Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ellen G. White
Copyright 2013
Ellen G. White Estate, Inc.
ii
Cuprins
Informatii despre aceasta carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . i
Cuvnt catre cititor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . iii
Capitolul 1 ngerii si tu Scurta privire generala . . . . . . . . . 11
Numarul si puterea ngerilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
ngerii i ajuta pe copiii lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
Satana si ngerii rai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
Urmasii lui Hristos sunt n siguranta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
Capitolul 2 Lucrarea ngerilor astazi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
ngerii ne pazesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
ngerii implicati n viata de familie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
ngerii ne lumineaza mintea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
ngerii ne ajuta sa facem ce este bine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
ngerii depun eforturi pentru cei pierduti . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
ngerii ne ntaresc credinta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Capitolul 3 ngerii n ceruri nainte de razvratire . . . . . . . . . . 22
Hristos Creator Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
nainte de aparitia pacatului, Dumnezeu a avut un plan . . . . . 23
Crearea ngerilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Crearea lui Lucifer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Pozitia nalta a lui Lucifer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
nainte de aparitia raului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Capitolul 4 Originea raului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Originea raului, o taina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Cele dinti semne ale raului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
Dumnezeu prezinta adevarata pozitie a Domnului Hristos . . . 28
Lucifer si ncepe campania mpotriva Domnului Hristos . . . . 30
Lui Lucifer i-a fost dat timp ca sa-si dezvolte principiile . . . . 32
ngerii dezbat problemele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Dumnezeu n fata provocarii lui Satana . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Lucifer devine Satana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
ngerii apar naintea Tatalui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Capitolul 5 Alungarea ngerilor razvratiti si caderea lui
Adam si a Evei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
Razboi n ceruri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
v
vi
Efectele razvratirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
Crearea pamntului si a omenirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
Adam si Eva n Eden . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Planurile lui Satana de a pricinui caderea omului . . . . . . . . . . 41
Satana i vorbeste Evei printr-un sarpe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Eva mannca fructul si l ispiteste si pe Adam . . . . . . . . . . . . . 46
Sfatul pacii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Adam si Eva izgoniti din Eden . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
Capitolul 6 Lucrarea ngerilor nainte si dupa potopul lui Noe51
Planul de mntuire, explicat mai departe . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
nchinare la poarta pazita de heruvimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Adam si ngerii au dat ndrumari antediluvienilor . . . . . . . . . . 52
Enoh . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Noe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Potopul vine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Dupa potop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Zidirea Turnului Babel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Capitolul 7 Lucrarea ngerilor n perioada patriarhala . . . . . . 59
Avraam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Distrugerea Sodomei si a Gomorei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
Doi ngeri l viziteaza pe Lot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
Avraam pus la ncercare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Casatoria lui Isaac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Iacov si Esau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
Capitolul 8 Lucrarea ngerilor n timpul exodului . . . . . . . . . 69
Nasterea lui Moise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
Moise n Madian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Plagile asupra Egiptului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
Hristos, Conducatorul invizibil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
Capitolul 9 Lucrarea ngerilor de la Sinai pna la luarea
Ierihonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
ngerii n pelerinajele israelitilor prin pustie . . . . . . . . . . . . . . 76
Israel la Sinai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
Sa-Mi faca un locas sfnt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
Moartea si nvierea lui Moise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
Balaam, un profet care a mers pe un drum gresit . . . . . . . . . . . 81
Iosua l conduce pe Israel n Canaan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
Luarea Ierihonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Cuprins
vii
viii
Cuprins
ix
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169
ngerii n timpul lucrarii lui Pavel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170
Asediul Ierusalimului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
Ioan vizionarul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
Lucrarea ngerilor n Evul Mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176
Reforma protestanta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176
Luther . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176
Melancthon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177
Parintii peregrini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
Cei trei ngeri din Apocalipsa 14 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
William Miller . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
Capitolul 19 Lucrarea ngerilor n experienta lui Ellen White180
Chemarea lui Ellen White de a fi profet . . . . . . . . . . . . . . . . . 180
Chivotul legamntului n ceruri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180
Satana nainte si dupa caderea lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181
ngerii pe care i-a vazut Ellen White n viziuni si vise . . . . . 182
Batalia de la Manassas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183
Directorul sanatoriului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184
Familia Brown . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185
N. D. Faulkhead si semnul secret . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186
Prezente ngeresti cnd Ellen White era treaza . . . . . . . . . . . 187
Capitolul 20 Lucrarea ngerilor n criza finala . . . . . . . . . . . 189
Vor aparea ngeri buni si rai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189
Lucrarea ngerilor rai prin spiritism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189
Minuni la sfrsitul timpului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191
192
193
194
194
196
197
199
200
201
203
204
204
207
207
209
213
214
216
12
13
14
16
17
18
19
zece mii si mii de mii de ngeri slujesc celor tineri. The Youths
Instructor, 1 ianuarie, 1903.
Sunt foarte multumita ca am putut vizita scoala ta [acum Colegiul
Oakwood]. Ani de zile, am facut tot ce am putut pentru a-i ajuta
pe oamenii de culoare si niciunde nu am gasit lucrarea att de bine
nceputa ca aici, n momentul de fata . n toate experientele tale,
adu-ti aminte ca ngerii lui Dumnezeu sunt alaturi de tine. Ei stiu ce
sa faca; ei sunt prezenti pentru a te apara. Nu fa nimic care sa nu
le fie pe plac. Pe masura ce tu lucrezi si ei vor lucra, scoala aceasta
va deveni un teren consacrat. As vrea sa aflu despre succesul tau n
continuare. Tot cerul este interesat de actiunile pe care le ntreprinzi. [20]
Sa facem tot ceea ce ne sta n putere pentru a ne ajuta unul pe altul
spre a obtine biruinta. Sa traim astfel, nct lumina cereasca sa poata
straluci n inima si n mintea noastra, facndu-ne n stare sa avem
parte de comorile ceresti. Southern Field Echo, 1 iunie, 1909.
ngerii depun eforturi pentru cei pierduti
Cnd inteligentele ceresti i vad pe cei care sustin ca sunt fii si
fiice ale lui Dumnezeu, depunnd eforturi ca si Hristos, pentru a-i
ajuta pe cei gresiti, manifestnd un spirit de simpatie si ntelegere
fata de cei ce se caiesc si fata de cei decazuti, ngerii se apropie
de ei si le aduc n minte chiar acele cuvinte care vor nalta si alina
acele suflete.... Domnul Isus si-a dat viata cea scumpa, si-a ndreptat
atentia catre cei mai nensemnati dintre micutii lui Dumnezeu; iar
ngeri care exceleaza n putere coboara n jurul celor care se tem de
Dumnezeu. Healthful Living, 277.
ngerii sunt trimisi din curtile ceresti nu pentru a distruge, ci
pentru a veghea si apara sufletele celor care sunt n primejdie, pentru
a-i salva pe cei pierduti, pentru a-i aduce pe cei care s-au abatut de
pe cale napoi la turma. Am venit nu sa osndesc, ci sa mntuiesc,
a spus Domnul Hristos. Atunci, oare, sa nu gasiti voi cuvinte prin
care sa aratati ntelegere fata de cei ce se abat de pe cale? Vreti sa-i
lasati sa piara, sau le veti ntinde o mna n ajutor? Chiar n jurul
vostru sunt suflete care sunt n primejdia de a pieri. Nu le veti atrage
voi cu corzile iubirii catre Mntuitorul? Oare nu veti conteni odata
cu reprosurile si nu le veti rosti cuvinte care sa le inspire credinta si
[21]
curaj? The Review and Herald, 10 mai, 1906.
20
Este privilegiul tuturor celor care au de facut fata anumitor conditii sa fie constienti ca iertarea este acordata pentru fiecare pacat.
Dati la o partea ndoiala ca fagaduintele lui Dumnezeu nu ar fi si
pentru voi. Ele sunt valabile pentru fiecare calcator de Lege care se
pocaieste. Domnul Hristos a pus la dispozitie, prin ngerii slujitori,
pentru fiecare credincios, putere si har. Steps to Christ, 52.
Cei care lucreaza pentru a face bine altora lucreaza mpreuna cu
ngerii ceresti. Ei au parte de compania lor continua si de lucrarea
lor nencetata. ngeri de lumina si puternici sunt ntotdeauna aproape
pentru a apara, mngia, vindeca, instrui si inspira. Cea mai nalta
educatie, cea mai autentica cultura si cea mai nobila slujire de care
pot avea parte fiintele omenesti n aceasta lume, se datoreaza lor.
The Review and Herald, 11 iulie, 1912.
ngerii cerului actioneaza asupra mintii omenesti pentru a strni
dorinta de a cerceta temele Bibliei. O lucrare cu mult mai mare
dect cea care s-a facut pna acum se va face, si slava acesteia nu
va fi pusa pe seama omului, caci ngerii sunt cei care slujesc zi si
noapte celor care vor fi mostenitori ai mntuirii, lucrnd zi si noapte.
Counsels to Writers and Editors, 140.
Dumnezeu a ncredintat solia Evangheliei si toata lucrarea de
slujire din iubire ngerilor ceresti. El ar fi putut ntrebuinta alte
mijloace pentru a-si aduce la ndeplinire planul Sau. nsa n iubirea
Lui infinita, El a ales sa ne faca conlucratori cu Sine, cu Hristos
si ngerii, ca sa putem avea si noi parte de binecuvntare, bucurie,
naltare spirituala, ca urmare a slujirii neegoiste. Steps to Christ,
[22] 79.
ngerii ne ntaresc credinta
ngerul Domnului coboara n jurul celor ce se tem de El si-i
scapa din primejdie. Psalmii 34, 7. Dumnezeu i trimite pe ngerii
Sai pentru a-i scapa pe cei alesi din nenorocire, a-i feri de ciuma
care umbla n ntuneric si de molima care bntuie ziua namiaza
mare. Psalmii 91, 6. Iar si iar, ngerii au vorbit cu oamenii asa cum
omul vorbeste cu un prieten si i-au condus n locuri sigure. De multe
ori, cuvintele ncurajatoare ale ngerilor au ntarit spiritul descurajat
al celor credinciosi si, ndreptndu-le mintea mai presus de lucrurile
de pe pamnt, i-au facut sa zareasca prin credinta hainele albe,
21
22
23
24
stapniri, fie dregatorii sau puteri; toate lucrurile au fost facute prin
El si pentru El Patriarchs and Prophets, 34.
[26]
ngerii au existat nainte de crearea omului; caci atunci cnd au
fost puse temeliile pamntului stelele diminetii izbucneau n cntari
de bucurie si fiii oamenilor scoteau strigate de veselie. Iov 38, 7.
