1232016 Posromul dota Bucures 0 dversiane comintonistaeriminal- len Cola Pogromul de la Bucuresti - o diversiune cominternista criminala Publicat de Ton Coje in Holocaust, Legionari in eteritate pe 21.01.2016 | 1 comentariu Comemorarea unei minciuni sfruntate: ,Pogromul” de la Bucuresti = Cine pe cine? - Propun pentru 0 asemenea discutie cele dou’ citate de mai jos ca premize impartiale fata de partile angajate in disput: legionarii si evreil care it declaré pe legionari criminali, teroristi anti-semiti, fascisti aflafi in solda lui Hitler etc. Prima conventie de colaborare intre comunisti si regimul ANTONESCU s-a incheiat pe 11 ianuarie 1941, prin mijlocirea Servicului Secret de Informatii - SSI, reprezentat de comisarul POPOVICI si de CONSTANTIN DAVID, care reprezenta Partidul Comunist din Romania (PCdR). Prin aceasta conventie, Partidul Comunist se angaja si participe la evenimentele din 21-24 ianuarie 1941 prin actiuni anarhice in cartierele evreiesti, alaturi de politisti, derbedei si hoti. Comunistii si-au respectat angajamentele, aducand astfel, o importants contributie la consolidarea regimului Antonescu, cu aceasta ocazie. Participarea comunistilor Ia devastarea cartierelor evreiesti din 20-23 ianuarie 1941 este, ins’, si astazi un utabu” pentru istoria PCR. $i nu intelegem de ce.” (Viadimir Alexe, in ,Romania liber" din 3 septembrie 2003) ‘»Partidul Comunist a trimis la Moscova un raport despre modul cum s-a desfsurat evenimentele in leg’tura cu rebeliunea (din ianuarie 1941, n.n.) si devastirile magazinelor, aratand cd aceasta poate fi consideraté ca o prima incercare de revolutie din RomAnia(s.n.) cu sprijinul partidului, intrucét majoritatea Corpului Muncitoresc Legionar sunt aderenti de stanga.” (Din volumul de documente publicat de Arhiva National sub titlul Partidul Comunist din Roménia in ani celui de al Doilea Razboi Mondial din 1939-1944, Bucuresti 2003) hp toneoja.rabolocausti-romaniafpogrom-dela-bucurest-o-divesiune-comintrnsta- criminal wns1232016 0 dversiuno comintornisteriminal- lon Coa Desigur, dezvaluirea facut’ de dl, Vladimir Alexe, ca si documentul publicat de Arhiva National’, sunt abia la ‘inceputul carierei lor, o carier pe care nu ne e greu s& ne-o imagin&m, Personal resimt cu satisfactie confirmarea pe care acest documente o aduc celor aflate de mine in urma cu aproape patru decenii, de la Petre Jutea si Simion Ghinea, Abia ji cunoscusem, pe Jutea il stiam din vedere si mi-era tare antipatic, mai ales din pricina cdtorva indivizi dubiosi pe care Juea fi avea deseori in preajma. Cel putin pana la acea data, cand am facut cunosting. Asa c& am luat tare pe ,domn profesor”: = Ati fost legionar? = Sunt legionar! A venit raspunsul de peste masé, rasunator, de s-a auzit in tot holul cel mare de la Athenée Pallace. Raspuns din care intelegeam c& individul isi asuma in totalitate ispravile legionarilor. Asa c& am continuat, aproape impertinent: ~ Si cu evreii ce ati avut de ati omorit 120 de oameni nevinovati?! = Legionarii nu au ucis niciun evreu!, s-a pronuntat Jutea cu voce si mat inalt. Si de aici a inceput 0 lunga discutie in trei, reluat8 mereu si mereu adaugité, cu argumente noi, parte din ele descoperite de mine, spre satisfactia celor doi camarazi, Traiesc acum sentimentul c& ajung azi la capatul acelor discutii, punéndu-le punct, cici probele adunate sunt arhi-suficiente pentru a conchide cu exact aceleasi cuvinte cu care s-a deschis dezbaterea noastr’: ,Legionarii nu au ucis niciun evreu!” Faptul c& , evenimentele” din ianuarie 1941 au fost opera colaborérii dintre evrei, evreii comunisti, si Serviciul de Informatii Secrete al lui Eugen Cristescu, si totul sub inalt’ obléduire deopotriv’ moscovitd si berlinez, are greutate atat de mare incdt pe cei mai multi ji va obliga sé-si revizuiasc& total perceptia asupra fenomenului legionar. Motive temeinice ar fi avut ei si pnd acum, dar le-au ignorat, fiecare cu cine stie ce pretext. Deloc onorabil! Cazul, bundoard, al celor care s-au pronunfat vreodat public asupra legionarilor, pentru a-i blama si ninfiera” - acesta este cuvintul cel mai folosit in publicistica antilegionar’, si care au avut in mana cartea doctorului FLOR STREJNICU, intitulata ,,Legionarii si evreii”, publicat pe la mijlocul anilor ‘90. Pentru orice ititor, cu atét mai mult pentru orice cercetitor ,mai mult sau mai putin onest”, pentru orice cititor profesionist, asadar, aceast3 carte demonstreazé limpede dou’ lucruri: 1) Legionarii nu au fost antisemiti; 2) Legionarii nu sunt vinovati de uciderea de evrei, inclusiv a celor 120 de evrei din ianuarie 1941. Teze extrem de surprinzitoare, pe care nimeni (sau aproape nimeni) nu le-a comentat, aga cum nici cartea insisi nu a stamit reactia fireasc& a publicistilor romani! fi includ printre publicistii romani si pe colegii evrei, in frunte cu Zigu Ornea sau Andrei Cornea, cei doi fiind deja vestiti pentru antilegionarismul lor, ag zice funciar, ca s-o parafrazez pe Lya Benjamin. L-am si intrebat pe Zigu Ornea dacd a citit cartea vrednicului de laud’ doctor FLOR STREINICU — 0 citise. $i am intrebat mai departe de ce nu-i face crtii o recenzie nimicitoare, demonstrénd, cu argumentele sale, ale evreilor, absurditatea celor doud teze mai sus enuntate. De ce nici macar nu pomeneste de existenta acestei cfrti?! ...Mi-a dat un rspuns baiguit si paralel, adic& pe aléturi cu intrebarea... A scdldat-o, ca si- n alte ocazil! Fortnd lucrurile, cnd mi s-a ivit ocazia, am incercat si cu Andrei Cornea o discutie despre legionari, cat au fost ei de antisemiti. $i am constatat ci feciorul fostului meu decan nu cunostea deloc subiectul... Cea ce nu-| ‘impiedicase si clameze in public oroarea sa inversunatii fata de CApitan si camarazil acestuia. Nu stia, bundoara, c& legionarii, cand au ajuns la Putere in septembrie 1940, printre primele masuri luate a fost aceea de a desfiinta cateva dintre legile antisemite concepute si promulgate de Carol al II-lea. Vi vine a crede, onorabili cititori?. Insist, pentru c& prea sunt multi cel care 1l injurd pe legionari fra si cunoascd ceea ce le este foarte usor sé afle, hp toneoja.rabolocausti-romaniafpogrom-dela-bucurest-o-divesiune-comintrnsta- criminal an.1232016 Posromul dota Bucures bundoaré faptul c& legile antisemite care au functionat in perioada 1939-1944 sunt (si) opera lui Carol al I-lea, deci si a Lupeascdi, vestita evreic8. Subliniez aceasté informatie care lipseste din mintea a 99% dintre istorii si formatorii de opinie din Roménia: primele legi antisemite au aparut i legionarii, cand au venit la putere, au abrogat o parte din aceasta legislatie antisemita. 0 dversiane comintonistaeriminal- len Cola De ce oare publicistii evrei, din Romania si de aiurea, se feresc si recunoascé acest adevir, veritabil paradox pentru necunoscatori? $i mai ales de ce se feresc sé puns in circulatie aceasta informatie? La ce le foloseste aceasta perpetua calomniere a legionarilor? ‘Andrei Cornea ~ probabil cel mai inversunat detractor al legionarilor, nu cunostea nici detaliul c& pe la sfirsitul anilor 30, cdnd s-a tinut la Nurnberg un congres international antisemit, legionarii, invitati de organizatori, au refuzat ,onoarea” de a se considera antisemiti, A.C, Cuza $i ai sai s-au recunoscut antisemiti si au participat cu entuziasm! ...Si mai pot fi amintite si alte situatii in beneficiul aceleiasi teze: legionarii nu au fost antisem! ‘Asa_se face c& atunci cénd Lya Benjamin s-a pomenit scriind in ,Dilema” despre ,antisemitismul funciar si doctrinar al legionarilor” m-am bucurat c& am prins-o din nou cu ocaua mic’ si am somat-o, public, s publice in »Dilema” textul legionar, doctrinar, prin care se vadeste acest vestit antisemitism legionar! Nici pana azi tovarasa Lya nu a produs vreo dovads despre amintitul si mutt-pomenitul antisemitism legionar funciar! Adici nu a reusit identifice textele legionare care sA instige impotriva evreilor, si-i deféimeze sau altceva si: ‘Am cutat aceste dovezi (macar una!) si in cértile scrise de Zigu Ornea - evreul cel mai informat asupra subjectului, sin-am gisit! Repet, cai jincercdrile_de_cosmetizare’ a acestui antisemitism legionar, Drept care, cdnd |-am intainit pe Zigu Ornea, in sara blocului, la lift, kam chestionat: