Sunteți pe pagina 1din 15

ORL

ORL
OTOLOGIE
Aparatul acustico-vestibular, ca orice analizator, este alcatuit dintr-un segment periferic (urechea externa,
medie, interna), un segment intermediar (calea acustica si vestibulara) si un segmentcentral-de
perceptie( centrii auditivi corticali,subcorticali, centrii echilibrului).
Urechea externa este formata din:
- pavilionul auricular inserat intre apofiza mastoida si artic.
- temporo-mandibulara - schelet cartilaginos acoperit de un tegument subtire;traumatismele la acest nivel
duc la formerea de othematoame
-conductul auditiv extern - lung de 25-30 mm
- segm.cartilaginos extern si un segm osos intern( in ngrosimea osului temporal)
- tegum ce captuseste conductul contine foliculi pilosi si glande ceruminoase in
portiunea cartilaginoasa.Ph-ul portiunii este acid (5-6,8) alcalinizarea mediului favorizand dezv otitelor
-raporturi: ant-ATM
Inf- gl.parotida
Post.-sup- atica,antrul mastoidian, celulele adiacente (poate aparea o
fistula in mastoiditele ac)
-inervatia senzitiva - n.trigemen prin ramura acustico-temporala
- n .vag (stimularea peretelui post al conductuluila otoscopie produce reflex de tuse)
- ramuri senzitive din n. Facial ( hipoestezia peretelui postero-sup al conductului in
neurinomul de acustic)
Urechea medie este alcatuita din:
-casa timpanului impreuna cu lantul osicular
-anexe trompa Eustache
- sistemul celular mastoidian
Casa timpanului :
- cavitate aeriana situata intre urechea externa si urechea interna ,traversata de lantul osicular (ciocan,
nicovala, scarita)
- trei etaje : reces epitimpanic (atica), mezotimpanul, reces hipotimpanic
- peretele lat este reprezentat de membrana timpanica( 2 parti- pars tensa si pars flaccida)
- peretele intern (labirintic)-alcatuit din baza stancii temporalului
- mucoasa captuseste cavitatile urechii medii si este de tip pseudostratificat
Trompa Eustachio face legatura intre urechea medie si rinofaringe
-are dimensiuni si directie variabile in functie de varsta
-se deschide periodic in timpul deglutitiei,cascatului stranutului permitand egalizarea presiunii aerului din
cavitatile timpano-mastoidiene cu presiunea atmosferica, conferin trompei rol de pompa care asigura functia
echipresiva
Mastoida- contine in structura sa cavitati aeriene anexe ale urechii medii, legate intre ele,prezentand
o mare variabilitate in ceea ce priveste gradul de pneumatizare (diminuarea/absenta pneumatizarii in otita
medie cronica).
Urechea interna este alcatuita dintr-un sistem de canalicule-labirint (labirintul osos si labirintul
membranos).La nivelul labirintului membranos se afla receptorii senzoriali periferici sensibili la stimularile
acceleratiei liniare si a celei angulare( in canalele semicirculare).
La nivelul canalului cohlear se afla organul Corti, receptorul analizatorului acustic.
Page 1 of 15

ORL
Calea acustica este formata dintr-o portiune periferica- nervul cohlear (acustic) si o portiune centralalemniscul lateral si radiatiile acustice.
-n. Cohlear conduce impulsurile nervoase de la organul receptor Corti pana la nucleii cohleari din trunchiul
cerebral
-segmentul central( de perceptie ) al analizatorului acustic este situat in profunzimea scizurii
laterale(Sylvius) si pe fata superioara a lobului temporal
Calea vestibulara, respectiv nervul vestibular este alcatuit din mai multe feluri de fibre,unele care conduc
impulsurile nervoase pana la cerebel, altele pana la nucleii vestibulari din trunchiul cerebral;un releu
vestibulo-cohlear trece prin talamus
-stimulii vestibulari se proiecteaza intr-o zona adiacenta regiunii senzitive somatice anterioare postcentrale
,langa aria vizuala.
Nervul Facial
-ramura motorie inerveaza toti muschii fetei,iar prin nervul muschiului scaritei are rol in fenomenul de
acomodare auditiva
-ramura senzitiva (prin intermediarul Wrisberg) asigura sensibilitatea unei portiuni din conductul auditiv
extern, sensibilitatea concai si regiunii retroauriculare
Senzatia auditiva este un fenomen complex,care necesita existenta si sumarea a doua energii:
vibratorie si nervoasa(bioelectrica).Fenomenul fizic sonor este reprezentat de o miscare ondulatorie,
sinusoidala a moleculelor de aer,de modificari de compresie si de decompresie ale mediului elastic aerian, de
o vibratie al carui ritm variaza in cadrul unor limite care o fac apta sa fie captata de urechea umana.
Intensitatea diverselor sunete este masurata in decibeli(dB).Urechea normala inregistreaza fenomene sonore
cu intensitate cuprinsa intre 16 si 320 dB; sunetele cu intensitate sub 16 dB se numesc infrasunete si nu sunt
percepute de urechea umana, iar cele peste 180 sunt ultrasunete si captarea lor devine suparatoare si chiar
vatamatoare pt ureche, care nu le mai percepe ca senyatii sonore, ci ca senzatii dureroase(o soapta are
20dB ,o exployie de artificii circa 100dB).
Examenul fizic
-Inspectia pavilionului urechii si regiunii mastoide poate aduce informatii privind modificarile de
culoare,ulceratii, tumefactii, malformatii,formatiuni tu, cicatriceale
-Palparea bidigitala- poate releva durere la mobilizarea pavilionului sau presiunea tragusului, sensibilitate in
punctele mastoidiene

