru uscarea la umbra se
vor folosi podurile caselor, scolilor, orice incaperi goale, soproane, suri, magazii
etc. Aceste spatii vor fi in prealabil dezinfectate, varuite, curatite, reparate etc. si in
special se vor crea posibilitati de aerisire continua. Se recomanda ca intr-o incapere
sa se usuce un singur produs pentru a se evita amestecul si imprumutarea reciproca
a mirosului.
17
______________________________________________________________________________
ramana insa neschimbata. Frunzele raman verzi, florile isi pastreaza culoarea
naturala. Culoarea arata daca uscarea a fost facuta sau nu in mod corespunzator.
Produsul uscat trebuie manuit cat mai putin posibil, pentru ca se sfarama la cea mai
mica atingere, uneori pierzandu-si complet valoarea.
+10, +20 C), la presiune scazuta. Cantitatea de apa dupa uscare este apa de
constitutie si contribuie la mentinerea elasticitatii produselor vegetale. Este un
proces laborios, utilizat mai mult pentru obtinerea unor produse apicole (laptisor de
matca), plasma, hormoni.
Teoretic, un produs vegetal supus extractiei ar trebui sa fie cat mai bine maruntit,
pulverizat chiar, pentru a asigura o extractie cat mai eficienta.
Practic, un grad prea avansat de maruntire sau pulverizare are efecte negative prin
aceea ca ingreuneaza filtrarea sau favorizeaza extractia si a unor substante fara
interes, asa-numitele substante balast.
In continuare se executa o maruntire cat mai fina pentru a obtine pulberi ale caror
granule sa respecte conditiile de lucru impuse.
18
______________________________________________________________________________
Pulberile sunt preparate farmaceutice solide, alcatuite din particule uniforme ale
uneia sau mai multor substante active, asociate sau nu cu substante auxiliare; sunt
folosite ca atare sau divizate in doze unitare.
Pulberile se pot administra pe cale orala sau se pot aplica pe piele sau pe mucoase
(pudre).
Substantele foarte active se prepara sub forma de pulberi titrate (1:10 sau 1:100),
prin diluare cu lactoza uscata.
19
______________________________________________________________________________
Latura
Numarul
interioara a
Numarul
de
Diametrul
Grad de finete
ochiului
ochiuri
pe
sarmei
(in
sitei
centimetru patrat
milimetri)
(in milimetri)
I
fragmente mari
6,3
1292
2,5
II
fragmente mijlocii
4,0
3,18
1,6
III
fragmente mici
2,0
11,1
1,0
IV
pulbere groscioara
0,8
59,1
0,5
V
pulbere mijlocie
315
362
0,2
VI
pulbere semifina
0,25
595
0,16
VII
pulbere fina
0,16
1478
0,1
VIII
pulbere foarte fina
0,12
2500
0,08
IX
pulbere extrafina
0,08
5910
0,05
Observatie. Pentru pulberile la care marimea particulelor este mai mica decat
dimensiunea sitei IX se pot folosi si alte metode prevazute in monografia
respectiva.
20
______________________________________________________________________________
CAPITOLUL III
Flores Cyani sine receptaculis - formate din florile marginale ligulate (lobate) de
culoare albastra caracteristica. Sunt fara miros, cu gust dulceag, usor astringent.
21
______________________________________________________________________________
rame, cat mai rapid, deoarece uscarea inceata il decoloreaza; pe cale artificiala nu
se depasesc 35C, deoarece se produce brunificarea florilor.
Randamentul la uscare: din 3 4 kg flori la inflorescenta se obtine 1 kg si din 4 4,5 kg de flori tubuloase se obtine 1 kg.
Flux tehnologic
22
______________________________________________________________________________
Uscarea frunzelor se face la umbra, in poduri sau incaperi bine aerisite, pe rame sau
pe rogojini, hartie, in strat subtire de un rand de frunze. Pentru grabirea uscarii,
petiolul se despica in lung. Uscarea la umbra se face cu rezultate foarte bune si pe
sfoara, ca la frunzele de tutun. Frunzele sunt uscate atunci cand petiolul se rupe cu
zgomot.