Dupa caderea omului, ngerii au fost trimisi sa pazeasca pomul vietii,
si aceasta nainte ca o fiinta omeneasca sa moara. ngerii sunt prin
natura lor superiori oamenilor, caci psalmistul spune ca omul a fost
facut cu putin mai prejos dect ngerii. Psalmii 8, 5 The Great
Controversy, 511.
Din veacurile vesnice, planul lui Dumnezeu a fost ca fiecare
fiinta creata, de la serafimul cel plin de stralucire pna la om, sa fie
un templu n care sa locuiasca Creatorul. The Desire of Ages,
161.
Toate fiintele create traiesc prin vointa si puterea lui Dumnezeu.
Ele sunt recipiente dependente de Dumnezeu, n ce priveste viata.
De la serafimul cel maret pna la cea mai umila fiinta nsufletita,
toate sunt ntretinute de Sursa vietii. The Desire of Ages, 785.
Cnd Dumnezeu a creat aceste fiinte [angelice] pentru a sta n
fata tronului Sau, ele erau frumoase si pline de slava. Farmecul si
sfintenia lor erau deopotriva cu pozitia lor. Ele au fost nzestrate cu
ntelepciune de la Dumnezeu si mbracate cu armura cerului. The
Signs of the Times, 14 aprilie, 1898.
Crearea lui Lucifer
Dumnezeu l-a facut [pe Lucifer] bun si frumos, ct s-a putut
de asemanator cu Sine. The Review and Herald, 24 septembrie,
1901.
Dumnezeu l-a facut [pe Lucifer] nobil si l-a nzestrat cu multe
calitati. I-a oferit o pozitie nalta, plina de responsabilitate. El nu
[27] i-a cerut nimic care sa fie irational. El trebuia sa administreze ceea
ce i-a fost ncredintat de Dumnezeu, ntr-un spirit de smerenie si
devotiune, sa caute sa promoveze slava lui Dumnezeu, care i daduse
si lui slava, frumusete si farmec. Sabbath-School Worker, March
1, 1893.
Desi Dumnezeu l-a creat pe Lucifer nobil si frumos si i-a acordat
multa onoare n cadrul ostirii ceresti, totusi, el nu a fost asezat n
25
26
28
Originea raului
29
30
Originea raului
31
32
Originea raului
33
34
Originea raului
35
36
Originea raului
37
39
40
41
42
43
44
Toate sunt ale noastre, caci Dumnezeu a zis: Puteti sa mncati dupa
placere din orice pom din gradina; dar din pomul cunostintei binelui
si raului sa nu mncati.
Eva se ndrepta agale spre pomul interzis si i-a fost strnita
curiozitatea de a sti n ce fel putea fi moartea ascunsa n acest pom
atragator. Ea a fost surprinsa sa auda nedumeririle ei preluate si
repetate de un glas ciudat: Oare a zis Dumnezeu cu adevarat sa nu
mncati din toti pomii din gradina? Eva nu a fost constienta ca si-a
dezvaluit gndurile discutnd cu sine nsasi cu voce tare, de aceea
a fost foarte uimita sa auda nedumeririle ei repetate de un sarpe.
The Review and Herald, 24 februarie, 1874.
Satana a abordat-o pe Eva care si punea aceste ntrebari, prin
[54] cuvinte dulci si placute. Ea a fost surprinsa sa auda un sarpe vorbind.
El i-a ridicat n slavi frumusetea si dragalasenia nentrecuta, ceea ce
nu a displacut Evei.
Eva a fost ademenita, lingusita. The Spirit of Prophecy 1:35,
36.
Ea [Eva] socotea ca sarpele i cunostea cu adevarat gndurile
si ca el trebuie sa fie foarte ntelept. Ea i-a raspuns: Putem mnca
din rodul tuturor pomilor din gradina. Dar despre rodul pomului
din mijlocul gradinii, Dumnezeu a spus: Sa nu mncati din el si
nici sa nu va atingeti de el, ca sa nu muriti. Atunci sarpele a zis
femeii: Hotart ca nu veti muri; dar Dumnezeu stie ca, n ziua cnd
veti mnca din el, vi se vor deschide ochii si veti fi ca Dumnezeu,
cunoscnd binele si raul. [Geneza 3, 2-5]
Aici tatal minciunilor si-a prezentat sustinerea n directa contradictie fata de cuvntul cel lamurit al lui Dumnezeu. Satana a
asigurat-o pe Eva ca a fost creata nemuritoare si ca nu era posibil
ca ea sa moara. I-a spus, de asemenea, ca Dumnezeu stia ca, daca
ei aveau sa mannce din pomul cunostintei, priceperea lor avea sa
fie luminata, extinsa si nnobilata, devenind egali cu El.... Eva a
considerat cuvntarea sarpelui foarte nteleapta.... Ea a privit cu o
dorinta nfocata spre pomul ncarcat cu roade, care pareau foarte
delicioase. Sarpele
45
46
47
fie adevarate cuvintele sarpelui cel ntelept? Eva era n fata lui, la fel
de frumoasa si, n aparenta , la fel de inocenta ca naintea acestui act
al neascultarii. Ea a exprimat o si mai mare dragoste pentru el dect
nainte. Nu vedea la ea nici un semn al mortii si s-a decis sa nfrunte
[58]
consecintele. A luat fructul si l-a mncat repede.
Dupa pacatuire, Adam si-a nchipuit la nceput ca trece ntr-o
stare mai nalta a existentei. nsa curnd, gndul pacatului sau l-a
umplut de groaza. Aerul, care pna atunci avusese o temperatura
blnda si uniforma, parea ca ngheata perechea vinovata. Dragostea
si pacea lor s-au dus si n locul acestora au avut simta mntul pacatului, al spaimei fata de viitor, al goliciunii sufletesti. Patriarchs
and Prophets, 56, 57.
Satana tresalta datorita succesului sau. El o ispitise pe femeie ca
sa nu aiba ncredere n Dumnezeu, sa puna la ndoiala ntelepciunea
Sa si sa caute sa patrunda n planurile Lui atotntelepte. Si
prin ea, el
a provocat si nfrngerea lui Adam, care, datorita iubirii sale pentru
Eva, nu s-a supus poruncii lui Dumnezeu si a cazut mpreuna cu ea.
The Spirit of Prophecy 1:42.
Satana, ngerul cazut, declarase ca nici un om nu poate tine Legea
lui Dumnezeu si el arata spre neascultarea lui Adam, ca dovada a
faptului ca declaratia lui fusese adevarata. The Signs of the Times,
10 aprilie, 1893.
Satana ... se falea cu ngmfare ca lumea pe care o crease Dumnezeu era n stapnirea lui. nvingndu-l pe Adam, monarhul lumii,
cstigase neamul omenesc ca suspus al sau, iar acum trebuia sa intre
n posesia Edenului si sa faca din acesta cartierul sau general. Aici
urma sa-si stabileasca tronul si sa fie regele lumii. The Review
[59]
and Herald, 24 februarie, 1874.
Sfatul pacii
Vestea caderii omului s-a raspndit n ceruri toate harpele au
amutit. ngerii si-au aruncat coroanele de pe cap de durere. Tot cerul
era n miscare. The Spirit of Prophecy 1:42.
S-a tinut un consiliu pentru a se decide ce trebuie facut cu perechea vinovata. Spiritual Gifts 3:44.
ngrijorarea ngerilor parea sa fie tot mai mare, n timp ce Domnul Isus discuta cu Tatal Sau. De trei ori, El a fost nvaluit n lumina
48
plina de slava din jurul Tatalui, iar a treia oara cnd a iesit de la Tatal,
Persoana Lui a putut fi vazuta.... Atunci El a facut cunoscut ostirii
ngeresti ca s-a ntocmit o cale de scapare pentru omul pierdut. Le-a
spus ca a staruit de Tatal Sau si S-a oferit sa-si dea viata ca pret
de rascumparare, lund sentinta mortii asupra Sa, pentru ca prin El
omul sa poata gasi iertare....
La nceput, ngerii nu s-au putut bucura; caci Comandantul lor nu
le-a ascuns nimic, ci le-a deschis n fata planul de mntuire. Domnul
Isus le-a spus ca El ... avea sa paraseasca toata slava Sa din ceruri,
ca avea sa mearga pe pamnt ca om, sa se umileasca si ca, n cele
din urma, dupa ce si va ndeplini misiunea de nvata tor, avea sa
fie dat n minile oamenilor si sa ndure aproape toate cruzimile si
suferintele pe care Satana si ngerii lui i puteau inspira pe oameni sa
le faca; ca avea sa moara de cea mai cruda moarte, atrnat ntre cer
si pamnt, ca un pacatos vinovat; ca avea sa sufere ore ngrozitoare
[60] de agonie, la care nici macar ngerii nu puteau privi, ci aveau sa-si
acopere fetele spre a nu vedea....
ngerii s-au prosternat naintea Lui. Ei si-au oferit viata lor.
Domnul Isus a spus ca prin moartea Sa avea sa-i salveze pe multi;
ca moartea unui nger nu putea plati ceea ce se datora.
Doar viata Lui putea fi acceptata de Tatal, ca pret de rascumparare pentru om. Early Writings, 149, 150.
ngerii s-au temut ca ei [Adam si Eva] aveau sa puna mna
si sa mannce din pomul vietii si sa fie pacatosi nemuritori. nsa
Dumnezeu a spus ca i va alunga pe cei ce au pacatuit din gradina.
De ndata, ngerii au primit nsarcinarea de a pazi drumul spre pomul
vietii. Spiritual Gifts 1:22.
ngerii care au fost rnduiti sa-l pazeasca pe Adam n caminul
sau din Eden nainte de pacatuirea sa si izgonirea sa din Paradis au
fost rnduiti acum sa pazeasca portile Paradisului si drumul spre
pomul vietii. The Review and Herald, 24 februarie, 1874.
Cnd si-au dat seama ct de naltata si sacra este Legea lui Dumnezeu, a carei ncalcare facea necesar un sacrificiu att de costisitor
pentru a-i salva pe ei si urmasii lor de la ruina totala, Adam si Eva
au cerut staruitor sa moara ei sau sa fie lasati ei si urmasii lor sa
ndure pedeapsa pentru calcarea lor de Lege, iar preaiubitul Fiu al
lui Dumnezeu sa nu faca acest mare sacrificiu....
49
Adam a fost informat ca viata unui nger nu putea plati pentru pacat. Legea lui Iehova, temelia guvernarii Sale n ceruri si pe pamnt,
era tot att de sfnta ca si Dumnezeu nsusi; si din acest motiv, viata
unui nger nu putea fi acceptata ca jertfa pentru calcarea Legii.... [61]
Tatal nu putea desfiinta sau schimba nici macar un singur precept al
Legii Sale pentru a veni n ntmpinarea omului n starea sa cazuta.
nsa Fiul lui Dumnezeu, care, la unison cu Tatal l crease pe om,
putea face ispasire pentru om, care era acceptata de Dumnezeu....
