GLOSAR DEONTOLOGIE

Traducere (cam imperfect!!!) realizat de studenii de la Psihologie An III dup:

The Online Ethics Center Glossary. The Online Ethics Center for Engineering and Science at
Case Western Reserve University. http://onlineethics.org/glossary.html. onlineethics.org
Alecse Iulia
Aldea Ana Maria
Bacali Alexandra
Campean Carmen
Cristian Rodica
Dehelean Raluca
Flor Claudia
Matei Alina
Milea Catalina
Scutaru Ioana

AUTENTICITATE (authenticity)
Caracteristica/virtutea de autenticitate se refera la faptul de a fi sincer, onest, atat cu
propria persoana, cat si cu ceilalti.De aceea termenul are conotatii nu numai cu onestitatea
fara margini, dar si cu absenta ipocriziei sau a cea a autodezamagirii.
ASSENT
O variatie a conceptului de permisiune anuntata, utilizat in referinte pentru a cerceta
subiecti asemenea copiilor sau altor persoane fara competenta necesara de a asigura
permisiunea anuntata.De exemplu, in ceea ce priveste copiii care din punct de vedere legal
nu au varsta pentru a lua decizii, Departamentul Federal pentru Sanatate si Servicii
Sociale are in vedere protectie maxima cand acesti copii au rol de subiecti intr-o
cercetare.Termenul este explicat ca fiind acordul copilului de a participa la cercetare.???
Ca urmare, reglementarile federale cer permisiunea unuia sau ambilor parinti sau tutorelui,
in functie de natura cercetarii.
AUTOAMGIREA (self-deception)
Nereuita n a face explicit,chiar i siei nsui,unele adevruri despre sine (deseori
propriul comportamet).Poate lua forma raionalizrii unui comportament care este
inconsistent cu simul sinelui sau poate lua forma absenei observrii unor trsturi a unei
situaii cnd ar fost corespunztor s le observe.(acest fenomen este numit de
psihologinegare)Autoamgirea este bariera autenticitii.
BIASARE(bias)
Un sentiment sau o tendinta de a realiza ceva care influenteaza judecata.Termenul
biasare poate fi folosit uneori in sens descriptiv pentru a desemna un sentiment, dar de
cele mai multe ori este folosit ca termen de evaluare pentru a desemna tendinta de a
realiza un lucru care influenteaza judecata si nu ar trebui sa o faca.Prejudecataeste
sinonima cu termenul de biasare in sens peiorativ.Totui, prejudecile ce nu pot fi
complet eliminate n munca cercettorilor , n opoziie cu prejudecile ce pot i trebuie s
fie eliminate, este de asemenea un subiect important n etica cercetrii. De exemplu, felul
n care disciplina face ca oamenii s interpreteze rezultatele unui experiment n termenii
3

categoriei stabilite din acea disciplin este o trstur a cercetrii , i nc una ce trebuie
luat n considerarea pentru a stabili un comportament responsabil n cercetare. Din
moment ce aciunea cercetrii necesit un antrenament avansat n tainele disciplinei , este
imposibil s elimini toate preconcepiile din interpretrile datelor. Desigur, cercettorii
pot avea unele preconcepii dar s i menin obiectivitatea n alte aspecte. De exemplu,
pot fi impariali n privina adevrului sau falsitii unei anumite ipoteze de cercetare.
BINE (good)
Reprezinta ceea ce rational este de dorit.Prin urmare un cutit bun este acela care are
caracteristicile pe care in mod rational le dorim la un cutit,adica are o lama pentru
taiat.Cand ne referim la o persoana ca fiind buna sau avand un caracter bun, lucrurile sunt
mai complexe intrucat devine important sa intrebam daca trasaturile luate in discutie sunt
cele pe care oamenii le doresc pentru sine sau sunt trasaturi pe care le doresc altora,sau
daca aceste trasaturi sunt aceleasi si in ce fel de societate ar putea fi aceleasi.
CERCETARE APLICATA(applied research)
Investigatiile realizate asupra anumitor fenomene pentru a descoperi daca proprietatile lor
sunt specifice anumitor nevoi sau dorinte.Spre deosebire de cercetarea aplicata, cercetarea
initiala investigheaza fenomene fara sa faca referiri la anumite nevoi specific umane.
CERCETRILE ETICE SAU COMPORTAMENT DE CERCETARE RESPONSABIL
(research ethics or the responsible research conduct)
Acest termen este folosit n mare pentru a include multe probleme cu semnificaie etic ce
apar n cercetare, de la mprirea ncrederii ntre membrii echipei de cercetare,la
comportamentul responsabil n a susine sau a revizui aplicaiile permise,la tratamentul
responsabil a subieciilor cercetrii.Devreme ce guvernul SUA i regulile instituilor cu
privire la tratamentul subiecilor de cercetare umani i animali care au sporit atenia i
regulile asupra integritii problemelor de cercetare(incluznd ncrederea acordat pe
merit) care a nceput n 1980,unele surse de comportament responsabil al cercetrii pun
numai problema integritii cercetrii nu i pe aceea a tratamentului subiecilor
cercetrii.Similar ,sigurana n laborator a fost reglementat de mult timp de OSHA,i nu
este o problema a integritii cercetrii.Prin urmare,este prea des omis din discuiile
despre comportamentul responsabil n cercetare.De exemplu,DEVENIM CERCETTORI
,COMPORTAMENT RESPONSABIL N CERCETARE, editat de ACADEMIILE
NATIONALE(NAS,NAE,IOM)att n prima ct i n a doua ediie omite orice discuie
despre tratamentul subiecilor cercetrii,sau sigurana n laborator.Tratamentul subieciilor
cercetrii i sigurana n laborator sunt clasate ca fiind probleme de cercetare etica ,chiar
dac ele nu sunt mereu incluse ntr-o categorie.
COMPORTAMENT NEGLIJENT AL CERCETRII (research misconduct)
Acest termen este folosit oarecum cu greutate. El nu include toate inclcrile standard
ale cercetrii etice.n particular,nu este aplicat n nclcrile normelor care sunt folosite
pe subiecii umani i animali.n SUA cele tei aciuni care au fost focusate iniial pe
neglijena definiiilor:
FABRICARE
FALSIFICARE
PLAGIAT.
Unii au argumentat c aceste patru deviatii serioase de la practica aceptat nu le-au
epuizat pe acelea care ar putea fi considerate gestiune proast a cercetrii.Alii nu sunt
deacord.O noua definiie larg de conducere a comportamentului deviant este n curs din
toamna anului 1999-vezi Propunerea Politic Federala n Comportamentul Neglijent al
4

