Tehnologia de cultura pentru armurariu (Silybum marianum Gartn.

)
Armurariu este o specie medicinala care se cultiva pentru fructe. Principiile ac
tive din armurariu formeaza un complex denumit silimarina, cu actiune antihepato
toxica protectoare si curativa. Dupa cum prezinta Steluta Radu, datorita origini
i sale mediteraneene, planta de armurariu este pretentioasa fata de temperatura
de-a lungul ntregii perioade de vegetatie. Armurariul are cerinte moderate fata d
e umiditate, nsa seceta prelungita din perioada de vara influenteaza negativ prod
uctia de fructe. Cele mai indicate soluri pentru cultura de armurariu sunt solur
ile cu textura mijlocie, profunde si permeabile. Lund n consideratie aceste partic
ularitati biologice si n functie de conditiile naturale existente n Romnia, s-au st
abilit ca zone de cultura foarte favorabile Cmpia Baraganului si Cmpia Burnazului,
iar ca zone favorabile - Cmpia Olteniei si Cmpia Timisului.
Armurariul este o planta agricola anuala si poate fi inclus n asolamentul de cmp f
ormat din plante medicinale sau ntr-un asolament mixt, format din plante medicina
le si plante agricole (cereale, plante prasitoare etc.). Este o planta agricola
putin pretentioasa fata de planta premergatoare, putndu-se cultiva cu rezultate b
une dupa cereale, prasitoare, porumb siloz sau plante furajere. Nu va reveni n cu
ltura n cadrul asolamentului pe acelasi loc dect dupa o perioada de minimum 3-4 an
i.
Fata de alte plante medicinale, armurariul raspunde bine la aplicarea ngrasaminte
lor. Stabilirea necesarului de ngrasaminte se face n functie de fertilitatea natur
ala a solului pe care se cultiva planta premergatoare si zona de cultura. ngrasam
intele cu fosfor influenteaza favorabil acumularile de principii active. De acee
a, dozele de fosfor recomandate de specialistii Statiunii de Cercetari pentru Pl
ante Medicinale si Aromatice Fundulea sunt cuprinse ntre 70 si 80 de kilograme la
hectar substanta activa. ngrasamintele cu fosfor influenteaza pozitiv cresterea
si dezvoltarea plantei, contribuind la formarea unui numar mai mare de antodii s
i, implicit, la marirea productiei de fructe la hectar. Dozele de azot recomanda
te prevad aplicarea unei cantitati echivalente a 60-80 de kilograme la hectar su
bstanta activa. Fertilizarea cu potasiu se recomanda a se administra numai pentr
u solurile sarace n acest element, de preferinta n complex cu fosforul, doza indic
ata fiind de 40-60 de kilograme la hectar substanta activa. Daca exista posibili
tatea materiala (financiara) de a aplica ngrasaminte complexe, acestea sunt de pr
eferat n diferite combinatii, n functie de prezenta macroelementelor n sol. Epoca d
e aplicare a ngrasamintelor prezentate este dupa cum urmeaza: ngrasamintele cu fos
for si potasiu se aplica toamna si se ncorporeaza n sol o data cu executarea aratu
rii, iar ngrasamintele pe baza de azot se aplica primavara, naintea pregatirii pat
ului germinativ.
Analiznd lucrarile solului, putem sa constatam ca sistemul de lucrari se diferent
iaza n functie de plantele premergatoare si de umiditatea solului. Lucrarile de b
aza care se executa dupa plantele care se recolteaza devreme constau n executarea
unei araturi de buna calitate, efectuata cu plugul n agregat cu grapa stelata, i
mediat dupa recoltarea plantei premergatoare si eliberarea terenului de resturi
vegetale, la adncimea de 22-25 cm. Aratura se mentine curata de buruieni pna n toam
na prin discuiri repetate. Lucrarile de baza n cazul recoltarii plantelor care el
ibereaza terenul mai trziu constau ntr-o aratura adnca facuta cu plugul n agregat cu
grapa stelata. n ambele cazuri, este necesar ca terenul sa fie bine nivelat din
toamna.
Pregatirea patului germinativ se face primavara, imediat ce se poate intra n cmp,
iar terenul se va lucra cu grapa cu discuri n agregat cu grapa cu colti reglabili
sau cu combinatorul. Semanatul culturii de armurariu se poate face cu semanator
ile SPC-6 (8), SUP-21 (29) sau cu semanatorile de mare precizie aflate n dotarea
unitatilor producatoare de plante medicinale. Epoca de semanat a culturii de arm
urariu este primavara devreme sau chiar foarte devreme, n functie de mersul vremi

i (conditiile meteorologice sunt prielnice sau nu).