RINOLOGIE
Piramida nazala( PN) si fosele nazale
PN este formata dintr-un schelet osteo-cartlaginos acoperit de tegument.Din scheletul cartilaginos
fac parte ramurile ascendente ale oaselor maxilare si cele 2 oase proprii nazale.Scheletul cartilaginos este
constituit din cartilajul septului nazal,cartilajele laterale si alare(mari si mici)

Page 2 of 15

ORL
Cavitatile nazale,doua canale cu directie ant-post, sunt delimitate de oasele fetei si ale bazei
craniului.Peretele extern al cavitatilor prezinta structura cea mai complexa si importanta clinica
deosebita:cele 3 cornete nazale si meaturile in care se deschid sinusurile paranazale si canalul lacrimo-nazal.
Peretii cavitatilor nazale sunt captusiti de o mucoasa care se continua cu cea a sinusurilor si care topografic
si functional-se imparte in mucoasa nazala respiratorie, in etajul inf al foselor si mucoasa nazala senzoriala
(olfactiva)
Sinusurile paranazale - sunt anexele foselor nazale, cavitati dezvoltate in oasele masivului facial,
Sinusurile maxilare - cel mai dezvoltat,se deschide in meatul mijlociu (portiunea sup a peretelui
int=dificultate in drenajul spontan al secrtetiilor)
- planseul sinusului este in contact cu radacinile dentare(al 2-lea premolar si primul
molar),locul de origine al sinuzitelor odontopatice;
-sinusurile frontale mare variabilitate in ceea ce priveste forma si capacitatea
- peretele post separa sin frontal de fosa cerebrala anterioara si constituie calea de extensie a
complicatiilor endocraniene,de origine rino-sinusala
- labirintul etmoidal- 6-10 celule aeriene, grupate in ant si post-in raport cu n.optic(!nevrite retrobulbare in
inflamatiile cronice)
- sinusul sfenoidal-in baza craniului
Inervatia foselor nazale si sinusurilor
-senzitiva-n trigemen
-vegetativa (secretorie si vasomotorie)
-senzoriala n.olfactiv
Functii
-prin mucoasa care captuseste fosele nazale, nasul indeplineste 2 func. Importante:
1) respiratorie:
- obstructia mecanica endonazala(deviatie de sept,stenoze cicatriceale,etc), cu respiratie orala
consecutiva,induce o serie de afectiuni ale mucoasei rino-sinusale
- permeabilitatea nazala este influentata de numerosi factori- temperatura,umiditatea mediului,activitatea
fizica,tarele organice;in cursul respiratiei normale, aerul este incalzit, umidifiat, purificat
2)senzoriala
- substantele volatile care excita receptorii senzoriali,trebuie sa fie hidro si lipo-solubile.Exista peste 30000
de subs.odorante,din care omul poate diferentia 10000 si recunoaste 200; senzatia olfactiva cunoaste
fenomenul de adaptare.Tulburarile olfactive constau in hiposmie si anosmie respiratorie ( obstructia fantei
olfactive), anosmie gustativa (obstructie rino-faringiana), anosmie centrala (afectarea ariilor olfactive
centrale)anosmie esentiala (leziunea epiteliului olfactiv-gripa).
Pe langa cele 2 func. principale , nasul participa la fonatie ,iar prin particularitatile imunologice ale
secretiei nazale, contribuie la rolul general de aparare si adaptare al organismului la mediu.
Functiile sinusurilor de ventilatie si drenaj
Examenul fizic
-debuteaza cu inspectia piramidei nazale si palparea punctelor sinuzale.
-se urmareste configuratia externa ascheletului osteo-cartilaginos (modificari de forma,volum)
-aspectul tegumentelor (culoare, tumrfactii)
-mobilitatea aripilor nazale in respiratie
-mobilitatea anormala,crepitatii la nivelul scheletului osos
-puncte dureroase
FARINGOLOGIE
Page 3 of 15

ORL
Faringele este un conduct musculo-fibros, intins de la baza craniului pana la orificiul superior al esofagului,
cu care se continua.
- asezat inaintea coloanei vertebrale si inapoia foselor nazale, a cavitatii bucale si a laringelui.
- topografic este impartit in 3 etaje:
1. rinofaringele raporturi ant-orificiile coanale
- post si superior-vegetatiile adenoide
- lateral- orificiile faringiene ale trompei si amigdalele tubare
2. orofaringele se deschide prin istmul faringian in cav.bucala
- lateral in loja amigdaliana cu amigdalele palatine
3. hipofaringele additus-ul laringian, fata posterioara a laringelui, sinusurile piriforme
La nivelul oro- si rinofaringelui se descriu oserie de formatiuni limfo-epiteliale (amigdale),care ,in
ansamblu formeaza inelul Waldeyer
-amigdala faringiana situata pe peretele supero-posterior alrinofaringelui
-amigdala tubara situata in jurul ostiumului tubar, in foseta Rosenmuller
-amigdala palatina intre peretii anterior si posterior ai valului palatin
-amigdala linguala situata la baza limbii.
Cavitatea bucala si faringele partricipa la o serie de functii importante in digestie, fonatie: masticatia,
deglutitia,senzatia gustativa;amigdalele au rol imunologic specific

