Notiunea si tipurile de infractiuni militare

In articolul 128 CP legiuitorul nostru a definit infractiunile militare ca fiind infractiunile, prevazute de prezentul cod,
contra modului stabilit de indeplinire a serviciului militar, savirsite de persoanele care indeplinesc serviciul militar in
termen de baza de contract, trec pregatirea militara obligatorie sau sunt chemate la concentrari.
Facind o analiza generala a tuturor infractiunilor prevazute in capitolul XVIII al Codului Penal, observam au anumite
particularitati, specifice numai infractiunilor militare. In dispozitiile articolelor respective se delimiteaza net relatiile
militare de serviciu, cele mai importante parti ale executarii serviciului militar, atentarea la care constituie infractiune
militara. Tinindu-se cont de acestea se delimiteaza urmatoarele categorii ale acestor infractiuni:
a) Infractiunile contra modului de subordonare
b) Infractiunile privind relatiile regulamentare dintre militari
c) Infractiuni privind efectuarea serviciului militar
d) Infractiuni privind modul de folosire a patrimoniului militar
e) Privind regulile de exploatare a tehnicii militare
f) Privind regulile de excutare a serviciilor speciale
g) Infractiunile militare savirsite de persoane cu functie de raspundere
h) Infractiuni privind modul de executare a serviciului in conditii de lupta
i) Infractiuni savirsite in prizoneirat
j) Impotriva legilor si obiceiurilor de razboi
La fiecare dintre categoriile enumerate vom include, dupa cum urmeaza, componentele respective. Astfel:
a) Infractiunile contra modului de subordonare: art. 364 neexecutarea intentionata a ordinului, art 365
opunere de rezistenta sefului sau constringerea acestuia la incalcarea obligatiunilor de serviciu
b) Infractiunile prvind relatiile regulamentare dintre militari: art. 366 insultarea militarului, art. 367
amenintarea sefului , art. 368 acte de violenta savirsite asupra sefului. Art. 369 incalcarea regulilor
statutare cu privire la relatiile dintre militari, dintre persoanelecare trec pregatirea militara obligatorie si dintre
rezervisti, daca intre ei nu exista raporturi de subordonare.
c) Infractiuni privind efectuarea serviciului militar: art. 371: dezertarea, art. 372 eschivarea de la serviciul
militar.
d) Infractiuni privind modul de folosire a patrimoniului militar: art. 373 incalcarea regulilor de minuire a
armei, de manipulare a substantelor si obiectelor ce prezinta un pericol pentru cei din jur, art. 379 distrugerea
sau deteriorarea intentionata a patrimoniului militar, art. 380 distrugerea sau deteriorarea din imprundenta a
patrimoniului militar, art. 381 risipirea sau pierderea patrimoniului militar.
k) Privind regulile de exploatare a tehnicii militare: art. 382 incalcarea regulilor de conducere si exploatare a
masinilor, art. 383 incalcarea regulior de zbor sau ale pregatirii de zbor, art. 384 incalcarea regulilor de
navigatie.
l) Privind regulile de excutare a serviciilor speciale: art. 374 incalcarea regulilor statutare cu privire la
serviciul de garda, art. 375 incalcarea regulilor cu privire la serviciul de alarma (de lupta) al trupelor militare,
art. 376 incalcarea regulilor statutare cu privire la serviciul intern, art. 377 incalcarea regulilor cu privire la
mentinerea ordinii publice si la asigurarea securitatii publice.
m) Infractiunile militare savirsite de persoane cu functie de raspundere: art. 370 abuzul de putere, excesul de
puterea sau inactiunea la exercitarea puterii, art. 378 atitudinea neglijenta fata de serviciul militar, art. 385
predarea sau lasarea mijloacelor de razboi inamicului.
n) Infractiuni privind modul de executare a serviciului in conditii de lupta: art. 375 incalcarea regulilor cu
privire la serviciul de alarma (de lupta) al trupelor militare, art. 385 predarea sau lasarea mijloacelor de
razboi inamicului, art. 386 parasirea samovolnica a cimpului de lupta sau refuzul de a actiona cu arma, art.
387 predarea de buna voie in prizoneirat; aici se mai cere o explicatie ca la mai multe infractiuni militare
formele agravate includ calificativul: in conditii de lupta, in asa mod le putem include si pe acestea in
categoria de fata.
o) Infractiuni savirsite in prizoneirat: art. 388 actiunile criminale ale militarilor aflati in prizoneirat.
p) Impotriva legilor si obiceiurilor de razboi: art. 389 jefuirea celor cazuti pe cimpul de lupta, art. 390 actele
de violenta asupra populatiei din zona operatiunilor militare, art. 391 incalcarea grava a dreptului

