Colectiile Cotidianul EDUCATIVA ENCICLOPEDIA ILUSTRATA A ewe eat V1 PESTE 12.000 DE FOTOGRAFII COLOR 5.000 DE ARTICOLE BOGAT ILUSTRATE PESTE 30 DE EXPERTIDorling Kindersley ENCICLOPEDIA ILUSTRATA A at pei DfLocuitorii Majritatesitalenilor sunt putin minority emice Conic ner Nodal prosper yi Sudul mai sieac. In ini 50 $60, economia pbeedsa Tonge mali ili’ lcree ‘Timpul liber Cele i mas psi ae no unl Tater ma pl eee Viaga de familie Industria = hse ‘ed fp seat mre dsp i iran Rodlscper side tne toe el pedicle 2 Agricultura Mincarea si biutura care cultivi cereale, fructe ‘enp i Bede hago legume sivita-de-vie Ira ete | Betis stk ip deat Samed tupul dinere cel mai mari producitori de misline si uli de ‘masline, de mai ide porcocale. Designol rl ch pe ees, sane Ronis Flores ralinestcucle din Pra ar” Salat cl mam Stacul Vatican San Marino Malta Vaticanul, alae in cencrul Rome Socojat in Apeninii de Nord, San | gy Agezate la jumitateadistangeidinere ste cel mai mie wat independent IIH Nano a fost ntemcae in secoll Europa si Africa, insulcle din lume. Este central mondial al IV d.He gi este cea mai veche ipelagului lees hasan rclgiciromano-citolice, iat Papa ate geful | republict din lume. fn care an, San Marino | S§ptnie de train pn la ciara seacului ‘organizezza un faimos Grand Prix ingens gett 1. Beeepals cet de Dare Dare ESENTIALE ESENTIALE DATE BSENTIALE, VATICAN SAN MARINO Maura iS Tne 1 L pRINCHALE Grand Harbour Linen princarane Toten nae? Mare port din La Vallee, | “ELT =a tote nent dan pant foam se = ‘yuna Cargrivsm Drsion Fuwors Eungna, Festwvatuat Typearwt rau. Unuyea, Yoteant 499ITALIA, IsToRIC Opintoara CENTRU al marelui Imperiu Roman, Italia a fost divizata cea mai mare parte a istoriei sale, Majoritatea oraselor italiene era independente unele fara de celelalte, iar puterile straine conduceau intinse regiuni ale ririi. Unele orase, precum Venetia, Florenga si Bolonia, au devenit puteri de sine statitoare. Datorita bogitici acestora, armatele spaniole, germane gi franceze au luptat timp de secole pentru a le cuceri. Abia in anul 1861, Italia a devenit 0 fara unita, cliberati de stépanirea straina. Astizi, Italia este printre girile din fruntea Uniunii Furopene. Familia de Medici ‘ese fies pce Sendo pals Frege ste ‘orate sige Sodan ovens Italia unita Ine 1860 1861, stele separate aneror Ng. taunic sub regele Victor Emanuc Ital Premontulu In 1866, ausec au fos ingot in Venetia, iain 1870, Papaa pled coral supra tercorilor din jurul Rome: Penru prima dah dups multe ecole, Saedinn React egir”_Italia era liberd de stipaniea staina, Down St Cavour ; er din 52 a foe nel ne clare encom cu iin nie Cane a ide ner actos ia eich nitein 1870. Unies ei cr thet Fascismul Jn 1922, Benito Masons deveni pita ini al elie El fie Condcitor al Pid asian grup serancals cre coset persrare Sonar eplsrsrcena thonal: sit aint are ne cond als nepregiil clr cel SCAT owes Rush Moni bara eriier de Gio Bila Istoric ARO Vig coda de Fenn aaa £76Goptinradaon 1941559 Fa Spain se petrol Ip poneucontl fa Wall die capa 1796 NipoconBonpee 127 Negecoral Marc omen bain pin nop che Ciel 152 Cole Code eats pia oer Paco est owl PM rnors, Funors | Guyrmvr st Dupeniut —Inreauyn RAZwOIUL. Rigworur —RENASTEREA Uusuyea Rreiiemy vows soa GOOG" MARY Ty BeaaG Ragage TEREA | UNtUNr 500 Enopet ie emia Medi even fare pei sub conducres Piemontul 1870 Ro ai ea ‘shctanietemne eb ers teed ‘orga din ssa Vai, Reena Orasele-state italiene FR eh pur Spies Fr 9 go claire aisle errant Bit cas ec cota att sos ance Sudul pri era condus de Spania,cenerul, de citre Papa dela Roma, iar nordul cra aleituit din mai multe republici si monashii bogae. ‘Shrarbopedncometl Garibaldi : tam 10 psn al (IR) sep aa Cie Ra leery ep Rep San te aoe el a Deja ere noses Ps eperpyreapentyy [fectesteateocete Ielia modern ee ee Erich dcp conduc be len reps ptr conic Europe ae er moma Inderal js coud vere pedoced oan Foret de bee de bebe dreaded por 1957 ili scot coe Cone ioe eee oereatire eee rps rs Sls Roe ae 1922 Movin singe a a Dose Res MondIUDAISMUL PRIMA DINTRE MARILE RELIGII ale lumii care Originea CCondicior steht, Avram aac aco, a find fondatortiudaismului. Biblia povesteste cum uurmagiiacestor, israeli, au fost cuceiti de ‘egiptent si dui ca selai, la mune’, in Egipe. Moise acondus pe isaciti ccitrelibertie gia prime dela Dumnezeu Tora sau legea seis, propoviduia credinga intr-un singur Dumnezeu este iudaismul, care a apirut in sec. XIII LHr. Adeptiiacestei religii sunt evrei, In centrul iudaismului se afli Tora, textul sacru pe care Dumnezeu, Yahve, i la incredingat profetului Moise si vechilor isracligi. Deoarece au fost aleyi pentru a avea aceasti revelatie, evreii se considera a fi poporul ales de Dumnezeu, avand responsabilitatea de a impartasi cuvantul acestuia restului umanitagii. De asemenea, evreii agteapta cu neribdare momentul in care Dumnezeu il va trimite pe Mesia, care va ae xe prune mmr Metco Foren pt crc abioce Tih ae Steowt cd mein den reat Wha, aduce cu sine o era in care toti evreii vor fiuniti — Minidntun pew nsneel ® in Israel si va incepe domnia lui Dumnezeu pe Pamant. Eyreii in lume eae Avi exists aprosimatv 145 mioane ‘abit ng cme de evrei in lume, Majoritarea iyi por sabi genaloga pnd a 2 ‘membrii unuia dintre Es) aL Ramurile iudaismului ‘orke dow ms crn men ‘tere olde va ev srupuri exnice, Evel aykenazi sunt originart dn Europe Cental mde Preece | Eepwicclinoacms = EO bl Eititigecs omsem | lb Majricara ewer di Ly VA Saget ee ene Seatele Unite ale Americi sunt vrei agkenazi, Cella grup este format din evi sf reo png at incom coma mages ipa mats coer icy name mane ace ¢ ‘ sf arate pen gl provin din Spania si Portugali Ace bedet Sei Ft Textele sacre Biblia evreiascd se numeste Tanakh si congine 24 de cart scrse de autor diferg, care