Cnd Adam, n conformitate cu instructiunile speciale ale lui
Dumnezeu, a adus o jertfa pentru pacat, a participat la cea mai
dureroasa ceremonie de pna atunci. Mna sa a trebuit sa se ridice
pentru a lua viata, pe care numai Dumnezeu o putea da, aducnd
astfel o jertfa pentru pacat. A fost pentru prima data cnd a vazut
moarte. Si
cum privea la victima nsngerata care se zbatea n agonia
mortii, prin credinta , L-a vazut, n viitor, pe Fiul lui Dumnezeu, pe
care l prefigura aceasta jertfa. The Spirit of Prophecy 1:50-53.
Adam si Eva izgoniti din Eden
Ei [Adam si Eva] au fost informati ca si vor pierde caminul din
Eden.... Nu era sigur pentru ei sa ramna n gradina Edenului, pentru
ca nu cumva, n starea lor de pacat, sa aiba acces la pomul vietii.
The Spirit of Prophecy 1:44.
Ei [Adam si Eva] au implorat cu staruinta sa poata ramne n
caminul inocentei si bucuriei lor. Au marturisit ca si-au pierdut orice
drept n acel lacas fericit, dar s-au angajat ca n viitor sa acorde
o ascultare stricta fata de Dumnezeu. Li s-a spus ca natura lor a
devenit prea stricata prin pacat; ca li s-a micsorat puterea de a se
mpotrivi raului si au deschis calea ca Satana sa aiba mai usor acces
la ei. n inocenta lor, ei au cedat ispitei; iar acum, n aceasta stare de
vinovatie constienta, aveau sa aiba mai putina putere de a-si mentine
[62]
integritatea.
n umilinta si cu tristete de nedescris, ei si-au luat ramas bun de
la caminul lor cel frumos si s-au dus sa locuiasca pe pamnt, asupra
caruia zacea blestemul pacatului. Patriarchs and Prophets, 61.
ngeri sfinti au fost trimisi sa alunge perechea neascultatoare
din gradina, n timp ce alti ngeri pazeau drumul la pomul vietii.
50
52
53
54
55
ca soarele. L-am ntrebat daca acela era locul unde a fost dus cnd a
fost luat de pe pamnt. El mi-a spus: Nu; ci cetatea este caminul
meu, aici am venit n vizita. Early Writings, 39, 40.
Enoh reprezinta pe aceia care vor ramne pe pamnt si vor fi
mutati la cer fara sa vada moartea. El reprezinta acea multime care
va trai n primejdiile zilelor din urma si se va mpotrivi stricaciunii,
rautatii, pacatului si nedreptatii si totusi va ramne nepatata. Si
noi
putem fi ca Enoh. S-au luat masuri n favoarea noastra.... ngeri ai
lui Dumnezeu, care exceleaza n putere, sunt trimisi sa slujeasca n
sprijinul acelora care vor fi mostenitori ai mntuirii. Acesti ngeri,
cnd vad ca noi facem tot ce ne sta n putere pentru a fi biruitori,
si vor face partea lor, iar lumina lor va straluci n jurul nostru,
ndepartnd influenta ngerilor rai, care ne nconjoara, si ei vor face [69]
n jurul nostru o fortificatie ca un zid de foc. The Review and
Herald, 19 aprilie, 1870.
Noe
Cei care au trait n zilele lui Noe si Avraam semanau mai mult
cu ngerii, ca forma, farmec si tarie. nsa fiecare generatie ce urma
era tot mai slaba. Spiritual Gifts 1:69.
Cu mai mult de o suta de ani nainte de potop, Domnul a trimis
un nger la credinciosul Noe pentru a-i aduce la cunostinta ca El nu
va mai avea ndurare pentru acel neam stricat. nsa El nu voia ca ei sa
fie n necunostinta de planul Sau. El avea sa-i dea ndrumari lui Noe
si sa-l faca un propovaduitor credincios, care sa avertizeze lumea de
distrugerea care urma sa vina, astfel ca locuitorii pamntului sa nu
aiba scuza....
ngerii au fost trimisi sa adune din padure si din cmp animalele
pe care le crease Dumnezeu. The Spirit of Prophecy 1:69, 72.
ngerii au mers naintea acestor animale si ele i-au urmat doua
cte doua, parte barbateasca si parte femeiasca, iar din cele curate
cte sapte perechi. Spiritual Gifts 3:67.
Totul era acum gata pentru nchiderea corabiei, lucru pe care Noe
nu-l putea face din interior. Un nger a fost vazut de catre multimea
batjocoritoare, cobornd din cer, mbracat ntr-o stralucire ca cea a
fulgerului. El a nchis usa cea masiva pe dinafara si apoi si-a reluat
zborul napoi la ceruri. The Spirit of Prophecy 1:72.
56
Potopul vine
Fara sa tina seama de solemna manifestare a puterii lui Dumne[70] zeu, la care ei [antediluvienii] au fost martori felul neobisnuit n
care animalele au parasit padurile si cmpiile si s-au dus n corabie
si ngerul lui Dumnezeu, mbracat n stralucire si cu o nfatisare
nfricosa toare, cobornd din cer si nchiznd usa ei si-au mpietrit inimile si au continuat sa chefuiasca si sa se distreze, n ciuda
manifestarilor vadite ale puterii divine. nsa n ziua a opta, cerul
s-a ntunecat.... Ploaia a cobort din nori peste ei. Aceasta era ceva
ce ei nu mai vazusera niciodata.... Furtuna crestea n tarie pna ce
se parea ca apa vine din ceruri n torente puternice.... Jeturi de apa
tsneau din pamnt cu o forta de nedescris, aruncnd stnci masive
la sute de picioare n aer, pentru ca apoi sa fie ngropate n pamnt....
Violenta furtunii a crescut, elementele dezlantuite ale naturii
amestecndu-se cu vaietele oamenilor care au dispretuit autoritatea
lui Dumnezeu. Copaci, cladiri, stnci si bucati din pamnt erau
aruncate n toate directiile. Spaima oamenilor si a animalelor era
dincolo de orice putinta de a fi descrisa. Chiar si Satana, care era
silit sa stea n mijlocul elementelor dezlantuite ale naturii s-a temut
pentru propria lui existenta ....
ngeri care exceleaza n putere au calauzit corabia si au ferit-o de
rele. Fiecare clipa din timpul acelei furtuni nfricosa toare, ce a durat
patruzeci de zile si patruzeci de nopti, n care corabia a fost pastrata
n siguranta , a constituit o minune a puterii Celui atotoputernic.
[71] The Spirit of Prophecy 1:73, 75.
Dupa potop
Noe si familia lui priveau cu nerabdare cum scadeau apele. El
dorea sa poata merge iarasi pe pamnt. A trimis un corb care sa dus si s-a ntors la corabie. El n-a putut obtine informatia pe
care a dorit-o si a trimis si un porumbel care, negasind unde sa se
opreasca, s-a ntors si el la corabie. Dupa sapte zile, a trimis din
nou porumbelul si cnd, la ntoarcerea acestuia, au vazut frunza de
maslin n ciocul lui, a fost mare bucurie n familia celor opt persoane
care fusesera nchise n acea corabie att de mult timp. Din nou,
un nger coboara si deschide usa corabiei. Noe putea da la o parte
57
58
60
Avraam vazuse n oaspetii sai doar trei calatori obositi, fara sai treaca prin gnd ca printre ei se afla Acela n fata caruia el se
putea nchina fara a pacatui. nsa acum s-a descoperit adevaratul
caracter al solilor ceresti. Desi misiunea lor era de a revarsa mnia,
totusi lui Avraam, barbatul credintei, ei i-au vorbit mai nti de
binecuvntari....
Avraam L-a onorat pe Dumnezeu si Domnul l-a onorat pe el,
lundu-l la sfaturile Sale si descoperindu-i planurile Sale.... Dumnezeu cunostea foarte bine masura vinovatiei Sodomei; nsa El S-a
exprimat n felul oamenilor, pentru ca sa fie nteleasa justetea procedeelor Sale. nainte de a aduce judecata asupra pacatosilor, El
avea sa instituie o cercetare a cailor lor; daca nu au depasit limitele
harului divin, El avea sa le acorde nca posibilitatea de a se pocai.
[75] Patriarchs and Prophets, 138, 139.
Distrugerea Sodomei si a Gomorei
Doi dintre mesagerii ceresti s-au departat, lasndu-l pe Avraam
singur cu Acela despre care stia acum ca este Fiul lui Dumnezeu....
Cu adnc respect si umilinta , el si-a rostit cererea: Iata, am ndraznit
sa vorbesc Domnului, eu care nu sunt dect praf si cenusa .... El s-a
apropiat mai mult de solul ceresc si si-a rostit fierbinte cererea. Desi
Lot locuia acum n Sodoma, el nu era partas la nelegiuirea locuitorilor acesteia. Avraam se gndea ca n acea cetate numeros populata
trebuia sa mai fie si alti nchinatori ai adevaratului Dumnezeu. Si,
61
62
63
64
65
66
67
68
pna aproape de zorii zilei, pna cnd strainul si-a pus degetul pe
[86] coapsa lui Iacov si el a fost paralizat pe loc. Patriarhul si-a dat seama
acum cu cine luptase. El era constient acum ca luptase cu un sol
ceresc si acesta era motivul pentru care, cu tot efortul lui aproape
supraomenesc nu a putut obtine biruinta. Patriarchs and Prophets,
196, 197.
Despre Acela cu care s-a luptat Iacov se spune ca a fost un om;
Osea spune ca a fost un nger, n timp ce Iacov spune L-am vazut pe
Dumnezeu fata n fata . El a spus, de asemenea, ca avea putere de la
Dumnezeu. Acesta a fost Maiestatea cerului, ngerul legamntului,
care a venit sub chip de om la Iacov. The Signs of the Times, 20
noiembrie, 1879.