international umanitar in timpul conflictelor militare, art. 392 folosirea cu perfidie a emblemei Crucii Rosii
ca element protector in timpul conflictului armat.
1. Clasificarea infractiunilor militare
Clasificarea prezentata este facuta din punctul de vedere al obiectului juridic specific fiecarei grupe de infractiuni. In
afara de aceasta, trebuie de precizat, dupacum a fost prezentat mai sus, unele infractiuni militare pot fi incadrate
concomitent in mai multe categorii ale clasificarii.
Conform altei pareri (X. Ulianovschi), din acelasi punct de vedere, infractiunile militare pot fi clasificate in felul
urmator:
a) Infractiuni ce atenteaza la ordinea de subordonare: neexecutarea ordinului insubordonarea, opunerea de
rezistenta sefului si constringerea acestuia la incalcarea indatoririlor de serviciu, amenintarea sefului, acte de
violenta savirsite asupra sefului, insulta adusa sefului de catre subaltern sau subalternului de catre sef.
b) Infractiuni legate de sustragerea de la indeplinirea obligatiilor serviciului militar: dezertarea, sustragerea de la
serviciul militar prin automutilare sau prin alt mijloc (eschivarea de la serviciul militar).
c) Infractiuni ce atenteaza la ordinea de exercitare a serviciului de lupta si a altor servicii speciale, incalcarea
regulilor statutare cu privire la serviciul de garda, incalcarea regulilor statutare cu privire la mentinerea ordinii
publice si a securitatii publice, incalcarea regulilor statutare cu privire la serviciul intern, incalcarea regulilor
statutare cu privire la serviciul de patrulare, incalcarea regulilor statutare cu privire la serviciul de lupta a
trupelor armate.
d) Infractiuni ce atenteaza la ordinea de pastrare a avutului militar: pierderea avutului militar, distrugerea sau
deteriorarea intentionata sau din imprudenta a avutului militar.
e) Infractiuni ce atenteaza la ordinea de minuire a armei si de manipulare a substantelor periculoase: incalcarea
regulilor de minuire a armei, precum si de manipulare a substantelor si obiectelor ce prezinta un pericol sporit
pentru cei din jur.
f) Infractiuni ce atenteaza la ordinea de exploatare a tehnicii de lupta: incalcarea regulilor de conducere sau de
exploatare a masinilor, incalcarea regulilor de zbor sau ale pregatirii de zbor, incalcarea regulilor de navigatie.
g) Infractiuni ce atenteaza la ordinea de comportare intre militari: incalcarea regulilor statutare cu privire la
relatiile dintre militari, daca inte nu exista relatii de subordonare.
h) Infractiuni de serviciu: abuzul de putere, excesul de putere sau inactiunea la exercitarea puterii, atitudinea
neglijenta fata de serviciu.
i) Infractiuni impotriva ordinii de exercitare a serviciului militar in timp de razboi sau in conditii de lupta:
predarea sau lasarea mijloacelor de razboi inamicului, parasirea unei nave militare in caz de naufragiu,
parasirea samovolnica a cimpului de lupta sau refuzul de a actiona cu arma, predare voluntara in prizoneirat,
actiunile criminale ale militarului care se gaseste in prizoneirat, jefuirea celor cazuti pe cimpul de lupta, acte de
violenta asupra populatiei din zona operatiunilor militare, incalcari esentiale ale dreptului umanitar international
savirsite in timpul conflictelor armate, comportarea urita cu prizonierii de razboi, purtarea ilegala a semnelor
Crucii Rosii si abuzul de ele.
Clasificarea infractiunilor militare mai poate fi facuta si din punctul de vedere al subiectului infractiunii. In asa mod
distingem doua categorii:
a) Infractiuni militare savirsite exclusiv de militari
b) Infractiuni militare savirsite de militari si civili
Infractiunile militare ar putea fi clasificate si din alte perspective, cum ar fi, de exmplu, dupa modul de savirsire, locul de
savirsire, etc.
Facind un succint bilant a celor anlizate mai sus putem constata urmatoarele: 1. Notiunea juridica de infractiunein
general, precum si infractiunea militara este strins legata de natura sociala si istorica a societatii umane si a statului. Este
adevarat ca din antichitate pina-n perioada contemporana a istoriei, notiunea de infractiune purta un caracter de clasa.
Or, infractiune ce din traducere inseamna dsitrugere nu este altceva decit o fapta care prezinta un mare pericol social,
savirsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala. Desi ne intereseaza in mod concret infractiunile militare potrivit
Codului Penal al RM, deci, infractiunile militare sunt acele actiuni ilicite indreptate impotriva modului stabilit de
indeplinire a serviciului militar.

O importanta caracteristica a infractiunilor militare, determinata de destinatia Fortelor Armate, consta in aceea ca in ele
se diferentiaza conditiile si limitele raspunderii in functie de imprejurarea daca au fost comise pe timp de pace sau pe
timp de razboi, sau in conditii de lupta. Infractiunile militare, savirsite in timp de razboi sau in conditii de lupta adica in
perioada cea mai grea si mai responsabila a activitatii Fortelor Armate, capata un pericol social sporit, de aceea
sanctiunile la aceste infractiuni sunt mai aspre, decit pe timp de pace.
In acest context trebuie sa facem precizarea ce anume se are in vedere prin notiunea de timp de razboi. O explicatie in
acest sens ne ofera art. 127 al Codului Penal, care prevede prin timp de razboi se intelege intervalul de la data declararii
mobilizarii sau a inceperii operatiunilor de razboi pina la data trecerii armatei in stare de pace.
In continuare se cere a fi analizate particularitatile infractiunilor militare prin prisma caracteristicilor lor esentiale, ce le
deosebesc de alte categorii de infractiuni. Astfel, din definitia infractiunilor militare rezulta urmatoarele trasaturi
esentiale ale acestor infractiuni:
1) Indreptarea actiunilor criminale impotriva ordinii stabilite de executare a serviciului militar;
2) Actiunile/inactiunile trebuie sa fie infaptuite de catre un militar sau persoana care trece pregatire militara
obligatorie, sau de un rezervist chemat la concentrari;
3) Actiunile/inactiunile trebuie sa fie pasibile de a fi pedepsite conform capitolului XVIII al Codului Penal.
Orice infractiune militara se caracterizeaza prin cumulul acestor trasaturi. Daca lipseste vreuna din ele, fapta nu poate fi
calificata ca infractiune militara.
Astfel, nu constituie infractiuni militare faptele social-periculoasa, care nu sunt indreptate contra modului de indeplinire
a serviciului militar (de exemplu un furt savirsit de un militar din avutul proprietarului civil, atentarea la viata s sanatatea
persoanei civile). Ele urmeaza a fi calificate conform articolelor respective ale Codului Penal. In afara de aceasta, nu
constituie infractiuni militare faptele social-periculoasa savirsite de salariatii civili (functionari) a Fortelor Armate, care
desi nu pot sa aduca atingere intereselor unitatilor si institutiilor militare, insa sunt comise de catre persoane care nu au
calitatea de militar. Astfel de fapte, care contin semnele unei infractiuni comune, urmeaza a fi calificate conform
articolelor respective ale Codului Penal.
Tema 9
1. Analiza juridica penala a infractiunilor militare
a)
Obiectul juridic al infractiunilor militare
Obiectul generic al infractiunilor militare il constituie modul stabilit de indeplinire a serviciului militar. Modul de
indeplinire a serviciului militar este reglementat de legile, regulamentele/statutele militare, de ordinele ministrului
apararii, precum si de alte acte cu caracter normativ, obligatorii pentru indeplinirea de catre militari, iar in unele privinte
si de catre salariatii civili. Obiectul generic al ingfractiunilor militare se exprima prin relatiile ce reglementeaza
disciplina militara, regulile specifice de executare a serviciului militar. Anume obiectul generic caracterizeaza
infractiunile militare, plasindu-le intr-un loc aparte in sistemul dreptului penal al Republicii Moldova.
Facind o analiza generica a relatiilor sociale ocrotite de legiuitor prin incriminarea infractiunilor militare, ajungem la
concluzia, ca in afara de aspectele mentionate deja, aceste infractiuni aduc in fond o atingere a capacitatii de aparare a
tarii. Din aceasta perspectiva este necesar a se preciza urmatoarele:
In literatura de specialitate se arata ca valoarea sociala a capacitatii de aparare a tarii are mai multe componente care, la
rindul lor, au caracter de valori sociale cum sunt: fortele armate ale tarii, privite in existenta lor fizica, in puterea lor de
lupta, ordinea si disciplina militara, comportarea curajoasa a militarilor pe cimpul de lupta, unitatea morala a populatiei
si spiritul ei de rezistenta, atitudinea loiala si devotata a cetatenilor fata de obligatiile privind apararea tarii.
Fiecare din infractiunile de care ocupam sau in alte cazuri, chiar mai multe dintre aceste infractiuni, au, in afara
obiectului juridic comun, constind in relatiile sociale referitoare la capacitatea de aparare a tarii privita in ansamblul
valorilor pe care le insumeaza, si un obiect juridic nemijlocit (special). Acesta consta in relatiile sociale referitoare
numai la una dintre componentele capacitatii de aparare a tarii, ca valoare sociala, si anume cea care este lezata in mod
direct prin savirsirea infractiunii.
Dupa cum am mentionat mai sus, obiectul juridic al infractiunilor militare este modul stabilit de indeplinire a serviciului
militar. Modul stabilit de indeplinire a serviciului militar reprezinta complexul de relatii sociale, ce apar in viata
cotidiana si in activitatea de lupta a trupelor. Ordinea stabilita este obligatorie pentru indeplinire de toti militarii,