Cercetrii Pentru Protejarea Integritii Datelor nregistrate ale cercetarii.Cateva

diferene ntre agenii par s impiedice adopiile . De exemplu Oficiul National al
fundaiei pentru stiina al inspectoratului general consider disputele pentru autoritate
ntre fotii colegi a fi contexte n care orice acuzaie de plagiatur valid poate s apar
,dar oficiul pentru integritatea cercetrii al departamentului pentru sntate i servicii
umane(HHS)(care include institutul naional de sntate(NIH))ia n considerare acuzaiile
de plagiatur fcute de colaboratorii anteriori.Termenuldevian/neglijent tiinific e
uneori folosit ca fiind sinonim cu cercetare neglijentchiar dac este o diferen
stiintific mare ntre practic i cercetare.
COMPORTAMENT PATERNALIST (paternalism)
Cuvant derivate din latinescul pater=tata. Acest fapt presupune a avea un comportament
parintesc chiar daca nu sunt propri copii, acest lucru fiind sau nu justificat in anumite
circumstante. In timp ce adultii au responsabilitatea propriilor decizii, copiii au nevoie de
grija acestora. Acst comportament poate fi definit si intr-un mod mai aspru (dupa Gert si
Culver) ca fiind o incalcare a regulii morale de purtare sau ca o limitare a determinarii
unei persoane (sunt inculcate anumite drepturi) pentru a obtine propriul
beneficiu.comportamentul paternal poate fi justificat sau nu , dar tratamentul paternal al
adultilor necesita o justificare datorita nerespectarii drepturilor respective.
CONFIDENIAL (Confidential)
Ceea ce este fcut sau comunicat n interiorul unui trust. Informaia confidenial este
acea informaie ncredinat de o alt persoan . Implicaiile sunt reprezentate de faptul c
informaiile , din anumite motive (de la secret personal la avantajul competitorului) ,
persoana care ncredineaz informaia nu dorete ca alii s o cunoasc. Dei informaia
confidenial este o informaie mprtit dect de un grup restrns care este implicat n
anumite eluri pe care cel care ncredineaz informaia le vrea atinse, cum ar fi
tratamentul unei boli, sau dezvoltarea i construirea unui produs. Multe profesii sunt
recunoscute pentru a pstra confidenialitatea informaiilor, cu toate c asemenea datorii
au limite atunci cnd informaia confidenial se refer la alte persoane aflate n pericol.
CONFLICT DE INTERESE (Conflict of interest)
O persoan se afl ntr-un conflict de interese atunci cnd persoana are o poziie ntr-un
trust care necesit exercitarea unor judeci din partea altora ( oameni, instituii,etc.) i
deasemenea are interese sau OBLIGAII de asemenea natura nct s poat interfera cu
exercitarea acelor judeci, astfel nct persoanei i este moralicete cerut fie s evite, fie
s recunoasc deschis inteniile. ( Cerina minimal de a recunoate deschis este de obicei
adoptat atunci cnd pare prea greu a cere ca persoana ntr-o astfel de poziie ntr-un trust
s se elibereze de acele interese ce sunt n conflict cu responsabilitile poziiei ocupate.
De exemplu, unele rapoarte cer ca autorii s fie eliberai de orice interese financiare
substaniale care pot interfera n evaluarea cercetrii. Cernd cercettorilor s se elibereze
de investiiile pe care le-au fcut n baza judecilor tiinifice ar fi o povara i pot chiar
anula publicarea).
Definiiile de dicionar n mod frecvent aplic termenul numai conflictelor dintre
interesele private ale unei persoane i ale biroului public pe care persoana l deine i, prin
extensie, cu obligaiile profesionale i responsabilitile individului. Totui, pot fi
conflicte de interese n care interesele private nu intr. De exemplu, Baroul American
specific , ca o parte a regulilor generale asupra conflictului de interese , c "Un avocat nu
poate reprezenta un client dac aceast reprezentare poate fi limitat material de ctre
responsabilitile avocatului ctre alt client sau o ter parte, sau chiar de interesele proprii
avocatului , dect dac:
5

1. avocatul crede cu adevrat c reprezentarea nu va fi afectat de acest lucru , i

2. clientul consimte dup consultare. Atunci cnd se accept reprezentarea mai multor
clieni ntr-o singur nvinuire consultana trebuie s includ explicaii asupra
implicaiilor reprezentrii comune, avantajele i riscurile implicate."ABA,19
Nu este nici o regul similar care cere inginerilor sau firmelor de inginerie s evite, s
spunem, n favoarea construirii facilitilor manufacturiere sau prilor de aprovizionare
pentru dou companii care concureaz direct pe aceeai pia. Firma de inginerie va trebui
s fie atent pentru a evita dezvluirea informaiilor secrete de la o companie la alta.
Acest exemplu ilustreaz faptul c o persoan trebuie s fie atent la natura obligaiilor i
responsabilitilor profesionale sau oficialitii publice pentru a ti cand interesele
conflictuale devin un conflict de interese, cum ar fi o situaie care solicit discreie n
descurcarea cu actualul sau potenialul conflict , este una n care i se cere din punct de
vedere moral s evite complet sau cel puin s dezvluie tuturor prilor. Politica care cere
dezvluirile financiare cum ar fi dezvluirea intereselor financiare care ar putea intra n
conflict cu hotrarea de cercettor sau de funcionar public este deseori numit un conflict
al intereselor politice dei asemenea conflict financiar de interese este numai de un anumit
tip.
CONSIMTAMANT INFORMAT (informed consent)
Termen folosit pentru a descrie obligatia fizicianului sau a cercetatorului de a permite
pacientilor sau subiectilor de a fi participanti activi la decizia privind grija lor sau
participarea la cercetare.Termenul de consimtamant informal ,atunci e inradacinat in
conceptual de alegere autonoma sau dreptul de proprie hotarare.
1.dezvaluire(a informatiei catre pacient/subiect)
2.intelegere(de catre pacient/subiect a informatiei ce urmeaza a fi dezvaluita)
3.voluntariat(de catre pacient/subiect in vederea luarii unei decizii)
4.competenta(a pacientului subiectului de a lua o decizie)
5.incuviintare(a pacientului/subiectului)
Dar multi teoreticieni,precum Beauchamp si Childress cred ca e nevoie de o definitie mai
ampla.Beauchamp si Childress descriu trei aspecte principale a incuviintarii informate si
explica elementele necesare fiecarui aspect.
PRAGUL ELEMENTELOR (preconditii)
1.competenta(a intelege si a decide)
2.voluntariat(in a decide)
ELEMENTE INFORMATIONALE
1.dezvaluire(a informatiei materiale)
2.recomandare(a unui plan)
3.intelegere(a unuia sau doi)
INCUVIINTAREA ELEMENTELOR
1.decizie(in favoarea unui plan)
2.autorizare(a unui plan ales,cu o intelegere care e o autorizare)
Elementele descries mai sus reprezinta caracteristicile necesare pentru ca agentii sa ia
decizii reale.Lipsa informatiei relevante submineaza deciziile autonome.(Unele informatii
pentru aceasta definitie au fost luate din Tom L.Beauchamp si Ruth R. Faden-Intelesul
si incuviintarea elementelor din Enciclopedia Bioeticii-vol 3,ed Warren Thomas Reich
(New York:Simon si Schuster Mac Millan,1995):1238-1241.
CONTRACT(contract)
Aa cum e folosit n etic,termenul contract nseamn o nelegere explicit n care te
implici voluntar. Numai unele pot deveni legale. Un contract legal este o nelegere legal
6

dintre dou sau mai multe pri. nclcarea contractului nseamn eecul de a ntocmi un
contract legal.
COSTURI SI BENEFICII (costs and benefits)
Folosirea analizei cost-beneficiu cere s se considere a fi consecine numai ceea ce poate
fi tratat drept cantitate aritmetic precum riscul decesului, numrul de zile ale bolii sau
costul n dolari. Folosirea termenului n sens tehnic cere cuantificrii ali termeni
precum,,ru,,sau,,boon,, ce trebuiesc utilizai pentru consecinele care n-ar putea fi
reprezentative cantitilor aritmetice. Analiza cost-beneficiu este o tehnic preluat din
economie ce cantrete posibilitile de a aciona n termeni precum consecine(nu e
potrivit de a fi considerat consecin, de exemplu pierderea integritii morale, acea fapt
ce nu poate fi cuantificat) Vezi termenul,,risc,,
DATOR (liable)
A fi obligat de lege de a da satisfactie, compensatie sau restituire
DESPGUBIRI (REPARATIONS)
Avantajele oferite unor grupuri de a face despgubiri pentru prejudicii datorate unor
injustiii anterioare.De exemplu,japonezi-americani care au fost in lagrele de prizoniri pe
durata celui de al doilea rzboi mondial au primit recent sume de bani(aproximativ
20,000 dolari)ca despgubiri.Deoarece copiii pot fi afectai de injustiile fcute de
strbunii lor, a spune ca srcia le subminiaz sntatea sau le limiteaz oportunitile
educaionale ,argumentele sunt fcute pentru despgubirea acelor descendeni care au
fost prima dat prejudiciai,dac consecinele pagubei sunt de aa manier nct trec de
la o generaie la alta.
DILEMA(dilemma)
Alegere forat dintre dou sau mai multe moduri de aciune considerate inacceptabile.
Unii oameni consider a fi o dilema orice fel de problem moral, ns este un mod greit
de a utiliza termenul. Numai cateva probleme morale sunt dileme n adavratul sens al
cuvantului. Problema moral se confund cu dilema deoarece asta nseamn c singurele
ci sunt cele evidente i inacceptabile, astfel ndeprtunde-se de la gsirea soluii
adevrate.
DISCRIMINARE POZITIVA(affirmative action)
Actiuni constructive realizate in scopul dezvoltarii diversitatii intr-un anumit grup, adesea
pentru a remedia efectul cumulativ al prejudiciilor subtile sau evidente.Cand se incearca sa
se atinga anumite scopuri intr-o ordine prestabilita, aceste scopuri se fixeaza in
conformitate cu reprezentarea grupului experimental, mai degraba decat cu cea a grupului
format din populatie oarecare.De exemplu, o facultate de medicina care promoveaza
cursuri de discriminare pozitiva va incerca sa-si atraga membrii ce apartin unor grupuri
mici, astfel incat sa fie direct proportionali cu cei care au completat in prealabil anumite
cereri si si-au dorit sa urmeze cursurile unei facultati de medicina.Termenul de
discriminare pozitiva ar trebui sa se distinga de cel de remediere.
DISCRIMINARE(discrimination)
Form de comportament ce arat prejudeci, dar nu e singura.Discriminarea este
incapacitatea unei persoane de a trata oamenii n acelai mod din cauza unor prejudeci