23
______________________________________________________________________________
Valorificare: frunze
Flux tehnologic
24
______________________________________________________________________________
galben-bruna pana la brun-negru, uneori brune cu pete mai inchise. Fara miros sau
gust caracteristice.
25
______________________________________________________________________________
Valorificare: fructe
Flux tehnologic
26
______________________________________________________________________________
Materia prima: Herba Basilici - formata din tulpini si ramuri tinere acoperite cu
frunze de culoare verde, terminate cu sau fara inflorescente; florile au corola alba
sau alburie-roz cu tubul scurt, bilabiata. Mirosul este placut aromat, caracteristic,
gustul aromatic specific. De la busuioc se recolteaza partile aeriene ale plantei pana
la de 3 ori pe an. Recoltarea se face cu cutitul sau secera, la inceputul infloririi,
taindu-se planta la 8 - 12 cm de pamant.
27
______________________________________________________________________________
II. pentru produsul in stare proaspata destinat uleiului, conditiile tehnice de receptie
sunt identice ca la menta.
Flux tehnologic
28
______________________________________________________________________________
Materia prima: partea aeriana a cicorii (herba) - formata din partile aeriene ale
plantei recoltate in timpul infloririi. Frunzele bazale sunt lungi de 15 - 20 cm, late
de 1 - 5 cm, ovale, usor sinuoase pe margini si paroase pe fata inferioara (mai ales
pe nervura mediana); frunzele tulpinale sunt mai mici, lunguiete pana la lanceolate.
Antodiile sunt geminate (dispuse cate 2 alipite) sau aglomerate, cu flori ligulate de
culoare albastra, sesile sau scurt pedunculate. Culoarea este verde caracteristica.
Fara miros specific, cu gust amarui; radacina cicorii (radix) - formata din radacini
sau fragmente de radacini usor ondulate, cu striatiuni longitudinale, avand scoarta
subtire, un cilindru central neregulat (vizibil la lupa) delimitat de scoarta.
Exteriorul de culoare bruna-cenusie, interiorul alb-galbui. Fara miros caracteristic,
cu gust mucilaginos si amar.
29
______________________________________________________________________________
Flux tehnologic
30
______________________________________________________________________________
I. pentru produsul uscat format din tulpini si ramuri foliate, recoltat inainte de
inflorire:
31
______________________________________________________________________________
Flux tehnologic
32
______________________________________________________________________________
Materia prima: Herba Saturejae - formata din ramuri tinere cu frunze opuse, scurt
petiolate sau sesile, liniar-lanceolate, glabre, lungi de 1 - 3 cm, late de 2 - 5 mm, cu
marginea intreaga de culoare verde, cu flori mici de culoare alba-roz. Mirosul este
placut aromat, mai pronuntat prin frecare, gustul pronuntat aromatic.
33
______________________________________________________________________________
I. pentru materia prima formata din ramuri tinere, fara partea lignificata de la
baza:
34
______________________________________________________________________________
Flux tehnologic
Materie prima: fructus Coriandri - fruct glabru, globulos sau sferic cu diametrul
de 4 - 5 mm, cu carpofor intreg si doua mericarpe (achene) concave la
35
______________________________________________________________________________
partea comisurala si convexe la partea exterioara, de cele mai multe ori unite.
Fiecare mericarp este prevazut cu 5 coaste primare longitudinale, flexuos ondulate
si 4 coaste intercalate pronuntate si crenelate. In partea superioara a fructului se
observa stilopodul. Fructele au culoare galbena sau galben-maroniu deschis.
Mirosul si gustul la fructele uscate este aromat, caracteristic, placut. La cele verzi
dezagreabil. In scop medicinal se utilizeaza tulpinile cu frunze (Coriandri
aetheroleum) si fructele (Coriandri fructus), din care se extrag uleiurile volatile
care contin monoterpene aciclice.
Reglarea combinei se face prin incercari repetate pentru a evita frecarea fructelor si
spargerea lor.