a fost pase laolales in sec. X. Pimele citi formeazi Tora. Exist, de asemenea, cigi ae Profeilr i texte precum Psalmil sau Proverbele.O parte distineti, ‘care cuprinde invigicur, ‘comentarii despre Biblic si dlezbateri poarti numele de Talmud ‘rman oder al "oF Sule awl pom Per ang tel natn speal Chivorul legit She oe ane pea hive Lagi an dlp Ub shgagh oper cu pen pe perce dre Lape se ace ol dr in pce Tors Core repens mca die de Duress pps bes Pons Indrumarcs lui Dumneze Inorg Domeecn ein iri dope Sine dese cope Sl despee todd nea dre poporl aa tren Grae oa lO Pare npr sev penreaftatinn ‘ad Ina ‘au inserae lnce-un container rigid, anual deci a solZile sfinte gi festivalui et Anal eye tnape is2 abald Ast Noa Zev thc a dens elo Zea Cl oa Yo lppu ‘esa cure malolonn cement dn clear Toe pe parcursul anului, molte dintre ele eke agp pimiea pounced cre ‘un ely levcgen abd ged Abadia ep i ern Pesach oa =a ae @ Hanwea ell ea, i dco Viaga de zi cu zi Soin rede aed aners Rtgmeread fecrcupec deg och Serviciul divin goga este locul unde eveei se rough se citeste din Tora gi se inva. In zille ini de dimineaga ctupi-amiazi i seard. De Saba sa in zille de Bilis minora scree secede tba ee sede ng dre, une Ae imincare yi imbriciminte Rabin el ips rae sien bene Funan Fesrmatom HotocausrTsmast Gace Rene ‘TArkwun sean,INOT SI SCUFUNDARI INoTUL este atat o activitate popular pentru {notul relaxare, cat si un sport de competitic important. inom exe un important sport olimpic nant de Acesta implica, folosirea picioarelor ‘sia bratelor asheage ls apace SLaeboiaek in apa, pentru propulsarea corpului, Este 0 forma gale ale inozula. Printre sporcurile acvatie se excelenti de sport, iar o buna metoda de a invaga inotul este mir plop pt folosirea plutitoarelor, precum ,aripioarele” Sariturile, in care se tusineron Primal plonjeaza in apa cu capul inainte, reprezinta o activitate exh de ape juin distractiva, insi, la nivel de competitie, presupun o mare agili- pean cae ope tate. In competi, sportivii executs in jur de 10 sirituri, alegind din cele peste 80 de sirituri recunoscute de forul de decize. Toot cor cronometra (Can ep deh oes Ost! MOLECULE «IMBATRANIRE. ei CRESTERE SI DEZVOLTARE » INGHET Stiluri de inot ‘totes psn cane Cele pamu sur dena de compete sunt sll Tiber eal) inot spate sul brs isi Hue, Selbras, ma pecan ee =o Sencceetecrs: , | Saricurile rte | Ein dou probe standard desu in apt trambulina, la 3m deasupra ape, si pltforma fx 1a 10 m inilgime, Siritorul execue’ Figur aeriene, pprccum guruburile yi roi in acr. Se dau puncte pent tehnic st. rp par mip de by pat Beso mip dec erped de lier dooep peas sete le libe Heuer arepe pas in sco imap Sans ln 35.0 ante seaeattiplamertprde Rieck meraiph na pode Tipuri de sirituri a Sl liber : an Gene Accel ed sista gas tipuri principale de siieur: a irene psf pee sirturdinainte, siriturd inapos,surub, von er pa we pe em ge Ine oc enon Arb ee Aeon alae fp salen invaded Bowl ag aes Sieiura sind ‘Sirieura insite Mark Spitz Sete, Geauga alent mood pred ‘Sind pe ma a Gopal dee Bel ce din op Prrert rene mun decupal stung 300 Fost Uni "Spore se rl dee Seon r Mexico Navioapaa, Sronr Reva any grogUL FLECTRONILOR, ATOMS! MOLECULE» JAINISMU, ve RELIG «JAMAICA, se CARAIDE @ JAPONIA JAPONIA ALCATUITA DIN PATRU INSULE PRINCIPALE: Hokkaido, Honshu, Kyushu gi Shikoku, precum si din peste 3.000 de insule mai mici din apropierea coastei asiatice. Acestea se intind pe o suprafari de peste 1.900 km’, in Oceanul Pacific si peste ,inelul de foc” al acestuia, loc in care se ciocnesc plicile tectonice, ccea ce face ca tara si fie predispusa la cutremure si erupgii vulcanice. Majoritatea japonezilor triiesc pe Honshu, cea mai mare dintre insule, si se bucura de un nivel de trai ridicat. Economia in crestere a Japoniei este un fenomen global, iar viitorul sau este noua tehnologie a secolului XX1. Relief Insulele principale ale pon sunt iuntoueaprospe 90% din een cate acoperc de pr. Are 26.505 km de rms continua de imp een intron Pe Honshu, Api vuleanss {el ma ald khotsk fe ves inzaperia Teulele Ryuky knw pate di ‘opens pee 100 Se Ran decor rls seora ag ‘Muntele Fuji inital yc olsen dele mae dg, Mut F inode DATE ESENTIALE JAPONIA carta. Ty Sermrata 7555 Porvssti 2 x00 ao Linn rancid pone Rrssct nomtnasr jie bd Srenavta oe viayA Bt del Govenrans denocrage mips Hokkaido A dra ox dine poi eno psa de SER Haan ono dont ral pach unde ooo, picid pes, limba clip skime de 376m. Sia in partes al vac perc smc poste epost rc pe rl sh sta a ceri who acl OCEANUL Clima Fae TRIS sid. Hokkaido este nos 1 “ete Sip Kya oP evoaneMajodtuea oie in Chinel de est Pasion tins i. erect pra 4 limit Ac cline de bcos sen af ra nga aoinore Folosieaterenul lcs ae ips [robles scents bore resp npn sapertpae SieLocuitorii Populata ste alcieuité in propor de 99% clin japoneci. Pest ect sfertuti dintre aceytiatresc in zonele urbane supeaaglomerste, Majorieateafamililor sune pprospere Japonia are o naaliate seiauta s'0 cincime din populagie opi Cot igones a progam pela faenarel iter eye Agriculeura Sana popula Janda din weal ed Eee rstara seta cle Pesca ascpe fy P 1000 Fee bo Orerul fran Industria Japon devenit wn giant indus n dec ‘ulin 0 de ani predcind bun dena ata. ‘re valle de a petrol ue pd misc ‘omponente decronice Indie adion precun exact rune pect ol gy srl ne pros Inporengssceoraa sccenleconoie!propelate dexpor —— Industria automobilelor Antrciele movmsdode ecmicnce pes ch chologe APROPORFURI A SME Soiecst nme Pap cigerieiientn pt gare 100 desormene de pe Pelt rset Intend orp cnc le pond ofcindle Tosi yng mes In ‘aor eed ichane be LurruRa CUTREMURE ELECERONICK Jaronta, Magn Japon Timpul liber trader fatal or pel ena foror de primar Sporcuile Sn inetd golf cents Alimentele Bere ‘Geet pepe pie Snow dberieas