Semanatul timpuriu se va face ntr-un teren bine pregatit, care sa permita realiza
rea unui rasarit uniform si deci a unei nfloriri si fructificari uniforme, ceea c
e va influenta pozitiv recolta de fructe de armurariu. Cantitatea de samnta folos
ita cel mai frecvent a fost de circa 9,5-10,5 kilograme la hectar, n functie de c
aracteristicile specifice semintei folosite la semanat. Spatiul dintre rndurile d
e armurariu variaza ntre 50 si 60,5 cm, n functie de gradul de mburuienare a solulu
i. Prin respectarea normei si a distantei de semanat recomandate se realizeaza o
densitate medie de 15-18 plante/metrul patrat. Adncimea de semanat a semintei de
armurariu este de 3-4 cm.
n ceea ce priveste lucrarile de ntretinere, acestea sunt reprezentate de lucrarile
mecanice si manuale si erbicidarea culturii. Lucrarile mecanice si manuale se e
xecuta imediat dupa rasarirea plantelor, cnd se ncepe prasitul ntre rnduri, folosind
cultivatoarele prevazute cu discuri de protectie. Lucrarile mecanice de ntretine
re sunt completate cu prasile manuale si lucrari de plivit. n timpul perioadei de
vegetatie se vor executa numai 1-2 prasile mecanice, deoarece frunzele rozetei
bazale acopera relativ repede intervalul dintre rnduri (aceasta n cazul cnd cultura
de armurariu nu se erbicideaza).
Erbicidarea culturii de armurariu se face pe baza indicatiilor inginerilor agron
omi specialisti n domeniul erbicidarii, care stabilesc cu exactitate substanta ce
urmeaza a fi folosita, doza si momentul aplicarii acesteia. Pentru combaterea b
uruienilor monocotiledonate si a unora dicotiledonate din samnta se recomanda erb
icidarea nainte de semanat, dupa care imediat erbicidul se ncorporeaza n sol. Dupa
rasarirea plantelor, tratamentele se pot efectua cu o alta serie de erbicide spe
ciale pentru buruienile dicotiledonate si unele chiar monocotiledonate. Erbicida
rea se efectueaza cu masini speciale de stropit (MET 1200 sau echipamentul de st
ropit EEP-600) sau masinile complexe, dozele variind n functie de substanta aplic
ata.
Cultura de armurariu este supusa atacului de boli si daunatori. Dintre cele mai
cunoscute boli ale culturii de armurariu, amintim putregaiul radacinilor (Sclero
tinia sclerotiorumnilor), cea mai raspndita boala a acestei culturi agricole. Pen
tru prevenirea atacului acestei boli, se recomanda respectarea masurilor cultura
le de igiena fitosanitara. Dintre daunatori, amintim ratisoara (Tanymecus spp.)
si gndacul pamntiu (Opatrum sabulosa), care ataca plantutele tinere abia rasarite.
Se recomanda respectarea asolamentului si evitarea amplasarii dupa culturi atac
ate de acesti daunatori, efectuarea de araturi adnci dupa recoltare, nsamntarea ct m
ai timpurie, prasile repetate. Recent, s-au mai semnalat atacuri ale urmatorilor
daunatori: omida scaietilor (Cynthia crdui) si viermisorii srma (Agriotes spp.).
Combaterea daunatorilor din sol se poate realiza si prin efectuarea de tratament
e la samnta cu substante indicate n buletinul de avertizare emis de catre Laborato
rul Judetean Fitosanitar, unde se specifica doza si momentul aplicarii produsulu
i. Pentru omida scaietilor, combaterea se poate face prin stropirea cu un piretr
oid de sinteza, la atingerea maximului curbei de zbor a adultilor.
Recoltarea culturii de armurariu poate ncepe cnd 60-70% din inflorescente sunt usc
ate, iar ca faza fenologica, recoltarea se face nainte ca inflorescentele sa se d
esfaca si sa elibereze fructele, care pot fi luate usor de vnt si purtate la dist
ante variabile. Recoltarea se poate efectua cu combinele de tip C-14 sau noile t
ipuri de combine multifunctionale, reglate nsa corespunzator pentru a nu sparge f
ructele sau a le arunca n afara combinei o data cu masa vegetala eliminata. n ceea
ce priveste uscarea si conditionarea productiei de fructe de armurariu, acestea
trebuiesc executate imediat dupa recoltare prin masuri specifice, deoarece la r
ecoltare fructele de armurariu sunt amestecate cu diferite portiuni ale plantei,
iar acestea, n mod indirect, maresc umiditatea amestecului.
Uscarea productiei obtinute se face prin lopatare, iar aceasta operatiune se exe

cuta pna cnd fructele de armurariu ajung la o umiditate de 12%.

Conditionarea amestecului rezultat prin recoltare se poate face folosind selecto
are de mare capacitate sau cu vnturatoare, n vederea eliminarii resturilor de plan
ta existente n amestec. Fructele conditionate se pastreaza n depozite curate si bi
ne aerisite. n vederea unei bune depozitari, nainte de pastrare, magaziile sau spa
tiile de depozitare se dezinfecteaza si se deratizeaza cu produse indicate de sp
ecialistii fitosanitari. Productiile de armurariu obtinute n Romnia variaza ntre 8
si 15 qintale la hectar, n functie de aplicarea ct mai corecta a tehnologiei speci
fice de cultivare.