respectarea stricta a ei constituie esenta disciplinei militare si este conditie necesara a asigurarii permanente a capcitatii
de lupta.
Modul stabilit de indeplinire a serviciului militar este parte componenta a ordinii generale din societate. Disciplina
militara este parte componenta a disciplinei de stat, ea este strins legata cu toate sferele vietii politice, social-economice
si spirituale a poporului.
In modul stabilit de indeplinire a serviciului militar sunt reflectate principiile organizarii militare: serviciul militar ca
datorie constitutionala a cetatenilor, ierarhizarea si subordonarea neconditionata a subalternilor sefilor. Modul
indeplinirii serviciului militar se caracterizeaza prin reglementarea multilaterala si detaliata a relatiilor sociale in Fortele
Armate, delimitarea stricta a drepturilor si indatoririlor subiectilor acestor relatii.
Fiecare infractiune militara atenteaza nemijlocit la relatiile concrete, care fac parte din modul indeplinirii serviciului
militar. In componenta acestui mod intra: relatiile de serviciu intre sefi si sublaterni, superiorilor si inferiorilor dupa
gradele militare, militarilor care nu se afla in raporturi de subordonare, ordinea efectuarii serviciului militar, regulile de
folosire a patrimoniului militar si exploatarii tehnicii militare, regulile executarii serviciului intern, de garda, etc.
Obiectul nemijlocit/special/al infractiunii sunt acele relatii, impotriva carora este indreptata actiunea concreta. Astfel,
obiectul special al neexecutarii intentionate a ordinului este modul de subordonare, dezertarea si eschivarea de la
serviciul militar modul efectuarii serviciului militar, risipirea sau pierderea patrimoniului militar.
Unele componente ale infractiunii au doua obiecte nemijlocite ale infractiunii. De exemplu, un militar loveste un alt
militar cu care nu se afla in raporturi de subordonare, in acest caz avem doua obiecte specilae primul relatiile statutare
intre militari iar al doilea demnitatea si integritatea corporala a militarului lovit.
Autorii moldoveni definesc obiectul juridic nemijlocit, special de atentare ca : obiectul nemijlocit ce reprezinta o
concretizare, particularizare a obiectului generic, raportat la fiecare infractiune sau grup de infractiuni omogene in
parte.
Ei exprima relatiile sociale in componentele cu capacitatea de a-si apara tara, sau ordinea in dreptul militar si in relatiile
intre acestea.
b)
Latura obiectiva a infractiunilor militare
Infractiunile militare, in marea lor majoritate, sunt infractiuni comisive, ele realizindu-se, sub aspectul laturii obiective,
prin fapte constind, de regula, in actiuni (de exmplu, acte de violenta savirsite asupra sefului, incalcarea regulilor
statutare cu privire la relatiile dintre militari, dintre persoanele care trec pregatirea militara obligatorie si dintre
rezervisti, daca intre ei nu exista raporturi de subordonara, inclacarea regulilor de minuire a armei, de manipulare a
substantelor, obiectelor ce prezinta un pericol sporit pentru cei din jur, distrugerea sau deteriorarea intentionata a
patrimoniului militar, etc.)
Din categoria infractiunilor militare fac parte insa si infractiuni care se realizeaza sub aspectul laturii obiective, prin
fapte constind in inactiuni (de exmplu inactiunea la exercitarea puterii, dezertarea unele forme de realizare).
Latura obiectiva a infractiunilor militare include si raportul de cazualitate dintre fapta constind in actiune sau inactiune si
urmarea periculoasa produsa.
Unele infractiuni militare sunt savirsite prin actiune, altele numai prin inactiune, mai sunt si infractiuni savirsite prin
ambele forme de infaptuire actiune si inactiune. De exmplu, neexecutarea intetnionata a ordinului sefului, incalcarea
regulilor cu privire la mentinerea ordinii publice si la asigurarea securitatii publice.
Majoritatea infractiunilor militare sunt savirsite din cauza incalcarii regulilor disciplinei militare, care trebuie sa fie
respectate intocmai de catre fiecare militar.
a) Infractiunile contra modului de subordonare: art. 364 neexecutarea intentionata a ordinului, art. 365
opunere de rezistenta sefului sau constringerea acestuia la incalcarea obligatiilor de serviciu.
Ordinul (indicatia, dispozitia) cerinta a sefului obligatorie pentru executare, referitoare la savirsirea sau nesavirsirea de
catre subaltern a unor actiuni in legatura cu serviciul. El poate fi adresat unuia sau unui grup de militari si are drept scop
atingerea rezultatului concret.
Ordinul poate sa fie verbal, in scris sau prin alte modalitati, transmis nemijlocit sau prin alti subalterni, inclusiv prin
telefon, fax, etc.