On ee eenes Stengel eule ila ‘Eel prema elec rat “ aera mari Transporturile Fierro geet pa eglomeram cox de tise all plipan ears oe ere oe as ‘repute de mare West Stan elle al ‘amare eg Bcd ase cle a Tafel serian Rote dees cog senor in Na bE nord de cpa mp 20 fENinckdome ie ‘Teesvars CREE Hag Pascorru SeoggimsSITUATA INTR-UN ARHIPELAG, Japonia a cunoscut o lung petioada de guvernare imperial: inceput in secolul IV, cand s-au unit mai multe regate mici. In secolul VI, imparatii japonezi au adoprat saat imperial de guvemnare chinez. Cu toate acestea, stipanirea lor slabise, pana cand, in sec XII, puterea a fost preluati de conducitori rizhoinici numigi soguni, care au ficue din Populaa Alpe impirati simple marionete. In 1868, samurail patriogi au abolic sogunarul si Apes Se indeiget oe au reinstaurat monathia. De-a lungul urmatorilor 50 de ani, Japonia s-a eee ee deschis clare Siiusegeie eee Me a odinbeae ee aproape rasa de pe fara pamantului in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Totusi, Japonia si-a revenit, devenind o superputere economici. Influenta chinezi_| Kyoto (ining a) foe China ainfuengr istoria 794, Kyoto (Heian-Kyo) ainlocuitinowede mans Japoniei In secolul VIL Japoniaoragul-capitala Nara, Japonia se pes budismulsraes | indir de inflcnee Chine ar Ber eehecae novesen nn en igen in erelepeeoceee apa ti calorie arise purponcre Kyoto a pind din pees Se eee in lits codes te gemarea onion Nee cajpemctm neat | (scr miltan) Din 1338 ‘rinecqeailaNar(He- | gogunii Ashikaga Too) ae sco curtea pa conmmticoori ns enrul culeural Kyoto. Templele ville elegante ale Ye crcuai, | sesme oe tpe ps icgacniee Plates plan els mage Temple Kymin comma pee ‘peer cape ott me (Coleura dela cut Pevioada Tokagaw Caner s abe Inept de (1603-1968), a mi aoe Ce oxen ‘Dayenn Taps 4 Copter Xivend deepen § aie heeckpeons Male Bd, Taiji. BG, e aay Secolele razboinicilor ‘g Arta japoneza In secolul XIV, slabul yogunat Ashikaga pierdea Bui Pemisurd ce seddea cocblogap gee cieei tin # inflenga chine, forum danas deaf sch Vi Sere pnd in 1603, perioads cunoscutd sub numele de Era ayiuni in Razboi. In timpul culburrlor, Sé Francise Xavier (1506-1552) a sosit in Jponia ga convertic. 100.000 de japonezi la regtinism. Temaindu-se deo deavolea un sil une. In perioada Momoyama ruin (1573-1616), arg as Frnt decent din scoel X¥IL Iovier de ae Toyo’ dey (1536-1598) ee: ee enema scons 25 ee raid. teow | vats dela core Rebilctume Mat e- anotinpurile tia. ‘Bop atl Set a an (OES onds Kelas Emailrile clinic Guts ei mer ‘eae de general i, Hideyoshi cae 3 o> Saks Sore 4 - (bance wnci dina care ava i czise pi [puternice clanuet, 1437-1990 care folonea pulberca de aur. Parawan de lac 506JAPoONIA. STORIE Restauratia Meiji In 1853, comandancul de escadis Perry. in “Marina Statelor Unite a seit in goal Tokyo, Pater oceidenae as forge acunc pe gun oi deschid pore ii in 1868, cemando-se cava perde independens Jsponis,mamurai bei as invinsarmaa jogonuli, Lau proclamat impirat pe Me conducitor al noi aver at ma eaptala la Tokyo, fot ron cia {Geral Meissen dere rare fone omeciouril Sass ha npr over dens rte wrote lee pce Al Doilea Razboi Mondial “an da Pins in priv anului 1942, Japoni ccerise Malay, Thailand, Burma, Hong Kong, Flipinele, Indile Orenale Olandeze ip ale Chine Ins in 1945, Jpontapierden tere, nnd fii cif eps eo smericane in incercateadisperati dea evita inf Japonia sa predae dupa bombardarea atomic a ‘oragelor Hiroshima st Nagasaki ~ | el ae Nepali leriar Sels000Ddeomen Hicekime rag: 1945 Karan plo sci Poluarca Dette nda ened pode I Terahd eapegl so “Sec stl pore ‘eon ot i iad deptpe yore etic: Dee sre nc sine apres pen ke ceed prone Teaspoon de ee tat Mar plein arp rae dhe Istorie Mat Noh a 159 Mion St Condor Pay 1274 Kala Hamad Xe Seen se Senanies. 16 Recess Me 2001 Pei era ar 1603 a Jpchre Keim pane | potas fox ree a ie eras Anurucruna. Rizwow — Samunat gt Ream Baby Expansiunea isa ee Tau lt Pee tetas ct Most lon dof Rdabotl fioyaponce (10941895) we Tb a pponce (904 1903) pons pn abc Pade ters eenrans hina lava Packt Lapeadtl Tea Japonia moderna Richosiele cu China si usa Ch ni psp pe Tan turin Iii pi tae emmeadapaemendilay | pao oboe | ante dn Naan (Chin bn ine ‘ae bide drt Cer Industria japonecr’ a avur de suferie dupa cel de-Al Doilea, Rizboi Mondial, isa, din 1945, abil dervoleind noi produse gi piege de desfacere. Industria prodacitoare de automobile sa extins, iar bunrie de Prospesieatea gimp liber Peel passe al pape cnpet Seine ‘shane pac come Teepe cee iebee nia der den nel ea dice Je ‘era foes chipance oper hd i ete a rohit ( fret naan joe Ci 1955 lapel ret ‘nee Slt poder de ditoene arden rps 199 inca cay Imparacul Hirohito Moral ina de chin ‘consum de inaltstchnologie sunt exportace metGit ocamns of J ZZ, Dixie 2 ae A aa ee Jazzur REPREZINTA UNA DINTRE CELE MAT rr 5 ie muzicali a secolului XX. A apirut pentru prima 5 dati in sudul Statelor Unite, unde muzicienii au combinat elemente de ragtime gi blues cu ritmuri vest-africane, Prima forma de jazz, Dixieland, a fost cantata de grupuri mici. Anii '30 au adus formatii mari, care cantau piese reorchestrate intr-un gen numit swing. Ulterior, a avut loc o reintoarcere la formagiile mici sila experimente care vizau combinatii intre jazz si muzica clasicd sau rock. json Inprovizatia Formatia de jazz Ait dg cba pcg pteric, melodie improvizate yi sincoparea, Poat fi cinta ati de un singur muzician, cit i au orchestee mari, De obice, avem dea fae cu grupuri miei rei, patra sau cinci muzicieni care au adesea irk a fi cobligacoru, un sector de rtm (percutie bass i/sau pian) sun saxofon, o ompeti sau un solise care 8 conduc g Sincopasen Inceputurile jazzului Jneaul a lust naytere dinte-o combinatie a mai multor Tipuri de jazz stiluri muzicale, Un