unde in crtile domniei-sale pot gsi dovada antisemitismului legionar? Mi-a réspuns cam asa: ,Asa ceva - adicd anti-semitismul legionarilor, nu mai trebuie demonstrat! Nu sunt de ajuns cei 120 de evrei ucisi de legionari in timpul pogromului?!” ite c& nu sunt de ajuns! Mai intai pentru c3 pogromul nu prea a fost pogrom, ci diversiune bine organizatd de evrei, de evreii comunisti, in ticSloasa colaborare cu Eugen Cristescu, seful serviciilor secrete, diversiune la care singurii legionari participanti, nu putini si toti cu cimasi verde pe ei, erau la fel de legionari ca insusi mai sus Pomenitul Cornea, tatal sau ful! Tot un drac., Adicd la ,rebeliune" politia a arestat o sumedenie de persoane turbulente imbracate cu cdmaga verde, care s-au dovedit mai apoi, in timpul anchetei, ci sparsesera ei geamiuri la pravallile evreiesti sau chiar sparseserd si c&teva capete mai ,perciunate”, dar legionaril aceia s-au dovedit c8 nu erau ...legionari, ci lumpen proletari deahizati inlegionari, majoritatea tigani, din specia canaliei din uliti. Dupé discutia cu Petre Jutea si Simion Ghinea, in care acestia si-au prezentat argumentele, pentru mine atat de neasteptate, potrivit c&rora in ianuarie 1941, dar si altminteri, legionarii nu au omorit nici un evreu, am inceput s& fiu mai atent cu studiile, comentariile si informatiile privitoare la rebeliunea legionara, la relatiile dintre legionari si evrel. Cu acest interes am citit si romanele lui DRAGOS PROTOPOPESCU, un scriitor pe care nu ne putem permite sé-I facem uitat la nesarsit. Este primul si cel mai autentic post-modernist din literatura noastra, Poate fl omologat si pe plan european, in beneficiul protocronismulul. Ei, bine, in romanul Fortull 13 este descris primul val de arestéri, operate dupa asasinarea lui I.G. Duca, arestari de tineri intelectuali adunati cu arcanul de prin biblioteci si redactii. Printre tinerii ,huligani” se numard si un personaj cu totul neasteptat: legionarul evreu, foarte multumit de compania camarazilor legionari in lagarele carliste, Ba, mai mult, pirintil si, in mahalaua evreiascd din Vacdresti, sunt foarte mandri ci flacdul lor impartlseste aceeasi soartd cu ,baletil”. Se pare c& ,baletlI”, cum II se spunea legionarilor, erau priviti cu mult hp toneoja.rabolocausti-romaniafpogrom-dela-bucurest-o-divesiune-comintrnsta- criminal aswas00%6 Posromul dla Bucur simpatie si de domnisoarele evreice, astfel cB sunt consemnate si cteva cupluri alcdtuite dintr-un legionar si o evreicd. In cartea Legionarii nostri am semnalat cazul cunoscutului scriitor Mihail Sora, care, ca legionar incepator (sic!), a considerat c8 unui legionar nu-i este ingéduit s& indrageascd 0 evreic’, ba s& se mai si cdsatoreascd cu ea, cea ce |-a dus la un impas sufletesc din care n-a avut iesire pan’ n-a intervenit Capitanul si a luminat, explicandu-i c& intre a fi legionar si a te insura cu 0 evreicé si a avea copii cu ea nu este o incompatibiltate, 0 ,nepotrivire de caracter” ireconciiabila. Si la interventia Capitanului, a lui Corneliu Zelea Codreanu, Mihail Sora, legionarul Mihail Sora, s-a csatorit cu aleasa inimii sale. intémplator, 0 evreicd. Ulterior, Minail Sora si-a reconsiderat orientarea politic’, dar asta este alta poveste. 0 dversiane comintonistaeriminal- len Cola Se citeazé si cazul unor cépetenii legionare pe care imprejurarea c& erau c&satoriti cu evreice nu i-a impiedicat si urce in ierarhia legionard... Ba unii chiar si pe Cpitan il banuiesc de ascendenta evreiasc3. Am studiat oaresicat problema si, din pacate, nu se confirma. De ce zic ,din p&cate"? Pentru c& dacé ar fi asa, dacd intr-adevar unul dintre p8rintii sau bunicii CSpitanului ar fi fost evreu, atunci critica sa adusa rolului nefast jucat de ,masoneria iudeo-bolsevica” s-ar intelege mai bine c& nu-i vizeazi pe toti evreii, asa cum detractorii s8i incearca si fixeze pozitia Capitanului, ca dusman ireconciliabil al evreilor, adic al tuturor evreilor. Nimic mai fals: adversitatea legionara, ca si-n cazul lui Eminescu, nu s-a indreptat spre evrei, in general, ca neam sau rasa, ci a vizat anumite categorii de evrei: mai intii (1)evreii afacerilor veroase, in mod special evreii din oligarhia financiara, care se indeletniceau cu coruperea politicienilor roméni si, mai ales, a insusi regelui Carol al II-lea, intretinand astfel dezastrul provocat in Roménia de un politicianism desantat, impropriu numit democratie. Cealalta categorie © alcdtuiau (2) evreii comunisti, agenti ai bolsevismului, ai Moscovei, dusmani neimpacati ai Roméniei Mari. Alaturi de comunisti, in perfect’ complementaritate, au actionat si actioneaz’ evreii sionisti, aparent adversaril.. Citez in acest sens din articolul Unde sunt huliganii?, publicat de Alexandru Francu in 1952 in revista legionard winsemnari”: ,fn Migcarea Legionara antisemitismul nu a fost o esenta doctrinara, ci un accident circumstantial. Legionarii nu au fost antisemiti pentru ca i-ar fi considerat pe evrei ca pe o rasa inferioara (ca Hitler), nici pentru cA ar fi vrut si pedepseasca in contemporani crima de deicid, perpetuats de stramosii din Iudeea, ci pentru ci, intr-o faz extrem de delicaté a evolutiei noastre ca natiune, ne-am lovit de o masa alogen’, recent venitS, neasimilat (asimilabil&? Poate, nu stim), opaca Ia aspiratiile neamului, sistematic si cu exces de zel partizana a cotropitorului strain, si producitoare cu abundenté de indivizi obtuzi, dar insolenti,(s.n. I.C.) printre care cu predilectie se recrutau anumiti gazetari, aga de responsabil provocarea, intretinerea si exacerbarea sentimentului antisemit, de care tot ei erau pri mai galagiosi a se plange.’ E interesant ce serie acelasi autor, dup a proape 60 de ani, adicé deunazi, la 94 de ani, intro corespondenta cu subsemnatul: ,Aréti de ce nu poti sa fii antisemit. Asijderea eu am intdinit un evreu extraordinar care literalmente mi-a salvat viata. Mai mult, mi-a facilitat (indirect) cariera universitard. Mi-a deschis direct drumul cStre Buenos Aires. Un evreu care, la Paris, se intdlnea cu mine si cu Cioran si ne cdnta ,Sfantd tinerete legionar&” si stia Carticica sefului de culb pe dinafard. Un evreu care s-a sinucis pentru o chestioune de onoare: il chiema Licd Krakauer sau Cracanera. $i cele trei evreice care, in epoci diverse, mi-au descoperit tot tezauru! de amor si dedicatie de care femeile sunt in stare. $i comoara de literaturé beletristic3, evrei ce mi-au incdntat adolescenta: Stefan Zweig, Iakob Wassermann, Franz Kafka, Lion Feutwangler $i altil. Totusi ma init si azi profuziunea de nume evreiesti in filmele americane.” wLegionarii nu au ucis n evreu!” Acuzatille de crim, de crime inflorStoare, aduse legionarilor, sfarsesc prin a se rasfrange asupra tuturor romanilor hp toneoja.rabolocausti-romaniafpogrom-dela-bucurest-o-divesiune-comintrnsta- criminal 481232016 Posromul dota Bucurest—0dversiune comirtrnst eriminalé- lon Coja si, intr-un fel, asupra fiingei umane, in general. Ca om si ca roman, afland motivele pentru care unii dintre noi contest crimele din ianuarie 1941, puse de toat& lumea pe seama legionarilor, inclusiv masacrul dezmatat si desucheat de la Abator, ma simt dator s& caut, s8 aflu si s& réspandesc adevarul despre legionari, care este © parte din adevarul despre roméni! Despre fiinta umana! Mai ales daca acest adevar contrazice ceea ce ntoata lumea stie” si se intoarce in favoarea legionarilor, a ideii de demnitate umana! Evreii, fiind si ei oameni (nu au incotro si trebuie s& accepte!), in mod logic trebuie s8 se bucure si ei, s se bucure la fel ca si romanii, daca se va afla cineva si le dovedeasca cilegionarii nu au omorit nici un evreu! S8 afli cé un capitol important din Istoria infamiei umane trebuie sters, acesta este un motiv de satisfactie pentru toat& lumea, si in mod deosebit pentru urmasii victimelor presupuse. Si, intr-adevar, am intalnit evrei care au primit cu interes si cu plicere, chiar cu sperant, speranta c& se va confirma aceasta ipotez, aceast informatie, aceasta veste, bund vestire! Reactionand astfel in modul cel mai firesc. R&mane de inteles, de explicat si apoi de respins reactia bizar’, nefireasc3, a acelor evrei, cu totul alti, dar si a unor romani, care nu se bucurd, ba chiar se supara cumplit