referitoare la unele caracteristici precum rasa, religia, genul, originea natal, orientarea
sexual, handicap, lucru irelevant n ceea ce privete capacitatea lor de munc.
DREPT DE AUTOR (copyright)
Drept legal (de obicei a unui autor,compozitor)de a publica, a vinde sau a distribui unele
pri ale lucrrii. Ce intr n protecia termenului este expresia i nu ideea. A lua ideea
altuia nseamn a plagia aa c drept de autor nu este echivalentul interzicerii legale a
plagiatului.
DREPT DE AUTOR (patent)
Reprezinta un drept legal garantat de catre Guvern care ii opreste p ceilalti sa foloseasca
in plan, un proiect sau o schita pe care tu ai creat-o (in SUA pedeapsa pentru incalcarea
drepturilor de autor este de 17 ani de inchisoare pentru utilizarea planurilor si 14 ani
pentru utilizarea proiectelor). Pentru obtinerea acestui drept este sufficient sa demonstrezi
ca ceea ce ai creat este folositor si original. Drepturile de autor pot fi contestate si in
instanta acesta putand fi ridicat sau eturnat persoanei in cauza.
DREPTUL LA AUTODETERMINARE (right of self-determination)
Dreptul ca cineva s-i aleag propriile activiti sau curs al vietii atta timp ct ceea ce
face nu intervine pe nedrept n viaa sau activitile celorlali.
DREPTURI (rights)
Revendicare care are o justificare.Un drept moral este o revendicare moral justificat..Un
drept legal este o revendicare legal.Cnd folosim termenul corect fr a specifica natura
dreptii ,de obicei ne referim la un drept moral.Drepturile precizeaz faptele care sunt
premise,interzise,sau cerute.Dac se specific faptele pe care ndreptiii le pot performa
(precum a vota,sau a conduce o maina)sunt deseori numite premise/autorizaii.dac sunt
specificate faptele pe care alii nu trebuie s le performeze(precum dreptul la via oblig
pe alii s se rein de la a omor pe deintarul dreptului),sunt numite libertinaje sau(n
legislatie/lege)drepturi negative.Dac este specificat ceea ce un deintor de dtrepturi
poate primi,unii filosofi(precum Philippa Foot) le denumesc drepturi solicitri.Legislaia
le numete drepturi pozitive.
Alte categorii majore de clasificare a drepturilor sunt:
Drepturi alienabile i drepturi inalienabile-Drepturile alienabile pot fi luate,revocate.
Drepturi umane i drepturi speciale-Drepurile umane aparin tuturor oamenilor sau tuturor
persoanelor care sunt competente s le exercite.(Un termen mai timpuriu care este
sinonim drepturilor umane este acela dedrepturi naturale).n contrast,un drept care
aparine doar ctorva persoane este denumit denumit drept special.
Drepturi absolute i drepturi la prima vedere-drepturile absolute nu pot fi compesate de
ctre alte recompense.Drepturile la prima vedere pot fi compensate cu alte
recompense.De exemplu,muli dintre cei care se opun pedepsei capitale spun c dreptul la
via este un drept absolut,dar cei ce cred c pedeapsa capital este justificat moral n
anumite circumstane spun c este doar un drept la prima vedere.
Drepturile la propietate i drepturile de autor.
DREPTURI CIVILE (Civil rights)
Drepturi ale cetenilor, pe care individul le are doar fiind cetean. Nici unul din aceste
drepturi nu este inalienabil, totui,- vezi DREPTURI. De exemplu, un cetean i poate
pierde dreptul la vot dac este condamnat pentru anumite crime.

DREPTURI DE AUTOR ( proprietary\property right)

Drepturile de propietate revendicate, etc.sunt drepturile, revendicarile, etc. ale
propietarilor. Selectand drepturile ce tin de propietatea individului devine complicat,
deoarece din multimea de tipuri de propietate exista problema de a sorta conflictele de
revendicarece privesc propietatea dar si conflictele dintre drepturile de propietate si alte
drepturi.
ETALON/STANDARD (standard)
Ceea ce se stabileste ca fiind o baza pentru masurarea sau judecarea
capacitatii,cantitatii,valorii,calitatii etc.; un set specific de calitati de siguranta sau
perfornanta pe care un dispozitiv sau un proces trebuie sa le posede.Aceste calitati trebuie
sa fie in general demonstrate printr-o serie de teste realizate in conditii pre-determinate.
ETICA (ethics)
Termenul etica fost folosit n cteva feluri diferite. nti, nseamn studiul elementelor
morale. De asemenea, reprezint numele pentru acea ramur a filozofiei preocupat cu
natura elementelor morale i evaluarea moral, de exemplu: ce e bine i ru(greit),
virtuos sau vicios i benefic sau duntor(altora). n al doilea rnd, termenul etic sau
moralitate e folosit pentru a semnifica standardele comportamentului etic sau moral a
unui anume grup, precum etica budist sau etica asistenei medicalesau moralitatea
Roman-Catolic sau etica profesional a inginerilor n secolul 20 n Statele Unite.
Pentru a da o descriere a unor asemenea coduri etice i standarde este etica descriptiv.
Etica descriptiv nu necesit realizarea unor judeci precum: dac codul sau standardele
comportamentului au justificri etice. Examinarea adecvrii valorilor morale sau etice,
standardelor sau judecilor este etica normativ. n al treilea rnd, civa autori chiar
folosesc termenul etic sau moralitate n sens mai larg, nsemnnd orice cod de
comportament, chiar i acela care nu pretinde a avea justificare moral. De exemplu,
Robert Jackall n Labirintele morale descrie ceea ce el numete etica sau moralitatea
societii i o ia pentru a include judeci precum: Ceea ce e corect e ceea ce un om de
lng tine vrea de la tine(p.6). O asemenea judecat e despre cea mai bun(cea mai
eficient) cale de a supravieui n organizaie dar nu pretinde a fi o declaraie(definiie)
despre ceea ce e etic/moral justificat. Poate fi important de examinat(studiat) asemenea
coduri de comportament i de a vedea cum acestea afecteaz posibilitile(oportunitile)
pentru aciunea moral, dar nu fiecare cod de comportament are, sau este chiar susinut a
avea justificarea moral/etic. Termenul moral tinde s fie folosit pentru mai multe
elemente practice, precum probleme morale sau credine morale i etic tinde s fie
folosit pentru elemente mai mult teoretice i abstracte, precum principiu etic, dar
diferena este fr niciun neles, dificil i rapid. Civa filozofi i teologi au stabilit o
distincie ntre moralitate i etic. Ei au conceput o asemenea varietate de diferite
deosebiri nct, oricum, folosind unul din ele, creaz confuzie cu altele. Deci termenii
etic i moral sunt folosii n legtur aici.
EVALUAREA (evaluation)
Evaluarea normativ este o judecat despre dac ceva e bun sau ru n anumite
aspecte(criterii), o judecat de valuare; Evaluarea unor rezultate este judecata aprecierii a
ceea ce indic testele despre unele fenomene naturale, sau despre performana unor
artefacte umane.
EXPLICAIA (explanation)
Explicaia aciunilor umane face de obicei diferena privind motivele agentului sau
motivul unor aciuni. De exemplu, Chris s-a dus ntr-o librrie s cumpere un manual.
9