Examenul fizic
Inspectia si palparea pot evidentia:
-modificari de culoare, mobilitate, ulceratii, induratii ale buzelor
-aspectul arcadelor dentare,functionalitatea ATM
-aspectul, mobilitatea,eventualele asimetrii ale limbii
-aspectul valului palatin,eventual devierea luetei in paraliziile unilaterale
-amigdalele palatine,santul amigdaloglos, pilierii si peretele posterior al faringelui,la nivelul carora
pot aparea ulceratii,hiperplazii ale mucoasei, tumori.

LARINGOLOGIE
Laringele este un organ al fonatiei
-un conduct fibro-musculo-cartilaginos interpus intre
o faringe- post,in care se deschide,
o trahee in jos
o baza limbii- superior
-scheletul cartilaginos este alcatuit
o dintr-un inel- cricoidul,care ii determina calibrul
o lama plicaturata tiroidul ,care da insertie corzilor vocale, pe care le si protejeaza
o lama oblica postero-inferior epiglota care protejeaza cavitatea laringiana, neacoperind-o decat
partial
o doua piese mobile aritenoizii pe care se insera post corzile vocale,asigurand mobilitatea lor si deci
func.fonatorie
-este impartit in 3 etaje :
o etajul supraglotic, delimitat de faringe prin marginea libera a epiglotei
o etajul glotic corzile vocale
o etajul subglotic
- elementul functional fundamental al laringelui este reprezentat de corzile vocale - 2 benzi alb-gri,
suple,elastice, ce delimiteaza intre ele un spatiu ovalar-glota
Page 4 of 15

ORL
-lungimea corzilor vocale este de 20-22 mm la barbat si 18-20 mm la femeie
-coarda vocala este acoperita de o mucoasa subtire,strabatuta de vase sang.
-deschiderea si inchiderea glotei esterealizata prin actiunea muschilor laringieni, inervati prin ramura externa
a nervului laringeu superior si nervului recurent
Functii
-fonatia- functia vocala-inaltimea vocii, timbrul,tonul, rezonanta
-rolul in respiratie-realizat prin abductia corzilor vocale (glota deschisa), ce depinde de schimburile gazoase
pulmonare si de echilibrul acido-bazic
-in timpul deglutitiei participa la protectia cailor aeriene inferioare (alaturi de baza limbii, peretele post al
faringelui
-fixatia toracica- respiratia poate fi blocata prin inchiderea glotei,asigurand rezistenta in diverse acte
reflexe: tuse, defecatie, mictiune,voma
Examen fizic
Inspectia si palparea informatii despre mobilitatea scheletului laringian,aspectul glandei tiroide, prezenta
de limfoganglioni regionali.

RINITE - inflamatiile foselor nazale;


Rinitele vestibulare
-inflamatiile vestibulului narinar
-etiologie
leziuni de grataj la pers cu igiena deficitara
germeni banali proveniti dintr-o rinoree indelungata
-simptomatologie ragade si fisuri narinare secretande,care prelungesc o inflamatie locala banala
-complicatii - extindere spre zonele invecinate , cu posibilitatea aparitiei limfangitei,flebitei angulare
-tratament - antibiotice,HHC,pansamente umede locale
Rinita acuta banala
-inflamatia mucoasei nazale
-contagiune-directa prin picaturile Pflugge
-etiologie-initial virala,dupa agresiunea virala,flora microbiana obisnuita devine virulenta, transformand
coriza in rinita mucopurulenta
-fact favorizanti-alergie, ereditatea, tulburari endocrine,surmenaj,alcoolism
-simptomatologie
initial-cefalee,frisoane,curbatura, stranuturi,secretii apoase nazale, anosmie
ulterior- secretiile devin mucopurulente,semnele generale scad in intensitate
-tratament-hidratare, antiinflamatoare nesteroidiene, vitamine(vit.c)
Rinita din bolile infectioase
-poate aparea in scarlatina,rujeola,meningita cerebrospinala,gripa, febra tifoida,difterie,
sifilis,lepra,tuberculoza
-pot constituio punctul de plecatre al unei infectii grave
Page 5 of 15

ORL
-profilaxie-toaleta foselor nazale,instilatii cu ser fiziologic,aerosoli cu
fibrinolitice,decongestionante,dezinfectante ale mucoasei nazale
-tratamentul bolii de fond
Rinita vasomotorie(nealergica)
-include:-rinite hormonale(turgescenta premenstruala a mucoasei nazale), rinitaz in bascula (narile se
infunda alternativ), rinita senila cu hidroree abundenta indusa de frig si rinitele medicamentoase(Hipazin,
Hiposerpil)
-datorata unui dezechilibru neurovegetativ, cu predominenta activitatii parasimpatice
-clinic asemanator rinitelor alergice: obstructie nazala cu anosmie, rinoree seroasa, crize de stranut
-tratament-anticolinergice vasoconstrictoare locale, caldura