Domnul Hristos, ngerul legamntului, a fost cel care i S-a
descoperit lui Iacov. Patriarhul era ranit acum si suferea o durere
teribila, nsa nu i-a dat drumul.... El trebuia sa aiba asigurarea ca
pacatul sau a fost iertat.... ngerul a cautat sa plece; El a spus: Lasama sa plec caci se crapa de ziua; nsa Iacov a raspuns: Nu Te
voi lasa sa pleci pna nu ma vei binecuvnta. Daca aceasta ar fi
fost o ncumetare egoista, izvornd din mndrie, Iacov ar fi fost
nimicit pe loc; dar cererea lui era a unuia care si marturisea propria
nevrednicie, ncrezndu-se totusi n credinciosia lui Dumnezeu, care
si tine legamntul. Iacov a luptat cu Dumnezeu si a fost biruitor....
n timp ce Iacov se lupta cu ngerul, un alt sol ceresc a fost trimis
la Esau. ntr-un vis, Esau l-a vazut pe fratele sau exilat timp de
douazeci de ani, plecat din casa tatalui sau; el era martor la durerea
lui cnd a auzit de moartea mamei sale; si el l-a vazut pe fratele sau
[87] nconjurat de ostile lui Dumnezeu. Visul sau a fost relatat de Esau
soldatilor sai, carora le-a dat porunca sa nu faca nici un rau lui Iacov,
caci Dumnezeul tatalui sau era cu el....
Experienta lui Iacov din acea noapte de lupta si chin reprezinta
ncercarea prin care trebuie sa treaca poporul lui Dumnezeu nainte
de a doua venire a Domnului Hristos. Patriarchs and Prophets,
[88] 197-201.
70
71
72
73
74
75
77
ntemeierea natiunii alese, avndu-L ca Rege pe Iehova. Patriarchs and Prophets, 301, 303, 304, 312.
Sa-Mi faca un locas sfnt
n timpul primei sale sederi pe munte, Moise a primit ndrumari
pentru construirea unui sanctuar n care prezenta divina avea sa se
manifeste n mod special. Sa-Mi faca un locas sfnt si Eu voi locui
n mijlocul lor, aceasta a fost porunca lui Dumnezeu. Patriarchs
and Prophets, 313.
Cladirea [cortul ntlnirii] era mpartita n doua ncaperi, printr-o
perdea bogata si frumos lucrata, prinsa de stlpi poleiti cu aur; iar
o perdea asemanatoare nchidea intrarea n prima ncapere. Acestea, ca si acoperamntul dinauntru, care forma tavanul, erau din
culorile cele mai splendide, albastru, purpuriu si caramiziu, aranjate
frumos, iar n tesatura erau cusuti cu fire de aur si argint heruvimi, [100]
reprezentnd oastea ngereasca, ce este n legatura cu lucrarea din
sanctuarul ceresc si care sunt duhuri slujitoare, ce slujesc poporului
lui Dumnezeu de pe pamnt. Patriarchs and Prophets, 347.
Dupa ce construirea cortului ntlnirii a fost terminata, Moise a
cercetat toata lucrarea si a comparat-o cu modelul si ndrumarile pe
care le primise de la Dumnezeu si a vazut ca fiecare parte a acestuia
era conform modelului; si el a binecuvntat poporul. Dumnezeu i-a
dat lui Moise un model pentru chivot, cu ndrumari speciale, legate
de felul cum sa-l faca. Chivotul urma sa contina tablele de piatra, pe
care Dumnezeu a imprimat cu propriul Lui deget Cele Zece Porunci.
Avea forma unei lazi si era acoperit pe dinafara si pe dinauntru cu
aur. Era mpodobit cu cununi de aur, de jur mprejur, n partea de
sus.
Capacul acestei lazi sfinte era tronul harului, facut din aur masiv.
La fiecare dintre capetele tronului harului, era asezat un heruvim
din aur masiv, curat. Fetele lor erau ntoarse unul spre celalalt si ei
priveau cu respect n jos spre tronul harului, reprezentndu-i pe toti
ngerii cerului care privesc cu interes si respect Legea lui Dumnezeu,
asezata n chivotul sanctuarului din ceruri. Acesti heruvimi aveau
aripi. O aripa a fiecaruia dintre ngeri era ntinsa nainte, n timp ce
cealalta aripa a fiecarui nger le acoperea chipul.
78
79
80
81
82
83
84
85
Acest nger, acelasi care i s-a aratat lui Iosua la luarea Ierihonului,
nu era altcineva dect Fiul lui Dumnezeu.... Le-a aratat ca El nu sia ncalcat fagaduintele facute lor, ci ei fusesera cei ce au ncalcat
legamntul cel solemn.
Si
cnd ngerul Domnului a rostit aceste cuvinte copiilor lui
Israel, poporul si-a ridicat glasul si a plns. Si
au adus acolo jertfe
Domnului. nsa pocainta lor nu a produs rezultate de durata. The
Signs of the Times, 2 iunie, 1881.
Ghedeon
Ghedeon era fiul lui Ioas, din semintia lui Manase. Grupul din
care facea parte aceasta familie nu avea o pozitie de conducere,
86
87
dar casa lui Ioas era cunoscuta pentru curajul si integritatea ei....
La Ghedeon a venit chemarea din partea Domnului de a elibera pe
poporul Sau. n vremea aceea, el era ocupat cu treieratul grului....
Pe cnd lucra n ascuns si liniste, el cugeta ntristat la starea lui Israel
si se gndea cum ar fi putut fi ndepartat jugul celor ce asupreau pe
poporul lui.
Deodata a aparut ngerul Domnului si i s-a adresat cu cuvintele:
Domnul este cu tine, viteazule! Patriarchs and Prophets, 546.
ngerul si-a ascuns slava divina a prezentei Sale, dar El nu era
altul dect Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.
Cnd un profet sau un nger transmitea o solie divina, cuvintele
sale erau: Domnul spune, voi face aceasta, nsa despre Persoana [114]
care a vorbit cu Ghedeon se spune: Domnul i-a spus: Eu voi fi cu
tine.
Dorind sa cinsteasca n mod special pe distinsul sau oaspete si
dupa ce s-a asigurat ca ngerul avea sa mai zaboveasca, Ghedeon a
dat fuga n cortul lui si, din rezervele lui saracacioase, a pregatit un
ied si azimi pe care le-a dus si I le-a pus nainte....
Cnd I-a fost adus darul, ngerul a spus: Ia carnea si azimile si
pune-le pe stnca aceasta si varsa zeama. Ghedeon a facut astfel
si Domnul i-a dat apoi semnul pe care el l dorise. Cu toiagul pe
care-l avea n mna, ngerul a atins carnea si azimile si un foc s-a
ridicat din stnca si a mistuit tot ce era acolo, ca pe o jertfa, nu ca o
masa de ospat; caci fusese Domnul, nu un om. Dupa acest semn al
caracterului Sau divin, ngerul a disparut.
Cnd s-a convins ca privise pe Fiul lui Dumnezeu, Ghedeon s-a
umplut de teama si a exclamat: Vai de mine, stapne Doamne! Am
vazut pe ngerul Domnului fata n fata .
Apoi, Domnul S-a nfatisat a doua oara lui Ghedeon n maretia
Sa si i-a spus: Fii pe pace, nu te teme, nu vei muri. Aceste cuvinte
pline de ndurare au fost rostite de acelasi Mntuitor plin de mila,
care spusese ucenicilor nspaimntati pe marea cuprinsa de furtuna:
Nu va temeti; Eu sunt Acela care S-a nfatisat naintea celor
ntristati, aflati n camera de sus si le-a spus aceleasi cuvinte ca cele
rostite lui Ghedeon: Fiti pe pace. The Signs of the Times, 23
iunie, 1881.
88
Samson
n mijlocul apostaziei care se raspndea, nchinatorii credinciosi
[115] ai lui Dumnezeu au continuat sa se roage cu staruinta pentru eliberarea lui Israel.... La marginea tinutului deluros, ce domina cmpia
filistenilor, se afla mica cetate Tora.
89
90
s au raspndit de ndata vestea ca chivotul era la ei, iar oamenii din mprejurimi au dat navala ca sa-i ureze
bun-venit. Chivotul a fost asezat pe o piatra care slujea la nceput
drept altar si n fata acestuia au fost aduse jertfe Domnului.... n
loc de a pregati un loc potrivit pentru primirea lui, ei au ngaduit ca
acesta sa ramna pe cmpul unde se secera. n timp ce continuau sa
se uite la lada cea sacra si sa discute despre felul minunat n care
aceasta fusese recuperata, ei au nceput sa si spuna parerea n legatura cu puterea ei deosebita. n cele din urma, biruiti de curiozitate,
ei au dat capacul la o parte si s-au aventurat sa o deschida....
Nici filistenii cei pagni nu au ndraznit sa-i dea capacul la o
parte. ngeri din ceruri, nevazuti, o nsotisera ntotdeauna n calatoriile ei. Locuitorii obraznici si lipsiti de respect ai Bet-Seme
sului au
fost degraba pedepsiti. Multi au fost loviti de o moarte naprasnica.
[119] Patriarchs and Prophets, 589.
Saul si Ionatan
Dumnezeu a ridicat pe Samuel ca sa judece pe Israel. El era
cinstit de tot poporul. Dumnezeu trebuia sa fie recunoscut ca marele
Conducator al lor, iar El le rnduia conducatorii, i umplea cu Duhul
Sau si le transmitea voia Sa prin ngerii Sai. Spiritual Gifts 4a:67.
91
92
93
94
95
97
98
99
100
[132] Iar acum, cnd Ilie dormea, o atingere duioasa si o voce placuta lau trezit. El s-a ridicat nspaimntat, gata sa fuga, temndu-se ca
vrajmasul l-a descoperit. nsa fata plina de mila, care s-a aplecat
asupra lui, nu era fata unui dusman, ci a unui prieten. Dumnezeu
trimisese un nger din ceruri cu hrana pentru slujitorul Sau. Scoalate si mannca, i-a spus ngerul. si el s-a uitat si iata ca era o turta
coapta pe carbuni si un ulcior cu apa la capul sau.
Dupa ce s-a nviorat prin ceea ce i-a fost pregatit, el s-a culcat
din nou. ngerul a venit si a doua oara. Atingndu-l pe barbatul prea
obosit, el i-a spus cu mila si duiosie: Scoala-te si mannca; fiindca
drumul pe care l ai de facut este prea lung pentru tine. si el s-a
sculat, a mncat si a baut, iar cu puterea pe care i-a dat-o mncarea
aceea a fost n stare sa calatoreasca patruzeci de zile si patruzeci
de nopti pna la muntele lui Dumnezeu, Horeb, unde s-a refugiat
ntr-o pestera. Prophets and Kings, 166.
n pustie, singur si descurajat [dupa experienta sa de pe vrful
muntelui Carmel], Ilie spusese ca s-a saturat de viata si s-a rugat ca
sa moara. nsa Domnul, n mila Lui, nu i-a facut dupa cuvntul lui.
Ilie avea de facut o mare lucrare. Prophets and Kings, 228.