Neexecutarea intentionata poate sa fie manifestata prin refuzul deschis sau tacit de a indeplini cerintele ordinului.
Refuzul de a indeplini ordinul poate sa fie facut public sau declarat personal comandantului. Alta neexecutare a ordinului
consta in aceea ca subalternul aparent a primit a primit spre executare ordinul, dar in realitate nu-l executa.
Neexecutarea ordinului se considera consumata in momentul survenirii urmarilor prevazute de art. 364 daune in
proportii considerabile intereselor de serviciu. Aici se cere o observatie. Consider ca aceasta infractiune trebuie sa fie
considerata consumata indiferent de cauzarea daunei, intrucit intreg sistemul militar este intemeiat pe o ierarhizare
stricta si subordonarea neconditionata a subalternilor sefilor. Cred ca ar fi benefica o modificare in acest sens a art. 364
CP.
Opunerea de rezistenta sefului consta in impiedicarea sefului de a-si indeplini obligatiunile de serviciu. In acest caz
faptuitorul incearca sa nu permita sefului sa-si exercite obligatiunile de serviciu, sa nu-i permita actionarea in
conformitate cu legislatia si cu regulamentele militare.
Opunerea de rezistenta, de regula, este precedata de o oarecare incalcare a disciplinei militare din partea militarului iar
opunerea de rezistenta este o reactie la actiunile legitime ale sefului, idreptate spre restabilirea ordinii.
Aceasta infractiune se consuma indiferent de faptul daca seful si-a indeplinit obligatiunile de serviciu sau nu, iar in cazul
constringerii daca si le-a incalcat sau nu.
b) Infractiuni privind relatiile regulamentare dintre militari: art. 366 insultarea militarului, art. 367
amenintarea sefului, art. 368 acte de violenta savirsite asupra sefului, art. 369. incalcarea regulilor
statutare cu privire la relatiile dintre militari, dintre persoanele care trec pregatirea militara obligatorie si dintre
rezervisti, daca intre ei nu exista raporturi de subordonare.
Prin insultare se are in vedere lezarea intentionata a onoarei si demnitatii, exprimata in forma indecenta. Insultarea
incalca ordinea stabilita a relatiilor dintre militari, stabilita in regulamentele militare. Este de mentionat ca in Codul
Penal al RM din 24 martie 1961, era incriminata insulta adusa printr-un act de violenta. In prezent, pentru consumarea
acestei infractiuni nu se cere savirsirea unui act de violenta.
Amenintarea se caracterizeaza prin insuflarea sefului ideii ca i se va provoca rau, anume moartea, vatamare corporala
sau a sanatatii ori bataia. Alte amenintari nu pot constitui latura obiectiva a acestei infractiuni. Pentru consumarea
infractiunii nu are importanta daca subalternul intr-adevar a avut sau nu de gind sa-si infaptuiasca amenintarile.
Actele de violenta asupra sefului se caracterizeaza prin provocarea acestuia a vatamarii usoare a integritatii corporale sau
a sanatatii ori lovirea sefului in timpul cind acesta indeplineste obligatiile legate de serviciul militar. Daca au fost
provocate urmari mai grave, de exemplu, moartea sefului, atunci actiunile infaptuitorului urmeaza a fi calificate
condform articolului 145 alin. (2) lit. d).
Latura obiectiva a infractiunii prevazuta de art. 369 CP este realizata prin incalcarea regulilor statutare cu privire la
relatiile dintre militari, manifestata prin acte de violenta aplicate de un militar fata de altul. Incalcarea regulilor amintite
fara aplicarea violentei nu constituie latura obiectiva a acestei infractiuni.
c) Infractiuni privind efectuarea serviciului militar: art. 371 dezertarea, art. 372 eschivarea de la serviciul
militar.
Latura obiectiva a dezertarii este realizata prin parasirea unitatii militare, a centrului de instruire sau a locului de serviciu
in scopul eschivarii de la serviciul militar, de la pregatirea militara obligatorie sau de la concentrari, precum si
neprezentarea din aceleasi motive la serviciu sau la concentrare in cazurile permisiei din unitatea militara sau din centrul
de instruire, repartizarii, transferarii, intoarcerii din misiune, din concediu sau dintr-o insitutie curativa.
Important este si faptul ca militarul se afla in afara unitatii, locului de serviciu in general, intr-un anumit timp, avind
scopul de a se eschiva de la serviciu. Dupa cum se vede aceasta ifractiune poate fi atit comisiva cit si omisiva.
Latura obiectiva a infractiunii prevazute de art. 372, militarul in esenta avind acelasi scop, se realizeaza in alt mod si
anume prin automutilare sau prin simularea unei boli, prin falsificarea documentelor sau prin alta inselaciune.
Tema 11
Infractiuni privind modul de folosire a patrimoniului militar
Art. 373 incalcarea regulilor de minuire a armei, de manipulare a substantelor si obiectelor ce prezinta un pericol sporit
pentru cei din jur, art. 379 distrugerea sau deteriorarea intentionata a patrimoniului militar, art. 381 distrugerea sau
deteriorarea prin imprudenta a patrimoniului militar.
Distrugerea presupune asa o forma de actiune asupra obiectului, incit acesta isi inceteaza existenta fizica. Indicele de
baza al distrugerii este imposibilitatea repararii, restabilirii obiectului pentru utilizarea li conform destinatiei.

In cazul deteriorarii obiectul se aduce in asa stare incit poate sa fie reparat. Deteriorarea poate aduce la pierderea totala
sau partiala a caracteristicilor functionale ale obiectului (de exemplu arma nu trage) sau la desfigurarea obiectului (de
exemplu la o autospeciala este afectata remorca desi masina functioneaza).
Atit distrugerea, cit si deteriorarea pot sa se manifeste prin diferite metode: lovitura, ardere, explodare, dezasamblare,
actiunea elementelor chimice, etc.
Risipirea sau pierderea avutului militar se manifesta prin comercializarea, gajarea sau darea in folosinta de catre un
militar a echipamentului care i-a fost eliberat pentru folosinta personala, precum si pierderea sau deteriorarea acestor
obiecte in urma incalcarii regulilor de pastrare.
Privind regulile de exploatare a tehnicii militare
Art. 382 incalcarea regulilor de conducere sau de exploatare a masinilor, art. 383 incalcarea regulilor de zbor sau ale
pregatirii de zbor, art. 384 incalcarea regulilor de navigatie.
Latura obiectiva a acestor infractiuni include actiunea sau inactiunea, manifestata prin incalcarea regulilor de conducere
sau de exploatare a masinilor de lupta, speciale de transport, urmarile grave (vatamarea integritatii corporale ori daune in
proportii mari), precum si legatura cauzala intre actiune/inactiune si urmari.
Analogica este situatia si la latura obiectiva a incalcarii regulilor de zbor, a incalcarii regulilor de navigatie, unde trebuie
sa existe incalcarea regulilor, urmarile grave si legatura cauzal intre ele.
Privind regulile de executare a serviciilor speciale
Art. 374: incalcarea regulilor statutare cu privire la serviciul de garda, art. 375 incalcarea regulilor cu privire la
serviciul de alarma (de lupta) al trupelor militare, art. 376 incalcarea regulilor statutare cu privire la serviciul intern,
art. 377 incalcarea regulilor cu privire la mentinerea ordinii publice si la asigurarea securitatii publice.
In trupe exsita doua servicii speciale de baza: cel de garda si cel intern. Serviciul de garda asigura paza obiectivelor de
importanta majora, de obicei pe teritoriul unitatilor militare, iar serviciul intern asigura activitatea cotidiana a unitatilor
militare. Ambele servicii sunt reglementate de statute separate, in care sunt descrise drepturile si obligatiile fiecarui
militar din componenta serviciului. Aceeasi este si situatia si cu serviciul de alarma al trupelor militare si cu mentinerea
ordinii publice si asigurarea securitatii publice. Toate serviciile au o importanta deosebita pentru asigurarea capacitatii de
lupta a unitatilor militare si pentru indeplinirea sarcinilor puse in fata fiecarei unitati. De aceea orice incalcare a regulilor
amintite, daca s-a soldat cu urmarile daunatoare prevazute la articolele respective al CP, este incriminata. Mai este de
atras atentia la un moment, anume acela ca incalcarea regulilor statutare, ca sa intruneasca componenta de infractiune
trebuie sa fie savirsita de un militar care a fost numit in acest serviciu prin ordinul comandantului unitatii militare.
Infractiuni militare savirsite de persoane cu functie de raspundere
Art. 370 abuzul de putere, excesul de putere sau inactiunea la exercitarea puterii, art. 378 atitudinea neglijenta fata de
serviciul militar, art. 385 predarea sau lasarea mijloacelor de razboi inamicului.
Elementul care uneste aceste infractiuni in aceeasi grupa este subiectul -persoana cu functie de raspundere. Insa din
punctul de vedere ala realizarii laturii obiective, fiecare infractiune se dovedeste prin anumite trasaturi.
Astfel, abuzul consta in primul rind in actiunea (inactiunea) de serviciu, care reprezinta incalcarea drepturilor si
indatoririlor de serviciu, pe care culpabilul a putut sa o savirseasca anume datorita pozitiei sale de serviciu. Actiunile
(inactiunile) social periculoase, savirsite de persoana cu funcite de raspundere, dar nu in legatura cu pozitia sa de
serviciu si executarea obligatiunilor sale, nu pot fi recunoscute infractiuni de functie.
Abuzul consta in folosirea intentionata de catre sef sau alta persoana cu functie de raspundere a situatie sale de serviciu
in detrementul interesului serviciului militar. Excesul de putere, spre deosebire de abuz are loc atunci, cind seful sau alta
persoana cu functie de raspundere, intentionat savirseste actiuni, care evident depasesc drepturile si imputernicirile
acestuia. Inactiunea la exercitarea puterii reprezinta neindeplinirea intentionata de catre sef a unor actiuni, pe care era
obligat sa le implineasca. La aceasta infractiune trebuie de atras atentie deosebita laturii subiective, intrucit daca
inactiunea nu a fost intentionata, atunci fapta trebuie calificata ca fiind neglijenta.
Pentru consumarea infractiunii se cere cauzarea daunei victimei sau intereselor de serviciu. Evident ca intre urmarea
periculoasa si actiunile, inactiunile persoanei cu functie de raspundere trebuie sa existe raportul de cazualitate.
Neglijenta pentru a fi considerata infractiune militara trebuie sa indeplineasca 3 conditii: 1) sa constee in neindeplinirea
sau indeplinirea necorespunzatoare de catre sef sau alta persoana cu functie de raspundere a obligatiilor sale de serviciu;
2) sa fie provocata dauna in proportii mari (aceasta se refera la activitatea organelor militare, interesele serviciului