Cauzele sunt de obicei gsite numai pentru aciunile umane care nu sunt intenionate,
precum cderea. Cderea unei persoane poate fi explicat cauzal prin alunecare de pe o
suprafa a drumului, persoana fiind mpins sau drogat, sau avnd un atac de cord.
Cderea unei persoane cu vitez(brusc) ar putea fi explicat n termeni din mediul
gravitaional unde persoana a cazut. De observat c n unele contexte, n viaa de zi cu zi
i n lege, de obicei(ades) neobinuitul este cel explicat, dar explicaia tiinific este de
obicei explicaia comportamentului tipic.
FABRICAREA (fabrication)
n cercetrile etice termenul fabricare nseamn adunarea (culegerea) de date,
experimente sau alte informaii semnificative n necesitatea, conducerea sau raportarea
cercetrii. n inginerie, termenul fabricare are o conotaie benign, nsemnnd a face
ceva. Cteodat e folosit pentru referirea la un stadiu intermediar n parcurgerea de la
proiectri la manufactur.
FACTOR MORAL (moral agent)
Fiinta ale carei actiuni sunt capabile de evaluare morala.Putem spune ca o avalansa a ucis
trei persoane,dar avalansa nu poate fi supusa unei evaluari morale.
Avalansa e o forta imorala.O fiinta umana,matura,competenta si rezonabila este cel mai
comun exemplu de factor moral.In comparatie ,asa-zisele animale inferioare,sunt deseori
intelese ca imorale(cu toate ca aceasta e deschisa dezbaterii privind speciile care au relatii
sociale complexe si flexibile,cum ar fi primatele si delfinii).
FALSIFICAREA (falsification)
n cercetrile etice termenul falsificare nseamn schimbarea sau reprezentarea greit
de date sau experimente, sau reprezentarea eronat a altor elemente semnificative, precum
scrisorile de acreditare ale unui cercettor(investigator) ntr-o cerere de cercetare. Spre
deosebire de distingerea datelor fabricate false, fa de selecia legitim de date, aceasta
presupune judeci i o nelegere a metodelor statistice.
FRAUDA (fraud)
O fraud este o decepie intenionat comis pentru a asigura un ctig incorect. Frauda
financiar este o decepie practicat de un grup pentru a nela financiar, fiind cel mai
intlnit tip de fraud. Termenul de fraud cercetat sau fraud tiinific este de
asemenea folosit cu referire la decepia intenionat a datelor tiinifice, un tip de
cercetare fals(dirijat greit, catre ci greite). n acest caz nu exist tranzacie
financiar, dar nu trebuie s existe o tranzacie financiar pentru a obine un beneficiu
financiar pe care cel care o comite l primete, i nu trebuie s fie o parte vtmat. Este
folositor a deosebi(a sorta) caracteristicile unui act fraudulos. Pentru aceasta este
instructiv(de preferat) a privi la o definiie legal. ntr-un proces documentele de acuzare
de fraud exist un reclamant care aduce acuzaia mpotriva aprtorului. Pentru a
ctiga procesul, reclamantul trebuie s dovedeasc cinci lucruri:
- aprtorul a fcut o fals reprezentare
- aprtorul a tiut c reprezentarea a fost fals sau cel puin cu nepsare, neinndu-se
seama dac a fost adevrat sau fals.
- a existat intenia de a induce credina(convingerea) n denaturare(reprezentarea greit)
- reclamantul a avut o convingere rezonabil(are un argument credibil) n denaturare
- reclamantul a suferit daune ca rezultat.
Aa cum e ilustrat n cazul cercetrii frauduloase, termenul fraud e adesea folosit
informal pentru a semnifica o reprezentare greit ce satisface numai primele trei criterii.
10

GRIJA PARINTEASCA (paternalism)

Deriva din cuvantul latinesc" pater "care inseamana tata . A actiona ca un parinte asupra
copiilor care nu sunt ai tai, poate sau nu poate fi justificata in anumite circumstante
particulare. Parinti hotarasc asupra activitatilor din viata copiilor lor, iar adultii isi asuma
responsabilitatea de a decide ei insisi. Grija parinteasca poate fi definita in linii mari ca (
dupa Gert si Culver) o violarea a unei legi morale de conduita asupra cuiva sau limitarea
determinarii proprii a unei persone ( prin urmare incalcarea drepturilor acelei personae),
vazuta ca fiind in beneficiul persoanei. Grija parinteasca poate fi justificata sau nu, insa
comportamentul parintilor necesita mereu justificare din cauza violarii drepturilor unei
persone. Aceasta grija parinteasca apare destul de des in tratarea clientilor, in domeniile
profesionale, cand profesio-nistul au o relatie fata in fata cu aceia a caror bunastare o
cauta sa le-o asigure si in profesiile unde practicienii au o pozitie mai avantajoasa decat
clientii lor. Intrebarea legata de grija parinteasca apare adesea in domeniul medicinei si
sanatatii cu respect pentru tratarea pacientilor. Din cauza ca multi ingineri si savanti in
industrie trebuie sa protejeze siguranta si sanatatea membrilor din public, decat sa
identifice clientii, neavand un statut mai inalt decat clientii, grija parinteasca nu a devenit
un subiect frecvent discutat de ingineri in industrie. Probleme legate de grija parinteasca
apar la ingineri si savanti in relatiile dintre co-echipi-eri si in contextele educationale.
ILUZIE TERAPEUTICA (therapeutic illusion)
Situatie in care subiectii cercetarii cred in mod fals ca luand parte la un anumit studiu vor
avea beneficii directe.
INCREDERE (trust)
Increderea este o miza indrazneata.Putem sa credem in evenimete,in oameni sau in
circumstante,sau cel putin in convingerile si predictiile pe care le facem pe baza lor,dar
daca nu ne incredem in ele,credinta nostra nu devine incredere.Cand cineva detine
controlul absolut,altfel spus este imun la dezamagire,increderea in altii nu este
necesara.Este posibil sa ne bazam pe alti oameni doar pentru ca ducem lipsa de optiuni.La
baza increderii in alta persoana poate sa nu stea o buna morala.Increderea poate fi
naiva.In acest caz putem fi dezamagiti.Increderea poate sa aiba la baza si o lipsa de
intelepciune; in cazul in care una dintre parti mimeaza increderea sau se comporta
suportiv doar pentru ca cealalta parte exercita un comportament dominant.Filosoful
Annette Baier identifica increderea profunda in relatiile care la momentul dezvaluirii
adevaratelor motive ale increderii pospera si nu se destrama.Discutia referitioare la
moralitatea sau decenta relatiilor de incredere propusa de Baier,atrage atentia asupra
greselii etice de a pune comportamentul dependent mai presus de moralitate.(Chestiunea
moralitatii se aplica doar relatiilor interumane;increderea este o legatura,pe cand un
program de computer nu poate fi nici decent nici corupt).
INCULPAT(defendant)
Parte dat n judecat n proceduri civile sau acuzat de o crim n proceduri
criminalistice.
INHERENTLY SAFE
Termen aplicat pentru proceduri si sensuri care minimalizeaza folosirea materialelor
intamplatoare sau timpul dintre creare si folosirea materialelor intamplatoare.In
comparatie,notiunea de esential periculos sau nechibzuit periculos este o notiune legala
care se aplica atat produselor cat si procedurilor. Se aplica la intamplare in prevederi

11

normale sau rezonabile in utilizarea planului,a interpretarii,procesului,etc.,si e o conditie