SINUZITE
Etiologie:
1)origine rinogena
tulburari ale permeabilitatii ostiumului sinuzal(blocare/ingustare)
propagarea spre sinus a unei suferinte a mucoasei nazale(alergica, virala, infectioasa)
2)origine dentara- infectia se propaga prin contiguitate(osteomielita);este unilaterala
-forme:
catarala acuta
purulenta simpla
purulenta necrozanta
forma vacuum sinus
Simptome:
1)subiectiv-dureri periorbitare,senzatie de plenitudine a fetei,cefalee, indispozitie generala
2)functional-obstructie nazala,anosmie, cacosmie, rinoree(mucoasa,mucopurulenta,purulenta),de obicei
unilaterala
3)obiectiv impastare ,edem,mucoasa inflamata,secretii purulente in meatul mijlociu
Sinusoscopie-mucoasa inflamata,acoperita cu secretii purulente
Radiografie-voalarea difuza a asinusului bolnav
Semne generala de infectie-febra,stare generala alterata
-forme clinice principale dupa localizare:
anterioare-sinuzita maxilara acuta,sinuzita etmoidala acuta, sinuzita frontala acuta sau polisinuzita
anterioara
posterioare-etmoido-sfenoidita posterioara acuta
-tratament-antibiotic (penicilina, ampi cu genta);daca apare o colectie net determinata se va practica incizia
si drenajul regiunii abcedate

POLIPOZA NAZO-SINUSALA
-este expresia unei reactii edematoase a tesutului conjunctiv al mucoasei pituitare
Page 6 of 15

ORL
1. POLIPOZA NAZALA BANALA
-foarte frecventa la adult
-favorizata de laxitatea tesutului conjunctiv al diferitelor zone ale mucoasei pituitare
-etiologie:
cauze infectioase si virale(infectii prelungite sau repetate)
cauze vasomotorii iritative(endocrine,ereditere,neurovegetative)
cauze imunoalergice
-clinic:
obstructie nazala progresiva
rinolalie , hipersecretie seromucopurulenta,stranut,cefalee,senzatie de presiune nazala, anosmie
-obiectiv- rinoscopia evidentiaza formatiuni polipoase unice/multiple
-tratament- chirurgical-ablatia polipului si chiuretarea etmoidului anterior pe cale endonazala+ antibioterapie
pre- si post- operator,antiatopice
2. POLIPOZA NAZALA DEFORMANTA SI RECIDIVANTA A TINERILOR (SDR.WOAKES)
-polipi bilaterali care depasesc limitele foselor nazale
-determina distructii ale scheletului facial
-antreneaza o obstructienazala progresiva+ supuratie pansinuzala si rinolalie

CORPI STRAINI AI FOSELOR NAZALE


-cel mai frecvent intalniti la copii si persoane cu tare psihice
-localizare
la niv elul portiunii anterioare a foselor nazale
posibil patrunderea unor corpi strini de natura alimentara in fosele nazale prin orificiile coanale,in
cazurile de paralizii ale valului palatin, tuse, voma
-clinic
obstructie nazala unilaterala ce poate perpetua timp indelungat( 2-3saptamani)
secretii muco-purulente fetide nazale unilaterale
-complicatii- de natura septica locala la nivelul sinusurilor sau a aparatului lacrimal
-tratament
extractia corpului strain ,dupa o prealabila anestezie locala sau generala la nevoie
atentie sa nu se disloce spre faringe, transformandu-l in corp strain laringo-traheo-bronsic
ADENOIDITA CRONICA
-vegetatiile adenoide fac parte din inelul limfatic Waldeyer, structura limfoida faringiana care reprezintr o
componenta importanta a sistemului limfatic periferic, cu rol in elaborarea apararii imunitare locale si
generale a organismului
-amigdala faringiana,prin situatia sa anatomica, reprezinta primul sediu alinteractiunii dintre antigen si
tesutul limfoid santinela a cailor aero-digestive superioare
-in functie de nivelul aportului de anticorpi, sistemul limfoid se hipertrofiaza, procand totodata simarirea
globala avolumului vegetatiilor adenoide; inunele cazuri,aceasta hipertrofie devine rapid obstructiva,
producand sindromul adenoidian
-clinic:
insuficienta respiratorie nazala(nas infundat),cu respiratie bucala; copilul tine mereu gura deschisa,
sforaie in timpul somnului
fonatia alterata- rinolalia inchisa impiedica pronuntia consoanelor nazale( m-b, n-d)
hipoacuzie temporara/permanenta(obstructia trompei lui Eustachio)
Page 7 of 15