militar, interesele militarilor ocrotite prin lege); 3) sa existe legatura de cazualitate intre actiunile (inactiunile)
culpabilului si dauna provocata.
Si ultima latura obiectiva la care ne vom referi la aceasta categorie este predarea de catre sef a fortelor militare ce i-au
fost incredintate, precum si lasarea, nejustificata de situaita de lupta, a fortificatiilor, a tehnicii de lupta si altor mijloace
de razboi inamicului. Se cere doar o precizare, ca infractiunea se consuma in moementul cind inamicul efectiv a
acaparat fortele militare, tehnica, etc.
Infractiuni privind module de executare a serviciului in conditii de lupta
Aici trebuie sa precizam ca, practic, toate infractiunile militare au prevazuta agravanta in conditii de lupta. Astfel
latura obiectiva nu necesita o analiza speciala. Este necesar sa explicam ca prin conditii de lupta se intelege un complex
de factori si conditii in care se efectueaza pregatirea pentru lupta si insasi lupta.
Conditia de lupta presupune aflarea unitatii militare sau a subunitatii in imediata apropiere de inamic. Unitatea militara
poate sa se afle in conditii de lupta si pe timp de pace, de exmplu in legatura cu unele conflicte armate locale, la trecerea
ilegala a fronierei de stat.
Infractiuni savirsite in prizonierat
Art. 388 actiunile criminale ale militarilor aflati in prizoneirat.
Latura obiectiva a acestor infractiuni consta in: 1) participarea binevola a militarului aflat in prizoneirat la lucrarile de
importanta militara sau la alte lucrari despre care se stie ca pot cauza daune Republicii Moldova sau statelor aliate cu ea,
daca acestea nu constituie tradare de Patrie. 2) actele de violenta savirsite asupra altor prizonieri de razboi sau
comportare plina de cruzime fate de ei din partea unui prizonier de razboi care se afla in situatia de superior. 3) savirsirea
de un militar aflat in prizoneirat a unor actiuni in dauna altor prizonieri de razboi din interes material sau pentru a-si
asigura o comportare indulgenta din partea inamicului.
Impotriva legilor si obiceiurilor de razboi
Art. 389 jefuirea celor cazuti pe cimpul de lupta. Art. 390 actele de violenta asupra populatiei din zona operatiunilor
militare, art. 391 incalcarea grava a dreptului international umanitar in timpul conflictelor militare, art. 392 folosirea
cu perfidie a emblemei Crucii Rosii ca element protector in timpul conflictului armat.
Latura obiectiva a jefuirii celor cazuti pe cimpul de lupta se realizeaza prin sustragerea bunurilor ce le apartin
decedatilor si ranitilor. Sustragerea poate sa fie pe ascuns, precum si deschs, cu aplicarea vointei, sau fara. Se au in
vedere urmatoarele bunuri: haine militare si obiecte personale (bani, ceasuri, etc.) La acestea nu se atribuie armamentul
si munitiile, documentele de importanta militara. Sustragerea trebuie sa aiba loc pe cimpul de lupta, adica in sectorul
unde se duc sau s-au dus actiuni militare. Sustragerea bunurilor din afara cimpului de lupta intruneste alte componente
de infractiune furtul, jaful.
Latura obiectiva a infractiunii prevazute de art. 390 CP consta in tilharia, actele de violenta, nimicirea sau insusirea
ilegala de bunuri sub pretextul necesitatilor de razboi savirsite fata de populatia din zona operatiunilor militare. Este
pasibila de pedeapsa numai nimicirea sau luarea de bunuri, ccare este ilegala, adica nu este determinata de necesitatile de
razboi. In caz contrar nu sunt intrunite elementele componente. Acte de violenta asupra populatiei presupun atentarea la
viata si sanatatea, onoarea si demnitatea cetatenilor: omorul, vatamarea integritatii corporale, violul, lipsirea de libertate
in mod ilegal.
Urmatoarea este incalcarea grava a dreptului international umanitar in timpul conflictelor militare internationale sau
interne, soldata cu urmari grave. Se au in vedere actiunile interzise prin tratatele internationale cum ar fi
comportamentul crud fata de prizonieri.
Latura obiectiva a infractiunii prevazute de art. 392 CP se realizeaza prin folosirea cu perfidie a emblemei Crucii Rosii,
precum si a semenlor distinctive ca elemente protectoare in timpul conflictului armat, daca au provocat vatamarea grava
a integritatii corporale sau a sanatatii, fie decesul unei persoane.
La aceasta categorie de infractiuni, consider oportun a mai mentiona inca o data, subiect poate fi orice persoana, nu
numai militarii.
Tema 12
Subiecti ai infractiunilor militare pot fi persoanelecare indeplinesc serviciul militar in termen sau in baza de contract,
trec pregatirea militara obligatorie sau sunt chemati la concentrari.
Militari, sunt considerate toate persoanele, care efectueaza serviciul militar in Armata Nationala, Trupele de Carabineri,
Trupele de Graniceri. (Referitor late categorii de militari cei din S.I.S., S.P.P.S., D.S.E., din institutiile penitenciare

