Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA DIN

PITESTI
FACULTATEA DE DREPT SI STIINTE
ADMINISTARTIVE

PRINCIPIILE ORGANIZARII JUDICIARE

STUDENT: IORDACHE IONUT


AN I
GRUPA II

PRINCIPIILE ORGANIZARII JUDICIARE

Pincipiile care stau la baza organizarii judiciare sunt tratate ca principii ale
organizarii judecatoresti, in literatura de specialitate, desi unele dintre ele
intereseaza mai mult procedura civila decat judecatoreasca proprizisa.
Necesitatea tratarii unitare a acestor principia impune ca sub anumite
aspecte problematica abordata sa intre in sfera procedurii civile. Se pot retine in
general urmatoarele principia:
-

Gratuitatea justitiei
Folosirea limbii oficiale
Dreptul la aparare
Prezumtia de nevinovatie
Caracterul permanent al justitiei
Principiul legalitatii
Organizaea justitiei pe sistemul dublului grad de jurisdictie
Accesul liber la justitie
Egalitatea in fata justitiei
Gratuitatea justitieiProncipiul gratuitatii justitiei presupune ca partile nu
trebuie sa plateasca judecatorii care solutioneaza pricina si nici pe ceilalti
angajati ai instantei. Totusi infaptuirea justitiei presupune cheltuieli atat din
partea statului care trebuie sa asigure conditiile materoale penmtru
desfasurarea activitatii de judecata cat si din partea justitiabililor care trebuie
sa plateasca taxel judiciare de timbre, onorariul de avocat si expert precum si
cheltuieli legate de administrarea probelor. Pri n urmarea gratuitatea nu este
totala si nici nu ar fi de dorit un astfel e sistem care ar incuraja apelareanla
justitie in scop sican sau pt cauza care ar putea sa-si gaseasca o solutie
amiabila. Este important insa efortul financiar pe care le reclama declansarea
si sustinerea unui process sa nu constituie o piedica in calea liberului acces la
justitie. Legislatia privin taxele judiciare de timbre ofera o serie de scutiri
legale, reduceri sau esalonari ale taxelor judiciare de timbre
Folosirea limbii oficiale este un alt principiu al infaptuirii justitiei, iar
in Romania procedura judiciara se desfasoara in limba romana. Dispozitia 13
din constitutie prevede ca in Romania limba oficiala este romana, de aceea
pentru cetatenilor apartinand minoritatilor nationale ori penrtu personalul
care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana se asigura dreptul de a lua
cunostinta de actele dosarului de a vorbii in instant si de a primii concluzii
prin interpret. In procesele penale acest drept este asigurat in mod gratuity.
Dreptul la aparare prevazut in art 24 din Constitutie. Dreptul la aparare
constituie nu numei un drept fundamental al cetatenilor dar si un principiu al
infaptuirii justitiei. Astfel in tot cursul procesului partile au dreptul sa fie
asistate de un avocat ales sau numit din oficiu. Daca la judecarea cauzei
aparatorul lipseste sau nu poate fi inlocuit cauza se amana.

Prezumptia de nevinovatie este principiul conform caruia pana la


ramanerea definitive a hotararii de condamnare a oricarei personae este
considerate nevinovata potrivit acestui principiu. Invinuitul sau inculpatul nu
este obligat sa probeze nevinovatia sa, eventuala recunoastere prin
declaratiile facute in tot cursul procesului penal putand servi la aflarea
adevarului numai in masura in care se coroboreaza cu celelate mijloace de
proba.
Colegialitatea. Principiul colegialitatii presupune ca judecata sa fie
facura e mai multi judecatori si se opune principiului judecatorului unic. In
literature de specialitate s- a adus argumente si contraargumente pt fiecare
sitem. In favoarea sistmului judecatorului unic pledeaza urmatoarele
argumente:
Marirea responsabilitatii judecatorului
Micsorarea numarului de judecatori si deci posibilitate unei mai
bune remuneratii a acestora, posibilitatea asigurari unei mai
bune specializari a judecatorilor.
In favoarea principiului colegialitatii s-au adus argumente precum:
Garantarea impartialitatii
Posibilitatea formarii judecatorilor tineri prin alocarea unui
complet cu judecatori cu experienta
Garantarea unei justitii mai bune datorita schimbului de idei
intre membrii completului. Legea de organizare judiciara a
adoptat un system mai suplu incercand sa imbine avantajele
celor doua sisteme cunoscute.