Cuvntul Domnului a venit la el printr-un nger puternic: Ce
faci tu aici, Ilie? Cu toata amaraciunea sufletului sau, Ilie si-a murmurat plngerea: Am fost plin de rvna pentru Domnul Dumnezeul
ostirilor: Caci copiii lui Israel au parasit legamntul Tau, au darmat
altarele Tale si au omort cu sabia pe proorocii Tai; si uite, am ramas
doar eu singur; si ei cauta sa-mi ia viata.
Spunnd profetului sa plece din pestera n care se ascunsese,
[133] ngerul i-a poruncit sa se nfatiseze naintea Domnului pe munte si
sa asculte de Cuvntul Sau. Pe cnd Ilie a facut acest lucru, iata,
naintea Domnului a trecut un vnt tare si puternic, care despica
muntii si sfarma stncile; Domnul nu era n vntul acela. Si
dupa
vnt, a venit un cutremur de pamnt; Domnul nu era n cutremurul
de pamnt. Si
dupa cutremurul de pamnt a venit un foc; si Domnul
nu era n focul acela. Si
dupa foc a venit un susur blnd si subtire.
Cnd l-a auzit Ilie, si-a acoperit fata cu mantaua, a iesit si a statut
la gura pesterii. Supararea i-a trecut, duhul sau a fost linistit si
supus. El stia acum ca o ncredere linistita, o bizuire hotarta pe
Dumnezeu avea sa fie ntotdeauna pentru el un ajutor n vreme de
nevoie. The Review and Herald, 23 octombrie, 1913.
101
Cnd Ilie era pe punctul de a-l parasi pe Elisei, el i-a spus acestuia: Cere-mi ce vrei sa-ti fac nainte sa fiu luat de la tine. Si
Elisei
a spus: Te rog sa vina asupra mea o ndoita masura din duhul tau.
[2 mparati 2, 9] Gospel Workers, 116 (1915) .
Si
Ilie a spus: Greu lucru ceri; dar daca ma vei vedea cnd voi
fi rapit de la tine, asa se va ntmpla; ... pe cnd mergeau ei vorbind,
iata ca un car de foc si niste cai de foc i-au despartit pe unul de altul;
si Ilie s-a naltat la cer ntr-un vrtej de vnt.
Si
Elisei l-a vazut si striga: Parinte, parinte! Carul lui Israel si
[134]
calarimea lui! Education, 60.
Elisei
n 2 Regi, citim cum ngeri sfinti au venit cu misiunea de a apara
pe alesii Domnului. Profetul Elisei se afla la Dotan si regele [Siriei]
... a trimis ntr-acolo cai si care si o mare ostire ca sa-l prinda. si
cnd slujitorul lui Dumnezeu s-a trezit devreme si a iesit, iata ca
o ostire nconjura cetatea cu cai si care. Si
slujitorul i-a zis: Ah,
Domnul meu, ce vom face? Australian Union Gleaner, 20
august, 1902.
Nu te teme a fost raspunsul profetului; caci cei ce sunt cu noi
sunt mai multi dect cei ce sunt cu ei. Iar apoi, pentru ca slujitorul
sa se convinga el singur, Elisei s-a rugat si a spus: Deschide-i
Doamne ochii, ca sa poata vedea. si Domnul a deschis ochii
tnarului; si el a vazut: si iata ca muntele era plin de cai si care de
foc mprejurul lui Elisei. n jurul slujitorului lui Dumnezeu si al
ostirilor armate era un cordon de ngeri din ceruri. Ei au venit cu
mare putere, nu ca sa nimiceasca, nu ca sa pretinda omagii, ci pentru
a tabar si sluji n jurul acelora care erau slujitori slabi si neajutorati
ai Domnului. Prophets and Kings, 256, 257.
Nu i-a fost dat lui Elisei ca sa-si urmeze stapnul ntr-un car
de foc. Domnul a ngaduit ca asupra lui sa vina o boala de durata.
n timpul ndelungatelor ore de slabiciune si suferinta omeneasca,
credinta sa s-a prins cu putere de fagaduintele lui Dumnezeu si
El trimitea ntotdeauna pe mesagerii Sai ceresti ca sa-l mngie si [135]
sa-i aduca pace. La fel ca atunci cnd, pe naltimile Dotanului, a
vazut ostirile cerului care-i nconjurau, carele de foc ale lui Israel
si calaretii, tot asa si acum, el era constient de prezenta placuta a
102
103
104
106
107
108
109
Lui Daniel i s-a nfatisat nimeni altul dect Fiul lui Dumnezeu.
Aceasta descriere este asemanatoare celei date lui Ioan atunci cnd
Domnul Hristos i S-a descoperit acestuia pe insula Patmos.
Domnul nostru vine acum cu un alt mesager ceresc pentru a-i
face cunoscut lui Daniel ce se va ntmpla n zilele din urma. The
Review and Herald, 8 februarie, 1881.
Daniel nu a putut privi fata ngerului, ramnnd fara putere si
fara nici o vlaga. Astfel ngerul a venit la el si l-a pus pe genunchi.
El nu l-a putut privi atunci. Apoi ngerul a venit din nou la el, avnd
nfatisarea unui om. Atunci el a putut sa-l priveasca. Manuscript
[145]
Releases 2:348.
Biruinta a fost n cele din urma cstigata, iar fortele vrajmasului
au fost tinute n fru n toate zilele lui Cir, care a domnit sapte ani,
si n toate zilele fiului sau Cambise, care a domnit cam sapte ani si
jumatate. The Review and Herald, 5 decembrie, 1907.
Al doilea templu
Cel de-al doilea templu nu a egalat n maretie si nici nu a fost
sfintit prin acele semne vizibile ale prezentei divine legate de primul
templu. Nu a existat nici o manifestare a puterii supranaturale la
consacrarea acestuia. Nu a fost vazut nici un nor de slava, care sa
umple noul sanctuar ridicat. Nu a cobort nici un foc din cer, care
sa mistuie jertfa de pe altar. Sechina
110
111
hotart sa le produca distrugerea. Ct timp erau ascultatori de Dumnezeu, nu le putea face nici un rau; de aceea el si-a pus la lucru toata
puterea si viclenia pentru a-i ademeni la pacat. Prinsi n cursa prin
ispitele lui, ei au calcat Legea lui Dumnezeu si astfel s-au despartit
de Sursa tariei lor si au fost lasati prada vrajmasilor lor pagni. Au
fost dusi robi n Babilon, unde au ramas multi ani.
Totusi, ei nu au fost uitati de Domnul. Profetii Sai au fost trimisi
la ei cu mustrari si avertizari. Poporul a fost trezit ca sa-si vada
vinovatia, ei s-au umilit naintea lui Dumnezeu si s-au ntors la El
ntr-o pocainta autentica. Atunci, Domnul le-a trimis solii de ncurajare, declarnd ca i va elibera din robie si vor recstiga favoarea
Lui. Tocmai acest lucru voia Satana sa-l mpiedice. O ramasita din
Israel se ntorsese deja n tara lor, iar Satana cauta acum sa actioneze [148]
asupra natiunilor pagne, care constituiau agentii lui, ca sa-i distruga
cu totul....
Marele preot [Iosua] nu se poate apara pe sine si pe poporul sau,
de acuzatiile lui Satana. El nu pretinde ca Israel este lipsit de vina.
n haine murdare, care simbolizeaza pacatele poporului, pe care el
le poarta ca reprezentant al lor, el sta naintea ngerului, marturisind
vinovatia lor, totusi aratnd spre pocainta si umilinta lor, bizuindu-se
pe ndurarea unui Mntuitor care iarta pacatele si facnd apel, prin
credinta , la fagaduintele lui Dumnezeu.
Apoi ngerul, care este nsusi Hristos, Mntuitorul pacatosilor,
aduce la tacere pe acuzatorul poporului Sau, spunnd: Domnul sa
te mustre, Satano.... El care a ales Ierusalimul; nu este el, Iosua, un
taciune scos din foc? Israel fusese mult timp n cuptorul ncercarilor. Datorita pacatelor lor, ei fusesera aproape cu totul mistuiti n
focul aprins de Satana si agentii lui pentru nimicirea lor, nsa acum
Dumnezeu si-a ntins mna pentru a-i scoate de acolo. Dupa ce s-au
pocait si umilit, Mntuitorul ndurator nu avea sa-si lase poporul
prada puterii pline de cruzime a pagnilor....
De ndata ce este acceptata mijlocirea lui Iosua, se da porunca:
Dezbracati-l de hainele murdare de pe el! Iar lui Iosua ngerul
i spune: Iata ca ndepartez de la tine nelegiuirea si te mbrac
cu haine de sarbatoare! Apoi, i se aseaza pe cap o mitra curata
si l-au mbracat n haine. Pacatele lui si ale poporului lui au fost
iertate. Israel a fost mbracat n haine de sarbatoare neprihanirea
lui Hristos atribuita lor. Mitra asezata pe capul lui Iosua era ca [149]
112
113
114
115
117
118
119
120
121
Magii
ngerii au gasit asteptatori ai venirii lui Mesia nu numai pe
dealurile Iudeii si nu doar printre pastorii cei umili. Si
n tinuturile
pagnilor erau unii care l asteptau; acestia erau filozofii din Rasarit,
oameni ntelepti, bogati si nobili. Cercetatori ai naturii, magii l
vazusera pe Dumnezeu n lucrarea minilor Lui. Din Scripturile
ebraice, ei aflasera ca o Stea se va ridica din Iacov si cu o dorinta
arzatoare au asteptat aparitia Aceluia care avea sa fie nu numai
mngierea lui Israel, ci si o lumina care sa lumineze neamurile,
si mntuire pna la marginile pamntului. Luca 2, 25; Faptele
Apostolilor 13, 47 The Great Controversy, 315.
nteleptii ... studiasera profetia; ei stiau ca este foarte aproape
timpul venirii lui Hristos si asteptau cu nerabdare vreun semn al
acestui mare eveniment, ca sa poata fi printre primii care sa spuna
bun-venit pruncului Rege din ceruri si sa I se nchine. Acesti ntelepti
vazusera cerurile luminate de acea lumina care i nvaluia pe solii
ceresti, care vesteau venirea lui Hristos pastorilor lui Israel, iar dupa
ce mesagerul angelic s-a ntors n ceruri, a aparut o stea luminoasa
care zabovea pe cer. Aparitia neobisnuita a acelei stele mari, stralucitoare, pe care nu o mai vazusera niciodata nainte, stnd acolo
ca un semn pe cer, le-a atras atentia, iar Duhul lui Dumnezeu i-a
ndemnat sa porneasca sa-L caute pe acel Oaspete ceresc n aceasta
lume cazuta. Redemption Or The First Advent Of Christ With
[162]
His Life And Ministry, 16.