trebuie sa facem o specificare ca sunt numai militari in baza de contract). La militari se atribuie: soldatii, sergentii si
plutonierii care efectueaza servciul militar in termen, militarii in baza de contract, plutonierii, precum si ofiterii inferiori
si superiori. Se considera militari si studentii institutiilor militare de invatamint. Efectueaza serviciu militar si persoanele
de sex feminin, care binevol s-au angajat la serviciu. Asupra lor se rasfring toate drepturile si indatoririle prevazute
pentru militarii in baza de contract.
In conformitate cu Legea Nr. 1245-XV din 18 iulie 2002 Cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea Patriei,
art. 4 sunt prevazute urmatoarele forme ale serviciului militar a) serviciul militar prin contract, b) servciul militar in
termen, c) serviciul militar cu termen redus, d) serviciul militar ca rezervisti concentrati sau mobilizati; La alin. (3) al
acluiasi articol se precizeaza ca sunt considerati in serviciul militar si studentii institutiilor militare de invatamint.
Femeile cu pregatire speciala necesara pot indeplini serviciul militar prin contract.
Pentru recunoasterea persoanei ca subiect al infractiunilor militare nu conteaza daca ea a depus juramint militar.
Perioada (momentele initial si final) in care persoana efectueaza serviciul militar si, deci, cind poate fi recunoscuta drept
subiect al infractiunilor militare este determinata de Legea cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea Patriei.
Astfel, inceputul efectuarii serviciului militar trebuie calculat dupa cum urmeaza:
a) Pentru cetatenii incorporati in serviciul militar in in termen sau in serviciul cu termen redus din ziua includerii
in tabelul nominal al unitatii militare;
b) Pentru cetatenii incadrati in serviciul militar prin contract din momentul intrarii in vigoare a contractului;
c) Pentru cetatenii inmatriculati in institutiile de invatamint militar din ziua inmatricularii;
d) Pentru rezervistii concentrati sau mobilizati din ziua incorporarii de catre centrul militar.
Perioada aflarii cetateanului in serviciului militar se socoteste din ziua in care acesta, prin ordinul comandantului
centrului militar, este incorporat sau incadrat in serviciul militar si trimis in unitatea militara in ziua in care militarul,
prin ordinul comandantului unitatii militare, este exclus din tabelul nominal al unitatii militare in legatura cu trecerea in
rezerva sau in retragere.
Infractiunile savirsite pina la inceprea efectuarii serviciului militar, precum si dupa trecerea in rezerva sau in retragere nu
pot fi calificate drept militare. Insa militarul care a savirsit infractiuni militare in perioada serviciului militar, poate fi
atras la raspundere chair si dupa trecerea in rezerva/retragere.
Unele infractiuni militare pot fi savirsite numai de catre militarii ce au calitate speciala. Astfel, infractiunile de functie
pot fi savirsite numai de catre sefi sau alte persoane de raspundere, infractiunea de neexecutare a ordinului numai de
catre subaltern, iar subiecti ai infractiunilor prevazute de art. 374, 375, 376, 377 Cod Penal pot fi recunoscuti numai
militarii care au fost numiti in serviciul respectiv.
Infractiunile militare pot fi savirsite prin cooperare intentionata a doua sau mai multe persoane, adica prin participatie.
Militarii pot avea rolul de autor, organizator, complice, insitagator.
Infractiunile militare, cu exceptia celor prevazute de art. 389-391 Cod Penal, sunt infractiuni cu subiect calificat. De
aceea, persoanele civile (nemilitarii) nu pot fi autorii acestor infractiuni, insa pot fi instigatori, organizatori, complici.
Persoanele care nu au calitatea de militar nu pot fi coautori ai infractiunii militare. Daca o persoana civila impreuna cu
un militar nemijlocit participa la savirsirea actiunilor, ce formeaza latura obiectiva a unei infractiuni militare atunci
actiunile lui sunt recunoscute nu coautorat, ci complicitate si urmeaza a fi calificate conform articolului respectiv al
Capitolului XVIII al Codului Penal cu referire la art. 42 CP.
Sunt posibile cazuri cind militarul nu participa nemijlocit la infaptuirea laturii obiective a componentei de infractiune
militara, ci instiga la aceasta persoane civile. In aceste cazuri are loc asa numita executare mijlocita a infractiunii
militare, in care autor se recunoaste militarul, iar persoanele civile - complici.
Participarea sefului impreuna cu subalternul la savirsirea infractiunii militare reprezinta un pericol social sporit.
Participind la comiterea infractiunii, seful incalca grav prevederea reglamentara de a fi pentru subalterni exemplu de
respectare cu strictete a legilor statului, regulamentelor militare. Aceasta circumstanta urmeaza a se lua in consideratie la
numirea pedepsei.
Latura subiectiva a infractiunilor militare
Latura subiectiva ca element al continutului constitutiv al infractiunii cuprinde totalitatea conditiilor cerute de lege cu
privire la atitudinea constiintei si vointei infractorului fata de fapta si urmarile acesteea, pentru caracterizarea faptei ca
infractiune.

