Dreptul Iov model de rabdare

Dupa patima de pe cruce a Domnului nostru Iisus Hristos, puterea diavolului s-a stabilit,
dupa cum insusi domnul ne spune, zicand: Acum este judecata lumii acesteia; acum
stapanitorul acestei lumi va fi scos afara(Ev Ioan, XII, 31). Pentru oamenii credinciosi
usa raiului, pe care o inchisese amagitorul diavol, s-a descgis si s-a inchis gura iadului pe
care el o deschisese. Diavolului nu ia mai ramas decat puterea ispitei. Apostolul Petru
zice ca: diavolul umbla ca un leu racnind, cautand pe cine sa inghita(I Petru V, 8) , iar
Aposolul Pavel ne indeamna si ne sfatuieste: imbracati-va cu toate armele lui
Dumnezeu, ca sa puteti sa tineti piept uneltirilor diavolului. Caci lupta noastra nu e
impotriva trupului si a sangelui, ci impotriva domniilor, stapanitorilor intunericului
veacului acestuia, impotriva duhului rautatii raspandite in vazduhuri (Efeseseni VI, 1112). Acelasi apostol ne arata ca diavolul are mestesuguri, are curse, are sageti infocate, si
ajunge pana acolo, ca se preface chiar in inger al lumii.
In vremea necazurilor el iti rapeste nadejdea, ca sa ramai deznadajduit; in vremea bolilor
iti fura rabdarea, pentru ca sa cartesti impotriva lui Dumnezeu; in vremea nenorocirilor ,
iti ascute mahnirea, ca sa te omoare; in vremea maniei, iti aprinde iutimea, ca sa bati , sa
ocarasti, sa ranesti, sa ucizi, sa hulesti, slobozeste fraul poftelor tale si-ti aprinde
tulburarea, ca sa te faca ocara oamenilor, sa-ti strice trupul si sa-ti chinuiasca sufletul tau
in veci.Acestea sunt sagetile lui cele aprinse. Preface de multe ori faradelegea in fapta
buna. De aceea ocarasti si bati ca si cum ai indrepta pe cel gresit. Nedreptatesti cand esti
judecator, socotind ca prin aceasta ajuti saracului .
Dumnezeu ii permite lui Satan toate aceste lucruri pentru ca , dand el lupta, sa ramana
biruit si sa se rusineze, iar noi, cei care ne luptam cu el, sa-l biruim si sa ne mantuim.
Totodata, Dumnezeu ne da indrazneala prin glasul proorocului Sau , zicand: Nu te vei
teme de naluca de noapte ,de sageata ce zboara ziua, de lucrul cel ce umbla in intuneric,
de intamplare si de demonul cel de la miaza-zi. Vor veni cu adevarat , mii de-a stanga ta
si milioane de-a dreapta ta, dar vor cadea si nu vor putea sa te vatame pe tine. Pentru ca ai
zis: Doamne Tu esti scaparea mea si ti-ai ales de liman pe Cel preainalt. De aceea nici
un rau nu te va ajunge si raul nu se va apropia de coasta ta, caci a poruncit Dumnezeu
ingerilor Sai , ca sa Te pazeasca in toate caile Tale si pe maini Te vor ridica, pentru ca sa
nu se loveasca de piatra piciorul Tau.( Psalm XV, 5-12) .
Pentru a nu ne teme de ispitele diavolului , Dumnezeu ne da drept pilda istoria lui Iov.
Acesta era din tinutul Uz , din hotarele Idumeei si Arabiei, pogorand din fiii lui Esau si
erau al cincilea neam de la Avraam.Si acest om era fara prihana si drept; se temea de
Dumnazeu si se ferea de ce este rau. (Iov, I 1).
Avea sapte feciori si trei fete.Avea dobitoace si slugi nenumarate; sapte mii de oi, trei
mii de camile, cinci sute de perechi de boi si cinci sute de asini si multime mare de slugi
( Iov I,2).