Caracterul permanent al justitiei. Instantele judecatoresti sunt


permanente. Activitattea acestora se desfasoara in mod contunuu, fara
intrerupri cu exceptia zilelor nelucratoare si serbatorile legale. Vacantele
judecatorilor care au loc in perioada 1 iunie 31 august a fiecarui an nu
presupune o intreruper a activitatii instantelor ci numai o diminuare a
activittii necesare efectuarii concediilor de odihna la care au dreptul
magistratii si ceilalti angajati ai instantei. Instantele isi au sediu in localitatea
stabilita prin lege, sediul fiind stabil determinat si cunoscut.
Principiul legalitatii. In sectiunea 1, titlul 3, cap 6 din Constitutie intitulata
Instantele judecatoresti se precizeaza in art.24 alin.1 ca justitia se infaptuieste
in numele legii. Aceasta inseamna ca justitia este inteleasa in dublul ei sens:
-

Ca activitate desfasurata de organele sale specializate pt rezolvarea litigiilor


Aceste organe sunt constituite intr-un sistem

Intreaga activitate desfasurata de instantele judecatoresti are ca finalitate intarirea


legalitatii, urmareste prevenirea savarsirii faptelor, actelor antisociale dar si
educarea cetatenilor in spiritual respectarii legilor si a normelor de convietuire
sociala. Trebuie mentionata si prevederea potrivit careia este interzisa infiintarea de
instante extraordinare. Prin legea organica pot fi infiintate instante specializate in

anumite materii cu posibilitatea participarii dupa caz a unor personae din afara
magistraturii. ( Ex: Tribunale pt litigii de munca)
Instantele judecatoresti isi desfasoara activitatea, avand in vedere dispozitiile
conform carora competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt
prevazute numai prin lege. Competenta dupa materie si calitatea persoanei ,
competenta teritoriala, incompatibilitatile si stramutarea judecarii cauzei sunt
stabilite in legea procesual civila(codul de procedura civila) si codul de procedura
penala.

Organizarea justitiei pe sistemul dublului grad de


jurisdictie.Controlul ierarhic al hotararilor judecatoresti reprezinta o garantie
pentru justitiabil impotriva abuzurilor care ar putea sa apara in activitatea
unui judecator cat si o recunoastere a faptului ca judecatorii pot gresii in
activitatea de aplicare a si interpretare a legii. Acest principiu presupune ca
instantele judecatoresti sa nu se situeze la acelasi nivel ierarhic si sa fie
grupate doua cate doua astfel incat un process judecat in instanta sa poata
ajunge apoi in fata unei instante superioare prin exercitarea cailor de atac.
Astfel daca o cauza este judecata in prima instanta la tribunal apelul se va
solution de Curtea de Apel. Analizarea cauzei cu toate aspectele de fapt si de
dreptsi administrarea unui probatoriu complet este posibila numai in faza
judecatii in prima instant si in faza instantei de apel, motiv pentru care chiar
daca legea prevede si calea de atac a recursului nu se poate vorbi decat de
un dublu grad de jurisdictie.
Egalitatea in fata justitiei, potrivit art. 16 din Constitutie cetetenii
sunt egali in lata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara
discriminari. Acelasi principiu este consacrat si in legea 304/2004 care
prevede ca justitia se realizeaza in mod egal pt toti fara deosebire de rasa,
nationalitate,, origine etnica, opinie, apartenenta politica, avere origine
sociala sau alte criteria.
Principiul egalitatii in fata justitiei presupune ca toate instantele sa
aiba vocative egale de a fi judecate de aceleasi instante judecatoresti si dupa
aceleasi reguli de procedura. Partile trebuie sa aiba dreptul la acelasi probe,
aceeasi aparare si acelesi cai de atac.
Egalitatea consacrata la nivel legislative este mai greu de realizat in fapt
deoarece considerente de ordin economice si social pot influenta accesul la
justitiesi pozitia in proces, pornirea si derularea acestuia presupunand
cheltuieli si cunostinte de specialitate. Diferentele de ordin financiar se pot
reflectaintr-un mai greu acces la justitie sau imposibilitatea angajarii unui
avocat care se realizeze o aparare specilaizata fara de care dreptul procesual
conferit de lege poate fi pierdut prin nestiinta partilor. Din aceste motive
instant de judecata are obligatia de a asigura un echilibru in situatia
procesuala a partilor. Instanta are obligatia sa lamureasca partile despre

drepturile lor , sa dea indrumari partilor cu privire la drepturile si obligatiile


procesuale atunci cand nu sunt reprezentate sau asigurate de avocatsi sa se
staruie prin toate mijloacele legale pentru a prevenii orice greseala privind
aflarea adevarului in cauza pe baza stabilirii faptelor prin aplicarea corecta a
legii. Pe langa aplicarea dispozitiilor care consacra rolul activ al judecatorului,
echilibrul procesului civil poate fi realizat si prin acordarea asistentei juridice,
gratiuitate care consta in apararrea si asistenta gratuita a parti de catre un
avocat conform prevederilor cuprinse in legea 51/1995. Cheltuielile facute de
stat prin acordarea asistentei juridice gratuite va fi puse in sarcina partii
avdverse daca aceasta pierde procesul.