NOTIUNI INTRODUCTIVE

Termenul tehnologie
introdus in tehnica in 1772;
Provine din cuvintele grecesti:
technos = arta, mestesug
logos = stiinta, ratiune, vorbire
Tehnologia chimica = stiinta care studiaza metodele si procesele de transformare a materiilor
prime in mijloace de productie si bunuri de consum.
Transformarea materiilor prime implica:
Operatii unitare hidrodinamice, mecanice, termice, de difuzie care nu modifica natura
chimica a materiei prime se realizeaza intr-un aparat.
Procese chimice fundamentale care modifica profund si permanent compozitia chimica a
materiei prime se realizeaza intr-un reactor.
Procesul tehnologic = ansamblul proceselor fizico-mecanice si chimice de transformare a
materiei prime in produse finite.
Etapele procesului tehnologic
Prelucrarea preliminara: se urmareste pregatirea materiilor prime prin operatii de macinare,
sortare, amestecare, dozare, incalzire, racire etc.
Transformarea chimica a materiei prime etapa principala.
Finisarea: semifabricatele sunt transformate in produse finite prin operatii de distilare,
uscare, filtrare, centrifugare, sortare etc.
Prelucrarea subproduselor si deseurilor: urmareste reintroducerea in circuitul industrial a
produselor secundare.
Operatii auxiliare: depozitare, transport, purificarea apelor si gazelor reziduale.
Parametri tehnologici
Marimi fizice si tehnologice caracteristice conducerii optime a procesului de fabricatie:
temperatura, presiune, raport molar intre reactanti, timp de rezidenta, timp de contact pentru
reactii in sistem eterogen, diluanti, raport diluant/materie prima, rata de recirculare etc.
Definitii
Timp de rezidenta: timpul de stationare a sarjei in zona de reactie.
Timp de contact: inversul vitezei volumare.
Viteza volumara: raportul dintre debitul de reactant alimentat in reactor (m3/h) si volumul
solidului (reactant sau catalizator solid) aflat in zona de reactie (m3). Dimensional se exprima in
h-1.
Aplicatie: Un reactor de laborator in care se gasesc 2 cm3 de catalizator solid se alimenteaza cu 2
l/h reactant gazos A. Sa se calculeze VVH si timpul de contact.
Recircularea: reintroducerea in reactor a materiei prime netransformate.

Rata de recirculare = mR/mA = mR/(m0+mR)

mA = masa alimentata in proces
m0 = masa de alimentat proaspat
mR = masa recirculata
Recircularea se foloseste:
Cand conversia este limitata termodinamic sau cinetic;
Cand, pentru a se evita reactiile secundare, se lucreaza in mod voit la conversii mici;
Cand se folosesc solventi sau diluanti inerti care se recupereaza si se introduc in proces;
Daca se foloseste un exces de reactant pentru a se realiza consumul total al altui reactant.
Gradul de utilizare al materiei prime

Conversia

cantitatea de materie prima transformata

100
cantitatea de materie prima introdusa in proces

Randament

cantitatea de materie prima transformata in produsul principal

100
cantitatea de materie prima introdusa in proces

Selectivitate

cantitatea de materie prima transformata in produsul principal

100
cantitatea de materie prima transformata in proces

Cel mai important factor ce caracterizeaza functionarea unui aparat, reactor sau instalatii este
capacitatea de productie () = cantitatea de produs fabricat sau materie prima prelucrata (G)
exprimata in kg sau m3, pe unitatea de timp (h):
G kg
m3
sau
h
h
Capacitatea de productie a unui aparat poate fi marita prin:
- crestera dimensiunii aparatului
- intensificarea operatiei ce are loc in aparat metoda mult mai eficienta!
Intensitatea operatiei (I) dintr-un aparat se defineste ca raportul dintre capacitatea de productie
a acestuia si o variabila care descrie dimensiunea aparatului, cum ar fi volumul (V, m3) sau aria
sectiunii transversale (S, m2):

G
G
sau I
V
S S

V
Intensificarea se poate realiza pe doua cai:
- prin imbunatatirea designului aparatului
- prin optimizarea operatiei dintr-un aparat dat

Intensitatea operatiei este proportionala cu viteza procesului si, de aceea, studiul cineticii
proceselor tehnologice are drept scop designul unui aparat si gasirea conditiilor in care viteza
procesului este maxima.

