Studiul metodelor de exploatare a zacamintelor de gaze cu condensat:

Exploatarea unui zacamant de gaze cu condensat prin metoda

echilibrului de faza.

Pentru un zacamant de gaze cu condensat fara acvifer activ, explatat pe seama

destinderii elastice a zonei productive, prin scaderea presiunii medii de zacamant, in timpul
exploatarii, saturatia in condens atinge valori de circa 10 %, cu mult mai mici decat saturatia
minima. Pentru asigurarea mobilitatii acestuia se considera ca din zacamant se produc numai
gaze bogate, desi in decursul exploatarii, saturatia in condens depusa in mediul poroziv variaza.
Pentru proiectarea exploatarii acestor zacamine se foloseste urm algoritm:
1) Se determina compozitia initiala a sistemului Ni, pentru cei n componenti la
presiunea si temperatura initiala de zacamant.
2) Pana cand presiunea medie din zacamant in timpul exploatarii atinge valoarea
presiunii de inceput de condensare, exploatarea se efectueaza ca pentru un
zacamant normal de gaze.
3) Se impune o presiune pn egala cu presiunea initiala de zacamant, mai mica decat
presiunea de inceput de condensare pic si considerant procesul izoterm se
determina numarul total de moli de gaze Ng si numarul total de moli de lichid Nl,
corespunzator fractiilor molare de participare in amestec pentru faza gazoasa Yi,
respectiv pentru faza lichida Xi, pentru fiecare faza.
4) Se estimeaza volumul fiecarei faze din zacamant.
5) Se efectueaza extragerea unui volum de gaze la presiunea constanta.
6) Se recalculeaza la presiunea pn, compozitia pe ansamblul sistemului, prin scaderea
numarului de moli echivalent fiecarui component din gazele extrase.
7) Cu urmatoarea compozitie se preocedeaza identint pornind de la pasul 3.
8) Calculele se repeta pana la atingerea presiunii de abandonare a zacamantului.
In literatura de specialitate se intalnsc foarte putine cazuri de zacaminte de gaze cu
condensat exploatate datorita impingerii naturale a apei. Pentru a putea fi economica, impngerea
de apa trebuie sa fie sufiecient de puternica ca sa mentina presiunea de zacamant destul de mare
si sa reduca la minim depunerile de hidrocarburi condensate in zacamant.
Impunand aceste conditii cheltuielile de energie necesare procesului de reciclare a gazelor
sau celorlalte operatii efectuate pentru mentinerea presiunii de zacamant nu pot fi justificate.
Analizele includ o revedere a conditiilor mediului geologic de zacamant pentru a aprecia in orice
situatie daca regimul natural de impingere al apei de zacamant este apt, inca din fazele initiale sa
tina pana la epuizarea zacamantului. Costul poceselor de deshidratare al gazelor produse,
investiiile facute pentru sondele devenite inundate, eficienta procesului de deslocuire a apei de
gaz si de potentialul sondei, sunt alte consideratii ce trebuie studiate cu grija.

Metoda de mentinere a presiunii de zacamant prin injectie de apa este mai rar folosit din
cauza dificultatilor care apar in timpul exploatarii zacamintelor de gaze cu condensat. Procesul
pare foarte atractiv din cauza ca raportul intre mobilitatea apei si a gazelor fiind foarte mic, se
sconteaza o deslocurie eficienta a gazelor de catre apa. Eficienta procesului depinde nu numai de
eficienta dislocuirii in zona inundata ci mai ales de eficienta inundarii, atunci ajungem la
concluzia ca decizia de aplicare a unui astfel de proces trebuie analizata cu deosebita atentie.
Desi eficienta deslocuirii in zona inundata poate atunge valori de 80-90%, eficienta pe intreg
procesul poate fi de numai 50% intrucat factorul de inundare datorat influentei sondelor si a
neuniformitatii in special pe verticala a zacamantului, poate fi de 55..65%. Astfel, jumatate din
rezerva va ramane in zacamant de unde rezulta ca procedeul de mentinere a presiunii
zacamantului prin injectie de apa este unul nefavorabil. In plus apar niste dificultati de exploatare
ca urmare a inundarii premature a sondelor:
1) Formarea pernelor de apa la nivelul perforaturilor datorita acumularii acesteia;
2) Ineficienta procesului gaz-lift, pentru sondele care produc cu procent mare de
impuritati;
3) Formarea criohidratilor;
4) Dificultati provocate de blocarea formatiunii productive datorita fenomenului de
umflare;
5) Reducere indicelui de productivitate datorat curgerilor bifazice.