Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

-tema si viziunea despre lumeLucian Blaga

In contextul literaturii interbelice, se manifesta interesul poetilor pentru
conturarea principiillor estetice prin opere exemplare cu rol de ars poetica.,,Eu nu
strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice ale
literaturii romne din perioada interbelic alturi de ,,Testament de Tudor Arghezi i
,,Joc secund de Ion Barbu. Poezia deschide volumul de debut ,,Poemele luminii(1919)
i are rol de manifest literar, realizat ns cu mijloacele poetice.
In opinia mea, conceptia despre poezie a lui Lucian Blaga se circumscrie
problematicii cunoasterii. La randul ei, cunoasterea este inteleasa in doua dimensiuni,
prin raportare la mister: cunoasterea paradisiaca si cunoasterea luciferica. Rolul poetului
este acela de a spori misterul lumii prin creatie. Sintagma calea mea subliniaza
caracterul de arta poetica a textului, destinul poetic asumat printr-o viziune proprie asupra
lumii.
In primul rand, Arta poetic Eu nu strivesc corola de minuni a lumii se nscrie
n direcia modernist pentru c accentul cade pe relaiile poet-lume i poet-creaie,
pentru c exist o identitate ntre planul autorului i planul eului liric (discursul poetic
red aspecte ale filozofiei lui Blaga, adic atitudinea de sporire a misterului universului,
deci opiunea sa pentru cunoaterea luciferic).
In al doilea rand, poezia este considerata o arta poetica, deoarece autorul isi
exprima crezul liric(propriile convingeri despre arta literara si despre aspectele esentiale
ale acesteia) si viziunea asupra lumii. Prin mijloace artistice, este configurata conceptia
despre poezie si despre rolul poetului(raportul acestuia cu lumea si creatia, problema
cunoasterii), din perspectiva unei estetici moderne: cunoasterea lumii in poemul creatiei
este posibila numai prin iubire.
Tema poeziei este filosofica:cunoasterea , descriind prin metaforele revelatorii lumina
mea si lumina altora, cele doua tipuri de cunoastere specifice sistemului filosofic
blagian. Astfel, poetul diferentiaza lumina mea de lumina altora, cunoasterea
luciferica de cea paradisiaca. Cunoasterea lumii in planul creatiei poetice este posibila
numai prin iubire, prin comunicarea afectiva totala: Eu nu strivesc/caci eu iubesc...
Discursul liric se organizeaza in jurul unor motive poetice, cum sunt: misterul si motivul
luminii, intunericul. Motivul central este lumina, metafora emblematica pentru opera
poetica a lui Lucian Blaga, inclusa si in titlul volumului de debut, unde sugereaza
cunoasterea, dar si iubirea pentru tainele lumii.
In al treilea rand, titlul este o metafor revalatorie care semnific idea
cunoaterii luciferice. Pronumele personal ,,eu este aezat n fruntea poeziei din primul
volum, adic n fruntea operei. Plasarea sa exprim atitudinea poetului filozof de a
proteja misterele lumii, izvorte din iubire. Astfel, la nivel morfo-sintactic, verbul la
forma negativ ,,nu strivesc exprim refuzul cunoaterii de tip raional i opiunea
pentru cunoaterea luciferic. Metafora revelatorie ,,corola de minuni a lumii ,imagine a
perfectiunii, a absolutului prin ideea de cerc, de ntreg, semnific misterele universale, iar
rolul poetului este adncirea tainei. Incipitul si finalul textului se afla ntr-un raport de
cauzalitate. De altfel, ntreaga poezie ar putea fi redusa la o singura fraza, care

sintetizeaza ideea de protejare a misterelor universale: "Eu nu strivesc corola de minuni a

lumii /./ caci eu iubesc / si flori si ochi si buze si morminte." De la nceput, Blaga si
reprezinta actul poetic ca pe un raport eu-lume. ntre acesti doi poli se vor instala toate
trairile, toate tensiunile prezente n volumele viitoare. ncepnd cu expresionismul,
poezia devine expresie a constiintei individuale; obiectul artistic trebuie sa aiba un
"centru de greutate spiritual" care sa coincida cu centrul sau de greutate obiectiv. Este o
conceptie noua asupra poeziei, care nu ar mai fi pura redare a lumii obiective, ci ar ncepe
de la rostirea constienta a vocabulei "eu", de la detasarea vizibila a constiintei de lume si
de ceilalti ( "lumea altora" ). Arta este, deci, un mijlocitor ntre constiinta si lume, sau arta
se naste datorita existentei constiintei. Finalul poeziei constituie o a treia secven, cu rol
conclusiv, dei exprimat prin raportul de cauzalitate (cci). Cunoterea poetic este un
act de contemplaie i de iubire (cci eu iubesc).
Simetria textului liric se realizeaza prin reluarea sintagmei din titlu in incipit. Titlul este
reluat n nceputul poeziei, ca prim vers, iar sensul su, mbogit prin seria de antiteze i
prin lanul metaforic se ntregete cu versurile finale: ,,Eu nu stivesc corola de minuni a
lumii / {}/ cci eu iubesc / i flori i ochi i buze i morminte. Poezia este un act de
creaie iar iubirea o cale de cunoatere a misterelor lumii . Metaforele enumerate surprind
temele majore ale creaiei poetice, imaginate ca petalele unei corole uriae care
adpostete misterul lumii: flori semnific via, efemeritate, frumosul, ,,ochi
reprezint cunoaterea, contemplaia poetic a lumii, ,,buze- iubirea, rostirea poetic , ,,
morminte- tema morii , eternitatea.
Concluzionand, ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga este
o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este deplasat de la principiile tehnicii
poetice la relatia poet-lume si poet-creatie. Creatia este un mijlocitor intre eu(constiinta
individuala) si lume. Sentimentul poetic este acela de contopire cu misterele
universale,cu esenta lumii.