36
______________________________________________________________________________
Flux tehnologic
37
______________________________________________________________________________
38
______________________________________________________________________________
Valorificare: flori
39
______________________________________________________________________________
Flux tehnologic
Inainte de livrare, fructele de fenicul trebuie conditionate pentru a elimina din ele
corpurile straine. La conditionare cu selectorul se folosesc site in
40
______________________________________________________________________________
Valorificare: fructe
Flux tehnologic
41
______________________________________________________________________________
Materia prima: flori (flores Calendulae cum receptaculis) - formate din antodii
uscate de culoare galben-portocalie inconjurate de bractee verzi, fara peduncul;
miros slab aromat, gust amarui sarat; flori (flores Calendulae sine receptaculis) -
Dupa uscare, se ambaleaza imediat in lazi speciale pentru a evita decolorarea lor,
care are loc in contact cu lumina. La florile cu antodii ofilite se detaseaza mai usor
florile ligulate, deci se poate realiza o cantitate mai mare de flori ligulate, intr-un
timp mai scurt.
42
______________________________________________________________________________
produsul Flores Calendulae cum receptaculis este format din inflorescente fara
peduncul; nu se admit inflorescente scuturate de flori ligulate si corpuri straine
organice;
produsul Flores Calendulae sine receptaculis este format numai din flori
ligulate:
Valorificare: flori
43
______________________________________________________________________________
Flux tehnologic
44
______________________________________________________________________________
Uscarea se face in locuri umbroase si bine aerisite (magazii sau poduri), sau
0
artificial la o temperatura de 35 C. Se obtine o recolta anuala cuprinsa intre 3500 6000 kg plante proaspete sau 900 - 1500 kg iarba uscata.
Valorificare: iarba
Flux tehnologic
45
______________________________________________________________________________
pubescenta si glanduloasa, cu tubul aproape drept. Labiul superior este bilobat, cel
inferior trilobat cu lobii obtuzi. Nuanta florilor difera de la albastru-violaceu pina la
albastru-deschis. Mirosul este placut, aromat, iar gustul usor amarui.
46
______________________________________________________________________________
distilarea in apa si cu aburi - in cazan sub materia prima se pune apa. Aburi trec mai
intai prin apa si apoi prin materia prima din care preiau uleiul volatil;
distilarea cu aburi - materia prima se pune in cazan uscat, fara apa. Aburii sunt
produsi in afara cazanului in instalatii speciale si se introduc direct sub materia
prima.
maximum 5% impuritati (tije tulpinale peste 5 cm, dar nu mai lungi de 10 cm);
Valorificare: flori
47
______________________________________________________________________________
Flux tehnologic
Materie prima: Planta erbacee anuala glabra, cu miros caracteristic; tulpina atinge
130 cm in lungime; frunzele alterne, de 3 - 4 ori penat-sectate, cu segmente
48
______________________________________________________________________________
Organe recoltate:
Recoltarea in diferite faze ale vegetatiei, in functie de cerinte:
fructe mature.
Valorificare
fructe de marar;
frunze de marar.
Flux tehnologic
49
______________________________________________________________________________
Materia prima: frunze petiolate (folium Menthae piperitae) - petiol lung pAna la 1
cm si paros pe partea inferioara. Au limbul oblong-lanceolat, acuminat, lung de 3 8 cm si lat de 1,5 - 3 cm, inegal dintat pe margini, de culoare verde-inchis pe partea
superioara, mai deschisa pe cea inferioara, uneori cu nuante rosietice. Pe ambele
fete frunzele au peri mici, setiformi, cu numeroase glande. Mirosul este fin,
patrunzator, specific, iar gustul este aromatic, puternic, lasand in gura senzatia de
racoare placuta.
Uscarea frunzelor de menta se face pe hartie alba, rogojini, panza de sac sau pe
rame, intinse intr-un strat subtire (un rand de frunze), in incaperi, poduri, soproane
sau la soare. In timp de 5 - 6 ore, intre orele 10 - 17, frunzele de menta se usuca
aproape complet la soare. In incaperi uscate dureaza 5 - 6 zile, cu conditia
asigurarii unei bune ventilatii. In timpul uscarii la umbra stratul de frunze se va
intoarce de 2 - 3 ori in prima zi si cate o data in urmatoarele trei zile. Intreaga
cantitate de frunze uscate la soare in cursul unei zile se depoziteaza seara intr-un
strat subtire de cca. 5 cm in incaperi, pe rame, rogojini, prelate, hartie alba, panza
de sac, unde se continua cu uscarea inca una-doua zile.