si te fac tinta celor mai ciudate si dure acuzatii dacé sustii sau chiar demonstrezi c4 legionarii nu au ucis nici un evreu! Nu le convine nicicum! De ce? Dénd acestei intrebari un rspuns provizoriu, deci incomplet, am avea in vedere dou’ motive. Mai intai firea omeneascd, a unora, care se despart cu greu de idei si incredintari la care au tinut si tin mai departe, fiindu-le greu s8 accepte cd s-au inselat, ci s-au lsat pacaliti, prostiti. Ei iau ca pe o jignire personala solicitarea cuiva de asi schimba aprecierea asupra unor persoane sau evenimente pe care le-au blamat sau elogiat pan’ acum. Mai ales dacd au facut-o in public, cu beneficii de prestigiu, profesionale sau de alta natura. Alt motiv ii priveste pe cei interesati si-i compromita pe legionari si s8-i fac& uitati, eliminati din existenta fizici, dar si din manualele de istorie si de politologie. Un astfel de interes a existat indeosebi la vremea respectiva, cind legionarii au oferit publicului un model de comportament in contradictie deplina cu felul de a se manifesta in viata politicd al altora, al celorlaiti, evrei si ne-evrei deopotriva. Cine nu cunoaste eforturile sincere ale legionarilor de a se comporta ireprosabil sub aspect moral si juridic, nu va putea si inteleaga animozitatea starnita de legionari in toata lumea politic’, romAneasca i international, o lume atat de corupta, de criminala in esenta ei! Politicienii nostri de azi sunt fericiti s8 repete sloganul ci intre politic’ si etic& nu este de conceput o legaturs de compatibilitate, cu aceast’ vorb’ netrebnicd acoperindu-si nerusinarea si hotiile, minciunile, demagogia, La fel gandeau si politicienii de odinioar’. Or legionarii tocmai asta si-au propus, si dovedesc’ c& atat politica, cat si comertul (vestitul comert legionar!), se pot face in demnitate si onestitate, fr niciun rabat la legile lui Dumnezeu! Succesul pe care |-a avut un asemenea program idealist, donquijotesc, s-a datorat talentului organizator si pedagogic al CSpitanului. Dar si altor factori. Important este c8 pe acest program Miscarea legionar’ a ajuns in zece ani la un milion de membri, iar in urma alegerilor din toamna lui 1937 trebuia s8 intre la guvernare, Tot in 1937, cu ocazia funeralilor ,Iui Mota si Marin®, acesti un milion de legionari au facut 0 demonstratie de fort, de coeziune sufleteasc’ si de disciplin’ care a blgat in r&cori oligarhia politic’, fécndu-i s’ priceapd c& pe lume a apirut o formul& nou’ de gandire pollticS, a aparut un adversar radical diferit de intreaga clasii politic’, un adversar capabil s8 spulbere institutille ridicate pe minciund si insel&ciune, in primul rand acele instituyii care mimau democratia si legalitatea. Carol al Il-lea si acoltii s8i din tar& si din str8indtate au primit astfel un avertisment de o gravitate maxima. insisi Hitler si Musolini, in ateismul lor stupid si nduc, au inteles c& ‘nu pot fi pe lung durata in aceeasi barc’ cu legionaril, Astfel c& impotriva legionarilor s-a urzit un complot la care si-au dat mana toate fortele Raului, din Romania si din Europa. Deopotriva Aliati si fortele Axei au descoperit cat de incomod’ va fi Miscarea legionar’, atat ca adversar, cat si ca aliat. Complotul impotriva legionarilor a fost expresia unui consens european. Consensul clasei politice internationale, direct vizat& de anti-politicianismul legionar. A existat si o component evrelascé a acestul complot, deloc neglijabllS. A fost cumva si cea mal importanta? ‘Asa s-a ajuns la situatia ca asasinarea C3pitanului, din ordinul regelui Carol al I-lea, s8 se produc& numai dupa ce acesta, cu prilejul unui turneu prin marile capitale ale Occidentului, a primit acceptul sau ordinul (1) marilor lideri ai planetei. Ultimul cu care s-a consultat a fost Adolf Hitler... La céteva minute dup ce a inchelat discutia cu cancelarul nazist, Carol al II-lea a trimis in tar ordinul de asasinare a ,,CSpitanului” Corneliu Zelea Codreanu, La hp toneoja.rabolocausti-romaniafpogrom-dela-bucurest-o-divesiune-comintrnsta- criminal 51232016 Posromul doa Sucurast—0dvesiane comirtrnst criminal - lon Cola fel, in asasinarea lui Nicolae Iorga, inscenata astfel incat s cad3 pe seama legionarilor, si-au dat concursul agenti ai Moscovei si ai Marii Britanii, infiltrati in Miscare, Tar ultimul act, ,rebeliunea legionar’", i-a coalizat impotriva legionarilor pe liderit evrei din Romania, pe agentii britanici si sovietici, debarcarea legionarilor de la guvernare survening in urma acordului si sprijinului dat de acelasi Adolf Hitler... Acestia au rémas toti mai departe asociati in opera mediatic’, propagandisticd, de calomniere permanent’ a Miscarii Legionare. Eliminarea si distrugerea legionarilor fiind unul dintre putinele puncte de interes comun ale celor mai sus pomeniti. Demonstratia (sau ipoteza) c& legionaril, in ianuarie 1941 sau altcdndva, nu au ucis nici un evreu, nu inchele discutja, subiectul, Subiectul nu se rezuma la legionari. Dezvaluirea faptului cA evreii comunisti au colaborat cu Servicille Secrete conduse de Eugen Cristescu pentru a crea diversiunea numita ,pogromul legionar antisemit” sau ,rebeliunea legionara” din ianuarie 1941, ne obliga s8 aprofundam si prestatia , victimelor”, ‘incercdnd sa pricepem resorturile acestui comportament evreiesc, aiuritor de imoral. Legionarii, care niciodat’ nu au ezitat si-si asume in modul cel mai deschis si mai ,cavaleresc” asasinatele politice infaptuite (vezi cazul Duca, Stelescu sau Célinescu, precum si Jilava), au sustinut mereu c3 nu au nici un amestec in ceea ce s-a intimplat la Abator (dacd se va fi intmplat ceva) si in celelaite ,locatii” unde au fost inregistrati evrei ucisi in ianuarie 1941, ucisi zice-se fard alt vin8 decat aceea cé erau evrei! Dar acei evrei, implicati in cele ce s-au petrecut atunci, nu mai sunt acum deloc niste ,evrei nevinovati", niste victime inocente, ci a venit momentul si le masur’m cu toatd atentia vinovatia, ca un revers logic al medaliei: dac3 legionarii nu au ucis pe nimeni in ianuarie 1941, cine r3spunde pentru imensa suferint3, pe toate planurile, cu care legionarii_au_plitit diversiunea iudeo-romAneascd a Iui Eugen Cristescu & Constantin David si nemernicii lor acolit aceasté not de plat infinit mai incdrcata decat tot ce au suferit evreii din partea romnilor de-a Jungu! intreaii lor convietuiri cu romAnii E greu si dovedesti ci nu ai facut 0 crim. Nu-ti poti dovedi nevinovatia decét intr-un singur fel: spulbernd dovezile si probele pe care le prezint& acuzatia de crima. Or, cei ce i-au acuzat pe legionari de uciderea celor 120 de evrei nu au adus Ia politie, la Parchet sau in instant nicio proba in sprijinul acestor acuzati Si asta in primul rand pentru cdevreii nu au reclamat nici ta politie, nici la Parchet producerea binecunoscutelor asasinate. Astfel ci nimeni in 1941, deci niciun legionar, nu a ajuns sf fie anchetat, acuzat, judecat sau condamnat pentru vreunul dintre cei 120 de evrei ucisi la ,,rebeliune’ Acuzatiile impotriva legionarilor, cum c& au ucis 120 de oameni, s-au produs numai in presi si felurite publicatii, c&rti etc., la radio si la TV, in mass media agadar. in felul acesta tot ce ar fi avut de sous in_apirarea lor legionarii dacé ar fi fost anchetati i i la politie sau de justitie a ramas s-o spun Eu de aceasti replied, niciodat publicat, am auzit prima oard prin anil ‘70, la cafeneaua de la Athenee Pallace, lar cel mai multi romani nu au avut niciodat’ ocazia s& afle cu ce argumente legionaril se pot apira de acuzatia de pogrom, pogrom antisemit, cu 120 de victime, basca pagubele materiale! Dar despre legionari, cum c& au ucis 120 de evrel in fanuarie 1941, aflim din cea mai fraged& pruncie sini se repet aceast basnd ca un adevar afat deasupra oricdrel discutit Stratagema, trebuie s8 recunoastem, a fost subtilé si eficient’, c&ci, dacd se (cea reclamatie la politie sau la Parchet, aranjamentul dintre Sigurant8 si Comunitatea Evrelascé risca s& fle descoperit. Interventia polltiei sau a procurorilor ar fi insemnat cercetarea caz cu caz a fiecSrui asasinat, a fiecSrui cadavru, identificarea martorilor posibili, a primilor suspecti etc. insemna interventia avocatilor pe care i-ar fi angajat legionarii, accesul acestor avocati la probatoriul