de stricta obligatie.
INTEGRITATE MORALA (moral integrity)
Integritatea morala este o notiune etica complexa si subtila.Ca theoretician,Stanley
Hauerwas a argumentat,e important pentru toate celelalte virtuti,dar mai importante decat
orice alta virtute.Radacina termenului integritate este intregire.Integritatea morala,mai
degraba decat rigiditatea captureaza mai bine idea de integritate morala.De exemplu,o
persoana poate descoperi ca anumite credinte etice,mult timp pastrate,atitudine sau regula
de purtare a fost gresita deoarece persoana a vazut ce este incompatibila cu alte
angajamente etice.Integritatea morala a unei persoane este principalul inteles al unei
persoane.Filozofi ca John Ladd au argumentat ca integritatea morala a unei persoane e un
aspect central al bunastarii persoanei.Ca atare,a conduce o alta persoana spre a-si
compromite integritatea morala reprezinta un rau fundamental pentru acea
persoana.Unele coduri etice profesionale sustin dreptul unui membru de a refuza munca
ce-i va compromite angajamentul etic,chiar daca actul de obiectie(sa spunem,dezvoltarea
sistemului de arme),este ceva pe care profesia in ansamblu nu il considera moral
condamnabil.Aceasta e o grija pentru integritatea morala a membrilor.Ar trebui distinsa
de a respecta hotararea proprie a unei alte persoane.Respectarea dreptului asupra hotararii
personale a unei alte persoane e facuta fara a privi motivele persoanei in a-si exercita
dreptul sau.Poate actiona dintr-un capriciu sau din convingere morala,de exemplu.Grija
pentru integritatea morala a unei persoane e o grija de a suporta actiunile acelei persoane
in moduri care sunt consistente cu convingerile sale morale si angajamente sau macar a se
opune oricarei incercari de a o forta sa actioneze altfel.
INTIMITATE ( privacy)
Este usor sa diferentiezi 3 tipuri de intimitate: fizica, informationala, decizionala. In plus,
filozoful si teoreticianul Anita Allen, distinge dispozitionala. Intimitatea fizica este o
restrictie asupra abilitati altora de a experimenta gandurile unei persoane prin unul din
cele 5 simturi,intimitatea informationala este o restrictie asupra faptelor despre o
persoana, ce sunt cunoscute sau nu, intimitatea decizionala reprezinta excluderea altora
din procesul de a lua decizii, de exemplu hotararile legate de sanatate sau casatorie luate
de persoana sar si de intimitatiile sale. In final, intimitataea dispozitionala este restrictia
supra abilitatilor individului de a cunoaste starea mentala a unei persoane. Cererea de a
avea intimitate gaseste justificari morale in recunoasterea ca oamenii au nevoie sa
controleze anumite lucruri ce sunt relationate intim de ei, pentru a functiona ca persoane
si sa fie responsabile pentru propriile actiuni. Acestea reprezinta drepturile pe care le ai
asupra propiului corp. Daca, de exemplu, oamenilor li s-ar permite sa se drogheze unul
pe altul, dupa cum doreste, ar submina efectiv restul din viata morala. Ceea ce se asteapta
de la o persoana sa faca pentru a respecta intimitatea celorlalti, depinde in functie de
cultura. De exemplu, asteptarile de a bate la usa inainte sa intrii intr-o anumita zona
presupune existenta usilor dar si drepturile pe care le are o persoana la asa numitul spatiu
privat. In unele culturi contemporane, parintii supravegheaza mult mai de aproape
activitatile copiilor lor decat in alte culture. In familiile traditonale chinezesti, de
exemplu, este de asteptat ca parintii sa faca asemenea lucruri precum cititul mailurilor,
adresate adolescentilor ca o parte a responsabilitatii de a-si supraveghea copii, in timp ce
incultura anglo-americana, asemenea actiuni, ar fi private ca o intruziune in intimitatea
vietii adolescentului. Intrebarile legate de intimitate au devenit predominante, precum
calculatoarele si alte inovari tehnologice ce au facut posibila colectarea, asamblarea si
transmiterea cantitatilor de informatii , in moduri ce in trecut erau imposibile. Odata ce s12

a hotarat asupra intrebarilor cu un nivel apropiat de protectie a intimitatii, s-a pus

problema asigurarii practica intimitatii.
LEGE ADMINISTRATIVA(administrative law)
Totalitatea regulilor, ordinelor si deciziilor care alcatuiesc puterile reglatoare create de
agentii administrative.In sens uzual, comparativ cu sensul tehnic, legal, adesea oamenii
vorbesc de legea administrativa ca despre niste reguli.De exemplu, se evidentiaza faptul
ca este mai usor pentru agentiile reglatoare, asemenea OSHA si EPA, sa-si
imbunatateasca frecvent regulile, decat ii este Congresului sa oficializeze legi noi.Se
spune ca asemenea reguli beneficiaza de putere din punct de vedere legal.In sens tehnic,
legal, regulile sunt lege.
MARCA INREGISTRATA/MARCA FIRMEI (trademark)
Un nume,simbol sau reprezentare inregistrata oficial si a carei utilizare legala revine
exclusiv proprietarului.
MIT (Bribe)
Ceva ce este dat sau oferit unei persoane sau organizaii ntr-o anumit funcie a unui trust
pentru a face ca acel agent s se comporte ntr-o manier incompatibil acelui trust. Aa
cum C.E. Harris puncteaz, este important ca a oferi mit s fie difereniat de a ceda
antajului (aceasta este, a ceda unei cereri din cauza manierelor de convingere sau
intimidare ). Poate fi etic justificat s dai curs antajului n unele circumstane, chiar dac
este greit s oferi mit. Mitele sunt pltite pentru a obine ceva asupra cruia individul nu
are drepturi, cum ar fi un avantaj special la iniierea unui contract. Contrar acestui
fenomen, antajului i se d curs pentru a asigura ceva asupra cruia individul are drepturi ,
cum ar fi napoierea unui echipament scump pe care individul l-a adus legal ntr-o ar dar
pe care un vame corupt l-a declarat "pierdut".
MOTIV (motive)
Motivul este ceea ce impinge persoana spre actiune. Tipic vorbind, acestea sunt: emotiile,
dorintele si preocuparile. Oamenii spun astfel de lucruri motivul crimei a fost
razbunarea. Termenul de motiv este adesea folosit pentru a desemna un rezultat
intentionat. De exemplu, oricare dintre expreiile urmatoare exprima acest lucru: motivul
lui Lee pentru care s-a trezit devreme a fost sa evite traficul. Lee s-a trezit devreme
pentru a evita traficul . Lee s-a trezit devreme pentru ca a vrut sa evite traficul. In
aceste cazuri, dorinta sau preocuparea atingerii scopului este tocmai, intr-un mod
implicit, MOTIVUL. Expresia motive multiple este folosita frecvent pentru a sugera
nu doar orice combinatie de emotie, dorinta si preocupari, ci si intr-un mod specific
pentru a desemna o combinatie intre preocupari egoiste si altruiste.
NEGLIJENTA (negligence)
Lipsa grijii intr-o chestiune in care cineva are o responsabilitate morala in exercitarea
acesteia, este denumita neglijenta. Anumite greseli pot fi numite neglijenta. De exemplu,
atunci cand un chirurg coase un pacient cu un instrument chirurgical inauntru. Altele nu
sunt, de exemplu picatura chinezeasca. O greseala civila sau penala, o jignire poarta
numele de prejudiciu, acuzarea iincercand sa repare acel prejudiciu care parea a fi o cauza
pierduta.
NORME DE CONDUITA (normative)
Un standard, o judecata, o evaluare pot fi considerate normative atunci cand necesita
respect chiar daca este vorba de o chestiune buna sau rea. Mai mult, judecatile de valuare
13

sunt normative dar o judecata de genul: X e mai verde sau mai greu decat Y nu mai pot
fi considerate ca fiind normative. Un standard de excelenta este normativ ( in acest sens),
dar un standard de masurare sau unul statistic nu sunt. Termenul normativ poate fi
folosit cateodata pentru a desemna ceva ce stabileste sau reflecat orice tip de standard sau
norma chiar si un a statistica. Aceste utilizari ale termenului nu apar in discutii privind
etica si nici nu vor fi gaita in materialele acestui centru. Cel de-al doilea sens al
termenului devine un sinonim destul de apropiat pentru prescriptie , ceea ce presupune
a face si a aplica reguli. Regulile nu trebuie sa fie normative cu sensul utiizat mai sus,
ele trebuie doar sa restabileasca ordinea. De exemplu afirmatia pune gunoiul afara
pentru a putea fi colectat joi reprezinta o prescriptie despre momentul in cae trebuie dus
gunoiul afara insa nu sugereaza sau stabileste faptul ca, colectarea acestuia joia are ceva
in plus (superior) fata de colectarea gunoiului in alte zile.
OBLIGATII (liability)
Notiune legala ce reprezinta o datorie legala sau obligatie.Obligatiile cel mai des discutate
in centrul etic online sunt cele care compenseaza un rau(al unei
persoane,proprietate,finantesau reputatie) sau sa curete contaminarea toxica.Obligatia
lagala de a compensa un rau sau de a sterge contaminarea nu necesita ca cineva sa
produca raul sau contaminarea,sau sa fie vinovat in sens legal.Sub doctrina datoriei
stricte,un partid poate fi susceptibil fara a fi vinovat de neglijenta,de exemplu.
OBLIGATII (obligations)
Ansamblu de cerinte aparute din situatia unei persoane sau din alte circumstante care
specific ce trebuie facut sau nu din motive morale, legale, religioase sau institutionale. De
exemplu elevii au obligatia de a-si vedea supraveghetorul in ziua sau inainte cu o zi de a
fi inscrisi in sistemul de date. Oamenii au obligatia morala de a-si onora promisiunile. In
general, afirmatiile privind obligatiile specific ace acte sunt premise sau interzise, fara a
face referire la cnsecintele actului respectiv (exceptand acele consecinte ce reprezinta o
caracterizare a actului in sine: de exemplu, a omori este un act in urma caruia rezulta
moartea. Totusi, ocazional, apar afirmatii de tipul inginerii au obligatia de a asigura
siguranta publica, ceea ce insemna ca inginerii au obligatia morala de a face acest lucru,
dar nu este specificat ce ar trebui sa faca si ce nu pentru aceasta. O obligatie legala
eprezinta o cerinta legala specificand care sunt actiunile premise, interzie sau cerute dpdv
legal. Adeseori acestea sunt de fapt datorii banesti. Atunci cand vorbim despre obligatie
nespecificand natura ei se poate cnsidera ca aceasta este o obligatie morala.
ONESTITATE SI INTEGRITATE ACADEMICA(academic honesty and academic
integrity)
Comportamente ca furtul la examene si la rapoartele de laborator sau plagiatul cursurilor si
a rezolvarii unor sarcini in timpul orei de curs sunt reclamate ca fiind cele mai frecvente
incalcari ale integritatii si onestitatii academice.Exceptand faptul ca in general facultatea nu
face examinari,asemenea incalcari ale integritatii academice nu se disting de acelea ale
integritatii unei cercetari-vezi etica cercetarii.Singura diferenta este ca infractorii(cei care
incalca regulile)sunt mai degraba studentii, si nu facultatea.Alte sensuri ale onestitatii sunt
uneori luate in considerare in ceea ce priveste integritatea academica, si nu numai din
perspectiva actiunilor studentilor.Printre acestea se disting onestitatea in scrierea scrisorilor
de recomandare si in raportarea statisticilor institutionale.
ORFAN TERAPEUTIC (therapeutic orphan)
Denumire data copiilor de catre industria farmaceutica.Aceasta eticheta face referire la
situatia in care evitarea expunerii copiilor la anumite cercetari,din motive de protectie,se
14