Cnd lumina [ngerilor de la Betleem] a slabit, a aparut o stea
luminoasa, care zabovea pe cer. Nu era o stea fixa si nici vreo
planeta, si fenomenul a trezit mare interes. Steaua era un grup de
ngeri stralucitori, situat la mare distanta , nsa nteleptii nu stiau
acest lucru. Totusi, ei erau constienti ca steaua aceea are o anumita
semnificatie pentru ei. Au ntrebat pe preoti si filozofi si au studiat
sulurile strabunilor. Profetia lui Balaam declarase: O stea rasare
n Iacov, un toiag de crmuire se ridica din Israel. Numeri 24, 17.
Era posibil oare ca aceasta stea sa fi fost trimisa ca vestitor al Celui
promis? Magii au primit bine lumina adevarului trimis de cer; acum
acesta le era revarsat n raze si mai stralucitoare. Ei au fost nstiintati
prin vise sa porneasca n cautarea Printului nou-nascut. The
Desire of Ages, 60.
122
123
124
125
127
128
Satana stia ca ori nvinge, ori va fi nvins. Era prea mult n joc n
acel conflict, ca sa ncredinteze acea sarcina ngerilor asociati lui. El
personal trebuia sa conduca acel razboi. The Desire of Ages, 116.
n timp ce se afla n pustie, Domnul Hristos a postit, nsa El a fost
insensibil la foame.... El a petrecut timpul, n rugaciune fierbinte,
doar cu Dumnezeu. Era ca si cum era n prezenta Tatalui Sau....
Gndul luptei care se afla n fata Sa L-a facut sa uite de orice altceva
si sufletul Lui era hranit cu pinea vietii.... n cei cazuti si ispititi, El
a vazut sfarmarea puterii lui Satana. El nsusi S-a vazut vindecnd
pe bolnavi, mngind pe cei fara speranta , nveselind pe cei deznadajduiti si predicnd Evanghelia celor saraci facnd lucrarea pe
care Dumnezeu a planuit-o pentru El; si El nu a simtit nici o senzatie
de foame pna cnd nu au trecut cele patruzeci de zile de post.
Viziunea a trecut, si acum, fiind puternic nfometat, natura umana
a lui Hristos cerea hrana. Acum era ocazia lui Satana de a-L asalta.
El s-a hotart sa se nfatiseze n fata Lui ca unul din ngerii de
lumina, care i aparusera lui Hristos n viziunea Sa. Manuscript
Releases 21:8, 9.
Deodata apare un nger n fata Lui [a lui Hristos], n aparenta
unul din ngerii pe care i vazuse nu de mult.... Cuvintele din ceruri
Acesta este Fiul Meu preaiubit, n care mi gasesc placerea rasunau
nca n urechile lui Satana. nsa el era hotart sa l faca pe Hristos sa
nu se ncreada n aceasta marturie. Manuscript Releases 21:9.
Satana a aparut naintea Lui [a lui Hristos] ... ca un nger frumos
[172] din ceruri, sustinnd ca are nsarcinarea din partea lui Dumnezeu sa
declare sfrsitul postului Mntuitorului. The Review and Herald,
14 ianuarie, 1909.
El [Satana] I-a spus Mntuitorului ca nu mai trebuie sa posteasca,
ca lunga Lui abstinenta a fost acceptata de Tatal, ca mersese destul
de departe si ca El era liber sa faca o minune n favoarea Lui. The
Signs of the Times, 29 iulie, 1889.
Creznd ca nvesmntat asemenea unui nger nu va fi detectat,
el [Satana] simula acum ca pune la ndoiala divinitatea lui Hristos.
The Spirit of Prophecy 2:91.
129
Prima ispitire
Satana rationa cu Hristos n acest fel: daca cele rostite dupa
botezul Sau erau cuvintele lui Dumnezeu, ca El este ntr-adevar Fiul
lui Dumnezeu, atunci El nu ar trebui sa simta senzatia de foame; El
putea sa i dea lui dovezi ale divinitatii Sale, aratndu-i puterea Sa,
transformnd pietrele din acea pustie desarta n pine. Redemption Or The First Advent Of Christ With His Life And Ministry,
48.
Satana i spusese lui Hristos ca El trebuia doar sa-si aseze picioarele pe cararea patata de snge, nu sa mearga pe ea. Ca si Avraam,
El a fost ncercat ca sa arate ascultare desavrsita. A spus, de asemenea, ca el a fost ngerul care a oprit mna lui Avraam ridicata
ca sa-l omoare pe Isaac, iar acum a venit ca sa-I salveze viata [a
lui Hristos]; ca nu este necesar ca El sa ndure foamea dureroasa si
moartea prin nfometare; ca el l va ajuta sa duca o parte din lucrare
n planul de mntuire. The Review and Herald, 4 august, 1874. [173]
El [Satana] I-a atras atunci atentia lui Hristos la nfatisarea lui
atragatoare, fiind mbracat n lumina si puternic n tarie. El pretindea
ca este un mesager direct de la tronul cerului si a declarat ca are
dreptul sa i ceara lui Hristos dovezi ale faptului ca este Fiul lui
Dumnezeu. The Review and Herald, 4 august, 1874.
Dupa cuvintele sale [ale lui Satana], ... nu dupa nfatisare, l-a
recunoscut Mntuitorul pe vrajmasul.... The Review and Herald,
22 iulie, 1909.
Lund natura omului, Hristos nu era egal n nfatisare cu ngerii
cerului, nsa aceasta era una din umilintele necesare, pe care El le-a
acceptat de buna voie atunci cnd a devenit Mntuitorul omului.
Satana sustinea ca, daca El era ntr-adevar Fiul lui Dumnezeu, ar
trebui sa-i dea o dovada a rangului Sau nalt. El sugera ca Dumnezeu
nu si-ar lasa Fiul ntr-o stare att de deplorabila. El a spus ca unul
din ngerii din ceruri a fost exilat pe pamnt si ca, dupa nfatisarea
pe care o avea, era mai degraba acel nger cazut dect Regele cerului.
El a atras atentia la nfatisarea lui frumoasa, fiind mbracat n lumina
si putere si, ntr-un mod jignitor, a pus n contrast slava lui cu starea
nenorocita n care Se afla Hristos. The Spirit of Prophecy 2:91.
130
A doua ispitire
Apoi, diavolul L-a dus n sfnta cetate, L-a pus pe streasina
templului si I-a spus: Daca esti Fiul lui Dumnezeu, arunca-Te jos;
caci este scris: El va porunci ngerilor Sai sa vegheze asupra Ta si
ei Te vor lua pe mini ca nu cumva sa-Ti
lovesti piciorul de vreo
[174] piatra. The Desire of Ages, 124.
Satana, pentru a-si manifesta puterea, L-a dus pe Isus la Ierusalim
si L-a pus pe streasina templului. Spiritual Gifts 1:32.
El [Satana] i-a cerut din nou lui Hristos, daca era ntr-adevar
Fiului lui Dumnezeu, sa-i dovedeasca acest lucru, aruncndu-Se de
la naltimea aceea ametitoare, unde l asezase el. Satana i-a sugerat
lui Hristos sa-si arate ncrederea n grija protectoare a Tatalui Sau,
aruncndu-Se jos de pe templu. La prima lui ispitire, n ce priveste
pofta, Satana ncercase sa insinueze ndoieli cu privire la dragostea
si grija lui Dumnezeu pentru Hristos, ca Fiu al Sau, prezentndu-I
situatia n care Se afla si foamea Sa, ca dovada a faptului ca El nu era
n gratiile lui Dumnezeu. Dar nu a avut succes. Apoi, a ncercat sa
traga foloase de pe urma credintei si ncrederii desavrsite, pe care
Hristos o aratase n Tatal Lui ceresc, ndemnndu-L la ncumetare.
Daca esti Fiul lui Dumnezeu, arunca-Te jos; caci este scris: El va
porunci ngerilor Sai sa vegheze asupra Ta si ei Te vor lua pe mini
ca nu cumva sa-Ti
lovesti piciorul de vreo piatra. The Review
and Herald, 18 august, 1874.
Vrajmasul cel viclean prezinta cuvinte care au iesit din gura lui
Dumnezeu. Pare nca un nger de lumina si arata ca el cunoaste
Scripturile si ntelege importanta a ceea ce este scris. Asa cum Isus
folosise nainte Cuvntul lui Dumnezeu pentru a sustine credinta,
[175] ispititorul l foloseste acum pentru a-si sustine nselatoria.
El sustine ca doar a vrut sa puna la ncercare fidelitatea lui Isus,
iar acum i lauda pozitia neclintita. Deoarece Mntuitorul a dovedit
ncredere n Dumnezeu, Satana l ndeamna sa-i mai dea totusi o
dovada a credintei Sale.
nsa din nou ispita este nceputa cu insinuarea nencrederii.
Daca esti Fiul lui Dumnezeu. Hristos a fost ispitit sa dea raspuns la acel daca, nsa El S-a abtinut de la cea mai mica urma de
acceptare a ndoielii. El nu avea sa-si puna n pericol viata pentru
a-i da dovezi lui Satana. The Desire of Ages, 124.
131
132
133
135
Respingere la Nazaret
n timpul copilariei si tineretii Sale, Domnul Isus Se ducea sa
Se nchine mpreuna cu fratii Sai la sinagoga din Nazaret. De cnd
si-a nceput lucrarea, El a lipsit din mijlocul lor, nsa ei nu erau n
necunostinta cu privire la ceea ce Se ntmplase cu El. Cnd a aparut
din nou printre ei, interesul si asteptarea lor au fost trezite n cel mai
nalt grad....
Cnd un rabin era prezent la sinagoga, se astepta ca acesta sa
tina o predica si oricare dintre iudei putea citi din profeti. n acel
Sabat, I s-a cerut lui Isus sa ia parte la acel serviciu de cult. El S-a
ridicat sa citeasca. I s-a dat cartea proorocului Isaia. Luca 4, 16.17;
[182]
R.V.
Isus statea naintea oamenilor ca un prezentator plin de vigoare,
ce sustinea profetiile cu privire la Sine nsusi. Explicnd cuvintele
pe care le citea, El a vorbit despre Mesia, ca aducnd mngiere
celor apasati, eliberare robilor, vindecare celor ntristati, dnd vedere
orbilor si descoperind lumii lumina adevarului.... Inimile lor au fost
miscate de Duhul Sfnt si ei au raspuns Domnului cu amin-urile si
laudele lor. The Desire of Ages, 236, 237.