Clasificarea proceselor tehnologice

Dupa natura fenomenelor:
Procese mecanice,
Procese fizice,
- cu ajutorul caldurii: dizolvare, evaporare, condensare, distilare etc.
- fara caldura: filtrare, sedimentare, decantare etc.
Procese chimice.
Dupa efectul termic:
Procese exoterme,
Procese endoterme.
Dupa natura reactiei dintre componente:
Procese de oxido-reducere (homolitice)
Procese acido-bazice (heterolitice)
Dupa faza in care se afla reactantii:
Procese omogene,
Procese heterogene.
Dupa directia de curgere a reactantilor, procesele heterogene pot fi:
In echicurent,
In contracurent,
In curent incrucisat.
Dupa modul de realizare in timp:
Procese si aparate discontinue (periodice),
Procese si aparate continue.
Dupa regimul hidrodinamic, procesele continue pot fi:
Cu amestecare completa,
Cu curgere ideala.
Dupa regimul termic, procesele si reactoarele pot fi:
Izoterme temperatura constanta pe intreg volumul reactorului
Adiabatice caldura degajata (consumata) in proces se acumuleaza in reactor.
Politerme temperatura de-a lungul reactorului se schimba neuniform conform unei curbe
stabilite la proiectare.
Dupa nivelul parametrilor de regim:
Procese de temperatura inalta,
Procese de temperatura joasa,
Procese la presiune ridicata,
Procese la presiune atmosferica,
Procese la vid.
Bilant de materiale
Este necesar pentru determinarea:
Consumului de materii prime,
Randamentului de produse finite,
Dimensiunilor aparatelor,
Capacitatii de productie a aparatelor.

Conform legii conservarii masei, greutatea Gin a materialelor care intra in proces trebuie sa fie
egala cu greutatea Gout a materialelor care ies din proces:
Gin = Gout
In practica au loc intotdeauna pierderi de materiale => greutatea produselor obtinute este
intotdeauna mai mica decat greutatea materiilor prime intrate in proces:
Gin = Gout + Gp
Gp = greutatea pierderilor de materiale.
Ecuatia bilantului de materiale se poate aplica:
Unei singure operatii,
Intregului proces,
Unei faze oarecare a procesului.
In procesele continue, bilantul se alcatuieste pentru unitatea de timp.
In procesele discontinue, bilantul se alcatuieste pentru durata de prelucrare a unei sarje.
Instalatiile si utilajele continue in care se produc acumulari de materiale si/sau energie
functioneaza in regim nestationar.
In acest caz, ecuatia de bilant este:
Gin = Gout + Gp + Gac
Gac = greutatea acumularilor de materiale in unitatea de timp.
Bilantul de materiale poate fi alcatuit pentru:
Toate materialele care participa la proces,
Un singur component.
Reflecta gradul de perfectiune a proceselor tehnologice.
Bilant de energie
Se intocmeste pentru determinarea consumului de energie care insoteste prelucrarea materialelor
in procese tehnologice.
Se bazeaza pe legea conservarii energiei: cantitatea de energie introdusa in proces = cantitatea
de energie rezultata in urma efectuarii procesului.
Qin + Qe = Qout + Qr
Qin = cantitatea de caldura intrata.
Qe = cantitatea de caldura existenta.
Qout = cantitatea de caldura iesita.
Qr = cantitatea de caldura ramasa.
Qin inglobeaza:
Caldura introdusa cu materialele, sub forma de entalpie.
Caldura introdusa din exterior.
Caldura degajata in procesele exoterme care au loc in proces.
Qout inglobeaza:
Caldura evacuata cu materialele, sub forma de entalpie.
Caldura pierduta in mediul exterior.
Caldura transformarilor endoterme care au loc in sistem.