soldeaza cu subminarea eforturilor de a imbogati cunostiintele despre modul in care

acestia ar trebui tratati.
PARTENER (stakeholder)
O persoana sau un grup care poate sa influenteze o actiune sau poate sa fie inflluentat de
cate o actiune.Adoptarea unei decizii responsabile nesecita luarea in calcul a efectelor
acesteia asupra tuturor partenerilor.Totusi,de obicei, nu toti partenerii au beneficii
egale.De exemplu,o decizie luata la nivelul asociatiilor poate afecta sau poate fi
influentata de catre angajati,actionari,clenti,furnizori,comunitate,agentii guvernamentale
si concurenta.Competitorii pot beneficia de o concurenta corecta care insa nu se aplica si
in cazul angajatiilor.
PLAGIAT ( plagiarism)
A-ti insusi scrierile, reprezentarile grafice sau ideile altei persoane si de a le prezenta ca
fiind ale tale (aceasta apare fara o atribuiere corecta). Plagierea este o forma de violare a
propietatii intelectuale.
POZITIE MORALA (moral standing)
Pozitia morala presupune masura in care bunastarea este considerata a fi etica pentru
fiecare. A spune despre un grup ca adopta o pozitite morala in legatura cu o problema
morala, pentru bunastarea lor, trebuie aduse anumite consideratii. Nu este important daca
ei adopta aceeasi pozitie ca si ceilalti, pentru ca si ei au drepuri umane. De exemplu,
cinevase poate gandi ca poate fi important sa hraneasca cornutele cuiva asa cum cineva
considera un lucru stupid sa arunci colectia de timbre a unei persoane in apa, negandind
care dintre cele doua situatii merita un tratament mai bun. spiritul de turma.
PREFERINTA ( preferences)
Afirmatia unei preferinte afirmatia despre persoana care are preferinta.Daca afirmatiile
de preferinta sunt false, atunci ele nu sunt adevarate in cazul acelei persoane. Asemenea
afirmari de preferinta ar trebui diferentiate de valorile ratiunii, ce sunt declaratii despre
lucrurile ce sunt judecate ca fiind bune sau rele. Economistii deobicei evita sa discute
despre valorile substantive din cauza consideratiei ca persoanele doresc sau prefera mai
mult sau mai putin unele lucruri fata de altele. Ceea ce face acest lucru confuz e ca uneori
discuta despre ceea ce pretuiesc oamenilor, insa ei se refera la ceea ce prefera si nu la
motivele pentru care oamenii gandesc ca ar fi bune sau rele.Este posibil ca cineva sa
prefere un lucru pentru ca este considerat a fi bun. Oricum, multi factori, pe langa
valorile ratiunii, intra in preferintele oamenilor, precum instinctul, obiceiuri si experienta
personala. ( daca nu ar fi fost asa, nu ar fi existat o piata de desfasurare mare pentru tigari,
de exemplu, de vreme ce majoritatea fumatorilor considera fumatul ca fiind un lucru
negativ)
PREJUDECAT ( prejudice)
Cand esti pro sa u contra cuiva sau la ceva ce esueaza sa tina cont in totalitate de
caractesticile lor.
PROCES LEGAL(due process)
Procedura sau procesul cere ca o judecat s fie corect. Dreptatea este specificat n
termeni mai mult ai procedurii decat ai rezultatului. De exemplu, dei este corect ca cei
acuzai de crim s fie pedepsii, sigurana deciziei corecte a curii de judecat nu poate fi
garantat. Scopul plauzibil este de a ncerca s asiguri fiecruia un proces corect. n
15

acelai timp se sper ca dovezile importante s fie recunoscute, este imposibil

recunoaterea contribuiilor celor,,ahead of their time,Scopul plauzibil este de a asigura
un proces corect (de exemplu n corectarea propunerilor de cercetare pentru furnizare sau
rezultatele cercetrii pentru publicare)
PROPRIETATEA( property)
Diferite lucruri sunt considerate ca propietate. Drepturile individului la propietate
( inafara de haine si alte afecte personale) in special dreptul de a detine pamant, este o
inovatie majora in asa numita mentalitate moderna. Pamantul a fost o importanta
propietate , obiactele fizice ce cosnstituiau fructele muncii unuia era altul.A fost un pas
mic de trecut de la propietatea fizica pana la cea intelectuala,in urma fructelor muncii
intelectuale ale unuia ce a primit o anumita recunoasterein Constituita din Statele Unite.
Vezi : marca ( trademark), ..( trade secret), drepturi de autori(copyright),
autorizatie ( patent). ( Retine ca ideile nu pot fi detinute prin aceste mijloace ci numai
anumite expresii, design, aparatura)Aparitia informatiilor electronica a ridicat noi
probleme si perspective despre propietatea intelectuala si drepturile pentru o asemenea
propietate deoarece informatiile elctronice pot copia si transmmite usor date.
RASPUNZATOR(accountable)
Care poate fi explicat, care este raspunzator de actiunile cuiva.Uneori termenul este
folosit cu conotatie morala(normativa), insemnand ca o persoana este raspunzatoare din
punct de vedere moral de actiunile cuiva, fara sa se specifice carei persoane ii revine
raspunderea.Frecvent termenul este utilizat in sens descriptiv, pentru a descrie din punct de
vedere sociologic faptul ca o persoana sau o organizatie este raspunzatoare pentru anumite
reguli sau pentru structura organizationala a unui anumit partid.Exemplul:directorul este
raspunzator de planificarea scolara aduce o descriere a faptelor sociale fara sa sugereze
nimic despre legitimitatea etica a structurii organizationale.Un factor care creeaza confuzie
in ceea ce priveste sensul termenului este faptul ca, uneori termenul responsabileste
folosit ca sinonim pentru raspunzator, in special in discutii despre responsabilitatile
oficiale.Cand termenul responsabileste folosit ca sinonim pentru raspunzator, se
utilizeaza prepozitia unuica in exemplul fiecare angajat se afla sub raspunderea unui
supervizor.Pentru a evita confuzia, printre materialele create de Centrul de Etica online
termenul responsabilnu va fi niciodata folosit ca sinonim pentru raspunzatorsi acesta
din urma va fi folosit numai in sens descriptiv.Vezi responsabilitate.A fi o persoana
responsabila, adica genul de persoana care-si indeplineste propriile-i responsabilitati
morale, este ideal din punct de vedere moral, este o virtute.A fi raspunzator de un lucru nu
este o virtute morala, ci doar un fapt despre situatia sociala sau organizationala a
cuiva.Chiar daca se spune adesea ca oamenii ar trebui sa-si assume responsabilitatea daca
ar fi trasi la raspundere pentru actiunile lor, nu exista neaparat o legatura intre a fi
responsabil si a fi raspunzator.
RECLAMANT ( plaintiff)
Partea nedreptatita ce urmareste in justitie compensarea pentru pierderea sau jignirea
suferita.
RECLAMANT (Complainant)
Oricine ridic o anumit problem nuntrul sau nafara organizaiei din care face parte
despre ceva despre care el crede c este incorect. Termenul nu are o conotaie negativ
asemenea "criticului". Reclamantul este acel care vorbete ntr-un anumit mod despre o