50
______________________________________________________________________________
Produsul este bine uscat cand frunzele isi pierd elasticitatea si cand prinse intre
doua degete nervura principala se rupe cu zgomot. Iarba in stare proaspata recoltata
se transporta si se asterne intr-un strat subtire de 5 - 8 cm direct la soare, pe
rogojini, prelate, rame etc. Uscarea dureaza 1 - 2 zile (dupa ora 19 ramele cu iarba
se strang si se adapostesc, urmand ca a doua zi, dupa ce roua s-a ridicat, sa se
expuna din nou la soare), timp in care se usuca in proportie de 70 - 75%. In
continuare uscarea se face in poduri, intr-un strat de 10 - 15 cm, unde produsul se
lasa inca 3 - 4 zile. In timpul uscarii direct la soare stratul de iarba va fi intors de 2 3 ori pe zi, pentru o uscare cat mai uniforma. In poduri sau alte incaperi acest lucru
nu se mai face pentru a nu scutura frunzele.
In afara uscarii mixte, care grabeste mult terminarea operatiunii, cultivatorii pot
usca iarba de menta numai in poduri, in strat subtire de cca. 5 cm. Uscarea in
poduri poate dura 8 -12 zile, timp in care produsul va fi intors zilnic o singura data,
in primele 5 zile. Ea poate dura si mai mult daca timpul este rece sau noros. In
general, dupa 15 septembrie durata de uscare se prelungeste cu 50 - 100%, timp in
care trebuie acordata o deosebita asistenta tehnica, pentru a evita innegrirea
produsului.
Randamentul la uscare, atat pentru frunze cat si pentru partile aeriene ale plantei:
din 4 6 kg rezulta 1 kg produs uscat.
Conditiile tehnice de receptie prevad urmatoarele:
proprietatea
CALITATE
CALITATE
CALITATE II
SUP.
I
-lungime minima
5
4
sub 4
51
______________________________________________________________________________
-impuritati, maximum
1,5
2,5
5
-frunze
brunificate,
decolorate,
1,5
5
10
maximum %
-corpuri
straine
organice
1
2
4
%maximum
-corpuri
straine
minerale
0,5
1
2
%maximum
pentru partea aeriana proaspata (Herba Menthae recens), recoltata pentru ulei,
produsul nu va contine cotoare (tulpini mai lungi de 10 cm inainte de ultima
ramificatie), iar corpurile straine se scad cantitativ si valoric din totalul cantitatii
(portiunile de planta atacata de rugina nu se considera corp strain);
pentru partea aeriana uscata (Herba Menthae) nu se admit ramuri si tulpini fara
frunze, la impuritati nu se va depasi maximum 5% frunze brunificate si maximum
3% tulpini mai groase de 2 cm, corpuri straine organice - maximum 2% si minerale
- maximum 1%, pierdere prin uscare - maximum 13%.
52
______________________________________________________________________________
Flux tehnologic
53
______________________________________________________________________________
Valorificare: seminte
Flux tehnologic
54
______________________________________________________________________________
Dupa recoltare se face predarea in cel mai scurt timp la centrul de preluare, chiar in
ziua recoltarii; daca nu este posibila predarea in aceeasi zi, se va pastra produsul in
strat subtire, pentru a nu se incalzi.
La centrul unde se face preluarea, musetelul trebuie vanturat si strecurat prin ciurul
mecanic sau manual care are 2 site confectionate din tabla groasa de 1-1,5 mm: cea
superioara cu ochiuri de 11 mm, iar cea inferioara de 7 mm. Prin aceste operatii se
urmareste eliminarea ierburilor, impuritatilor, resturilor de pamant, separarea
musetelului pe loturi, cat si racorirea produsului. Pe sita superioara raman florile cu
peduncul lung, buruienile, resturile de pamant si alte corpuri straine. Prin
55
______________________________________________________________________________
sita inferioara trec capitulele nedezvoltate, bobocii si pulberea (florile tubulare care
s-au desprins de pe capitul), deci produsul corespunzator este cel ramas pe sita
inferioara.Pulberea se usuca separat.