incriminator etc. O asemenea procedur3 nu ar fi deranjat decdt pe asasini dac& crimele ar fi hitptencoja.rahelocausti-romaniafpogron-dola-bucurest-o-dvesiuno-cemintornsto-criminalal ans.1232016 Posromul dota Bucurest—0dversiune comirtrnst eriminalé- lon Coja fost ,normale", ,regulamentare”, Dac ins3, asa cum presupunem, ba chiar sustinem si dovedim, mortii aceia din januarie 1941 nu au fost morti adevarati, morti autentici, nu au fost evrei impuscati in timpul ,rebeliunii”, ci cadavre din timp stocate la morga pentru a fi folosite intr-o vast diversiune, atunciinitiatorii diversiunii nu aveau 8 se teamé decét de un singur lucru: ancheta politiei, a procuraturii, interventia justitiei. Asa se si explic8 graba cu care au fost inhumate cadavrele cu pricina, fn plus, s-a stiut bine c& dupa ,,rebeliune” legionarii vor fi alungati de la guvernare, cei mai multi vor fi arestati sau siliti s& fuga in Germania. Haituiti, dispersati, timorati si diabolizati de toat presa, legionarii nu au avut nici energia si nici mijloacele prin care s8 raspundé atunci, pe loc, noianului de calomnii, dintre care uciderea celor 120 de evrei constituia acuzatia cea mai spectaculoas’, cu ponderea emotional cea mai mare. Deoarece nimeni nu i-a chemat pe legionari in fata justitiei sé raspund3 pentru oribilele lor crime, acestora nu le mai rmanea decat s r3spunda prin presi... Or presa... Adic3 nu le mai rmanea nicio sansé la stabilirea adevarului. fn felu! acesta opinia publica a fost mereu si neincetat asaltatd de o singura variant despre cele petrecute in ianuarie 1941: teza vinovatiel criminale a legionarilor, tez8 sustinut’ atat de autoritati, cat si de victime: comunitatea evreiasca! Replica legionara nu s-a auzit niciodat’! Tar nici de rostit legionarii nu au rostit-o prea des, Atéta cat 2 fost a circulat numai oral si cu mare fereala, cdci a le lua apararea legionarilor a devenit foarte rapid un delict penal sau moral dintre cele mai aspru pedepsite, Astfel c bietul roman a ajuns si creadi ci toatd urzeala acelor zile ticdloase reprezinta adevarul, tristul adevar cd printre romani s-au putut naste si criminal atat de nenorociti ca legionarit. Cel mai mult i-a paralizat ins pe legionari buna credint3, constiinta nevinovatiei, increderea in Judecata cea inalté a Dumnezeiri, in dreptatea care, mai devreme sau mai tarziu, Ii se va face. A sosit acel ceas? Se apropie? Nu cumva este prea tarziu?. Sunt unul dintre putini romani care au avut ocazia s& aud8 , replica” legionar8, Am primitto de la Petre Tutea ca raspuns la nedumerirea mea: ce motiv ati avut ca sé omoriti evrei nevinovati, numai pentru cd erau evrei? Asa am aflat ci dupa rebeliunea legionard au fost arestati, judecati si condamnati cateva mii de legionari. Printre ei chiar si elevi de liceu, adic& minori. Unii legionari au fost condamnati la moarte si executati. Legionarii condamnati la detentie, daci au apucat si fie g&siti de 23 august 1944 in temnit, acolo au rimas pana in vara lui 1964, implinind astfel 24 de ani de inchisoare batuti pe muchie! De la Petre Tutea detin informatia, pentru mine nducitoare la acea dat, cum cS niciunul dintre legionarii arestati in ianuarie 1941 nu a fost acuzat pentru uciderea macar a unui singur evreu dintre cei 120 de evrei! Este o informatie usor de verificat in mod exhaustiv(sic!). Cat am putut am verificat-o si eu: nu am aflat de niciun legionar acuzat in justitie de crima {in zilele ,Rebellunii”. Ce s8 insemne aceast’ abtinere a justitiel, a politiei si a Parchetului de a se autosesiza macar?! Ce si Insemmne faptul c& cellalti evrei, rude ale victimelor sau lideri ai comunit8tii evrelesti, nu au cerut justitiel s8 fac’ dreptate, si identifice in persoand asasinii?! Desi cartea Pe marginea prdpastiei”, scoas& de subalternil lui Eugen Cristescu, prezenta uciderea celor 120 de evrei ca pe o crim abominabil’, in Justitie nu s-a instrumentat nici o acuzatie de omucidere. Este socant ca 120 de persoane s& fie ucise, ziua in amiaza mare, in inima Europei, in timp de pace, si nici unul dintre autori asasinatelor s& nu fie identificat si nici macar cSutat! Asa ceva nu s-a mai intimplat decét in... decembrie 1989! Din picate, cu un numér de victime de zece, doudzeci de ori mai mare! Si tot asa, fSr8 s& fle nimeni condamnat pentru uciderea unei victime anumite. Ce a fost in decembrie 1989 stim cu tot: 0 vastd, iresponsabilé si criminal diversiune! Nu ,revolutie”, cum se pronunt& abracadabrant noua Constitutie (vezi art. 1), ci ,lovitur de stat”, cum au numit-o toti oamenii seriosi, jn frunte cu secretarul general al PSD, Cozmin Gus, si cu insusi Virgil Mgureanu. S& fi fost si ,rebeliunea” legionaré o ,lovitur’ de stat”, 0 diversiune? Se prea poate, si este ipoteza care se potriveste cel mai bine faptelor cunoscute. Din perspectiva acestei suspiciuni, c& totul a fost 0 diversiune, se intelege foarte bine de hp toneoja.rabolocausti-romaniafpogrom-dela-bucurest-o-divesiune-comintrnsta- criminal m81232016 Posromul doa Sucurast—0dvesiane comirtrnst criminal - lon Cola cercetare mai serioasi a faptelor. Cui_nu_i-a_convenit si se faci ancheta profesionisté_a imprejurdrilor in care au fost ucisi cei 120 de evrei?, Mai sunt si alte asemanari intre ianuarie 1941 si decembrie 1989: participarea evreilor comunisti. Mai corect numiti, evreii cominternisti, evreil aflati in solda Moscovel. De la Moscova s-a intors Silviu Brucan in toamna lui 1989, ca un al doilea Constantin David, cu ultimele decizil: cum sa fie judecati sotti Ceausescu, cine s8 fie presedinte, prim ministru etc. De la Moscova a primit Constantin David revolverele si cimasile verzi, tip legionar, cu care au fost dotati ,legionarii” din ianuarie 1941, care au atacat si incendiat pravaili si case evreiesti. Parte dintre acesti ,legionari” au fost arestati atunci. A fécut parte din ,replica” lui Petre Tutea & Simion Ghinea gi informatia c& dup’ ,rebeliune” s-a constatat c3 dintre cei 3000 de legionari arestati numai 300 erau legionari adevarati, ceilalti find derbedei si infractori pe care cineva ~ ghici clupercd cine?, il imbracase in cSmasa verde si le diduse drumu! in haitd prin cartierele evreiesti. Cu ani in urmé, in ,Roménia Mare", i-am adresat Eminentei Sale Rabinului Alexandru Safran o scrisoare deschisi, prin care ii ceream lmuriri suplimentare legate de declaratia sa, fScut intr-un interviu televizat, cum c3 a doua zi dup rebeliune Comunitatea Evreiascé, it s8-i adune toti evreii ucisi de legionari toti, citez ,inainte ca autoritatile 63 intervind”. De ce atita grab, rabi?! De ce ati impiedicat astfel cercetarea criminalistic’ sa stabileasc’, caz cu caz, detalille pe seama cirora si poaté fi identificati criminal, autorul fiecdrui omor?! Comunitatea Evreiascd s-a aratat astfel complet dezinteresaté s& afle cine anume |-a ucis pe fiecare dintre cei 120 de evrei! Un astfel de dezinteres incalcd toate legile Talmudului si toate traditille evreiesti! Unde mai pui ci fiecare evreu ucis avea o familie, copii, frati, parinti, si nici mAcar acestia nu s-au ardtat curiosi si-I stie la fat pe cel care i-a ucis fiul sau fratele! Vreau s& spun c& familiile evreilor ucisi de legionari nu s-au aratat supirate sau indignate nici de pasivitatea Justitiei si nici de nepasarea liderilor evrei, a insusi Marelui Rabin Alexandru Safran! Pe acest subiect am cerut explicatii si lui Nicolae Cajal, in urm& cu vreo 10 ani, dar domnia-sa nu a putut si-mi ofere o motivare logic a acestui comportament evreiesc atat logic, de ne-evreiesc, de inuman! Caci, nota bene, nici dup’ 23 august 1944, cand evreil nu aveau nici un motiv sé fie timorati in fata autoritatilor, nu s-a fécut nimic pentru a-i identifica, dintre mille de legionari, multi deja aflati in detentie, pe cel care au ucis, -au ucis pe cel 120 de evrel! La fel cum nici micar familile evreilor ucisi si batjocoriti la Abator nu au cerut redeschiderea cazului, a anchetei, a proceselor. ‘Avem in jurul nostru, in Roménia si pretutindeni in lume, nenumérate dovezi potrivit cSrora comportamentul uman normal determing rudele victimelor s8 meargi pan in panzele albe cu pretentia, cu dreptul si cu nevoia lor de a afla cine anume este asasinul! Traditile evreiesti as zice c& sunt printre cele mai categorice in aceast’ privint! De unde deci atta dezinteres fat de cel care la Bucuresti, in 1941, au ucis nu 1(un) evreu, ci 120(una sut& doudzeci)?! Inclusiv din partea lui Simon Wiesenthal si a Serviciului su, atét de exersat tn identificarea asasinilor de evrei, ne-am fi asteptat la un gest, o actiune. Cum se face c&, in general vorbind, Romania nu a_oferit_ lui Simon Wiesenthal nici_un motiv si caute pe plaiurile mioritice vreun_asasin_sau prigonitor de evref Evident, e ceva putred si necurat in aceasté ,rebeliune”! Iar documentele pe care ni le ofera dl. Viadimir Alexe $i Directia Arhivelor Nationale fac suficient’ lumina ca s& conchidem, in acelasi timp cu Petre Jutea: .Legional nu au ucis nici un evreu”! Dar o asemenea concluzie ne pune imediat dinaintea unei intreb&ri noi: dac& nu legionarii, atunci cine i-a ucis pe cei 120 de evrei Dacd nu legionarii, atunci cine i-a ucis pe cei 120 de evrei? hitptencoja.rahelocausti-romaniafpogron-dola-bucurest-o-dvesiuno-cemintornsto-criminalal ais.1232016 Posromul dota Bucurest—0dversiune comirtrnst eriminalé- lon Coja Faptul cd in januarie 1941 comunistii evrei, prin Constantin David, incheie o intelegere cu Serviciul de Informatii Secrete condus de Eugen Cristescu si aflat in subordinea Guvernului Ton Antonescu, intelegere prin care comunistii, deci si evreil, se angajau s& participe la dezordinile si tulburarile din 21-23 ianuarie 1941, vina pentru aceste farddelegi urmand sa fie pus’ in seama legionarilor, ridic’, acest fapt, 0 problema extrem de importanta: care este adevarul despre cei 120 de evrei omor in timpul rebeliunii? Caci, asa cum am vazut, este foarte probabil, este aproape o certitudine, c3 legionarii, intr-adevar, nu au ucis nici un evreu, nici in ianuarie 1941 si nici altcdndva, Avem, in acest sens, 0 multime de semne i indicii, si avern, mai ales, documentul: intelegerea semnat’ de Constantin David si de comisarul Petrovici. Acest document nu a fost, contestat de nimeni din Comunitatea evreiascai... Cum n-a fost contetat nici raportul comunistilor evrei trimis la Moscova imediat dupii evenimentele pe care acesti evrei le consider revolutie, nicidecum pogrom sau rebeliune legionara! Asadar, atunci cine i-a omorit pe vrei, cei 1207 Prima ipoteza: evreii au fost ucisi de cei care au organizat rebeliunea ,legionara”, adica de Politie, de Servicile Secrete si de evrell care, ca majoritari in activul Partidului Comunist, nu puteau si nu participe la actiune: devastarea cartierelor evreiesti si tot ce mai urma sa se intémple in conformitate cu intelegerea dintre evreil comunisti si servicille secrete... Este, desigur, ipoteza cea mai putin verosimili intre oameni cu judecatd normali: cei 120 de evrei au fost ucisi de... evrei, de comunistii evre! Fireste, 0 formulare atat de categoricd ar trebui nuantata, cea ce ins’ n-ar schimba prea mult datele problemei: cigasii propriu-zisi se vor fi aflat printre hotii si banditii pe care i-a pus la treaba Politia, pe unii eliberandu-i din arest sau din inchisoare in acest scop. Dar planul, scenariul dupa care s-au petrecut aceste crime, a fost unul cunoscut si aprobat, dac nu cumva si conceput, de lideril evrel, evrell comunisti, de teapa lui Constantin David. Cu acordul acestora s-a produs ,progromul"! Lor li se adreseazi reprosul lui Matatias Carp, cum ci din indolent sau cu dinadinsul (1) nu au luat din vreme vreo masura de paz, dacd nu a avutului, cel putin a vietilor omenesti!” Asadar, nu este deloc exclus ca evreil comunisti si din conducerea Comunitatii, care au batut palma cu Serviciul de Sigurant’, s8 aib& pe constlintS viata unor evrei ucisi ,de bandele ucigatoare $i jefuitoare”, bande angajate de ,evreii comunisti si din conducerea Comunitatii evreiesti.." Ipotez halucinant’, dar nu si absurd’, dacé esti destul de informat ca s&-ti dai seama c& nu ar fi prima oar’ cind mintea bolnav’, diabolic& (am numit in acest fel boala, maladia) a unor lideri evrei a conceput o asemenea stratagems: pentru a putea acuza de antisemitism pe cineva - 0 grupare, o comunitate sau un popor intreg, se pune la cale vandalizarea unor lcasuri evreiesti, sinagogl de preferint, cimitire, muzee, pr&vaili etc., molestarea violent a unor evrel nevinovati sau chiar uciderea de evrei, iar autorii crimelor rimandnd neidentificati, se iveste un bun prilej de a se formula o acuzatie impersonal, in mas8, la adresa Intregii comunit&ti: legionarii ~ romani deci, au ucis 120 de evrei in ianuarie 1941! Nu legionarul Costicd si legionarul Miticd i-au ucis pe evreii Sloim si Strul, c&ci, adusi in fata cercet8rii penale, Costic’ si Miticd ar putea dovedi c& tn ziua rebeliunii se aflau la Sucea- va, unde se tinuse in acele zile o Important reuniune national a tuturor prefectilor legionari! Ci , legionari”, Migcarea Legionard i-a ucis pe Sloim si Strul, astfel c& asasinatele ies din sfera de interes a Justitiei si devin capitol de istorie, incheiat si pecetluit, la care nu mai avem nimic de ad&ugat sau de schimbat! Nici Miscarea Legionars nu se poate apira, atéta vreme ct acuzatile nu sunt la persoand, ci la adresa intregii MiscSri legionare, c&ci, juridic vorbind, ar trebui s8 dovedeasc’ ce a fScut flecare legionar in acele zile, Dac& acuzatia ar fi fost fScut la persoané, in termeni juridici, ai Codului Penal, diversiunea s-ar fi vdit, Cci ar fi intervenit dreptul la apdrare al individului, drept care, din pScate, nu se acord8 i colectiv. Sunt mai multi autori care consemneaza asemenea stratageme, executate de strategii evreimii, De altfel, insusi Vechiul Testament (spre deosebire de cel Nou!) poate fi citit si ca un mic tratat de diversiune si manipulare, stabiling, astfel, 0 traditie biblicd, talmudic8, milenar& pentru smecheria criminal& din ianuarie 1941. Pot fi citate si atestari mai recente: Roger Garaudy, dac& mi-aduc bine aminte, consemneazé explozia de la sinagoga centralé din Damase, in urma céreia au murit cBteva zeci de evrei nevinovati. Azi se stie c8 bomba a fost pus’ de evrei, de lideri evrei, care incercaser& in zadar, de ani de zile, s8-i conving’ pe evreii din Siria s& emigreze in Israel. Ca si le bage bine in cap c& patria lor nu este Siria si c& niciodaté nu vor putea convietui cu arabil, explozia de la sinagog’ s-2 dovedit foarte convingdtoare pentru evreii din Damasc. intr-o istorie a terorismului, antic si modern, evreii se hp toneoja.rabolocausti-romaniafpogrom-dela-bucurest-o-divesiune-comintrnsta- criminal ans.1232016 Posromul dota Bucures inscriu cu un numér impresionant de priorit&ti, Nu intémplator au luat cele mai multe Premii Nobel pentru Pace... 0 dversiane comintonistaeriminal- len Cola A doua ipoteza: cei 120 de evrei ucisi in lanuarie 1941, cu totii sau miecar o parte, au fost, de fapt, niste cadavre din timp pregatite, pastrate anume la rece si folosite la momentul oportun, adic aruncate pe strazile orasului si prin p&durile limitrofe, pentru a fi fotografiate si a putea justifica, astfel, acuzatia de omor in masé, de pogrom, adusi legionarilor, roménilor, Cu aceast’ ipotez3 concord’ mai multe fapte: 1) Cadavrele gisite si fotografiate la fata locului sunt remarcabil de despuiate, complet, amintind de tinuta nfegulamentara” a cadavrelor depozitate la morga: nici urma de imbraciminte. Explicatia dat’, cum cd se vor fi ‘inghesuit tiganii sau insisi legionarii s8-i dezbrace pe morti de paltoane, haine, pantaloni, ghete etc., nu prea tine, ci mortii aceia au stat aruncati in zpadi numai cateva ore, Dezbricati de tot ce puteau avea pe ei, inclusiv de izmene! 