element important fost traigia boogie-woogie, swing, bebop (un si ale Aiei-poriniarnafanmpes oe ‘ex armonii captivante) si seul mai rece there rim pesenic pln mod pe cre eeeperile Miles Davis (1926-1991), Deasemenes, 4 resinism au amestecat cinteeele uz’ clasica gi pe muzicieni rock si pop, exte a inerodus in melodie lor armonii din blues. cteytine cu proprille armonii Alke elemente-cheie a fost silurle ragtime gi bls. Sig Ella Fitzgerald Jnczl liber Dansl de jazz on epi ie POEM bass isrmuyenre Muzik. === Rock, Sczavacisat Suey $985 508JDER seri NEVASTUICA SLIDERUL e DERUL DE PIN ss EUROPA. FAUNA + JEFFERSON, THOMAS vol REVOLUTIA AMERICANA o JOBS, STEVE veri COMPLTERE JOCURILE OLIMPICE JOCURILE OLIMPICE MODERNE, organizate 6 dari la patru ani, reprezinta cel mai mare festival mondial de competitii sportive Organizate pentru prima data in 1896, acestea au avut ca sursi de inspirarie Olimpiadele grecegti care s-au desfigurat timp de 1,000 de ani. Mii de atleti, reprezentind majoritatea garilor lumii, s ineilnesc iner-un ora ales pentru a se intrece in peste 20 de sporturi diferite. Existi Jocuri Olimpice de iarn: pentru sporturile ce se desfigoara pe gheagi si zipada, precum §iJocurile Paralimpice, pentru persoanele cu Cernonin de deschidere din Oragele olimpice dizabilitigi $i aceste jocuri au loc o dati la patra ani. “esse a Firs Sporturile olimpice Stledipnndne de” | 1900 Ft a vin Adlets fos dintotdeauna marea 198 Lond aes axraticlimpie ins ae spores, Salemi npcnl__ | 72 Sin recur inocul, gimnastica gi sirituril, au ope srey audiengeuriay la eleviziune.Jocurile de Medalile 2 Ee ads Estepeturaa | echipd, precum fotbalal si hocheial, sune 1932 Lan Angele, SUA Jace npc” | i acestea foarte popular Jocuri au fost ape Nas Gases pee ‘nganigace iil pentru amator inst ie _ astizlete pemisyiprofsiontlorsa, cinpcwepinecendiice | 196 an partici. ponent He eee 1968 Mess Cay le Pierre de Coubertin SCnhentscsem 1976 Mone, Caras vent 960 hose URS | Olinpee mae et {t94 Contr Opi arcite (A09 936 Nis SUR tna seme Bos Aa mat pm citi Olimpiadele de iarnat Primele Olimpiade de ind sau desfiqurat a Incl olinpce Chamonix; in Fang, in 1924 Patinajl a fone | bare Cd ws . inclus im programul anulusi 1908, iar hocheiul ee tae pe gheagl in 1920. Olimpiadele de arma s-au Corganizat ia acelagi an cu olimpiada principals pina in 1992, insi din 1994, clnd sau Aesfigurat la Lillchammer, Norvegis s¢ Probele peelings ep Jocurile Paralimpice Ime dep ocunleOlimpc pom aon wes amie dent | rag Bele sel sce ‘organizcaz’ la jumitateapecioadet dintre olimpiadele de vari, alte invest pail aice | locuti ea gi Jocurile Olimpice principale. oe Mhochl Pecspa eres | Sune organizate o dati la patra ani Spi 7 gor Sshfondsctapinsctusde | incepind din 1960. Dr. Ludwig prc ca ral pe ceicn dial, deoarece La Bloc merodi de estimene penta sold moa inp elude Doiles Risbot Mondial Bema Fours Gousastica Inor gt, Stonr —Sromrumi — Sromtunt 509,Incepeeurt ‘Any lee 9a 10k np dep en btesiee pas Seale cpa UNUL DINTRE CEI MAI IMPORTANTI pionieri JOHNSON, amy y ai aviatici, Amy Johnson, a aratat ca femeile pot a = reusi intr-o lume a birbagilor. In 1929, cand a invatat si piloteze un avion, Amy Johnson a devenit una dintre primele femei-pilot din lume. Instructorul su de zbor i-a spus c& nu va fi luatd in serios ca pilot decat daca va face ceva iegit din comun, cum ar fi si zboare pana in Australia, Astfel, in aprilic 1930, apornit iner-un zbor de 19 zile in jurul lumii. fn ciuda vremii pottivnice, a problemelor mecanice sia aterizarilor foryate, a ajuns in Australia si, mai mult decat atat, a intrat in Cartea Recordurilor: pentru acest zbor si pentru multe altele, este cunoscuti ca unul dintre cei mai mari aviatori din toate timputile. Pepa Et pce eaten tela. ven dj ciplrma de hipamene Zborul catre Australia pte Any Joson a parr ei 16,000 kn dine Londra Awers tn I seeing Darwin p24 apis 1530, drama neot secre in ng Sloe prin fran’ de nap ol trigpual edergeiire geet ‘Eromarepasc din ‘lees eat fepuniee arene Cnc Ay pow ie Cons a ‘my Jason ile pemuae dealin ‘cau preci pee ‘Mal: pemrc, incl din wom meng in fal Sa ove dons Ue pre "eon sf cex ma pecs dearest =a Ehipmnet pene rier penta oboe col Mai tarziu Mareleabor a ficur din Amy Johnson 0 personaliate de talie mondial. Ziarul brita- nic Daily Mail -a dat 10.000 delite stevie pentru a pleca inee-un eueneu publiciar, pe parcursl ciruia a gnu multe discursui sia pirat Cisnicia i Joker 9 scx empl Joes tomawmnte Saves 1g peailoncpeest clnvsce despre eg clicoria Secor as sein cons precum pices a bono, depot: nero ‘opl pie, fa sere cho impr pd eg Ie dot ‘harond va inch cond, Jhon « Fes Arnoronrent esos ia diploma denier Anglin stun nou rend ered ln Cape Town Disparigin atthe knoe snp ae penis aes Sale Ang aime 9 ise gs Gogo mind mien els tc science Te ‘SPB Prrvonansa wee BhKING, MARTIN LUTHER Martin Luther Ki a aceea, a condus multe marguri, adur prin asasinarea sa, in 1968. Migcarea pentru drepturi civile Conform Conititutci, americanii de culoare aveau accleasi drepeuri si cella, da, in mule state din sud, erau eraayi ca find cetgent de mana a doua, Legile loeale care guvernau fecare set nu le beeiteus vorez a see a col mae, Neg Separati (segregatie) de albi, find obliga si suporce rr felul de ‘umilinge, de exemplu 8 ocupe anumite locus fp aurobuze. Procestele acestora au dus la formarea anemic pene dep ce in anii"50 60. King a devenie ‘conducitorul caismatie de care avea Ievoie aceasta mire ein ged Shu pens foegliets Sse apt Malcolm X ears tebe deme Numer ceteidecabue | Peedi fohn Keane Sfisthacstmian IN INDELUNGATA LUPTA a americanilor de culoare pentru egalicate in drepruri cu albii sa evidentiat ng, Pastor al Bisericii Baptiste, sta.a dus o viagi marcati de religie. El vedea protestele fir’ violengi