Pastrarea produsului pana la uscare se face in incaperi bine aerate, umbrite, intinse
in strat sub 10 cm grosime pe ciment sau pe pamant batatorit si umezit cu
stropitoarea.
Uscarea florilor de musetel se poate face pe cale naturala sau pe cale artificiala,
aceasta din urma fiind recomandata in situatia unor cantitati mari. Pe cale naturala,
capitulele de musetel selectate de impuritati se usuca intr-un strat subtire pe hartie,
rame, saci, prelate, la umbra in incaperi sau poduri si soproane bine curatate si
aerisite.
Cand timpul este calduros, uscarea dureaza 4 - 5 zile. Cand este frig si timp noros,
durata de uscare ajunge la 7 - 8 zile. Nu se recomanda uscarea musetelului la soare
deoarece se reduce simtitor continutul in ulei eteric si azulen.
56
______________________________________________________________________________
Valorificare: flori
Flux tehnologic
57
______________________________________________________________________________
Materia prima: frunze (folium Plantaginis lanceolatae) - sunt de forma alungitlanceolata, ascutite la varf, cu petiol subtire si lung, cu nervuri paralele mai vizibile
pe partea inferioara, lungi de cca 20 cm si late pana la 4 cm, cu marginea intreaga
sau indepartat denticulata, paroase pana la glabrescente cu petiolul lanat, paros de
obicei. De culoare verde specific, cu pete brune rezultate din uscare in proportie de
maximum 10%. Fara miros specific, cu gust acrisor amarui.
Se admite si amestecul de frunze din cele trei specii (Folium Plantaginis species)
care are elementele specifice de identificare descrise la caracterele de recunoastere
ale plantei pentru fiecare specie in parte.
impuritati frunze total brunificate - maximum 4% (restul pot avea pete brune
rezultate din uscare - maximum 10%) si resturi din tulpina florala - maximum 4%;
58
______________________________________________________________________________
II. pentru folium Plantaginis species care este format din frunze provenite de la
oricare din cele 3 specii descrise, se admit:
impuritati - frunze total brunificate - maximum 10% si resturi din tulpina florala maximum 1%;
Flux tehnologic
59
______________________________________________________________________________
Materia prima: frunzele (Folium Melissae) recoltate in timpul infloririi. Ele sunt
petiolate, ovoide, cu varful obtuz, usor cordiforme la baza, dintate pe margini, lungi
de 5 - 8 cm, late de 4 - 5 cm, cu nervatiunea reticulat proeminenta pe suprafata
inferioara, de culoare verde mai inchisa pe suprafata superioara, acoperite cu peri
albi si scurti si mai deschisa la culoare pe suprafata inferioara. Au miros si gust
aromat, placut, de lamaie.
La cerere sau pentru obtinerea uleiului volatil se poate utiliza ca materie prima si
partea aeriana recoltata la inceputul infloririi: Herba Melissae.
Deoarece frunzele se innegresc usor daca nu sunt puse la uscat, aceasta operatie se
va face cat mai repede, pe rame in straturi subtiri, acestea asezandu-se in poduri
bine aerisite, soproane, camere incalzite. La uscarea artificiala nu se va depasi
temperatura de 30C, deoarece se pierde un procent mare de ulei eteric.
60
______________________________________________________________________________
Randamentele la uscare:
II. pentru partea aeriana, produsul va fi format din tulpini foliate verzi (cele
brunificate nu se admit) recoltate inainte de inflorire:
maximum 5% impuritati (tije tulpinale peste 5 cm, dar nu mai lungi de 10 cm);
Valorificare: frunze
61
______________________________________________________________________________
Flux tehnologic
62
______________________________________________________________________________
Materia prima: frunze (Folium Salviae) alungit ovate sau lanceolate, mai rar
eliptice, lungi de 2 - 8 cm si late de 0,5 - 3 cm, cu baza rotunjita sau cuneata, mai
rar usor cordiforma. La baza frunzele au uneori doi lobi mici arcuati sau rotunjiti.