Diversitatea formelor de infaptuire a infractiunilor militare, mobilurilor si scopurilor, avute de infractori la comiterea
actiunilor criminale determina si o diversificare a formelor de vinovatie. Ca element al continutului infractiunii
vinovatia, chiar daca nu intotdeauna este prevazuta in continutul juridic al fiecarei infractiuni militare, se poate deduce
din sensul de intregime al normei juridice. In asemenea imprejurari, consideram oportun a face o prezentare succinta a
laturei subiective pentru fiecare infractiune militara in parte.
Neexecutarea intentionata a ordinului in forma prevazuta la alineatele (1)-(3) poate fi savirsita numai cu intentie directa
sau indirecta. Aceasta deoarece subiectul primind ordinul de la sef, isi da seama ca nu executa ordinul si doreste sa nu-l
execute, totodata urmarind sa fie provocate daune in proportii considerabile intereselor de serviciu (intentie directa), sau
acceptind provocarea acestor daune (intentie indirecta). Alineatul (4) prevede neexecutarea ordinului din neglijenta,
adica cind faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, sau nu-l accepta, socotind fara temei ca acesta nu se va produce (cu
previziune), ori nu prevede rezultatul faptei sale desi putea si trebuia sa-l prevada (simpla).
Opunerea de rezistenta sefului sau constringerea acestuia la incalcarea obligatiunilor de serviciu poate fi savirsita numai
cu intentie directa. Culpabilul in cazul opunerii de rezistenta are scopul de a impiedica seful sau alta persoana sa-si
indeplineasca obligatiunile legate de serviciul militar, iar la constringere de a-l impune sa incalce aceste obligatii.
De asemenea cu intentie directa este savirsita si infractiunea de amenintare a sefului: faptuitorul isi da seama ca
ameninta seful in legatura cu activitatea lui de serviciu, si doreste ca amenintarea sa fie perceputa de seful sau. Cu
aceeasi forma de vinovatie se comit actele de violenta asupra sefului vinovatul isi da seama ca comite violenta asupra
sefului, si doreste sa-i provoace daua sanatatii sau dureri fizice.
Tot cu intentie directa se savirseste insultarea militarului, faptuitorul isi da seama ca prin actiunile sale el in forma
brutala injoseste demnitatea si onoarea sefului sau subalternului, incalcind prin aceasta regulile statutare prin care sunt
descrise relatiile dintre militari.
Incalcarea regulilor statutare cu privire la relatiile dintre militari, daca intre ei nu exista raporturi de subordonare se
savirseste intentionat, cu intentie directa. Faptuitorul isi da seama ca aplicind violenta fata de un militar, incalca regulile
stabilite de regulamentele militare referitor la relatiile reciproce dintre militari, si doreste sa o faca.
Atitudinea faptuitorului fata de urmarile violentei poate sa fie sub forma directa sau indirecta, chiar si neglijenta.
Motivele comiterii infractiunii pot sa fie diferite, cum ar fi relatiile ostile intre militari, din intentii huliganice, razbunare.
Este aceeasi forma de vinovatie intentie directa la dezertare militarul isi da seama ca ilegal paraseste unitatea, nu se
prezinta la locul de serviciu si doreste prin aceasta sa se eschiveze de la serviciul militar.
Risipirea patrimoniului militar poate fi savirsita numai cu intentie directa, iar pierderea sau deteriorarea patrimoniului
din neglijenta in ambele forme ale ei.
Incalcarea regulilor de minuire a armei, de manipulare a substantelor si obiectelor ce prezinta un pericol sporit pentru cei
din jur poate fi savirsita numai prin imprudenta. Vinovatul isi da seama de incalcarea comisa, considerind ca
consecintele grave vor putea fi evitate, sau nu-si da seama de ele, cu conditia ca trebuia si putea sa le prevada. Dupa cum
se vede in latura subiectiva este inclusa posibilitatea persoanei de a-si da seama de incalcarea comisa, in caz contrar nu
putea fi vorba de infractiune. De aici rezulta ca militarul caruia i-a fost incredintat obiectul sau i-a devenit accesibil in
legatura cu serviciul, trebuia sa inteleaga proprietatile obiectului si sa cunoasca regulile de utilizare a lui. Spre exemplu,
daca la depozitul de materiale explozive a fost numit in calitate de depozitar un militar care nu are cunostinte speciale,
experienta de manipulare a lor, atunci el nu poate sa se faca culpabil de incalcarea regulilor de manipulare a substantelor
ce prezinta pericol sporit pentru cei din jur. Responsabilitatea in acest caz dupa cum sustine autorul rus Gornii A.G. ii
revine persoanei cu funcite de raspundere, care l-a numit in functia de depozitar.
Prin aceeasi forma de vinovatie se savirsesc infractiunile: incalcarea regulilor de conducere sau exploatare a masinilor,
incalcarea regulilor de zbor, incalcarea regulilor de navigatie.
Pot fi savirsite atit cu intentie, cit si cu neglijenta infractiunile: incalcarea regulilor statutare cu privire la serviciul de
garda, incalcarea regulilor cu privire la serviciul de alarma (lupta) a trupelor militare, incalcarea regulilor statutare cu
privire la serviciul intern, incalcarea regulilor cu privire la mentinerea ordinii publice si la asigurarea securitatii publice.
Masuri de profilaxie si combatere a infractiunilor militare
Lupta impotriva criminalitatii se desfasoara prin masuri concrete de prevenire si de constringere cu aplicarea de
sanctiuni penale. Nimeni n-a gasit inca o solutie mai eficace pentru reducerea si, in cele din urma, eliminarea
criminalitatii din viata societatii.

Problema luptei impotriva criminalitatii, implica multiple alternative si inovatii, fiinca situatiile pe care le vizeaza si
voieste sa le solutioneze lupta pentru prevenirea si combaterea crimei si criminalitatii violentei implica o complexitate
de factori care pot interveni in viitor. De aceea, fundamentul luptei contra criminalitatii violente consituie nu numai
principiile ci si caile si mijloacele practice pentru infaptuirea ei.
Prin activitatea de combatere a criminalitatii se intelege: ansamblul de masuri juridice penale luate de organele de stat
specializate, in temeiul legii, pentru realizarea scopului procesului penal si anume constatarea la timp si in mod complet
a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savirsit o infractiune sa fie sanctionata penal potrivit
vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.
Activitatea de combatere a criminalitatii este prin natura ei o activitate nemijlocita judiciara, prin modul in care se
infaptuieste, prin finalitatea sa, intreaga activitate desfasurata de organele de urmarire penala, cit si de instantele de
judecata pentru tragerea la raspundere si sanctionarea penala a militantului vinovat de comiterea infractiunilor violente.
Astfel, combaterea criminalitatii militare este o modalitate specifica care inmanunchiaza masuri specializate puse in
slujba activitatii de prevenire pe termen lung a criminalitatii. In asa fel unitatea de scop a ctivitatii de prevenire si
combatere a criminalitatii este procesul luptei contra criminalitatii in intregime in Fortele Armate.
Deci, problema luptei cu criminalitatea i se atrage o atentie mare. Si aceasta nu este intimplator. Daca in urma actiunii
criminale in societatea civila sufera in primul rind oamenii simpli, atunci criminalitatea militara duce la destramarea
armatei, iar fara armata poate fi pierduta puterea.
Reprezentind preocuparea factorilor institutionalizati cu atributii de socializare si control social, prevenirea si
tratamentul criminalitatii militare urmaresc, pe de o parte, eliminarea si diminuarea cauzelor si conditiilor generatoare de
delicventa, iar pe de alta parte resocializarea si recuperarea morala si sociala a militarilor cu comportamente aflate in
conflict cu legea penala.
Ele se realizeaza printr-un ansmablu de masuri juridice menite sa previna si sa combata multiplicarea actelor violente in
mediul militar, prin realizarea protectiei si apararii sociale a militarilor fata de diferite acte delicvente, restabilirea ordinii
sociale si normative, repararea prejudiciilor, recompensarea victimelor, sanctionarea si pedepsirea criminalilor. Pentru
acest motiv, prevenirea si tratamenul crimei si criminalitatii in Fortele Armate presupun atit elaborarea unor politici
penale eficiente de combatere si neutralizare a crimelor, cit si aplicarea unor programe si solutii sociale, economice si
sprijinire a militarilor defavorizati social.
Legislatia noastra penala si sistemele de sanctionare si tratament penitenciar urmaresc, prioritar controlul si neutralizarea
criminalitatii, protecita si apararea sociala si juridica, pedepsirea si resocializarea militarilor cu comportamente
criminale. In consecinta, in orice sistem penal sint prevazute desfasurarea unor actiuni multiple si utilizarea unor
modalitati si mijloace capitale sa asigure atit constringerea si represiunea penala a militarilor delicventi, cit si
identificarea si diminuarea surselor potentiale de criminalitate, iclusiv masuri de profilaxie sociala, culturala si educative
in mediile militare.
Notiunea de prevenire a criminalitatii militare poarte doua determinari:
1. Care desmeneaza ansamblul de masuri de resocializare a militarilor care au suferit o condamnare, luate in
temeiul legii, fie de organele de stat competente sa puna in executare pedeapsa, fie de colectivul militar si
conducerea unitatii militare.
2. Care desemneaza procesul social neintrerupt, ce implica ansamblul de masuri sociale luate, in temeiul legii, de
organele competente in vederea preintimpinarii de comitere a infractiunii prin inlaturarea surselor ce inlesnesc
comiterea de fapte violente intre militari, masuri destinate sa contribuie in mod esential la educarea permanenta
a tuturor militarilor in spiritul respectarii neabatute a ordinii de drept.
Acest efect poate fi general (preventie generala), intrucit se exercita asupra tuturor indivizilor din momentul adoptarii si
aplicarii legii penale si special (prevenirea sociala), atuci cind se exercita direct asupra indivizilor care au violat legea
penala.
De regula in orice societate, aceste organe specializate de control social si prevenire sint purtatoare ale conceptului
privind ordinea normativa.
In general, programele care vizeaza reducerea si neutralizarea ocaziilor de comitere a crimelor sunt orientate spre
impiedicarea din timp a producerii, eliminarea mijloacelor de comitere a crimelor, reducerea posibilitatilor de
valorificare a bunurilor realizate prin delicte, informarea permanenta a militarilor despre modul cum se poate de
preintimpinat comiterea crimelor, etc.