ORL

stare subfebrila de tip invers( dimineata)


copii sunt mereu obositi, incapabili de efort fizic sau intelectual
facies adenoidian- gura intredeschisa, fata alungita, nas subtire,umed, ganglioni cervicosubmandibulari mariti,aer de prostanac
-la buco-faringoscopie se constata- bolta palatina ogivala,amigdale palatine hipertrofiate, secretii mucopurulente pe peretele posterior al orofaringelui
- tratament-ablatie chirurgicala adenoidectomie
-uneori se observa recidivarea vegetatiilor adenoide
HERPESUL LABIAL SI BUCAL (STOMATITA HERPETICA)
-este produsa de virusul Herpes Simplex
-inflamatie veziculara
-vezicula la inceput contine un lichid clar
-ulceratii inconjurate de un halou rosu
-senzatie de arsura si durere locala
-hipersialoree
-tratament: -antivirale,solutie de violet de gentiana 1%
-corticosteroizii sunt contraindicati
STOMATITA ULCERO-MEMBRANOASA
-etiologie:- igiena bucala deficitara
- boli dentare, infectii
-clinic.-localizare la nivelul gingiilor
-leziuni rosii, tumefiate,dureroase
-ulceratiile sunt sangeroase, acoperite cu secretii fibrinoase
-sialoree
-alterarea starii generale
-diminuarea gustului
-halena fetida
-adenopatie
-tratament- violet de gentiana 1%
-antibioterapie
-eliminarea cauzei
STOMATITA AFTOASA
-etiologie necunoscuta
-clinic-leziunile aftoase apar in puseu
-sunt izolate, cu diametru 1-5mm
-situate pe mucoasa jugala, pe limba, palat, pe gingii
-durere intensa, usturime ,arsura
-prinde ganglionii regionali
-tratament-simptomatic
-antiseptice- glicerina boraxata 3%
-creme corticoide
-boala este recidivanta
FARINGITA
-faringele este un organ expus infectiilor
Page 8 of 15

ORL
-orice angina acuta este expresia unui fenom de aparare , de reactie a acestui tesut limfoid fata de agresiunea
produsa de germenul patogen
-la nastere sistemul imunitar al copilului este abia schitat, functional practic inoperant; fenomenul de
adaptare al copilului la viata extrauterinaare loc progresiv; sistemul imunitar se dezvolta treptat, astfel incat
pe la 10-12 ani poate fi comparat cu cel al adultului
-dezvoltarea mijloacelor de aparare imunitara se face prin agresiunea repetata pe carte o produc germenii sau
factorii fizici ai mediului ambiant la nivelul formatiunilor limfoide ale faringelui;
-se apreciaza ce este nevoie de 60-100 de asemenea agresiuni pentru definitivarea configuratiei imunitare
normale a copilului; in toata aceasta perioada repetatele rinofaringite pe care le face copilul intra in cadrul
asa-numitei boli de adaptare
-etilogie
este consecinta inhalarii de microorganisme infectante:virusuri.germeni banali sau germeni
specifici(bacilul difteric Krebs-Loffler)
mai frecvent agentul cauzal este un germen saprofit al orofaringelui- este in mod normal frecvent
intalnit in criptele amigdalienre, mai ales la copil,dar devine patogen numai streptococul betahemolitic de tip A
stafilococul, pneumococul,bacilul Friedlander produc 30% din angine
serie de angine sunt virale
anginele virale sunt rosii, cele streptococice sunt eritemato-pultacee
-indiferent de etiologie au cateva caractere comune:
-sunt difuze si bilaterale
inflamatia se generalizeaza rapid
cuprinde intreg inelul limfatic al gatului (exceptie angina Plaut-Vincent- care este in mod
constant unilaterala)
anginele acute se insotesc intotdeauna de simptome generale (febra, inapetenta, limba
saburala, constipatie,oligurie, oboseala)
mai ales la copii ,anginele acute reprezinta manifestarea de debut a unor boli infectocontagioase, a unor hemopatii
-clinic:
durere spontana,continua,in gat cu iradiere spre urechi; durerea este uneori inegala ca localizare-cand
predomina si se accentueaza pe una din parti inseamna ca angina s-a complicat cu o supuratie
perifaringiana pe partea respectiva
disfagie
arsuri linguale
tulburari de secretie salivara,de gust, respiratorii, de fonatie
halena fetida
-dupa caracterul leziunilor produse la nivelul formatiunilor limfoide faringiene de agentul cauzator,anginele
se pot manifesta sub urmatoarele 3 forme:
catarala- corespunde anginelor banale( examen obiectiv: roseata difuza,caracteristica anginelor virale
rosii); varianta-pe fondul eritematos se suprapun unele mici depozite pultacee(angina eritematopultacee streptococica)
cu false membrane: angina difterica( vechea angina alba)
cu pierdere de substanta anginele ulceroase si ulcero-necrotice
-tratament:
-doar anginele cu evolutie grava, formele pultacee sau ulceroase,cele din bolile infectioase au nevoie
de tratament antibiotic
-in primele 24 ore orice hiperemie rino-faringiana trebuie tinuta doar sub observatie,evolutia bolii va
decide oportunitatea antibioterapiei