2) Declaratia data de marele rabin Alexandru Safran la Televiziunea Roméné: ,.A doua zi dupa rebel am miscat repede si, inainte ca autoritatile sé poata interveni, am adunat toate cadavrele evreilor ucisi de legionari si, pan seara, le-am inmormintat!” Deciaratie cludat’d, care starneste o serie de nedumeriri, drept pentru care i-am cerut Eminentei-Sale céteva deslusiri, intr-o Scrisoare Deschisa, amintita ‘mai sus. Nu am primit nici un raspuns, cea ce imi ingaduie s& fantazez de capul meu: dacd aga s-au petrecut, lucrurile, cum se explicd fotografille oficiale, publicate in cartea ,Pe marginea prapastiei”, unde sunt infatisate cadavrele victimelor, mereu complet despuiate, intinse pe mesele de la morga, de la Institutul Medico-Legal? E de neinteles cum si cénd au mai ajuns cadavrele si la IML, dac’ Alexandru Safran, a doua zi dupa rebeliune, s-a miscat repede si, inainte ca autoritatile s& poaté interveni, a adunat toate cadavrele si, pénd seara, le-a inmormintatl... Una din doud: ori declaratia marelui rabin este corecti (eu inclin s& cred c& este corect8) si atunci fotografille sunt trucate, facute inainte de a fi aruncate cadavrele prin p&durile bucurestene, ori fotografille sunt cinstite si atunci marele rabin este in defectiune. Numal c& rabinul Safran nu face deloc impresia unui om care nu stie ce vorbeste, Eminenta-Sa nu avea nici cum s8 uite o intmplare pe care, suntem siguri, a povestit-o de nenumarate ori, vreme de 50 de ani! Astfel c& uitarea este greu si fi intervenit in acest caz. $i de unde atunci nepotrivirea intre declaratille rabinului Safran si fotografille publicate de Eugen Cristescu? Simplu: Alexandru Safran, dup’ 60 de ani de la evenimente nu mai realizeazi faptul cS prin declaratia sa vadeste cAt de mincinoase au fost fotografiile cu pricina, Precum $i rapoartele emise de acelasi Institut. (A se vedea In acest sens si cunoscuta declaratie a lui Petre Pandrea cu privire la cadavrele evreilor de la Abator. Potrivit lui Petre Pandrea, cunoscut ca adversar al legionarilor, fotografie cadavrelor de la Abator au fost fScute cu cateva sSptméni inainte de rebeliune...) ‘Ar mai fi de luat seama gi la ipoteza 3 rabinul Alexandru Safran nu a fost in cunostint& de intelegerea dintre evreii comunisti si Eugen Cristescu (mai trziu e foarte probabil c& a aflat). El povesteste corect si cinstit ce stie cB a fcut el, (8 niciun gAnd le restul povestirii, Dar in acest caz te miri de rabin, fost senator la acea dat, c& nu si-a folosit renumele si autoritatea pentru a cere pedepsirea criminalilor, Cum s& ne expliciim t&cerea rabinic’, vecind cu nesimtirea, lipsa sa de reactie la odioasele crime?! in fine, si o a treia variant8: (3) fotografille de le morga sunt corecte, nu sunt trucate sau ,retusate”, numai c& au fost fécute inainte de rebeliune! fn acest caz nu mai minte nimeni sau, mai corect spus, minte toatd lumea! Si rabinul - care se face c& nu stie de cadavre, c& fuseser’ pregatite din vreme si trecuser’ deja pe la Morga, si mint si cel de la IML zicdnd c& fotografille au fost fScute dup’ ,rebeliune” De ce trebuiau ingropate cu asa mare graba cadavrele, inainte de a fi cercetate si expertizate criminalistic? Simplu: ca s& nu se poat constata de vreun neavenit - ziarist sau politai ori procuror, avocat etc., c& mortii cu pricina aveau ceva vechime, nu erau proasp8t impuscati. © minim& anchet juridic8 sau medical& ar fi descoperit imediat 0 serie de contradict si nepotri cu versiunea oficialé a evenimentelor. Toate ipotezele de mai sus, pentru a fi luate in serios trebuie raportate la realitatea cea mai impundtoare si pe care nimeni nu o poate contesta c&ci s-a consumat, este fapt: lipsa de reacti hp toneoja.rabolocausti-romaniafpogrom-dela-bucurest-o-divesiune-comintrnsta- criminal wis.1232016 Posromul dota Bucures crimele sivarsite in ianuarie 1944. Nici macar pentru vestitele si oribilele crime de la Abator comunitatea evreiasc nu a cerut identificarea si pedepsirea asasinilor. Nici la data rebeliunii, nici dupa 23 august 1944, Iar ce este si mai cludat, nici una dintre rudele si nici unul dintre apropiatii celor 120 de evrei ucisi nu au avut de exprimat vreo nemultumire fata de incapacitatea Justitiel romanesti de a solutiona mécar unul din cele 120 de cazuri de omucidere!... Comportamentul evreilor este cu totul inexplicabil in termenii pe care nisi propune versiunea oficial a evenimentelor. Cea ce ar dovedi ci aceasta versiune este falsi, este o... di-versiune! 0 dversiane comintonistaeriminal- len Cola in aceste conditii, si nu fie cu suparare ci ajungem s& formulam ipoteze atét de neasteptate. Atat de ofensatoare pentru victime, daci ramanem in cadrul versiunii oficiale. Din pcate ipotezele noastre, volens- nolens, intra in contradictie cu aceast versiune si, in general, cu tezele propagandei anti-legionare. Dar nu si cu faptele!... Iar fapta cea mai impozanti ca fort’ de argumentare este faptul - il mai spunem o data si-! vom repeta la nesfarsit, ci evreii nu au reclamat niciun legionar si nu au chemat in judecaté pe nimeni pentru uciderea celor 120 de victime ale asa-zisului pogrom din Bucuresti, 21-23 ianuarie 1941. Un truc clasic: cadavre din vreme pregatite Trucul cu cadavrele, din vreme pregatite pentru a fi oferite fraierilor drept dovezi ale comportamentului criminal al adversarilor - in cazul de fat8, al legionarilor, este azi destul de cunoscut. S-a clasicizat intre timp. L-au folosit si la Timisoara, in decembrie 1989, organizatorii ,revolutiei” roméne, aruncénd pe str&zile oragului zeci de cadavre cu care au stérnit oroarea si indignarea roménilor, Celebrele cadavre aduse de la Timisoara la Bucuresti si arse la Crematoriu din ordinul Elenei Ceausescu erau cadavre f&r& identitate, nimeni nu [-a revendicat pe acei morti, lar anumite informatii duc la concluzia c& bietele cadavre isi fcuserd stagiul de asteptare la morga din Timisoara si alte spatii de depozitare frigo, din Romania si din Ungaria... Sau din Serbia, De ce nu?! Dac Elena Ceausescu ar fi avut putin’ minte, ar fi fEcut caz de acest detaliu si ar fi dat in vileag faptul 3 (0 parte dintre) mortii de la Timisoara nu erau victime ale represiunil, ci aveau un rol important, dinainte stabilit, in scenariul ,revolutiei” din decembrie 1989. Din p&cate, nici in acele momente dramatice sotii Ceausescu nu au renuntat la cosmetizarea realitatii, dupa vechiul nav bolgevic. Prima lor grij& a fost si ascunda cé la Timisoara au fost victime, Parte dintre ele, probabil, autentice. Dar restul Dac autoritatile ar fi prezentat cu toat’ ,transparenta” evenimentele de la Timisoara, romani ar fi inteles c& au de-a face cu o diversiune si s-ar fi solidarizat cu ,conducerea de partid si de stat”. Aga ins&, romanii au simtit c& din nou sunt mintiti de autoritatj si, chiar fr8 s8 cunoase’ adevrul, au actionat impotriva guvernantilor. La declansarea si desfésurarea revolutiel trucate din decembrie 1989 un rol important be avut UDMR-ul, adicé iredentismul maghiar. indeosebi la Timisoara. Zic UDMR pentru c& aceast’ organizatie exist’ dinainte de 1989 si sigur a participat la ,evenimentele” din decembrie 1989. in mod deosebit a avut un rol la Timisoara, aléturi de diversionistii s8rbi. Pe rugi nu-i mai punem la socoteal8, au fost pretutindeni si cei mai multi. R&mAne de stabilit vreodaté cine anume s-a ocupat de cadavrele ,prelucrate” de la Timisoara: sArbii sau ungurii? Ce este sigur este c& ulterior, in evenimentele care au urmat celor din decembrie 1989, s-a recurs din nou la trucul cu mort&ciuni. Prima oar’ in martie 1990 la Targu Mures, cu ocazia conflictului ,interetnic” din data de 15, zi national pentru maghlarimea de pretutindeni. fn onoarea acestel ile UDMR, probabil cu sprijinul Budapestel, a procurat din timp 18(optsprezece) cadavre, le-a ambalat in straie unguresti si alte semne ale identitatii nationale unguresti inconfundabile, si s-a pregatit s& le posteze undeva unde s& fie gisite de presa international, special convocats in pr pentru evenimentele senzationale ce urmau si se produc, cadavrelor respective rezervandu-l-se rolul de vedet8 a bélciului udemerist. Asadar cadavrele au fost imbarcate intr-un camion basculantd si au pornit spre locul convenit, unde urma s& fie descércate la o margine de p&dure, spre a se constata astfel c& ,legionarii” romani au fost reactivati dup§ decembrie 1989 si uciseser& din nou, cu aceeasi bestialitate, de data asta niste bieti maghiari, a cBror unicd vind era c& erau maghiari... intru totul aidoma evreilor din ianuarie 1941! hp toneoja.rabolocausti-romaniafpogrom-dela-bucurest-o-divesiune-comintrnsta- criminal 18.1232016 Posromul dota Bucures A apirut pe ecranele televizoarelor si primul prim ministru evreu din istoria Romaniel si, la curent cu ce urma si se intémple, a pasat dinainte toat& raspunderea pe seama legionarilor, despre a cdror reactivare a avertizat cu toaté seriozitatea... Pregatind astfel terenul pentru ca legionarii s8 poarte raspunderea si pentru cele 18 cadavre Importate de la Budapesta, dacd acestea ar fi ajuns s&+si joace rolul pana la capat. 