16

problem. Aceast declaraie poate sau nu s includ completarea unei reclamaii formale.
Vezi i AGITATORUL ( Whistle-Blower).
RELATIVISM ETIC (ethical relativism)
Relativismul etic sau ,,relativism,, este folosit pentru a indica diferite opinii.Prima, careia
i se spune i ,,subiectivism etic,, este aceea c adevrul unor raionamente etice aplicate
comportamentului unei persoane se bazeaz pe modul n care acea persoan consider
aciunile a fi bune sau rele. Aceast perspectiv este deseori exprimat ca ,,nu e nici bine,
nici ru, este o problem de opinie,, .Acceptarea acestei perspective submineaz dreptul
oricrui raionament etic de a avea validitate.O persoan care nelege relativismul etic n
acest sens va trebui s fie de acord cu faptul c nu ar fi nimic greit cu un individ ce
tortureaz sau ucide un alt individ, atata timp cat individul ce comite acele fapte crede
sincer c ele nu sunt rele.O a doua opinie,creia i se spune i relativism cultural este aceea
c judecile etice i regulile morale ntotdeauna reflect contextul cultural de unde provin
i nu pot fi aplicate imediat altor contexte culturale.Cel ce susine aceast opinie este
sceptic i asupra posibilitii de a spune c sclavia este un lucru ru ntr-o societate ce
susine sclavia i astfel se apropie de subiectivitii etici.ntr-o alt extrem, anumii
relativiti culturali pun povara pe umerii celor care cred c pot generaliza de la un context
social la altul dar care accept c povara dovezii este des ntalnit.Muli precum Alasdair
Macintyre i Annette Baier,care nu se consider relativiti, se contrazic cu faptul c
moralitile sunt producii sociale construite de anumite persoane n anumite contexte
sociale i trebuiesc nelese numai n relaie cu acele contexte sociale.De exemplu,
jurmntul lui Hipocrate menioneaz ndatoririle ct mai cuprinztoare ctre cei care au
nvat medicina. n acest jurmnt medicii pledeaz pentru respectul i grija profesorilor
lor asemenea(ntocmai) ca i pentru proprii lor prini. Contextul social n care aceste
ndatoriri ale medicilor au fost formulate a fost foarte diferit fa de naiunile
industrializate de astzi. Nu este plauzibil faptul c aceleai ndatoriri ar trebui s se
aplice medicilor din toate societile, dar aceasta nu nseamn c ele nu au avut validitate
cnd jurmntul a fost nti formulat. Ceea ce face diferena este nu opinia unei persoane,
ci realitatea social n care persoana a participat.
RESPONSABILITATE OFICIALA (responsibility,official)
Responsabilitatea cu care cineva este desemnat ca rezultat al jobului sau funcie.Din
pcate,responsabilitile oficiale pot fora necesitatea ca cineva s se comporte neetictotui,era jobul meupoate fi un motiv,dar nu este o scuz valid pentru comportamentul
imoral.Cu toate acestea.chiar i cnd solicitrile sunt acceptabile etic,conceptul de
responsabilitate oficial este etic acceptabil,conceptul de functii ale responsabilitii
oficiale difer de acela de responsabiliti morale.Responsabilitatea oficial seamn cu
responsabilitatea moral n generarea de prescripii pentru coduita-datorii,sau cel puin
specificri despre cum cineva ar trebuis fac.Aa cum filosoful John Ladd subliniaz
,responsabilitatea moral i cea oficial difer n cel puin dou
aspecte:Primul,responsabilitile oficiale sunt exclusive-daca o persoan are o anumit
responsabilitate oficial,o alta persoan nu o are(doar dac,desigur,face parte din
atribuiile de job ale ambelor persoane).n al doilea rnd,responsabilitile
oficiale,mpreun cu orice drepturi,ndatoriri i solicitri pentru responsabilitate de care
se ocup ei,sunt toate alienabile(vezi drepturi)-ele pot fi date sau luate de ctre
altcineva.n contrast,dac cineva are resposabilitatea morala s informeze un public
asupra unei probleme,atunci chiar dac este pus n situaia de a i delega altcuiva aceast
responsabilitate,el tot trebuie s verifice dac acea responsabilitate este mplinit,deoarece
cineva nu scap de o responsabilitate moral dnd-o altcuiva.
17

RESPONSABILITATE PROFESIONALA (responsibility,professional)

Un caz de paradigma a responsabilitii morale care se nate din cunostinele speciale pe
care le posed cineva.Este puterea unui suport special de cunotine avansate, n special
cunostine care sprijin bunstarea celorlali,care delimiteaza o profesie.Ca tutori a unor
cunotine speciale care sprijin bunstarea uman,profesionitii sunt constrni de
responsabiliti morale speciale;adic,morala cere s-i aplice cunotinele n moduri care
s foloseasc i restului societii.
RESPONSIBILITI=RESPONSABILITATE (responsibility)
Moralul i prevztorul sens al responsabilitii este sensul n care unul este responsabil
pentru realizarea (sau meninerea) unui bun rezultat ntr-o anumit problem.Ideea este
c acel nu las n seama altcuiva realizarea ori meninerea acelui rezultat i ateapt ca
ambii s aib cunotine i deprinderi relevante,i s realizeze un efort contiincios.
Toti ,n ciuda celor mai mari eforturi,rezultatul nu poate fi realizat.De exemplu pacienii
unor medici responsabili pot muri,i munca unui inginer responsabil poate sfri ntr-un
accident deoarece accidentul a fost imprevizibil,nu a fost posibil s compensezi factorii
care au cauzat accidentul, sau deoarece alii din lipsa ateniei nu au semnalat
inginerului.Simtul moral i retrospectiv al responsabilitii este acela n care o persoan
sau un grup merit evaluare etic pentru un anumit act sau rezultat,aceasta care merit
laud moral pentru un rezultat bun i o blamare pentru unul ru.Sensul moral al
responsabilitii nu ar trebui confundat cu sensul cauzal al responsabilitii pentru unele
existente sau trecute probleme .De exemplu ,atunci cnd spunemfurtuna a fost
responsabil de moartea a trei persoane si pagube materiale mari nseamn c aceasta a
cauzat aceste rezultate,dar asta nu nseamn c trebuie s atribuim responsabilitate
moral furtunii.Furtunile nu au responsabiliti morale i nu au nici o responsabilitate
sau iresponsabilitate n sensul moral.Totui cnd un agent moral este responsabil cauzal
pentru unele rezultate,acesta este un motiv s te gndeti c acel agent este responsabil
pentru asta.Responsabilitatea cauzal nu este o eviden definitiv a responsabilitii
morale,totui.Dac o singura aciune cauzeaza un teribil rezultat numai dintr-un noroc
prost,n forma unui teribil accident, atunci nu este responsabil moral nici unul pentru
rezultat.Prevztoarele responsabilitati au adesea specificat n termeni rezultatele pentru
realizarea corect pe urm aciunea pentru a fi ndeplinite.Este nevoie de judecat pentru
a-i da seama ce acte vor duce la asemenea rezultate.Din acest motiv auzim fraza
vrsta responsabilitii sau vrsta discreiei folosit pentru a face referire la o vrst
n care o persoan este suficient de matur
pentru a folosi o asemenea
judecat.Asemenea ntelepciune practic nu este cerut pentru a ndeplini numeroase
obligaii care sunt deseori specificate n temeni de acte ce trebuie performate sau evitate.
De exemplu ,deosebirea dintre inginerii responsabili pentru sigurana public cu obligaia
ceteanului care declar solemn cnd este martor la o crima.Cunotina acestei
obligaii nu este folosit niciodat n sensul de a fi responsabil,de a te referi la o
virtute a persoanei.Acestea fiind,nu ar trebui s spui c domnul cutare era o persoan
ndatoritoare,dei
ai
putea
spune
c
era

responsabil.Cteodat
responsabilitateaeste folosit penru a ne referi la un act care cere a performa,la fel
nEste responsabilitatea ta n a lua pauz cteva minute pentru ntalnirea aceea.n acest
Centru,termenul de responsabilitate,este folosit numai pentru coninuturile care necesit
nite exerciii de precauie i judecat i solicit acte care pot fi numiteobligaii.Uneori
responsabil este folosit n fraze n formaresponsabil la(pentru alta companie)n care
termenul este folosit ca sinomim pentrurspunzator sau explicabil.Un exemplu
poate fi:Acest grup de ceteni au fost responsabili pentru originea organizaiei.Aceast
folosire a termenului responsabil este uor deosebit de cea prezent care este
18

responsabil pentru(o oarecare problem

discreie).