Duhul a fost prezent cu atta putere la prezentarea Lui [a lui
Hristos], nct inimile tuturor celor care se aflau n sinagoga au
raspuns la cuvintele pline de har care iesisera de pe buzele Lui. Acela
a fost momentul de cotitura n acea adunare. n timp ce divinitatea
lui Hristos stralucea prin umanitatea Lui, vederea lor spirituala a fost
trezita. O noua putere de discernamnt si pretuire a venit asupra lor si
convingerea aproape irezistibila ca Isus era Fiul lui Dumnezeu. nsa
Satana era pe aproape pentru a trezi ndoieli, necredinta si mndrie.
The Signs of the Times, 14 septembrie, 1882.
Cnd Isus a anuntat: Astazi s-a mplinit n fata voastra aceasta
scriptura, deodata le-a venit n minte sa se gndeasca la ei nsisi si
la sustinerile Aceluia care le vorbise. The Desire of Ages, 237.
Cine este acest Isus? au ntrebat ei. Acela care a pretins pentru
Sine slava lui Mesia era fiul unui tmplar si lucrase n aceasta meserie
mpreuna cu tatal Sau Iosif.... Desi viata Lui era fara pata, ei nu
[183]
credeau ca El este Cel Promis....
De ndata ce au deschis usa ndoielii, pe ct au fost de nduiosate
mai nainte inimile lor, pe att au devenit de mpietrite. Satana era
136
137
Totul era acum confuzie si zarva. Atentia oamenilor a fost distrasa de la Hristos si ei nu au mai luat seama la cuvintele Sale. Planul
lui Satana fusese ca sa-si conduca victima la sinagoga. nsa Isus
a mustrat demonul, zicnd: Da-i pace si iesi afara din el. Si
cnd
demonul l-a aruncat n mijloc, el a iesit afara din el si nu i-a mai
facut rau.
Mintea acestui suferind nenorocit fusese ntunecata de Satana,
nsa n prezenta Mntuitorului o raza de lumina a strabatut prin
negura. El a nceput sa doreasca eliberarea de sub stapnirea lui
Satana; dar demonul s-a mpotrivit puterii lui Hristos. Cnd omul
a ncercat sa ceara ajutor de la Isus, duhul cel rau a pus cuvinte
n gura lui si acesta a nceput sa strige ntr-o agonie a groazei.
Demonizatul ntelegea n parte ca se afla n prezenta Unuia care putea [185]
sa l elibereze; nsa cnd a ncercat sa atinga acea mna puternica, o
alta l-a retinut si a rostit cuvinte care proveneau de la altul. Conflictul
dintre puterea lui Satana si dorinta lui dupa libertate a fost teribil.
The Desire of Ages, 255.
Acela care l-a biruit pe arhivrajmasul n pustie l-a smuls din
strnsoarea lui Satana pe acest captiv care se zbatea. Isus stia bine
ca, desi luase alta nfatisare, acest demon era acelasi duh rau, care l
ispitise pe El n pustie. The Spirit of Prophecy 2:180.
Acest demon si-a exercitat toata puterea pentru a-si mentine
stapnirea asupra victimei sale. A suferi nfrngere aici ar fi nsemnat
biruinta pentru Isus. Se parea ca omul chinuit trebuie sa-si piarda
viata n lupta cu vrajmasul care i ruinase puterile. nsa Mntuitorul
a vorbit cu autoritate si l-a eliberat pe captiv. Barbatul care fusese
posedat statea acum n fata oamenilor uimiti, fericit n libertatea
stapnirii de sine.... Ochii care stralucisera att de mult timp de
licarirea nebuniei straluceau acum de inteligenta si erau scaldati n
lacrimi de recunostinta . The Desire of Ages, 256.
Vindecarea robului sutasului
Sutasul vazuse cu ochiul credintei ca ngerii lui Dumnezeu erau
pretutindeni n jurul lui Isus si ca, la Cuvntul Sau, un nger va
fi nsarcinat sa mearga la cel suferind. El stia ca Cuvntul Sau va
ajunge n acea camera si slujitorul sau avea sa fie vindecat. The
[186]
Review and Herald, 11 martie, 1890.
138
139
140
141
143
144
145
Era n puterea lui Hristos sa Se elibereze. Cnd El a rostit cuvintele: Eu sunt Acela, de ndata ngerii L-au nconjurat si multimea
aceea avea toate dovezile pe care ar fi putut sau ar fi vrut sa le aiba,
ca Hristos era puterea lui Dumnezeu. This Day With God, 267.
Era greu ca ngerii sa poata suporta acea priveliste. Ei L-ar fi
eliberat pe Isus, nsa ngerii comandanti le-au interzis.... Isus stia
ca ngerii erau martori ai scenei umilirii Sale.... Cel mai slab dintre
ngeri ar fi putut face ca acea multime sa cada la pamnt fara putere
si sa-L elibereze pe Isus. Spiritual Gifts 1:50, 51.
ngerul care i slujise mai devreme lui Isus se misca ntre El si
gloata. O lumina divina lumina fata Mntuitorului si un chip ca de
porumbel l umbrea. Pentru o clipa, multimea ucigasa nu a putut sta
n prezenta slavei divine. S-au tras speriati napoi. Preotii, batrnii,
soldatii si chiar Iuda au cazut la pamnt ca niste oameni morti....
nsa imediat scena s-a schimbat. The Desire of Ages, 694, 695.
ngerul s-a retras si L-a lasat pe Isus stnd calm si ncrezator, fata
Lui palida fiind luminata de razele stralucitoare ale lunii, nconjurat
fiind nca de oamenii aceia trntiti la pamnt, neputinciosi, n timp
ce ucenicii erau prea uimiti ca sa poata rosti vreun cuvnt. Cnd
ngerul se ndeparteaza, soldatii romani oteliti se pun pe picioare si,
mpreuna cu preotul si Iuda, se strng n jurul lui Hristos ca si cnd [197]
le-ar fi rusine de slabiciunea lor si teama sa nu cumva sa le scape iar
din minile lor. The Signs of the Times, 21 august, 1879.
Ucenicii crezusera ca nvata torul lor nu va ngadui sa fie luat....
Ei au fost dezamagiti si indignati cnd au vazut ca aduc frnghii
pentru a lega minile Aceluia pe care l iubeau. Petru, n mnia sa,
si-a scos sabia de ndata si ... a taiat o ureche a slujitorului marelui
preot. Cnd a vazut ce a facut, Isus si-a eliberat minile, ... si a spus:
Lasati-i! Pna aici! si a atins urechea ranita, care s-a vindecat de
ndata. Apoi, i-a spus lui Petru: Pune-ti sabia la locul ei; ... crezi
ca n-as putea acum sa ma rog Tatalui Meu si El sa-mi trimita de
graba mai mult de douasprezece legiuni de ngeri? The Desire
of Ages, 696.
Cnd au fost rostite aceste cuvinte, fetele ngerilor s-au luminat.
Ei doreau ca atunci si acolo sa-L nconjoare pe Comandantul lor si
sa mprastie acea gloata furioasa. nsa tristetea s-a asternut iarasi pe
fetele lor cnd Isus a adaugat: Dar cum se vor mplini Scripturile
care zic ca asa trebuie sa se ntmple? Inimile ucenicilor s-au
146
147
148
nca o scena care i-a strnit uimirea. Ea L-a vazut pe Hristos stnd pe
un mare nor alb n timp ce pamntul se clatina n spatiu, iar ucigasii
Sai fugeau de prezenta slavei Sale. Ea s-a trezit tipnd de groaza si,
de ndata, i-a scris lui Pilat cuvinte de avertizare.
n timp ce Pilat sovaia n legatura cu ce avea de facut, un sol si-a
facut loc n graba prin multime si i-a nmnat o scrisoare din partea
[201] sotiei sale, care i scria astfel: Sa nu ai nimic de-a face cu acest Om;
caci am suferit mult astazi n vis din pricina Lui.
Fata lui Pilat a devenit palida. Sentimentele lui erau contradictorii
si se afla n ncurcatura. nsa, n timp ce zabovea ca sa actioneze,
preotii si conducatorii ndrjeau mai departe mintea oamenilor....
Pilat dorea mult sa-L elibereze pe Isus. nsa el a vazut ca nu
poate sa faca acest lucru si sa se bucure n continuare de aceeasi
pozitie si onoare. Ca sa nu-si piarda puterea vremelnica, el a ales sa
sacrifice viata unui nevinovat....
Pilat a cedat cererilor gloatei. Ca sa nu riste pierderea pozitiei
sale, el L-a dat pe Isus ca sa fie rastignit. The Desire of Ages,
732, 733, 738.
Rastignirea lui Hristos
Fiul lui Dumnezeu a fost dat n minile oamenilor, ca sa fie
rastignit.... Ei au pus asupra Lui crucea cea grea.... nsa Isus a lesinat
sub greutatea ei.... Dupa aceea ei au pus mna ... pe un om care nu-si
marturisise deschis credinta n Hristos, dar care credea n El. Ei au
pus crucea asupra lui si el a dus-o pna la locul rastignirii. Grupuri
de ngeri se aflau deasupra acelui loc. Spiritual Gifts 1:57.
Cine erau martorii acestor scene? Universul ceresc, Dumnezeu
Tatal, Satana si ngerii sai. Bible Echo and Signs of the Times,
29 mai, 1899.
ngerii din ceruri ... au auzit batjocurile si au vazut cum dadeau
din cap. Ei ar fi iesit cu bucurie din rnduri si s-ar fi dus la Fiul
lui Dumnezeu, care era umilit si chinuit trupeste, nsa nu le-a fost
[202] ngaduit acest lucru. Manuscript Releases 18:71.
Pe altii i-a mntuit, dar pe Sine nu Se poate mntui a fost
strigatul batjocoritor, care se nalta n urlete catre Hristos n timpul
agoniei si mortii Sale pe cruce. El S-ar fi putut salva pe Sine n orice
moment si S-ar fi putut da jos de pe cruce; nsa, daca ar fi facut acest
149
150
151
153
154
155
156
157
158
159
160
161
162
164
165
166
167
168
169
n timp ce el [Stefan]
170
171
s-a dus si, lundu-i pe Pavel si Sila, i-au adus naintea conducatorilor,
acuzndu-i ca tulbura cetatea. Acest lucru a provocat rumoare. Multimea s-a ridicat mpotriva ucenicilor, iar dregatorii au poruncit ca
prizonierii sa fie batuti. The Review and Herald, 29 iunie, 1905.
Dupa ce [dregatorii] le-au dat [lui Pavel si Sila] multe lovituri,
i-au aruncat n temnita , poruncind temnicerului sa-i pazeasca bine,
si acesta, primind o asemenea nsarcinare, i-a aruncat n temnita
dinauntru si le-a pus picioarele n butuci. nsa ngerii lui Dumnezeu
au fost cu ei acolo, ntre zidurile nchisorii. Spiritual Gifts 1:95,
96.