Numele lui era cunoscut si era cinstit in patria sa. Era cel mai de seama dintre toti
rasaritenii si se bucura in pace de fericirea sa. Iov era, de asemenea, credincios , cu frica
lui Dumnezeu- aducea jertfe in fiecare zi, urand mila lui Dumnezeu si iertarea pacatelor:
Se poate ca feciorii mei sa fi pacatuit si sa fi cugetat cu pacat impotriva lui Dumnezeu
(Iov I,5).
Dar diavolul ,care cunostea dreptatea lui Iov, s-a infatisat inaintea Domnului, si a cerut
intr-adins voie de la Acesta sa-l ispiteasca. Si I-a spus: Oare degeaba se teme Iov de
Dumnezeu?N-ai facut Tu gard in jurul lui si in jurul casei lui, intoate partile si ai
binecuvantat lucrul mainilor lui si turmele lui au umplut pamantul? Dar ia intinde mana
Ta si atinge-Te de tot ce este al lui, sa vedem daca nu Te va blestema in fata!. Si
Dumnezeu a ingaduit lui Satan sa loveasca pe Iov in averea sa si in copiii lui, fara insa sa
se atinga de el: Iata, tot ce are el este in puterea ta; numai asupra lui sa nu intinzi mana
ta(Iov I, 12).
Dupa ce a luat acesta voie , diavolul a intins asupra lui Iov toate cursele lui, a uneltit toate
mestesugurile lui, a aruncat toate sagetile cele infocate, a pus toate puterile lui si a
prapadit toate avutiile lui Iov.Intr-o zi, cand fecirii si fetele lui Iov mancau si beau vin in
casa fratelui lor mai mare, sosi un vestitor la Iov si-i spuse: Boii erau la aratura si asinele
pasteau pe langa ei ; atunci nebunii au navalit asupra lor, au pus mana pe vite, si pe robi iau trecut prin ascutisul sabiei. Si am scapat numai eu singur si am venit sa-ti dau de
veste!(Iov I,14-15).
Nu sfarsise vorba bine si altul sosi si spuse : Focul lui Dumnezeu a cazut din cer si a ars
oile tale si pe robii tai si i-a mistuit. Si am scapat numai eu singur si am venit sa-ti dau de
veste!( Iov I, 16).
Nu-si sfarsise vorba bine si altul sosi si spuse: Caldeii impartiti in trei cete, au dat navala
peste cetele tale si le-au ridicat si pe robi i-au trecut prin ascutisul sabiei. Si am scapat
numai eu singur si am venit sa-ti dau de veste!(Iov I, 17).
Apoi a venit un altul si a spus: Fecirii tai si fetele tale mancau si beau vin la casa
fratelui lor mai mare, si iata ca un vant puternic s-a starnit dinspre pustiu si a izbit in cele
patru colturi ale casei si casa s-a prabusit peste tineri si ei au murit. Si am scapat numai
eu si am venit sa-ti dau de veste!(Iov I,18-19).
Si Iov a primit fara cuvant de hula ca Dumnezeu sa-i ia ceea ce i s-a dat , si a zis: Gol
am iesit din pantecele mamei mele si gol ma voi intoarce in pamant! Domnul a dat,
Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvantat!(Iov 1,21)
Drept urmare, cel mai bogat, dupa scurta trecere de vreme s-a facut cel mai sarac . I-a
omorat pe toti feciorii si fetele lui si cel cu multi copii ,dupa scurta trecere de vreme , a
ramas fara ei.Dar Iov nu a cartit nici un moment, ci a suportat cu rabdare toate.
Dar rautatea diavolului nu s-a oprit aici. A lovit in trupul lui Iov cu lepra, din talpi si pana
in crestet, si astfel, cel ce mai inainte era foarte sanatos, acum zacea pe gunoaie, plin de