0 dversiane comintonistaeriminal- len Cola Din nefericire, nefericire pentru Petre Roman si aliatii s&i din UDMR, camionul a facut 0 pana, iar soferul, curajos nevoie mare, ca orice honved veritabil, stiind bine ce pasageri are in basculantd, a intrat in panicd si a pardsit camionul fara si mai repare pana... Astfel c& bozgorasii din camion n-au mai ajuns la intalnirea cu presa internationalé. I-a gasit politia, Serviciu! de Informatii, si totul s-a musamalizat, ca nu cumva afland lumea de mortii inchipuiti de la Targu Mures s& priceapa ct de morti au fost ,mortii de la Timigoara"!... Personal am scris {in presi despre ,mortciunile de la Térgu Mares", am dat si un comunicat din partea Uniunii Vatra Romaneasca, astepténdu-ma ca Parchetul s4 se autosesizeze si sé demareze cercetiirile cuvenite. Nu a facut-o in ianuarie 1941, nu a fécut-o nici in martie 1990. Dup& un an-doi, odaté cu izbucnirea rézboiulul civil din Yugoslavia, au fost din nou pusi la treabi bietii morti, Se stie azi foarte bine c&, din fericire, atrocitatile svarsite de beligeranti nu au fost intotdeauna reale sau la dimensiunile afirmate in presi. indeosebi impotriva sArbilor au fost puse s8 dea mérturie fais’ o sumedenie de cadavre din vreme pregatite. in general vorbind, ceea ce s-a int&mplat in Yugoslavia dup 1990 deseori mi s-a prut a fi o pedeaps’ diving pentru rolul mérsav jucat de autoritatile sdrbesti la Timisoara in decembrie 1989. inclin deci s& cred sau s8 nu m& mir cB acele cadavre de la Timisoara au fost fezandate la Belgrad Ipoteza c3, m&car o parte dintre cel 120 de evrei declarati ucisi a rebeliune, au fost de fapt cadavre din vreme pregatite pentru a se simula cu ajutorul lor un veritabil pogrom, se impiedicd intr-un detaliu imposibil de trecut cu vederea: Comunitatea evreiasc& a dat publicitatii lista evreilor ucisi, lista evreilor inmormintati ca victime ale rebeliunil, Pand la proba contrarie suntem obligati s& acceptéim c& au existat acel evrel. Asta nu inseamina ins&, in mod obligatoriu, c& lor le apartin si mormintele aflate si azi in functiune la Cimitirul evreiesc de la Bellu... Care s& fie adevarul? Nu avem incotro si suntem nevoiti s& fabric&m ipoteze, Ca si pan acum, cu speranta c& la un moment dat vor apirea si documentele care s& certifice ipoteza corectl. Asa cum s-a int&mplat cu documentele mai sus prezentate si care au certificat faptul c& (1) rebeliunea nu a fost legionar’, de legionari dorit’, pornit’ sau sustinut8, De asemenea, stim acum c& (2)Partidul Comunist din Romania a colaborat intens cu Serviciul Secret de Informatii pentru a se produce diversiunea din ianuarie 1941. Or, pentru acea dat, c&nd spui comunisti, spui evrei, Iar mérturisirile lui Matatias Carp alung& orice indoial&: (3)intre comunistil evrei si evreli din Conducerea comunit8yii evreiesti a functionat 0 strans& colaborare, desi nu chiar deplin’, astfel c3 Matatias Carp s-a simtit indreptatit s8 fac anumite reprosuri organizatorilor, dar asta nu mai conteazé... in aceste conditii una dintre ipotezele care se ivesc in mintea noastra ar fi urmatoarea: (0 parte dintre) cei declarati morti nu au murit deloc, ci au fost substituiti cu cadavre din vreme pregatite, iar cadavrele au fost Inmormintate cum se cuvine si au acum la cap 0 piatr tombal’ nespus de onorabila. Rmasi in viat’, ,mortii” au cSp&tat o noua identitate, un ume nou, au plecat din cartierul lor sau chiar din Romania, cel mai probabil in Palestina... Cati au fost acesti morti vii? Nu putini, c&ci ne este greu s& ne imaginm c& 120 de evrei au fost ucisi .din greseal”... Adic& din excesul de zel al ,bandelor ucigitoare” care au stiut c& actioneaz8 sub scutul celei mai sigure impunitati"! Ne vine si mai greu, ca oameni normali ce suntem, si ne imagin’m o sarlatanie atét de vast, la care, aléturi de indivizi dubiosi ca Matatias Carp sau Constantin David, s& fi colaborat nu numai cei 120 de ,morti”, dar si famille lor, prietenii etc. $i totusi.. Alta care s& fie explicatia? Ipoteza de mai sus se naste in mintea mea dintr-o amintire, rSmas& pe retina memoriel fr s8-i fi dat la vremea aceea vreo importanta: la restaurantul Uniunii Scritorilor, la mas& cu graficianul Matty Aslan, conviv extrem de interesant pentru tinerelul care eram pe atunci. Om ctit, informat si inteligent acest Matty Aslan, despre care stiam c& este evreu, evreu din Lasi. $i mai interesant, deci! La un moment dat a intrat in restaurant un ins pe hp toneoja.rabolocausti-romaniafpogrom-dela-bucurest-o-divesiune-comintrnsta- criminal ras.1232016 Posromul dota Bucures care il stiam vag de tot din vedere, dup& nume nicicum. $i zice Matty Aslan, amuzat de efectul pe care stia ci- vor face asupra mea cuvintele sale: ,,{I cunosti pe domnul acesta?” ,,Nu!”, zic eu. ,,Uita-te bine la el, acest domn este mort de patruzeci de ani! $i nu arat ru, nui asa?!” Iar cAnd individul a trecut pe lang noi si ka salutat pe Matty, acesta ira rdspuns si a addugat cdtre mine: ,Nu miroase, nu?!" 0 dversiane comintonistaeriminal- len Cola Despre ce era vorba? Acel domn era un evreu din Iasi, fost coleg de liceu cu Matty, al cdrui nume figurase pe lista evrellor ucisi in ,trenul mortil” cel vestit, list alcdtuits de Comunitate si publicat in mai multe randuri la Iasi. Dupé spusele convivului meu, mai stia pe c&tiva evrei din generatia sa, declarati morti in 1941, dup’ ,pogromul de la Iasi", si pe care el i-a gasit teferi si in viaté cAnd a venit la Bucuresti. Toti cu nume schimbate si importanti activisti ai partidulul comunist... Care la Radio, care la Scdntela sau vreo editur8, ori, mai tarziu, la Televiziune, bine postati in nomenclatura comunisté... Nu am discutat si despre mormintul individului, unde s-o fi aflénd, céci prea mult atentie nu am dat acelul domn, ci m-am uitat mai atent la cel cu care stdteam la aceeasi masi. Stiam cd este evreu... Ce s8 inteleg din acele vorbe? Abia tarziu, cand a murit, am aflat ci Matty Aslan nu era deloc evreu. Ci, intr-o oarecare masura, intr-o fericit& proportie, armean, armean dup’ numele tatlui iu. Asadar, cu toate riscurile, si mai ales cu riscul de a comite o enorma si impardonabilé Impietate fat de niste ‘oameni decedati tn circumstante pe cat de tragice, pe atét de nedrepte, formulez ipoteza de mai sus, anume c& camenil aceia, 120 la numar, de pe list” nu au fost ucisi. Sau ,macar” nu au fost tot/ ucisi, aga cum sila Tasi numérul celor declarati ucisi este, dup’ unii autori circa 500, dupa alti autori peste 10.000... Peste zece mii, minus fostii colegi ai lui Matty Asian. Plus ..minus inc& un domn, regizor de film, fost evreu mort ,in duminica aceea”, despre care am aflat deun&zi c3 se aflé in aceast norocoasd postur’... $i cSti or mai fi, din partea mea un sincer ct mai multi!” Sigur c& sunt subiectiv. Dar subiectivitatea mea inseamné predispozitia fireascS, sSn&toas’, normal’, de a mS bucura c&nd am motive si reduc din rata criminalitatii planetare, a abjectiel umane, Aga cum m-am bucurat la vestea cS sSpunul evreiesc nu este evreiesc sau oS la Timisoara in decembrie 1989 nu au fost omoriti 60.000 de romani, cam tot aga m8 bucur si la ideea c& la Bucuresti, in ianuarie 1941, nu va fi murit niciun evreu... La fel, poate si mai mult, m-as bucura s& aflu c& nu a murit nimeni atundi, niciun militar, niciun legionar... Altminteri ce pogrom mai este si acela in care numérul evreilor, al victimelor, este mai mic decét numérul agresorilor?! Caci acesta este adevarul, putin luat in seam de istoricii nostri: in ianuarie 1941 imele printre evrei, morti sau raniti, au fost mai putine decdt in réndul legionarilor, al ne- evreilor... Se mai poate vorbi de pogrom Ia un asemenea scor? fin mod special m-as bucura sé aflu c& nu au fost ucisi, ci au scépat plec&nd in Palestina, in lumea larg&, cel doi fi, losef si Iancu, ai rabinului Guttman, Este prea putin cunoscut tragedia acestui pirinte care a fost ridicat de acasé de bandele ucigatoare” convocate de Constantin David si alti tovariisi, si dus in p&durea de la Jilava, intr- un lot de vreo 40 de persoane, toti evrei, impreund ins& si cu cei doi fii ai s&i, studenti eminenti. Acolo au fost impuscati cu totii, dar bietul rabin a