Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Reprezentarea Geometrica A Graficului Unei Functii
Reprezentarea Geometrica A Graficului Unei Functii
1.
y
(3;5)
5
_
(2;3)
3
_
(1;1)
1
0
Fig. 2
y
5___________ B
_
_
1______A
Reprezentarea geometric se afl ntre aceste dou drepte paralele( limitele ) cu axa
ordonatelor ( Fig. 1)
Reprezentarea geometric este segmentul [AB](Fig.2).
b) Reprezentai geometric graficul funciei f : (2 ;3) R, f(x) = x 1
Domeniul de definiie al acestei funcii este un interval deschis de extremiti 2 i
3. Reprezentarea geometric va fi un segment deschis la extremiti. Domeniul de definiie
nu conine i punctele de abcisa 2 i 3. Pentru reprezentare ne vom alege alte dou valori
pentru abcisa . De exemplu: 1 i 2.
Atenie!!
Nu avem voie s lum pentru abcis valori mai mici sau egale cu 2 i nici valori mai
mari sau egale cu 3.
f( 1 ) = 1 1 => f ( 1 ) = 2;
f( 2 ) = 2 1 => f ( 2 ) = 1;
( 1; 2) Gf ;
( 2 ; 1) Gf.
Fig. 3
Fig. 4
y
_3
_3
_2
_2
_1
_1
0
1
0
1
3 4
f(0) = 3;
f(4) = 1;
(0; 3) Gf;
(4; 1) Gf
Fig. 5
Fig. 6
y
2 1
_2
_2
_1
_1
B
1
A
Reprezentarea geometric se afl ntre aceste dou drepte
paralele( limitele ) cu axa ordonatelor(Fig.5).
Reprezentarea geometric este segmentul (AB] (Fig.6)
Atenie!!
Segmentul are ambele capete pe dreptele paralele(limitele) cu axa ordonatelor. n
captul B se nchide cu parantez dreapt( peste punct), iar n captul A punctul de pe
dreapt rmne n afara parantezei rotunde, pentru c nu este punct al reprezentrii
geometrice ( figura 6).
d) Reprezentai geometric funcia f : [ 0; 3) R , f(x) = 2x 3.
Domeniul de definiie este un interval nchis la stnga n 0 i deschis la dreapta n 3.
Punctul de abcis 3 nu este al reprezentrii geometrice, nu-l vom folosi la calcule.
Pentru abcis nu poi lua valori mai mici de zero i nici valori mai mari sau egale cu 3.
Aici, reprezentarea geometric se afl ntre axa ordonatelor i paralela la ea dus prin
punctul de abcis 3.
S calculm, de exemplu, dou puncte cu abcisele 0 i 2:
Fig. 7
( 0; 3) Gf;
( 2; 1 ) Gf.
Fig. 8
y
3
D
C 3
(2;1) Gf
(3;2) Gf
Fig.9
1
0
Fig. 10
B
A
0
limit
Reprezentarea geometric este semidreapta [AB cu originea n A.
Dup cum se vede (Fig. 10) semidreapta se afl pe partea dreapt a dreptei
paralele(limita) cu axa ordonatelor, adic in partea in care valorile abcisei sunt
cresctoare(ncepnd cu 2).
Atenie!!
Semidreapta se nchide n origine cu o parantez dreapt, exact peste punctul de
origine.
f) Reprezentai geometric graficul funciei f : ( 2; ) R, f(x) = x 1.
Domeniul de definiie al acestei funcii este un interval deschis la stnga n 2 i
nemrginit la dreapta. Reprezentarea geometric este o semidreapt cu originea pe
dreapta paralel(limita) cu axa ordonatelor i trasat prin punctul de abcis 2 . Pentru
abcis nu se vor lua valori mai mici sau egale cu 2 , ci mai mari dect 2 .
f( 1) = (1) 1 => f( 1) = 1 1 => f(x) = 0;
f(0) =
0 1 => f(0) = 1;
Fig.11
( 1 ; 0) Gf
( 0; 1 ) Gf
Fig.12
1
3
A
0
0 1
1 C
2
limita
2 1
1
2
Fig. 14
2
2
M
1
1
1
0
4 x
0
1
3 P
N
3
limita
Reprezentarea geometrica este semidreapta [MN.
Originea semidreptei se afla pe limita . Se nchide semidreapta cu o paranteza dreapta ,
exact peste punctul de origine. Reprezentarea geometrica se afla pe partea stnga, fata de
limita , adic pe partea pentru care valorile abcisei sunt descresctoare (ncepnd cu 4)
(Fig.14).
3. Reprezentarea geometrica a funciilor de forma f: R R, f(x) = ax + b, a R, b R .
a) a = 0 =>
f: R R , f(x) = b, ( b R)
Fig. 15.
i) f: R R f(x) = 2
y
4
3
2
1
2 1 0 1 2 3 4 x
1
2
ii) f: R R , f(x) = 2
f(1) = 2; f(0) = 2; f(1) = 2.
Fig. 16
y
1
2 1
b) b = 0 => f: R R , f(x) = ax ,
0
1
2
a 0 , a R.
f: R R, f(x) = 2x
Reprezentarea geometrica(Fig. 17) va fi o dreapta (d) ce conine punctul de intersecie
al celor doua axe ortogonale, adic punctul de coordonate (0;0).
Doua puncte determina o dreapta. Mai avem nevoie de un punct(destul):
f(1) = 2 1 => f(1)= 2 ; (1;2) Gf
Fig. 17
4
3
2
1
3
1
2
c) f: R R , f(x) =2x 3
Reprezentarea geometrica va fi o dreapta(Fig.18 ).
(d)
4
3
2
1
6 5 4 3 2 1
0
1
2
3
4
5
Atenie!!
Cnd asezati numerele pe axa abciselor si pe axa ordonatelor, procedai in felul urmtor:
. alegei o unitate de msura, de exemplu, 1cm(sau 5 mm) ;
. asezati rigla de-a lungul abcisei si numarati, din cm in cm, incepand din originea axelor
la stnga si la dreapta, fata de origine(in nici un caz, dintr-un capt sau din celalalt capt al
axei);
. asezati rigla de-a lungul axei ordonatei(vertical) si numarati , din cm in cm, in sus, apoi
in jos; ncepnd din originea axelor(in nici un caz, dintr-un capt sau din celalalt capt al
axei).
Prof. Natalee Ghita