ca find singura modalitate de a obrine schimba-rea ji, de ri si campanii pentru obrinerea dreptului la vor. King era un orator desivarsit, cuvintele sale insufland speranti milioanelor de ascultatori, spulberaca Inceputuri Marcin Luther King Jrs-a niscut in Atlanta, Georgia, in sudul SUA, pe 15, ianarie 1929, Tatil iu era un preot baptist respect, care ia insufla alt dloinga de a uema, studiind teologia. King g-a lat doceoratul in tcologic in 1955, Tle darn pot d Gn Giada Neral pete pon dd pcr »Am un vis” Feat age 19 King er age ee Ss SET re Stoo aan setters Inchisoares Birmingham ‘oningrie Sencar mice Manrin LUTHER KING 1951 Prime disor de Kon Teno ‘hs Nocamars Abbr Asasinarea a ot ce vig Ki Ak dapoee dence ince slides de cleus 1B6A x cond rl Nob DDagervaiie Sexavaciswut Socurrayea Srarete uyin m4KUBLAI HAN Kustat Han a fost unul dintre cei mai puternici conducitori din istorie. Find in fruntea Imperiului Mongol, acesta a risturnat purernica dinastie Song, din sudul Chinei, punand, peneru prima data, China sub stapanire seraina. Sub conducerea sa, aceasta fara a prosperat si a dezvoltat relariile comerciale cu Europa si cu restul Asiei. La momentul mortii sale, in 1294, Kublai Han isi merita cu adevarat titlul de Mare Han, cel mai mare dintre capeteniile mongole. Kamikaze Cuceririle "enc caren (Cea mai mare realiare a lui Kublai Han a fosecucerirea Chine. Cand a devenit Mare Han, in 1260, mongol controlau doar 0 parte din China, cea dela nordul Fhuviului Galben. Dupi aproape dou deceni de abo), Kublai a cucerit Imperil Song din sud, preluand controlul asupraintreit ci pind in 1279. Mongol au condus China pind cind au fost alungas, in 1368. ‘Shon japon ab Sit sper Wh ges Keb Han “Telecomunicaile Dinastia Yuan obi Hans de Mongo ca sini sceepean deca na are pars t Chincl Kebhe a iran odin Vaor=sinse comer ilseirind constringerle splice spr negro car a pc fa ae cosa imps mule mis pnt bunds Adin poate cel ma mnpotane er, conser nov cpt a Cambalue, canon asta ub num de Being dope se | ext cae a ad at | | Marco Poto Si}acluwstimchm | Artee Ss Amma a setecbene Indra espe ‘mi Yn ‘Slicrasn ofc Infloioar caveat ‘Sropendor poms | perc ou ese dspre Sahepee Gin ee Tepe is Sstpinirea acetoraafort Ferd ees albe oc yams Sorelle ln simp (pth wl onal ger ‘vic dc pope eps Mong (sescrolr real Dram Mad Aine ops Chins au eae secre nrg egos in Aabetatines aepepcad eerie Xanadu Sac Coleridge: Keble Kee cain, Expronanea le Hn ci nn Pale ain ore Shane ss) Peal de ‘Vil, Sd Cale We take wt Fe oe Oo Ge Ct ts Manuscrina pcm at Encepucusi LAN Han sepa condadtonah sng ing ian scin S.A demas atone ee Sic sh mate Monga deen han, Mange tit in L299 cds pet ape pon eran eR "es Keka cap arin 120 ‘rmacs li Kolal Han, bree! ‘ead cipet, Asia de Sud-Est Ieee nc, on 1257 292 free mongle alate sub conde kab al Thala gm ‘Meinl indonesian oe 12329 1291 Deg mong mm coc de ap sol Arcisenea direc omeell enon rb deen Schimnbisile sociale chins a ecko dine Arcade on Secad cums Gosh pe mere eran ipa din Celene pe chi rec nr Gn og pe Kal (Gantetees foxes mone de bet, | Kuntar Han hi ib a 57 Frcs meng Arar (oil Veal on 1275-1895 Mico io sepsis cra hee 27 all alae cai pe Ge Chia cmd dari rng ver Iuerenton Oxanrr 51LACURI ee ee aerial care aceata se formes, ai mati lacuri par af cee formate prin laciagiune, precum Marie Lacuri din America de Nord, sau prin migcii ale O CINCIME DIN APA DULCE a lumii se gaseste in lacuri- mari bazine de api aflate pe uscat. O mic: parte din aceasta apa provine din precipitatii, ins scoargei terestre, precum lacul Baikal din ajoritatea lacurilor sunt alimentate de rduri. Unele | Sie eurite ata lacuri pierd apa priner-o gura de ru, iaraltcle, precum isle Sta per sens on oa, lacul Eyre, din Australia, prin evaporare, care face ca acesta si devin’ < Few peg rat. Din punct de vedere geologic, lacurile sunt forme efemere, durind (a) cel mule céteva sute de mii de ani, Lacul Baikal, din Siberia, este una dintre putinele exceptii, deoarece are deja 25 de milioane de ani. Lacurile sunt foarte utile deoarece stocheazi apa porabila, genereazi curent clec- | Lcunle deeroriane gc (Ghyll nr de tric si furnizeaza apa pentru irigarea culturilor. U" fi prin corionea pete o Preset phe ee cpt Leceriidal nav ariel dn ioe Viaga unui lac Doar citevalacur at supravieguie multe milioane de ani; majoritatea au o duratt de citeva mi de an. In cele din toe cecum oc uri, ele se colmaceaz’ cu Gib pace esipeciets cetaeiee drm |caldteieraeyieen a tevapord din cazalipel de eee arate precipita Mlapiile bali Seaargian {urbarle sane uncoririmayfele Me og Sh icc ut mae ‘unorlacuri vechi, pline de mil si | Rf seeder gc po populate de vegeeatie. LG neta | ee 3 ee Ofetistontte Va ejnae Sealant | sae - ‘unl aap Fermi ance {ken iene prcum Cay Lancer navn | Te din Gago SUA Laem poten: ‘on cdr cage ‘ iyemendapt eekaal leas, ere Ol Mies ‘se una er dela deca la guna de este frma aoe aie dit sat pp adic br apt pig male Vegeta ice croatia ‘alias Lacurile wectonice 4 ose ds naj baa ta laa (ma ‘connec scar ine pac ecnie) e teapot Nida Mie Poe Soeeh coat Lasfemat cares centr perma, ale deeen ss nie feces, ipl sample lane pan tpi pe a pve lipo Epc forty cola Cele mai mari PeShS TESS tneneatte lacuri ale lumii (Cel mai mare lac din lume esteatitde intins inci Mars poate fi considerat mare ~ Sap somple Marea Caspicd, din Asia, Sownnd sat ste Meandrs Meat ‘scene su mares an sn bane de ‘Aceasta se intinde pe o suprafaga de 370,980 kam? Cel mai adine lac este Lael jy 7 hipecblcas gua devaneres Rt Baikal, din Siberia, <0 ons ow ‘iui forces pa adineime de 17 eco = ac demandeLANTURI st RETELE TROFICE Se hhranire. Pe masura ce plantele si animalele i zA. 4 : Vieyrie pirensr21or specidin eadral ; faunei sunt legate intre ele prin procesul de me si sunt