pentru care cineva trebuie s manifeste

RISC (risk)
Risc este uzual folosit ca termen pentru pericol ce se nate n mod neateptat,cum ar fi s
fii lovit de o main.Uneori este folosit pentru probabilitatea unui pericol sau
hazard,precum cineva spune:poi s reduci riscul de a fi lovit de o main dac treci
strada pe la trecerea de pietoni.Cnd este folosit n context ethnic,precum evaluarea
risculuisau managementul riscului noiunea de risc desemneaz probabilitatea sau
verosimilitatea rezultrii unei daune(precum probabilitatea de a fi omorat ntr-un
accident de main)sporit de magnitudinea lezrii.Se poate compara riscul mediu de
moarte prin trecerea strazii cu riscul unei persoane n a muri de cancer ntr-o anumit
perioad de timp.Se poate de asemena compara riscul vtmrilor de diferite
magnitudini.De exemplu,dou riscuri monetare:cel mai probabil eveniment de a pierde 25
de ceni ntr-o maina automat de vnzare defect,i coparativ reprobabil pierderea
portofelului datorat unui furt sub ameninarea cu arma.Se poate dovedi c exist un risc
mare a pierderii monetare din defeciunea unei maini automate dect furtul sub
amenintarea cu arma.Aviz c sensul tehnic al riscului cere ca s se poata semnificativ
cuantifica lezrile rezultate.Pentru multe lezri aceasta este dificil de realizat cu excepia
unui mod arbitrar.
SCREENING
Testarea unui numr mare de indivizi destinat pentru identificarea celor care au o
anumit trstura genetic,particularitate,sau condiie biologic.
SECRET COMERCIAL (trade secret)
Un dispozitiv,o metoda sau o formula care ofera un avantaj in fata concurentei,motiv
pentru care este tinuta secreta.Actiunea de a afla reteta secreta a competitiei este legala.A
stii cum se face referitor la anumite proceduri de cercetare functioneaza ca o reteta
secreta.
SECURITATE (security)
Securitatea unui sistem este gradul de protecie mpotriva unor ntmplri precum
nclcarea intimitii,furt,deformarea unor informaii sau daune fizice.
SELECTIA INFORMATIILOR(data selection)
Cand legitim, n contrast cu falsificat, informaia care este selectat pentru prezentarea
pe baza unor criterii precise de gandire este mai puin supus influenelor uluitoare sau
,,zgomotului,,
SIGURANA (safety)
Libertaten faa pericolului,propietate a unui dispozitiv sau a unui proces care limiteaz
riscul accidentelor sub anumite niveluri acceptabile i specificate.
SINCERITATE (Candor)
Sinceritatea este calitatea de a fi franc sau deschis. Sensul original al acestui termen era
virtutea puritii sau inocena, dar acum acel sens este perimat. Dei a fi deschis sau
obiectiv este o calitate, n unele circumstane este mai bine s fi discret dect sincer n
legtur cu anumite persoane sau subiecte. Desigur, exist anumite aspecte n care
individului i se cere, moralmente vorbind, s pstreze confidenialitatea unui fapt i deci a

19

fi sincer ntr-o companie greit n legtur cu anumite subiecte ar fi o nclcare a eticii.

Vezi i AUTENCITATE.
STANDARD DE GRIJ (standard of care)
Reprezinta gradul de atentie,de grija pe care o persoana prudenta il exercita in situatii de
munca.Potrivit legii neglijentei,daca o persoana se comporta sub acest standard, poate fi
susceptibila de a provoca daune.In cazurile de mal-praxis, standardul este aplicat pentru a
masura competenta si gradul de profesionalism al actiunilor.Un standard traditional
pentru un practicant este sa exercite media de aptitudini,de grija si de seriozitate a
membrilor aceleiasi profesii (specializari) practicand aceleasi norme.(Gillette
v.Tucker).Blacks Law Dictionary
TAVANUL DE STICL (glass ceiling)
O barier n avansare n cadrul unei organizaii experimentat de membrii unui anumit
grup din cauza prejudecilor(incluznd discomfortul prezenei lor). Acest termen este cel
mai adesea folosit cand organizaia aduce membrii unui grup afectai de aceast barier i
adesea i promoveaz printr-un rang junior pe o baz comparabil cu cel mai favorizat
grup. Dac membrii unui grup tind s prseasc organizaia curnd dup ce au intrat,
aceasta este denumit u pivotantmai degrab dect tavan de sticl. Bariera ntr-o
organizaie poate fi diferit pentru diferite grupuri care sunt n general victime ale
prejudecilor i de obicei sunt puternic influenate de aa-zisa cultur a corporaiei.
TORT (eroare, eec)
O injurie adusa persoanei.Uneori tort law este folosita pentru a desemna esecul in
indeplinirea sarcinii sau incalcarea contractului.Totusi,termenul tort este folosit in mod
curent cu referire la esecul intr-o anumita sarcina sau incapacitatea de a exercita pudenta
si grija.In sens restrans tort este in opozitie cu incalcarea contractului.
VALORI SI JUDECATI DE VALOARE (values and value judgments)
Prin judecarea valorilor se stabileste daca un lucru este bun sau rau in anumite
privinte.Valorile morale sau etice reprezinta un tip de valori,iar evaluarea morala un tip de
judecata de valori.Sa luam in considerare urmatoarele judecati de valori :
1. Este o ipoteza buna (importanta,semnificativa).
2. Este un articol bun (informativ).
3. Este o simfonie buna (frumoasa,realizata minunat).
4. Este o strategie buna (prudenta sau eficace).
5. Este o idee rea (stupida,ingusta).
6. Este o persoana buna (puternic caracter moral).
7. Este un motiv rau (vicios).
8. Este o fapta buna (generoasa,bineintentionata).
9. Acesta este lucrul cel mai bun pe care il putem face.
Primele doua sunt judecati de valori epistemice sau de cunostiinte.A treia este o judecata
estetica.A patra si a cincea sunt judecati chibzuite.A sasea,a saptea si a opta sunt judecati
morale.A noua este o judecata morala care seamana in unele privinte cu cea de-a
opta.Totusi,articolul hotarat prezent in a noua judecata sugereaza faptul ca actul luat in
considerare este unul general valabil.Afirmatiile asemanatoare celei de la punctul noua sunt
de obicei justificate prin apelul la regulile morale care deseori exclude mentionarea
consecintelor.Exista si alte tipuri de valori si judecati de valori pe care nu le putem aborda
in aceeasi maniera,de pilda valorile religioase.Termenii religiosi in evaluare includ sacrul
si sfintirea in opozitie cu profanul si lumescul.In plus,majoritatea religiilor existente
au standarde morale sau etice.
20

VIRTUTI SI VICII (virtues and vices)

Trasaturi pozitive si negative ale caracterului moral precum sinceritatea,bunatatea,curajul
sau responsabilitatea.A se nota faptul ca acesti termeni de evaluare se aplica oamenilor si nu
actiunilor pe care le intreprind (precum drepturi,obligatii si reguli morale) sau rezultatelor
pe care doresc sa le atinga (responsabilitatiile)
WASHOUT STUDY
Un studiu in care pacientiilot/subiectiilor le este sistat orice tratament medicamentos
pentru a se putea cerceta efectele unui nou medicament.
WHISTLE-BLOWER
O persoana care denunta un abuz al organizatiei din care face parte (o frauda
financiara,un tratament abuziv in cercetarea pe animale).Exista multe agentii care
reglementeaza normele de conduita ale organizatiilor si unde persoanele pot depune sesizari
anonime (ex.OSHA- siguranta ocupationala si sanatatea organizatiei).Este preferabil sa se
apeleze la asemenea agentii decat la media.

21