Apostolii au suferit chinuri groaznice din cauza pozitiei dureroase n care fusesera pusi, nsa ei nu au murmurat. Dimpotriva, n
ntunericul si singuratatea celulei s-au ncurajat unul pe altul prin
rugaciuni si au cntat laude lui Dumnezeu, pentru ca au fost gasiti vrednici sa sufere rusinea de dragul Lui.... Ceilalti ntemnitati
au auzit cu uimire rugaciunile si cntarile care veneau din temnita
dinauntru. The Acts of the Apostles, 213, 214.
n timp ce oamenii au fost cruzi si razbunatori sau criminal de
neglijenti cu privire la responsabilitatile care le reveneau, Dumnezeu
nu a uitat sa Se ndure de slujitorii Sai care se aflau n chinuri. Un
nger a fost trimis din ceruri pentru a-i elibera pe apostoli. Cnd [237]
acesta s-a apropiat de nchisoarea romana, pamntul s-a cutremurat
sub picioarele lui, ntreaga cetate s-a clatinat datorita acelui cutremur,
iar zidurile nchisorii s-au leganat ca o trestie n vnt. Portile acelea
mari, zavorte bine, s-au deschis; lanturile si catusele au cazut de
pe minile si picioarele celor ntemnitati. The Spirit of Prophecy
3:382, 383.
n lucrarea sa din Efes, apostolului Pavel i-au fost date semne
deosebite ale favorii divine. Puterea lui Dumnezeu a nsotit eforturile
sale si multi au fost vindecati de boli fizice. Dumnezeu facea
minuni nemaipomenite prin minile lui Pavel: pna acolo ca peste
cei bolnavi se puneau basmale sau sorturi care fusesera atinse de
trupul lui si-i lasau bolile si ieseau afara din ei duhurile rele.
Aceste manifestari ale puterii supranaturale au fost cele mai
puternice din toate la cte fusese martor Efesul si au fost de un
asemenea caracter ca nu au putut fi imitate de dibacia scamatorilor
sau de vrajile vrajitoarelor. Deoarece aceste minuni erau facute n
Numele lui Isus din Nazaret, oamenii au avut ocazia sa vada ca
172
173
zorit sa plece din acel loc. ngerii lui Dumnezeu au fost trimisi sa-l
pazeasca pe credinciosul apostol. Sketches from the Life of Paul,
143.
Cnd preotii si conducatorii au vazut efectul cuvntarii lui Pavel,
au fost cuprinsi de ura mpotriva lui. Ei au vazut ca el continua sa-L
predice cu ncapatnare pe Isus si facea minuni n Numele Lui, astfel
ca multimile l ascultau pe el, si paraseau traditiile si i considerau
pe conducatorii iudei ca fiind ucigasii Fiului lui Dumnezeu. Mnia
lor a fost aprinsa si ei s-au adunat ca sa vada ce este mai bine de
facut, pentru a pune capat acelei tulburari. Ei au cazut de acord ca
singurul lucru sigur pe care-l puteau face era acela de a-l omor pe
Pavel. nsa Dumnezeu le cunostea planurile si ngerii Sai au fost
nsarcinati sa-l pazeasca, pentru ca el sa poata ramne n viata spre
a-si ndeplini misiunea. Early Writings, 202.
Aceasta relatare istorica a fost scrisa pentru nvata tura noastra,
peste care a venit sfrsitul veacului. Efesenii sustineau ca ei avusesera legaturi cu fiinte invizibile, de unde aveau cunostinta despre
cele ce aveau sa se ntmple. n zilele noastre, aceasta comunicare cu
spiritele se numeste spiritism, si mestesugul acesta practicat de cei
care sunt mediumi nu este n toate cazurile o ndemnare manuala,
abilitate sau nselaciune. Lumea vizibila si cea invizibila sunt n
strnsa legatura. Satana este marele nselator si asociatii lui n cele
rele sunt instruiti de catre el sa lucreze n acelasi fel ca si el. Aposto- [240]
lul spune: Caci noi n-avem de luptat mpotriva carnii si sngelui, ci
mpotriva capeteniilor, mpotriva domniilor, mpotriva stapnitorilor
ntunericului acestui veac, mpotriva duhurilor rautatii care sunt n
locurile ceresti. De aceea, luati toata armatura lui Dumnezeu ca sa
va puteti mpotrivi n ziua cea rea.... The Youths Instructor, 16
noiembrie, 1893.
Prizonierul vrstnic [Pavel], care statea legat cu lanturi de ostasul
care-l pazea, nu prezenta nimic impunator sau atragator n mbracamintea sau nfatisarea sa, pentru ca lumea sa-i poata aduce onoruri.
Totusi acest om, n aparenta lipsit de prieteni, bogatie sau pozitie,
avea o escorta pe care cei lumesti nu o puteau vedea. ngerii cerului
erau nsotitorii lui. Daca slava plina de stralucire a unuia dintre acesti
soli ar fi fost facuta vizibila, pompa si fastul regal ar fi palit naintea
ei; regele si curtenii lui ar fi fost trntiti la pamnt.... ntreg cerul era
174
175
176
177
178
179
181
Chivotul din sanctuarul de pe pamnt era dupa modelul adevaratului chivot din ceruri. Acolo, lnga chivot, stau ngeri vii, fiecare
umbrind cu cte o aripa, ntinsa nainte si n sus, tronul harului, n
timp ce cu celelalte aripi si acopereau chipurile n semn de respect
si umilinta . The Signs of the Times, 24 iunie, 1880.
Oh, daca toti L-ar putea privi pe scumpul nostru Mntuitor asa
cum este El, ca Mntuitor. Fie ca mna Lui sa dea la o parte valul
care-I ascunde slava de ochii nostri. l arata n locul cel nalt si
sfnt. Ce vedem acolo? Pe Mntuitorul nostru, nu stnd degeaba,
n inactivitate. El este nconjurat de inteligente ceresti, heruvimi si
serafimi, de zece mii de ori zece mii de ngeri.
Toate aceste fiinte ceresti au un obiectiv mai presus de toate
celelalte, care le preocupa foarte mult biserica Sa ntr-o lume
stricata.... Ele lucreaza pentru Hristos, sub nsarcinarea Lui, pentru [251]
a-i salva pe cei care privesc la El si cred n El. Aceste inteligente
ceresti se grabesc n ndeplinirea misiunii lor.... Ei sunt uniti ntr-o
alianta sfnta, ntr-o unitate sublima a scopurilor lor, de a prezenta
puterea, mila, iubirea si slava Mntuitorului rastignit si nviat.
Prin felul cum slujesc, aceste armate ale cerului ilustreaza ce
ar trebui sa fie biserica lui Dumnezeu. Domnul Hristos lucreaza n
favoarea lor n curtile ceresti, trimitndu-si mesagerii n toate partile
globului, pentru a veni n ajutor fiecarui suferind care priveste spre
El pentru alinare, pentru viata spirituala si cunostinta . The S.D.A.
Bible Commentary 7:967, 968.
Satana nainte si dupa caderea lui
Satana a fost cndva un nger onorat n ceruri, n apropiere de
Hristos. Fata lui, asemenea cu a celorlalti ngeri, era blnda si exprima bucurie. Fruntea lui era nalta si lata, aratnd multa inteligenta .
Chipul lui era desavrsit; statura lui era nobila si maiestuoasa.
Early Writings, 145.
Mi-a fost aratat Satana, asa cum a fost el cndva, un nger fericit,
naltat. Apoi mi-a fost aratat asa cum este acum. nca are un chip
regesc. Trasaturile lui sunt nca nobile, caci el este un nger cazut.
nsa expresia fetei sale este plina de neliniste, ngrijorare, nefericire,
rautate, ura, ticalosie, nselaciune si tot felul de rele. Am privit n
special acea frunte, care fusese odata nobila. ncepnd de la ochi,
182
183
184
185
186
187
188
190
191
192
193
194
195
196
197
198
199
200
201
202
203
205
206
207
208
209
210
211
212
213
214
215
Epilog
Tema mntuirii este un subiect n care ngerii doresc sa priveasca;
ea va fi stiinta si cntecul celor rascumparati de-a lungul veacurilor
nesfrsite ale vesniciei. Nu este oare ea vrednica de atentie si studiu
acum? Bible Echo, January 1, 1888.
n timp ce [cercetatorul Bibliei] studiaza si mediteaza asupra
temelor n care ngerii doresc sa priveasca (1 Petru 1, 12), el se
poate bucura de compania lor. El poate merge pe urmele pasilor
divinului nvata tor si sa asculte cuvintele Lui ca atunci cnd El a
vorbit de pe munte, cmpie sau mare. El poate trai n aceasta lume
n atmosfera cerului, mpartasind celor necajiti de pe acest pamnt
si celor ispititi gnduri de nadejde si dorinta puternica dupa sfintire;
apropiindu-se el nsusi si n partasie tot mai strnsa cu Cel Nevazut,
ca acela din vechime, care a umblat cuDumnezeu, apropiindu-se
tot mai mult si tot mai mult de pragul vesniciei, pna ce portile
se vor deschide si el va intra acolo. El nu se va mai simti strain.
Glasurile care i vor spune bun venit sunt glasurile celor sfinti care,
nevazuti, au fost pe pamnt nsotitorii lui glasuri pe care aici el a
nvatat sa le distinga si sa le iubeasca. Acela care, prin intermediul
Cuvntului lui Dumnezeu, a trait n partasie cu cerul se va simti
acasa n compania cerului. Education, 127.
Domnul doreste ca noi sa avem discernamntul de a ntelege
ca aceste fiinte puternice care viziteaza lumea noastra au avut un
[301] rol activ n lucrarea pe care noi am considerat-o ca fiind a noastra.
Aceste fiinte ceresti sunt ngeri slujitori si adesea ei se deghizeaza
n chip de fiinte omenesti. Ca straini, ei discuta cu cei angajati n
lucrarea lui Dumnezeu. Ei au fost calauze, prin locuri singuratice,
acelora care calatoreau n primejdie. n vasele azvrlite ncoace
si ncolo de furtuna, ngeri cu chip omenesc au rostit cuvinte de
ncurajare pentru a domoli teama si a inspira nadejde n ceasul
primejdiei, iar calatorii au crezut ca acela a fost dintre ei, o persoana
cu care nu au mai vorbit nainte. The Upward Look, 84.
216
Epilog
217
218
Epilog
219
1T Testimonies for the Church, vol. 1 Marturii pentru comunitate, vol. 1 (2T etc., pentru vol. 2-9).
TDG This day with God Aceasta zi cu Dumnezeu.
TM Testimonies to Ministers and Gospel Workers, Marturii
pentru pastori si lucratorii evangheliei.
UL Upward Look Privind n sus.