rani si de viermi, scarpinandu-si bubele cu un ciob. Mai apoi a silit si pe femeia lui Iov
ca, prin cuvinte de ocara sa-l deznadajduiasca si sa-l indemne spre cuvant de hula
impotriva lui Dumnezeu, zicandu-i: Te tii mereu in statornicia ta? Blesteama pe
Dumnezeu si mori!(Iov II, 9). Dar Iov n-a cartit, ci a dat dovada de credinta tare,
rabdare, nadejde zicand: Vorbesti cum ar vorbi una din femeile nebune! Ce? Daca am
primit de la Dumnezeu cele bune, nu vom primi oare si pe cele rele?(Iov 2,10).
Si au venit trei prieteni ai lui Iov, fiecare din tara lui, afland despre toate nenorocirile care
dadusera peste ei. Si acestia erau : Elifaz din Teman, Bildad din Suah si Tofar din
Naamah.Si se intrebau, ce rost are suferinta lui Iov.
Toti trei socoteau , dupa invatatura veche ca omul sufera pentru ca a pacatuit. Inaintea lui
Dumnezeu, ziceau ei, nici un om nu este drept, iar suferintele lui Iov sunt o pedeapsa
pentru pacatele lui.
Dar Iov zicea : Chiar si cand El ma va omori, eu voi nadfajdui intr-Insul. El stie bine ce
a fost viata mea, dar ma pune la incercare, ca aurul in topitoareInsa eu stiu ca
Rascumparatorul meu este viu si in ziua cae de pe urma va ridica din pulbere aceasta
piele a mea ce se destrama. Si afara din trupul meu voi vedea pe Dumnezeu.
Un al patrulea prieten, Elihu, a venit spunand ca, la Iov suferinta este si o pedeapsa
pentru trufia lui, de a se crede drept. Ca suferinta este o incercare, ingaduita de
Dumnezeu, pentru binecuvantate pricini , necunoscute noua. Iar la randul sau, omul n-are
dreptul sa ceara socoteala lui Dumnezeu cel intelept si atotputernic.
Asadar, diavolul l-a mai ispitit pe Iov trimitandu-i prieteni care i-au adus , in loc de
mangaiere, amaraciune , si in loc de ajutor, infruntari.
Dupa ce Iov si prietenii sai au terminat de vorbit, S-a aratat Domnul in furtuna si a grait
catre Elifaz din Teman: Mania Mea arde impotriva ta si impotriva celor doi prieteni ai
tai, pentru ca n-ati vorbit de Mine asa de drept , precum a vorbit robul Meu Iov.(Iov
42,7)
Asadar diavolul si-a aratat neputinta sa si a ramas rusinat , iar Iov a luat de la Domnul
bunuri indoite decat cele ce avusese mai inainte: Si Dumnezeu a binecuvantat sfarsitul
vietii lui Iov mai bogat decat inceputul ei, si el a strans paisprezece mii de oi , sase mii de
camile , o mie de perechi de boi si o mie de asine. Si a avut sapte fii si trei fiice.(Iov
42,12-13). Si Iov a mai trait dupa aceea o suta patru zeci de ani si a vazut pe fiii sai si
pe fiii fiilor sai , pana la al patrulea neam.Si Iov a murit batran si incarcat de zile.(Iov
42, 16-17).
Iov a fost slavit in toate marginile pamantului, si de atunci si pana azi, se mareste si se
lauda rabdarea , barbatia, ascultarea si evlavia lui fata de Dumnazeu.
Intr-un cuvant, invatatura cartii Iov este ca omul trebuie, necontenit , sa se supuna lui
Dumnezeu, chiar cand mintea lui nu devine deplin impacata. Tainele lui Dumnezeu sunt

prea mari ca sa le putem cuprinde, cum zice Proorocul: Gandurile Mele nu sunt ca
gandurile voastre si caile Mele ca ale voastre(Isaia 55,8).
Iov a inteles acest lucru si s-a smerit, cunoscandu-si indrazneala sa : Cu adevarat am
vorbit fara sa inteleg despre lucruri prea minunate pentru mine si nu stiam(Iov 42,3).
Astfel, Sfantul si Proorocul Iov, cel mult patimitor , este pentru toti oamenii de astazi un
adevarat model de rabdare.
Abia Noul Testament avea sa ne dea raspunsul cel mai adanc , despre rostul suferintei in
lume, si anume ca suferinta unui drept avea sa mantuiasca lumea de pacate, odata pentru
totdeauna: adica suferinta mantuitoare a Domnului Hristos si a celor ce cred in El.
Pana la o vreme va suferi cel indelung- rabdator, dupa aceea-i va rasari veselie
( Intelepciunea lui Isus Sirah 1,22).

Oana Maria Nedelcu

clasa a X-a D

back
home