Page 9 of 15

ORL

LARINGITE
-inflamatii ale mucoasei laringelui cu etiologie polimorfa si aspect simptomatic variabil
-survin rareori izolat, de obicei integrandu-se intr-un tablou inflamator mai larg, rino-faringo-laringo-traheobronsic
LARINGITA ACUTA A COPILULUI
-are la copil 2 consecinte importante:
-tendinta la edem
tendinta la spasm(laringita striduloasa), care au ca efect dispneea acuta,cu manifestare clinica
dramatica
-etiologie- frecventa max intre1-6 ani
- infectie mono/polimicrobiana
,
-poate fi implicata etilogia virala(virusul influentae/parainfluentae, micovirusuri)
-factori favorizanti laxitatea spatiului submucos
- receptivitatea crescuta la infectii a copilului
-simptomatologie:-pot fi -simple(benigne)
- sufocante (dispneizante)
Larigitele acute simple
-evolueza cu simptomatologia unei laringite catarale-raguseala,tuse iritativa, fara dispnee
-starea generala nu este afectata
Laringite acute sufocante
-laringita striduloasa- inflamatia si edemul situate supralaringian,in hipofaringe
-suferinta apare sub forma de crize,brusc,in plina noapte sufocare, respiratie sacadata,
zgomotoasa,siflanta,voce ragusita,tuse latratoare,tiraj suprasternal
-criza cedeaza spontan intr-o jumatatede ora, dar se poate repeta
-laringita supraglotica-determinata de o agresiune virala,localizata la nivelul mucoasei epiglotei,care se
tumefiaza
- debut brusc/progresiv ,in cadrul uneigripe banale
- dispnee, cornaj,tiraj suprasternal
- copil agitat, anxios, vocea nu este ragusuta,doar infundata
-laringita subglotica- etilogie virala
-edem si inflamatia localizate sub corzile vocale
- stare generala alterata, evolutie grava
- se insoteste de complicatii bronho-pulmonare
-incazul complicatiilor este necesara intubatia sau traheostomia cu aspirarea continua a
secretiilor
-tratament- observarea atenta a copilului,
-dispnee intensa-intubatie/traheostomie de urgenta
-oxigenoterapie,aerosoli cu vasoconstrictoare,mucolitice,antiedematoase,antibiotice,tonicardiace
la nevoie
LARINGITA CATARALA
-inflamatie acuta banala a mucoasei laringiene
-mai frecventa la pacienti cu terenimunologic modificat
-frecvent este secundara unei suferinte rino-sinusale sau rino-faringiene
-agent patogen-virtal sau microbian
-clinic- voce voalata/ragusita, tuse seaca ,iritativa,dureri laringiene sub forma de intepaturi
-tratament: repaus profesional intr-o camera curata,bine aerisit, suprimarea fumatului,comprese calde pe gat,
repaus vocal,bauturi caldute,antitusive,antiinflamatorii
Page 10 of 15

ORL
EDEM LARINGIAN ACUT
-etiologie diversa- pe fondul unui surmenaj,efort,suprasolicitare locala,umezeala,frig, traumatism local,
infectioasa,secundara unei cauze regionale-rino-sinuzita,rino-faringita,sau unei cauze generale-gripa,tiroidita
acuta,nefrite,cardiopatii decompensate, neurohormonala-alergii,tulburari endocrine,tulburari metabolice
-clinic-edemul apare brusc si se extinde rapid,interesand mucoasa si peretii laringelui din jurul spatiului
glotic
-dispnee cu tiraj si cornaj
-durere si tensiune la nivelul laringelui si in baza gatului
-bolnav anxios,agitat,cu sete de aer
- voce nemodificata
-tratament-dispnee intensa-traheotomia
-dispnee moderata-traheotomie alba(medicamentoasa)- perfuzii cuHHC,calciu,vit C, antibiotice
parenteral,antiinflamatorii,antihistaminice,sedative
LARINGITA ACUTA CU PERICONDRITA
-este secundara unui traumatism laringian care se suprainfecteaza cu streptococ sau stafilococ;poate surveni
siin cursul unor boliinfectioase generale
-tratament-antibioterapie,corticoterapie, oxigenoterapie,supraveghere permanenta si la nevoie traheotomie
LARINGITA ACUTA DIN BOLILE CONTAGIOASE
-unele boli contagioase (varicela,difteria, febra tifoida)se complica rar cu laringite
-gripa aproape de regula evolueaza cu laringita sau laringo-traheita
-febrele eruptive(rujeola,rubeola, scarlatina)se complica frecvent cu o laringita catarala cu evolutie
benigna;trat se confunde cu cel al bolii de baza
-laringita difterica crup difteric(false membrane cenusii-albicioase) duce la asfixie ,prin obstruarea
lumenului laringian
-trat.crupului difteric-traheotomie, cu extragerea falselor membrane, intubatie,seroterapie
ntidifterica, anatoxinoterapie,antibiotice,oxigenoterapie
LARINGITE CRONICE
-inflamatii cu evolutie cronica,de etiologie banala,nespecifica si netumorala.
-pot fi catarale,hiperplazice,atrofice;o parte din leziunile hiperplazice pot deveni stari precanceroase
-factori favorizanti:-clima-umiditatea, variatiile de temperatura
-inhalarea unor particule iritante (praf, fum, substante chimice)
-proasta ingrijire si surmenajul profesional al corzilor vocale( cantareti,
profesori,avocati)
-suferinte infecto-inflamatorii de vecinatate(rino-sinuzite,amigdalo-faringite)
-tulburari generale diatezice( diabet,guta, suferinte cronice hepatice)
-clinic-simptom capital-raguseala
-tuse seaca,iritativa ,jena cu localizare retrotiroidiana
-tratament-etiologic
-local-repaus vocal,suprimarea fumatului,inhalatii emoliente, pulverizari fenice, cauterizari cu
clorura de zinc,cure sulfuroase cu aerosoli(Govora)
MASTOIDITA ACUTA
-reprezinta complicatia osoasa generata de otopatia supurata acuta ;infectia se propaga la sistemul celular
mastoidian si provoaca inflamatia mucoasei si osteita rarefianta a peretilor celulari, realizand un
osteoflegmon mastoidian
-simptomatologie:
Page 11 of 15