Din ecuatia bilantului de energie, se determina:

La proiectare, cantitatea de caldura care trebuie introdusa din exterior.
La urmarirea aparatelor in functiune, pierderile de caldura.
Aplicatie:
Pentru obtinerea NH4NO3, se trateaza HNO3 cu NH3 gazos. Reactia fiind exoterma, pentru
recuperarea caldurii se utilizeaza un reactor astfel construit incat o parte din caldura generata in
reactie sa fie utilizata pentru a concentra solutia de NH4NO3 rezultata, prin evaporare. In acest
scop, solutia de NH4NO3 formata circula in contracurent cu reactantii prin exteriorul reactorului
propriu-zis. Procedeul este continuu. HNO3 este alimentat sub forma de solutie apoasa de
concentratie 60 %, la 60C, iar NH3 in stare gazoasa, la 15C. Se considera ca solutia de
NH4NO3 este evacuata din reactor la 100C, iar pierderile de caldura in mediul exterior sunt de 5
%. Transformarea reactantilor in produsi are loc cu randament cantitativ. Se cere:
i) Sa se scrie ecuatiile bilanturilor de masa si de caldura.
ii) Sa se calculeze consumul de reactanti necesari obtinerii unei tone de NH4NO3 pe ora, debitul
de apa evaporata si concentratia solutiei finale.
Se dau:
- calduri specifice (kcal/kg.grd): cNH3 = 0,5; cHNO3(sol. 60%) = 0,65; cNH4NO3(sol.) = 0,67; cH2O = 1.
- caldura de evaporare a apei: = 539 kcal/kg.
- caldura de reactie: H = - 20 kcal/mol.

Rezolvare:
Reprezentare schematica a procesului fizico-chimic din reactor:

Ecuatia reactiei chimice:

63
17
80
HNO3 + NH3 NH4NO3
Bilantul de masa (kg/h):
mNH3 + mHNO3(sol.) = mNH4NO3 + mapa
mapa = mapa(l) + mabur
mNH4NO3 = 1000 kg/h
mNH3 = 17 mNH4NO3 /80 = 212,5 kg/h
mHNO3 = 63 mNH4NO3 /80 = 787,5 kg/h => mHNO3(sol.) = 100 mHNO3 /60 = 1312,5 kg/h
mapa = 40 mHNO3(sol.) /100 = 525 kg/h
Bilantul termic (kcal/h):
Q1 + Q2 + Q3 = Q4 + Q5 + Q6 (kcal/h)
Q1 caldura adusa in reactor cu NH3 = mNH3cNH3t = 1593,75
Q2 caldura intrata in reactor cu HNO3 (sol. 60%) = mHNO3(sol.) cHNO3(sol.)t` = 51187,5
Q3 caldura generata in reactie = - H103mNH4NO3 /80 = 25104
Q4 caldura consumata pentru evaporarea apei si evacuata cu aburul = mabur(+cH2O100)
Q5 caldura evacuata cu solutia de NH4NO3 = (mNH4NO3+ mapa(l))cNH4NO3(sol.)100 =
(mNH4NO3+mapa-mabur)cNH4NO3(sol.)100
Q6 perderile de caldura = 0,05(Q1+Q2+Q3) = 15139,06
=> Q4+Q5 = 0,95(Q1+Q2+Q3)
Rezolvand ultima ecuatie se gaseste mabur:
mabur = 324,24 kg/h
=> Q4, Q5
Concentratia solutiei finale de NH4NO3:
C % = 100mNH4NO3/(mNH4NO3+mapa-mabur) = 83,3 %