10

E pisibil ca tendinta spre ordine (regula) este un factor innascut al omului.

Nu este o exceptie nici criminologia, in special combaterea criminalitatii.
In armata functioneaza toate mecanismele principale ale controlului social de prevenire a crimei.
Controlul exterior in colectivele armate este strict reglementat de normele de drept in primul rind de statutele militare.
El este efectuat de organele militare si persoanele cu functie de raspundere imputernicite (comandant procuror militar)
prin descoperirea si aprecierea actiunilor militarilor pe baza cerintelor formale de folosire a sanctiunilor formate pozitive (stimulare) sau negative (pedeapsa). Preinitmpinarea conduitelor ilicite a militarilor, acest fel de control este
asigurat prin incadrarea faptelor, actiunilor in cadrul legii.
Militarul savirseste derogari de la lege atunci, cind ea ii incurca lui sa atinga scopul, sau daca norma de drept nu este
.suficient determinata si da posibilittatea unei tilcuiri neadecvate
In zilele de astazi pentru colectivele de militari nu sint rare situatiile, cind singuri militarii determina, cine trebuie sa
.respecte cerintele statutelor si cine nu
Restrictiile la fel duc la abateri in masa de la lege. Nici un fel de restrictii nu-i pot interzice ostasului sa refuze la
sarbatoarea as zisei sto dnei do pricaza . Ar fi mai binevenit ca aceasta sa devina o traditie pentru sarbatorirea legala a
.acestei ocazii, cu felicitarea ostasilor, care cu cinste termina termenul de serviciu in armata
O reforma serioasa merita si ordinea realizarii sarcinilor negative. Deci, daca detinerea in camerele de arest intr-o unitate
este pentru ostasi o odihna de indeplinirea obligatiilor de serviciu, atunci in alta unitate militara, ostasii sint
.transformati in niste calici si invalizi
.Ar fi bine sa se foloseasca stimularile pozitive
Controlul intern este acumularea in procesul socializarii valorilor primite in societate si a normelor ca persoanele, si
de aici si indeplinirea lor binevol in actiuni, conduita, fapte. Pentru militari, in primul rind a ostasilor tineri aceasta este
compararea normelor anterior acumulate si a valorilor cu normele si valorile, stabilite si primite in armata si supunerea
lor. In asemenea cazuri sint posibile conflicte de sistem normativ, iar prin aceasta si disgrarmonia starii interne. Daca
conflictul lipseste sau se rezolva in favoarea ordinii armate, atunci comportarea militarului va fi legala. In caz contrar
este mai mare probabilitatea greselilor. Procesul de adaptare a ostasilor tineri la cerintele noi, pentru ei, are nevoie de
timp. O importnata mare are si faptul cum comandantul si colectivul militar vor profita de acest timp pentru o posibila
intrare fara de conflict a ostasilor tineri in mediul armat. Relatiile neregulamentare in colectivlee de ostasi pot respinge
.placerea de primire binevola a ordinii armate
Fortele Armate ar trebui mai activ sa participe la procesul alunecarii militarului spre calea criminala. Formele de
pregatire a viitorilor recruti la satisfacerea serviciului militar pot fi diferite : de la pregatirea militara incepatoare la
lectiile in socala, pina la sectiile sportive pentru adolescenti in unitatile militare si atragerea elevilor la jocuri militare pe
.poligoanele militare
Fiind datori sa educe ostasii, comandantii nu trebuie sa aiba temei pentru tainuirea actiunilor ilegale, totodata trebuie de
.format acea sistema, care ar putea sa scoata in evidenta aceste tainuiri
O metoda de imbunatatire a situatiei in unitatile militare poate fi stabilirea specializarii functionale a unitatilor
: militare, prin care se intelege divizarea functiilor
; De lupta
; De productie si gospodarie
.De corectie si disciplina
In timul de fata fiecare unitate militara (chiar si cele de mai elita) indeplinesc concomitent, toate cele trei functii susmentionate. Acum militarii asa-numitor unitati de lupta se ocupa cu tot ce e posibil si nu cu pregatirea de lupta : aceasta
.e si lucrul pe cimp la strinsul roadei, constructii reparatii si alte functii
Comandantul de subunitate de lupta trebuie sa invete ostasul sa lupte, sa formeze la el barbatia si calitatea morala de
.lupta, dar nu trebuie sa se ocupe cu activitatea pentineciara de corectie a criminalilor militari
.Efectul negativ multifunctional este evident
Atunci cind in timpul actiunilor de lupta apar neajunsuri in pregatirea de lupta a armatei, prestigiul de lupta a armatei,
autoritatea armatei, prestigiul serviciul serviciului militar cade, care si fara aceasta nu e inalt, se coboara la nivel critic.
Parintii uimiti de pierderile de lupta sint gata sa ascunda recrutul, sa-l treaca la un mod de viata nelegal, doar sa nu
.permita recrutarea lor in armata. Aceste esecuri numicesc spiritul de lupta a ostasilor, cit si cel moral al societatii

11

12