ORL
-debut- in a 2-a-sau a-3 a saptamana a otitei ;astfel , la o otita cu evolutie aparent banala, durerea
reapare si creste in intensitate, cuprinzand intreaga arie auriculara; aceasta durere locala devine apoi o
cefalee hemicraniana si se insoteste de insomnie si febra
-la copil este brutal, temperatura urca brusc la 40 grade, otalgia este mare, copilul tipa, are
varsaturi, uneori convulsii si semne meningeale; otoreea creste cantitativ, isi schimba calitatea, fiind franc
purulenta(puroi de os, gros, bine legat,din rezervorul celular mastoidian)
-palparea mastoidei provoaca durere
-perioada de stare- durerea spontana are caracter pulsatil, este mai puternica noaptea,provocand
insomnie;iradiaza spre jumatatea corespondenta a capului,spre mandibula, iar la copil poateproduce un
torticolis
- starea generala se altereaza progresiv, febra este acompaniata de limba
saburala,varsaturi, insomnie
-pielea regiunii auriculare este tumefiata, pliurile de flexiune apar sterse; durere profunda la palparea
mastoidei
-diagnostic pozitiv- examen clinic competent ,urmat de radiografie
-evolutie, complicatii, prognostic-se poate croniciza, poate fistuliza prin corticala osoasa
externa, se poate complica cu o paralizie faciala,o tromboflebita sino-jugulara, o meningita,un abces
encefalic
-tratament-chirurgical-deschiderea sistematica a celor 7 grupuri celulare mastoidiene superficiale si profunde
(mastoidectomie simpla sau corticala)
FURUNCULUL CONDUCTULUI AUDITIV EXTERN
-este o inflamatie stafilococica a foliculilor din tegumentele conductului auditiv extern
-este foarte frecventa, fiind ;provocata de leziuni ale tegumentelor conductului produse prin gratajul cu
chibritul, acul degetul,etc.
-simptomatologie:- durere precoce, intensa, filguranta, impiedicand somnul,la masticatie si presiunea
tragusului
-hipoacuzie de transmisie, acufene
- semne generale: usoara ascensiune febrila,alterarea moderata a starii generale,frisoane
-tratament-antibiotice pe vale generala
-local : atingeri cu alcool iodat 1%, cu apa dAlibour
- in caz de fistulizare- mese cu solutii de sulfamida sau antibiotice
OTITE
OTITA EXTERNA DIFUZA
-afectiune localizata la pavilion, conduct auditiv extern,tesuturi periauriculare (uneori), cu adenopatii
regionale
-factori favorizanti-leziuni mecanice, chimice, alergice,diabet,
-factori protectori-umiditatea si aeratia normala a conductului
-etiologie-stafilococul patogen,piocianic,proteus,streptococ,colibacil
-simptomatologie: -faza inflamatorie acuta exudativa- conduct tumefiat, secretii fetide cu germeni gram
negativi si anaerobi,timpan normal, dificil de examinat
-stadiul inflamator cronic- conduct larg, tegument atrofic, scuame epidermice, prurit
intens
-tratament- faza acuta-instilatii-spalaturi de mai multe ori pe zi cu antibiotice asociate cu cortizon+
antibioterapie pe cale generala( in cazurile grave)
- stadiul cronic pomezi dermatologice cu cortizon
OTITA EXTERNA GRIPALA
Page 12 of 15