mancate de altel, energia si substangele nutritive reyinuce in fesuturile lor sunt transmise mai departe intr-un lang. Aceste languri trofice se intersecteaza unele cu celelalte, iar circuitul diferive din cadrul unei echilibru este tulburat, poate jac see rezultat se numeste reyea trofici. sun | comunitagi este echilibrat in afecta intreaga reyea. | Numirul de animale gi plante ae mod natural. Daci acest or Refele trofice Intrun lang erofic simp o planes este rmancatk de un erbivor (un animal care se hrmeste cu plance), care la rindlsiu este = 4. j at de un earnivor (un animal care se = t hednete cn catne). In nacurd langurle rofice sune de obicei mai lungi deci aie si se Eerment de ceie conecteaz4 eu alte lanfur, formand o ree Sigerie din accasi diagrama arate plantele gp Descompunioct & ree minal pens ipl janie Ei iacinesietatls ie Tax pow cate consttuie hrana int-o swvand african tipica sunt mincate de animale care, la rindul lx eprint han pen alt vara de Sonia Praditoral de viet | scoafang ttc ene | Sey patton | Seectdan fev eines he Elena Piramidele trofice Ecologigi nivel tofic. Aces niveluti por f reprezentate ca 0 pe caro acumleazs din hrana peneu acrete. De ssemenesacesea floes nel pentru ae mica, ase nmi, ae hein i pentr a sepa de dani, eca ce ddemonstreaza el fccare nivel ofc va f ma putin | Se ram energie disponibila pentru niveul urmitor. Spel rice neces cmd rr = capt pe pine fet ot ono emai semenpummn, "a nevi dec ide cocoa mba ‘Consumatori primari Sone decane de chimp ian Gi poe Poorer eg Enea Sua nuns mae de olde ices powssanyecioreene Productoriprimari Energia me Ene acrordce Sabo eerie 1 ‘ror roca Amica, WS ANIMALE Evencin Fauya ripen 314 Producitori Inco plan nt ume pres Ince lana ote sind vega seul pena proce rans in sehen re rnumescfccare sada din cadrul unui lang tofle piramida. Animalelefolosese cea mai mare parte a energel Ul =e Cath deaps more ine Gamat Temi Prenat da Contato Mh ar acnes Dring mmadhyeck ictal populatonsle Secean pope ste! pe i i opi deeming iran dso ac cee ‘cobou apn cade ‘proc pr sn Asch ‘Sie mul nn wap ace Seiten ale Soin pe tic Tulburareaechlibralui Ame ede ere inode din tte iat Portals vege pens co ext un Monin cae a dpe ral A foils Feder poms abel Soeur lem dar eel da ch ‘serminares pce Ie de Forosinriza — HRANA Fauna, exfeelionLASERE st HOLOGRAME ec @ NDA LASER poate tia ofelul a fe de ugor ca un cugit care taie o bucati Ce Laserul este un dispozitiv care genereaza un fascicul de lumina 4é__ extrem de puternic. Cuvintal laser inseamna amplificare a luminii pri RUN stimularea emisici radiayiei (Laser Amplification by Stimulated Emission of Radiation). Toate laserele produc fascicule coerente de lumina. Lumina coerenti este foarte puri, ceea ce inseamna ci toate undele luminoase au aceeasi lungime, sunt sineronizate unele cu celelalte, deplasindu-se toate in aceeagi directie. Lumina laser poate fi folosit’ pentru a crea fotografi tridimensionale numite holograme Theodore Maiman Cum functioneaza laserul 1s nd an Ca wn Partea escngial a unui laser este mediul activ laser. In mediul activ se pompeaza re prodnce micromnde br 960, compaocal 9 energie, de obicei sub form’ de cutent electric sat lumina emisi de un dispozitiv de is Th rnumit cub flash nil mediulu activ absorb energia si emit fawcicule coerente di lumina. Lamina se reflect inate 5 inapoi, inere dow’ o ilinzi, devenind din ceim-ce mai incensi, pind cind iese din una dine oglina (cate refletd doar 4 partial) sub forma unui fascicul laser Teocpalmiee re Laser NAVAG, fs pene ncipionars cx mae vie poder Mediu activ . “ Apertura modifici Medi activ ric atic ccc Aplicagiile laserelor Hologramele sears produce cote ncsipont pe ounparedicer perros trcimensonale (3D), Aes cer one fu ajcorl a dou flu dfert de Juin dingo unda laser. Hologramele au mule wile Divi a Lewd Velo pant da an sie . Holografia ‘8 faite fare Hoga gins | sn Ane Eiecraonict ENrxoi Forocrariz Luwiva MATALE —RAZEX SUNK{LAVOISIER, ANTOINE MARIE ve CHIME LACUSTE s1 GREIERI CUNOSCUTE PENTRU SALTURILE LOR ATLETICE si sunetele ascugite pe cate le scot, licustele verzi si greierii sunt printre cele mai mari si mai deosebite insecte. Cei mai multi sunt zburitori slabi si prefera si se deplaseze mergand sau sirind. Traiese in principal pe piguni si in piduri tropicale, dar unele speci traiesc in desercuri si pesteri, iar altele fara aripi igi fac adaposturi sub pamant. Lacustele verzi tind si fie active in timpul Trisaturile unei licuste verzi Lacuna opal ing cpl oh piel bce orienae in jon Arie aneeanar ang ingrosate rotceash apie poeoare delicate, pe cre ee in ri val pentru: ee Lacustele i folone membre poseroare ngs #puremice pene ster Denveine de pe pisoaee din spate une cate de spl Agi tine ride est tile dar reietiesisepunin miscare dupa lisarea intunericy- ips lui. In multe patti seuine ee lumii, i pocerioare bang Ob co senaere ie ale lumii, pardicul green Pt hoiespntt mae de Spee Minhatierer dite lorse aude pe tor pereirsan Sis Sass timpul nopti Mon Timpanul pe membre Sub gna reer presi ‘ums oma tr ‘nanbrnd wemiitonr va Greieri reir se ascamsina cu Icustele, de care ins diferengiana ctevaeeisitui importantes organcle Salel Fropueede cae ‘ember poseton, erp a tc nen npn Aas ing ecto ae isc Laat ts anditive se afla pe membre, nu pe abdomen, au sxe ueches Datereenenatn dct ancene lung adsea mai lng’ dee compu lo gi peu onan estima edt mit suet fccnd-iaripleunade cea. le En Vinten apie = owas ping ed Scoaligepenaem ew de Fenena era Some Sant Geter Scented Roiurile delicuste | Inmultirea ates Hebi Dap lt rorentinle ele | Yn timpul imperecherii, masculul, plowinedewnpi trope vaieparulomebc prenele smlivonncendcodnt | Hewsel su ger erate femmes rea aes plete Goes eventos | ee cicandmerecnl ie Selim vnc Seerhdeaie a! | cite