Marginea limbului este fin dintata, uneori aproape intreaga. Frunzele bazale si
mijlocii sunt petiolate, iar cele superioare sesile, reticulat si penat nervate; pe partea
inferioara si pe partile proeminente ale partii superioare frunzele sunt des albicios
paroase cu peri pluricelulari, fini, ce le confera un aspect general verde-argintiu.
Mirosul este caracteristic, gustul aromatic amar.
Frunzele se usuca imediat in podurile caselor sau alte incaperi bine aerisite. Cand
recoltarea are loc toamna, uscarea pe cale naturala este mai greu de facut, intrucat
frunzele se innegresc; in aceasta situatie sunt bune incaperile incalzite sau
uscatoriile. Frunzele se astern in straturi si se intorc din cand in cand. Pe masura
uscarii straturile se pot ingrosa. Pe cale artificiala se usuca la temperatura de 30 40C. Din 4 kg frunze crude se obtine un kg frunze uscate. Pe o rama de uscat se
pot aseza 1 - 1,5 kg frunze. Inainte de ambalare frunzele uscate se pun in incaperi
curate, uscate, bine aerisite si se lasa in gramezi pentru a absorbi umiditate din
incapere, apoi se cern prin site pentru inlaturarea prafului.
63
______________________________________________________________________________
Valorificare: frunze
Flux tehnologic
64
______________________________________________________________________________
Materia prima: Fructus Sorbi sau Baccae Aucupariae sunt fructe false,
globuloase, ovate, rar elipsoidale, de 8-10 mm in diametru, negre. Semintele sunt
alungite, ascutite, rosietice.
65
______________________________________________________________________________
Conditiile tehnice de receptie admit pentru produsul format din fructe fara codite
(Farmacopeea Romana-FR):
impuritati - maximum 3% fructe innegrite, fructe imature maximum 1%, alte parti
din planta maximum 3%;
Valorificare: fructe
66
______________________________________________________________________________
Flux tehnologic
67
______________________________________________________________________________
Metode de uscare:
uscarea plantelor legate in forma de buchet si atarnate pe sarme, sfori etc.; in acest
caz, plantele se pun la uscat mai lungi, iar dupa uscare se taie la lungimea necesara,
indepartandu-se astfel partea unde au fost legate si care de obicei se degradeaza,
mucegaind;
Valorificare: frunze
Flux tehnologic
68
______________________________________________________________________________
extremitatea superioara un mic rest din tulpina aeriana; la interior este uneori
lacunos si septat. Radacinile sunt fin ramificate, lungi de 6 - 12 cm, groase de 2 - 3
mm, cilindrice, fin striate longitudinal. Rizomul este de culoare galbena-bruna pana
la brun la exterior si albicios la interior. Radacinile sunt de culoare brun-inchisa,
brun-galbuie sau cenusiu-bruna. Mirosul materiei prime este caracteristic, de acid
valerianic, gustul dulceag, aromat, putin amar.
Partea aeriana se taie de la colet, dupa care radacinile se curata de pamant prin
scuturare, se pun in cosuri de nuiele, se spala bine intr-o apa curgatoare, intr-un
timp cat mai scurt posibil pentru a nu-si pierde calitatile. Printr-o verificare atenta
se indeparteaza resturile de tulpini si frunze netaiate, resturile de pamant ramase
intre radacini, rizomi si resturile de radacini innegrite.
69
______________________________________________________________________________
Pentru uscare rizomii se asaza in poduri de case, soproane sau incaperi bine
aerisite, intr-un strat de numai 5 cm. Pe o rama de 1 x 0,70 m se asaza 2 kg rizomi
in stare proaspata. Radacinile fiind foarte fragile, nu se intorc in timpul uscarii.
Conditiile tehnice de receptie admit pentru produsul format din rizomi cu radacini
(Farmacopeea Romana-FR):
Valorificare: radacini
70
______________________________________________________________________________
Flux tehnologic
71
______________________________________________________________________________
Bibliografie
72