ORL
-aparitia bulelor cu continut sangvinolent atat pe tegumentul conductului cat si pe timpan;se pot suprainfecta
si complica cu otita medie acuta( caz in care se administreaza antibiotice oral)
-tratamentul-local-antibiotice
OTITA EXTERNA MALIGNA/NECROTICA
-infectie grava cu germeni anaerobi, necrozanta, mai frecventa la diabetici
-etiologie-cel mai frecvent pseudomonas aeruginosa
-infectia poate ajunge in fosa pterigo-maxilara
-tratament- antibioterapie masiva
- tratament chirurgical local( exereza a zonelor necrotice)
OTITE MEDII
OTITA SEROASA ACUTA
-apare in obstructii tubare de scurta durata,la nivelul casei medii producandu-se edem si transudat, asociind
o motilitate ciliara redusa
-clinic-hipoacuzie moderata
-autofonie(rezonanta propriei voci in urechea bolnava)
-faza acuta poate dura 7-14 zile, putand regresa spontan mai cu seama sub influenta
vasoconstrictoarelor nazale
-tratament-se va adresa rino-faringitelor
-picaturi nazale antiinflamatoare/vasoconstrictive
- antibioterapia are rolul de a preveni otita medie supurata acuta
-chirurgical al factorilor favorizanti rinofaringieni(vegetatie adenoida, rinita cronica,deviatii de
sept)
OTITA SEROMUCOASA CRONICA
-principala cauza: obstructia tubara de lunga durata
-este o afectiune prevalenta a copilariei (8-10 ani)
-etiopatogenie- cele mai frecvent intalnite bacterii sunt Haemofilus influenzae si streptococul pneumoniae
-simptomatologie prezenta lichidului in casa medie se permanentizeaza, surditatea de transmisie se
accentueaza,evoluand spre procesul adeziv al casei medii
- hipoacuzia
- otalgia,poate fi de scurta durata, tranzitorie (minute-ore),mai frecventa in puseele de
faringita
- poate fi relevata de catre puseele de otita medie acuta recidivanta
- senzatie de ureche plina, lichid in ureche care-si schimba pozitia in functie de miscarile
capului, veretij
-tratament- antibiotice minim o luna
-antiinflamatoare steroidiene
- chirurgical-instalarea aeratorului transtimpanal si adenectomia
-important- inlaturarea factorilor care intretin obstructia tubara, in cazul copiilor adenectomia
OTITA MEDIE SUPURATA ACUTA
-etiopatogenia este plurifactoriala, disfunctia tubei lui Eustachio combinandu-se frecvent cu imaturitatea
sistemului imunitar
-rinofaringele este un rezervor din care se declanseaza fenomenele patologice inflamatorii ale urechii
medii
-factori favorizanti-colectivitatile (gradinite)
- alimentatia artificiala a sugarului, in pozitie apropiata de cea orizontala
-sexul masculin, rasa alba
-infectiile respiratorii virale
-principalii germeni-H. Influenzae, S.pneumoniae, M. catarrhalis
Page 13 of 15

ORL
-bolile infecto-contagioase(scarlatina, difteria, gripa)
-clinic:
1)faza initiala- ce poate dura 24 ore, incare pot fi prezente complicatii precoce,
2)faza de stare- 3-8 zile ( in care poate evolua o otita medie latenta precum si o mastoidita oculta)
3)faza de vindecare-2-3 saptamani-posibile complicatii tardive otogene
- debut-febra (pana la 39-40 grade), altewrarea starii generale, otalgie cu caracter pulsatil si in paralel
diminuarea auzului; persistenta modificarilor de mai sus,poate conduce in 24-48 ore la aparitia perforatiei
spontane a timpanului; cantitatea puroiului este in stransa legatura cu intensitatea manifestarilor inflamatorii
de la nivelul mucoasei
-tratament- vindecare spontana este posibila in 70% din cazuri
- amoxicilina+ acid clavulanic, 8-10 zile
- antipiretice-aspirina, paracetamol
-prognostic- depinde de reactivitatea locala si generala
-complicatii grave-paralizie faciala,labirintita, meningita, abcesele cerebrale.
TUMORILE URECHII
NEOPLASMELE URECHII EXTERNE
-benigne- exostoze( osteoame)- lanivelul conductului auditiv extern
-hiperostoze- aparute prin iritatia periostului,favorizand aparitia otitelor externe
-tratament- chirurgical
-maligne-intre 40-50 ani, mai frecvent la barbati,la persoanele expuse intemperiilor si radiatiilor solare
-simptomatologie de debut- durere de intensitate moderata ,mai ales cand se adauga fenomene
inflamatorii
-adenopatie rara
-extensie inregiunile de vecinatate-endocraniu, urechea medie, regiunea cervicala si occipitala
-tratament-extirpare
TUMORILE URECHII MEDII
-benigne extrem de rare
- tumora glomica jugulara-tratam. Chirurgical
-foarte putin sensibila la iradiere
- complicatia letala cea mai frecventa meningita
-maligne-carcinomul casei medii- simptomatologie variata, descoperita tarziu
-poate da otalgie intensa odata cu extinderea tumorii,multiple paralizii de
nervi cranieni, iritatie meningeala, hipertensiune intracraniana
-dgn cert- examen histopatologic
-tratament- chirurgical
-radioterapie
NEURINOM DE ACUSTIC
-tumora dezvoltata din ramurile principale ale nervului vestibular
-simptomatologie-3 faze:
1)faza otologica-surditate de perceptie si areflexie vestibulara
2)faza otoneurologica-se adauga in plus abolirea reflexului cornean si paralizie faciala
3)faza neurologica-pe langa cele de mai sus apare pareza nervului oculo-motor si fenomene de hipertesiune
intracraniana
- caracteristic- aparitia lenta a hipoacuziei , slabire continua a auzului
-acufene unilaterale
-tratament-cat mai timpuriu
-chirurgical
Page 14 of 15

ORL

Page 15 of 15