onal: Apst ca bleep onpcat a Stina” | toniaciarpreepen gamed fable * ee ere eee SKerpind causing | sau eancus de ete 100 de ou ipa a Seba ‘oun poco Oe ca (pomatitary Sind ple ewe degen | Sumor sale poe inpiminesau in eulpinile 1 franade plneslor Mic rime (rian tminiarurt ale paring) vores din este oud, Heese sap de Tadlastnalaneade = ade “lar de net Vi A} = Rok de cern spi Gre eid seal peti. Meare | Apararea arc oe go clare mano sau verte penera 2 fimai ea de obvervat de tlie pellicles aa mem- trek posercare viu color, pecalemigel pera eg Tera duymant Ex ic url ln careaese presi un ‘muy labora, piri ale ‘orp aseranizoar frarecor sa epee “lr pens ind omer pada! Coloratistrluctoare ‘Anne cindscanye ee cae ‘ead dc pacar Dah ‘ourdmpu pececk Steamers mica ciety pomcigeh pae panos Trier cr dpa Cases aban pee pen, dipar nds nee Poskie (Gra de enero a, Auanica vi Son, Faun Sayer SRN Fauna. Anrrovons, Boa G entamerct etic ra ft Nplate peed ties Fre ire bt se membede once dui emi dcimpache produc | Gre aan Sede cree Suc an elie et cil eck me, ‘en shite monet he, Fauna. pxgttaiton mela cinpee fra ole ibeompanee de mune ys decker Licusta CoMUNA DE CAMP Deowne rueuencd Corps Onpisur Oops Rasrioonea Erp Colotatia de averizare Arabs cor Cegorcue yeh ‘brane een po Haas ia jake pane cwomse spend pie Dienst lagna pine 1B eel pin 2 Insecre | bnLASTUNI $1 COLIBRI LASTUNI $1 PASARILE COLIBRI apartin aceluiagi Lastunii grup de pasari, Au picioare micute, aripi in forma de Exit 92 de speci de coasi si zboard foarte bine. Lastunii se hranese ¢ feral oe ont insecte pe care le prind in aer, executand migcari de rotatie Mia in ace License Ja viteze foarte mari. Nu ating pimancul decat foarte rar sisi isin eimpaechert construiesc cuiburile in podurile si cogurile caselor sau in pesteri. ear reer Principala sursi de hrand a pasirilor colibri este nectarul dulce al ‘erica mai peer florilor. Ele zboara din floare in floare si planeaza in dreptul florii in ‘adepuine onl timp ce beau nectarul. In ciuda dimensiunii reduse, pisarile colibri re sunt zgomotoase si curajoase. Adesea au loc lupte pentru cele mai reap timp bune surse de hrina. jemi etre zonele mai calde, Pasirile colibri Exist aproape 300 de speci de pisiri Thombs oda ce colibri, eare nu triese deci in cele dows Americ, Sunt cele mai pricepuce Inoer lee buritoare din humea pasielor Pe Membre lingi zborul normal, ele por si planeze ingen singur loc sau pot si boare inapoi Colibeisl ea coada-rachets me! eg drt cr Cuiburile Giocal pasiilorcolib lastunilor sewn de emer fecha masile eee | pent cubs di lepine de Som | onstrieeadipostari din ie! materiale pe cate le peind cu ioc gheares pe Liscumal de horn care apo fe lipes ali roe LASTUNUL ma ANN TRG: CHAE From isan ,tipage, | Deneranevurt isang io ; efit, [Puteeibaee |LEI $1 ALTE FELINE SALBATICE FELINELE SALBATICE sunt priditori specializati. fsi urmaresc prada, se ndjpustese ‘asupra ci din apropiere si 0 ‘omoara muscandu-i gatul sau capul. Exista 36 de specii de feline silbatice, care variazi de la pisica cu picioare negre de 2,2 kg pina tigrii, jaguarii, eoparzii, irbisul se ntimesc feline silbatice sipor si ragi, spre deosebire de pisicile mai mici, care pot doar si toarca. Multe feline silbatice au fost vanate pana aproape de disparitic, uncle pentru blang, alele pentru Ia tigrul de 280 de kg, Lei cf atacau vitele fermierilor. Lei Lei sane unele dine cele mai puternice camivore. Tiles in special in Affe, dar mai exise un grup restr crea suprvieui in india. Masculdepigec cu apreapeo rime greutateafemellor. Coama masculor se inchide Truloare odie cu view, teen de laarimi a neg. Datorit coamel, masculi par mai oa, impresiondnd femelle intimin vali Sens Tefen Tigri Exist ope tipuri de tgs cate triesc in spatial dllimicar de India, Asia de Sud-Est, Siberia, Manci sila ‘albaicd, mascliajangand bo Iagreabin so grevtare de 280 de hg, Pitderea habitateor si diminuareasurselor de brand au dus Ino scidere simgccare a populate de tig Iepdict copier sme | SSeS er taliten ipo oraroe So sis ea. Tigral siberian este cea mai mare lin rime de 110 em. Trasaturile Dio ca unei feline slbatice Fmd price prs Flinee silbaic au un corp puternic ing pc pani Fagh t colgeeet tt beim ee (Gams) erga pe sealer, a cada pen eine chiral ghee suite # tarhe pecan obese pe oben pect chip spr, A reese foarte une a fault unl e wnt bine dele Dei prose majcoen pula ok finde sbacce arcu donb apie Spruce Spine flab po Mand declare ani Cod hangs (Cher (nex editirs ‘lor ake opr) anomie ineted bere maar Loses suc ‘embed ck bs tind ett tse mr Vinieoarca Ltine cone de mpi unde ela animale cc ie Ainar gions sb Lancto bb ap omkpepeh bere tiemesordn 2p See pe nin debra ede Sn gp delence srg pd pel ena spp cence anlar Mecalesiporee ‘Sep peta cpr eleven pri, Onganizare social Lean anaes cre ri in grup oat din tvs Flehmen fame pl coal se end depron ac Femcletnc lec da sbi fort hates Maca one | Aslee denn uma dine Tee pret ou mod d's pope ‘elma ic ore din prea cineca cy nat ‘Seep gene 10 leds mage sunt ge decree ‘Spine dn prods de, clod ‘pce linge rin ole, i [espe epune en Apo ‘rages ceo co fers lenis emcee ae lon pu pe 8 ep Caml Stay asp ia pd tsb inatare Tignes dak cade ede Teriorile Eaagedecaniar de Fea desi team pps rte a mt eeLeoparzii Leopardi ace mal mips A sad Asin Oren jc, De ape Stowell epi Elin be jor opted ie a pr dar uni a por finely s pe pijunile gi yinuruile Impidurite ale savanlor. Sune ciirStori exceeng, coada Jo lung ajutindwi s-gimengind echilbeul, Dorm, se odihnese urmirese prada de pe crengile «opacilor. Blana or variazi del galben deschis pnd la negru este acoperi cu pete, asgurdnd un «cumullsefiien in amestecl de umbr gt lumind din mediul lor inconjur ne fel di asters 23 pa is any dein pendent Habitat (Cele nai mule feline silbtice