fost numai r&nit, si a scSpat cu viatd, ce viatd va mal fi fost aceea fr cei doi fli care fuseser8 fala si bucuria sa de tat&?! Am citit cu c8tiva ani in urma niste eseuri scrise de cel doi fil ai rabinului Guttman, texte de o maturitate, 0 originalitate si o profunzime a gandirii care prevesteau un destin intelectual de exceptie. Un destin frént de nebunia acelor evrei comunisti care ,au fScut totul ca rebeliunea s& izbucneasc&”! Mizerabill care s-au crezut in slujba celor mai inalte idealuri umane dac& omorurile astfel s&varsite le vor pune pe seama si adversarilor, a legionarilor, care pan& atunci, in patru luni de guvernare, nu puseser’ in primejdie viata vreunui evreu, necum s& +o ia, iar acum, in ultimele ore ale guvernérii, autorii scenariului fi ,pun” pe legionari s& cutreere Bucurestiul, s& ze locuinte si sinagogi, s8 ucid’ evrel Ei, bine, care a fost soarta celor dol frati Guttman? Chier au fost ucisi, ,din indolent sau cu dinadinsul”, de evreii comunisti ai lui Constantin David? Parc& nu ag crede! S8 ma ierte Dumnezeu, dar insusi rabinul Guttman, prin comportamentul séu de dup asasinarea feciorilor sai, este cel mai derutant element din tot scenariul ,pogromului” legionar. Este veriga cea mai slab din langul de hp toneoja.rabolocausti-romaniafpogrom-dela-bucurest-o-divesiune-comintrnsta- criminal 1915.1232016 Posromul doa Bucwes neconcordante, incurajand orice suspiciunel... Ca supravietuitor al macelului de la Java, rabinul Guttman ia cunoscut foarte bine pe ,,legionarii” care i-au intrat in casi si Lau obligat s-o paraseascd, care i-au adunat si pe cellalti evrei, care I-au transportat la Jilava si care, acolo, au impuscat in sténga si in dreapta, Inclusiv pe fecioril rabinului Guttman ucigandu-i! Ca supravietuitor si martor, rabinului Guttman [-ar fi fost atat de usor si-1 identifice pe criminali! De ce rabinul Guttman nu s-a oferit s4 ajute politia s8-i aiseascé pe asasinil de 0 dversiane comintonistaeriminal- len Cola ‘Cum de I-a rdbdat inima s3-i Aceasta este oare traditia rabinic3? Mai mult, in primavara lui 1941, adicd la céteva luni dupa tragedie, rabinul Guttman se adreseaz’ generalului Ion Antonescu cu un memoriu, cu o cerere. Te-ai fi asteptat ca rabinul, tatdl indurerat al celor doi feciori, s& cear’ socoteald pentru lipsa de reactie a justitiei fata de odiosul asasinat. Nici vorba ins. Mobilul memoriului este stric imobiliar. Rabinul Guttman ii pomeneste pe cei doi fil, dar asta ca strategie colocvialé pentru a castiga bundvointa maresalului, iar acesta si-i aprobe dobandirea unui spatiu, a unei pravail Pundndu-| lui Nicolae Cajal asemenea intrebari, intr-un schimb de scrisori deschise, seful comunitatii evreiesti mi- a rspuns c3 primarul de la Jilava s-a numérat printre legionarii condamnati la ani grei de temnita! Rspuns imprudent, pentru ci s-a intmplat c& Lam cunoscut personal pe primarul legionar de la Jilava, la Tutea acass, 51 discutasem cu el exact acest subiect: pe el, primarul legionar din Jilava, nimeni nu la anchetat sau interogat in leg’turd cu evreii ucisi in p&durea Jilava! A fost arestat, judecat si condamnat, dar nu pentru acele cadavre, ci pentru vitrinele sparte care i s-au pus pe seama... Vitrine din Calea VacSrestilor. Dupé cum se vede, odat& dovedit c& legionarii nu pot fi nicicum acuzati de uciderea celor 120 de evrei, lucrurile jau o turnurd neasteptat de grav pentru cei care trimiteau la Moscova rapoarte despre ,incercarea de revolutie din Romania fScut& cu sprijinul partidului comunist” tn zilele de 21-23 ianuarie 1941, Acei evrei comunisti si urmasii lor trebuie s8 ne spun macar acum (1)ce s-a intamplat de fapt cu cei 120 de evrei ucisi, (2)c8t de Ucigi(sic!) au fost acei 120 de evrei si cati, si (3)ce s-a int&mplat de fept cu evreii care au fost declarati morti, iar in locul lor au fost inhumate cadavre anonime, din vreme pregatite? Altminteri, se pare c& in epocd si in medille evreiesti ,smecheria” cu Inscenarea mort cuiva era la mod8. Cititorii nostri poate isi aduc aminte de finalul celebrului film Once upon the time, cand personajul principal, gangster evreu urmarit de politi pentru o sumedenie de crime, isi insceneazi moartea si capaté o alt identitate... 0 moarte falsé de care este b&nuit chiar si cel mai celebru evreu din secolul trecut: Hitler! Alt evreu, Alexander Weiss, a fost implicat oarecum similar intr-o moarte reali care nu a fost inregistrat ca atare: moartea comunistului croat Iosip Broz Tito, ucis in luptele din Spania, nu a fost deciaratd ca atare, a fost tSinuit’, pentru a identitatea lui Tito s8 si-o insuseasc& acel Weiss, agent britanic, c&ruia nu-ilipsea niciun deget, dar asta nu a mai contat, cati erau cei care stiau c& croatul Tito avea numai patru degete la una din mini?! Iar de cel care au stiut, @ avut grijf falsul Tito s8-i facd s& dispar’! Sunt perfect constient de gravitatea acuzatiilor pe care le contin intrebafrile de mai sus. Nu eu port vina c&, printr- un demers absolut logic, ajungi la asemienea ipoteze! La acest punct de maxima perplexitate ne aduce, ne obligé tcerea preopinentilor nostri, refuzul lor inadmisibil de a da vreo atentie incercérilor de a li se rispunde la acuzatii atét de grave! I-au acuzat pe legionari de crime oribile, iar legionarii la acea dat& erau un partid cu peste un milion de membri. Putine sunt famille de romani care s& nu fi avut un membru in Miscarea legionard. Astfel c3 acuzatia de genocid, de pogrom, adusé Miscéirii Legionare, devine instantaneu o acuzatie adresat intregului popor roman. Cu aceast8 adres a rostit acuzator Elie Wiesel ,,Ati ucis! Ati ucis! Ati ucis!” ..Numai c8 asemenea acuzatii, oricét de vehement rostite, trebuie ‘nsotite de dovezi, de probe! Nu cel acuzat trebi roducé dovezile hitptencoja.rahelocausti-romaniafpogron-dola-bucurest-o-dvesiuno-cemintornsto-criminalal wis.1232016 Posromul dota Bucurest—0dversiune comirtrnst eriminalé- lon Coja argumentelor cu cei acuzati Nu mormintele din cimitir sunt dovada crimelor din ianuarie 1941, ci ancheta judiciar8, minutios si profesionist fEcutd tnainte de a fi ingropate cadavrele! O anchet care s3 convoace martoril, rudele victimelor etc. O anchet care s& stablleasc& mai inainte de orice identitatea victimelor! © asemenea anchet8 nu s-a fécut nici in ianuarie 1941, nici mal t&rziu! Cazul a fost considerat inchelat deoarece asasinul fusese ,,descoperit”: Miscarea Legionaré! Adie 0 comunitate uman’ aleStuit8 din mal mult de un milion de membri a fost acuzat& si declarat vinovat de Uciderea a 120 de persoane, basca jafurile, incendille... Truc ordinar, pentru prostit prostl! Dar trucul a tinut, lar opinia public’ din Romania si din str&inétate si-a Insusit condamnarea moralé si penal a legionarilor, care au fost cu totli, in corpore, considerati a fi vinovati de genocid, de pogrom Nu e nevoie de prea mult fantezie ca s8 bnuiesti cB la vreuna din comemorairile evreilor ,ucisi” s& fi participat chiar si ctiva dintre cei declarati victime. Ce va fi fost in sinea celui care a depus o floare pe mormintul care purta inscriptionat numele su?! Ce prilej extraordinar de desfigurare si descStusare a vestitului umor evreiesc?! Cat si vor fi ris de prostia noastr3, prostie de goimi lipsiti de orice fantezie! ‘Sunt perfect constient de gravitatea acuzatillor pe care le formulez prin ipotezele propuse. inainte ins& de a fi eu acuzat c& batjocorese sau intinez astfel amintirea victimelor din ianuarie 1941, vreau s8 se yin seama de consecintele pe care acuzatiile de pogrom le-au atras asupra legionarilor, asupra a sute de mii de rom&ni, oameni tineri si de cea mai bund calitate, care au infundat inchisorile cominterniste, pe drept cuvint numite iudeo- bolsevice, iar familile lor au fost ani de zile haituite, ca niste proscrisi. Suferinta acestor sute de mii de roméni, dacd este s8 0 putem cuantifica si masura, nu poate fi comparat& cu regimul de care au avut parte evrell in Transnistria sau la Targu Jiu ori Vac8resti sau alte ,locatii” ale represiunii anti-semite, Dacd, aga cum se prefigureazé dintr-o multime de documente, va fl si conchidem asupra nevinovatiel legionare, in_ce fel vam i i_ cum vor plati on Coja hp toneoja.rabolocausti-romaniafpogrom-dela-bucurest-o-divesiune-comintrnsta- criminal wi.