rein pir, carson adapeatla condi de vag diverse, cum arf deur, lagi, pguni i mungi, Pisca ni Sipuror. de exempl aiye in degre in tout apa de care are nevoic din prada s. Are per ‘ge gras pele pentma se puta mig rapid pe nispul moale. isles pesca eet in main sla vig vinezescogind pest str din ps Van - ve pp de oe ode peo cared despa poco Be devi. Lenparc ie espa mcrae ei a coh Sea G « per heparzii pi ero apr ra sae tlthegs ernie pith bat Femlele tice de ob sngure suport det inde de oer, intemal eel dor 900.1200 degupesdis out besten rll narra ae Jagr ia pares opt Leut Pisic salbates vee din Americade Coad arta, groasd ‘" pepe eee cei 2 prop sain perech: ia ol ii ‘Drscesstunca inalimea b wresban 08 vod cpedimalses nomena Armics. Aumicape ASIA,#AUNK Cawustay Conseavank Baya, Pau rAmua —PisterFeline salbatice Feline de cimpie Felincle de pidure Pama gn mung ne ce peri ez depose met Teepe rps een cela ‘mela fe bine copa ype deere Marea Beane yesipenpe oy, dips de ciagis Manali perce mejores impulaiincopc,_Oreotliner asol dr poe ‘Sentapes nes ps alten cab, spelenpeipria thle Sel Felinele de dese J ede dpe Sarin Sere Aine An. Zn dure ineTecepust LEONARDO DA VINCI @ & PICTOR, DESENATOR, SCULPTOR, inventator, om de a) stiing3, anatomist, arhitect - Leonardo da Vinci fost 0 i) personalitate foarte inzestrata. S-a nascut in 1452, into A alan Fonce Tels Poe (ean in 166 mu en unde deine sent Aden de perioad in care arta si arhitectura traversau epoca de aura 4 Tir or Renasterii. A devenit celebru ca pictor, pentru operele de arti pe care ae eae le-a realizat la comanda unor protectori bogafi din Italia si, mai tarziu, din Franga. Mintea sa neobositi Fa facut si investigheze fiecare domeniu al sting’ i artelor, inregistrnd in camefelele sale numeroa- sele invengii, ce demonstreaza o fantezic gio intcligenga remarcabile, Artiscul Talentul lui Leonardo era unic, el relizind rnumeroase pictur de ofrumusete 510 “9 Apa este, de departe, cel mai rispandit lichi de pe Pamant. E- 1 ae Meme Meniseul ‘ie mei: ol ‘pelt Lehi (cpr sabe nce parce rca gs pind de pe Frenbestin a Cece ig peice pc ey curbs na Tensiunea de suprafaga Acratiadintre particule unut lichid produce o forsd sau otensiune pe Supraatalchidului,eensiune cite 0 face sie comporte ea 0 “pice” intinsi, Tensiunea de suprafat face ea picieurile sibulele si devinasferice. Mercurul are ine particulele sale forge mule mat puternice deci apa, aga incit are 0 tensiune de suprataga mai mare formese8 picitari mai rorunde. Prseurtdespl ——Pleturhdemercr Punctul de fierbere ninco hi parla se Peer rope legal ie Sie inept former pi ule in oelcel Fecare hid are panera defer Sb nen ier id pst mee ‘Seon ond pate pin forms proce alin Lage ie prsdecp daa emerge pots ‘oc inarcapes use copert epee Puvstnce dretoiead ede Prmccereygedeisowe pelt Proprietigile lichidelor | Ui hl pon In it od ere cages Dvtccoc feos eked cetera pa Us Ichi onde compra decee for dine palm pms ind agen (ib, pae Sale ended alone Sse apropie prea rare Panicle de hid Sree PM i2 | ort gre es hier Fla cats oni MDS ‘topo renee cage. Aca el in Seta ec fir eet ce” ede neg pin rar vc Hoes ‘Apa Ficcare molecu de apa congine dot atomi de hidrogen care fac legituricu un singur arom de Molcla oxigen. Peste punctul de fierbere (100°C), apa se ean ansforma in abut Sub punceul de inghes (0°C), (4.9) apa ao forma sola, numita gheag. Apa dizlva — Hider gyale subseange, precum sara si zahirul, formind co solugi | rtideometeut Giheaga es Detention ake, Nata abt eke iotineebat se ue pouite seer ‘ccm dgweth vomit Sevialampae Ape Olde toned Ae pra tonause disci Irelsts deomee ae fee masa i aceta oe ‘rem dem Gown so deans ‘sade. crr mene Dommemalatanta st Brulee se riick la eee ears ese din sich cindingheus, ae pga iid aman ate ms ag estan ————_ 7 rb Dense Osmoza ll oat e Balele ve — Gand dou solu ca formeaca pe pict. ‘concentra deri sunt as .. chal fire aie f pmsl ( cs siege hid pu BD | Satie fess roe ag te sheared sn rom Pera oper mink pce dng icimone FSU Sint pt tc eo | ‘Spend Becca . | Sa Perens aren ny fn le Zpemvimiminieaicepepes | Alma apt Gens | Seen tee Powovssspon aft nm Fucae Gaze Marente —Qceaur Sour | fomistidivtar oth SRTLIECHTENSTEIN, vex ELVETIA $1 AUSTRIA, LILIECI ‘Trisdeurile liliecilor Avipa unuililia este aeatuia dint-o le care mine a ddegecele alungice ale membrelor antrioare liliecii sunt a doua clasa de simembrele posterioae.Liliecit an corpul mamifere, ca diversitate, dupi wor degee putemice, cw gheas cu rozitoare, Sunt singurele See mamifere care pot si zboare cu adevarat. Soporte pd Numele clasei din care fac parte este cpa fit pi Chiroptera, insemnand ,aripi cu mAini”, Cand wnt — se odihnesc, liliecii ararna cu susul in jos. Majoritatea sunt nocturni. Consuma o hrana variata, pe care o gisesc cu ajutorul mirosului sau vazului, precum liliecii care mananc fructe sau prin folosirea undelor ga sonore, printr-un proces sreminhant numit ecolocatie, precum soleus lilieeii care mananca insecte. "77" Cu APROAPE 1000 de specii, membrane din piel inci ine ee Tipuri de lilieci vit giao Lilicei se impart in dows grupusi sale upoeaes are Megachiroptera sau liliecit mari — care sunt lect care consurma fructe, $i Microchicopera sau lie mich, rsa Stinghiile Pts Hibernarea Incaesistenagiarisust irene deve oleae = ay triimescinecnpreeds, ‘ etn tele au nevoie de locur unde a 3 doarma sss cure a Fenelde aby ioc oe uid loeen fied Sigur peru a : cme dorafe puloe Microiiecit as Ie dent repens Habitatele din copact ec i ah cc coe Llc i tie siete gine opie te ‘rips spre dop fan Ac Lilac eek we tn ii door oma Ecolocatia Cum prinde prada un lilac cu potcoava ) foes mbes | 3 aaa ‘nik emit sere fecren inal Sunol teoqeaed de pe woprafete cum ete de cxempla, cospulunei moli ia iiacal 0 iocalzess,acultindecou cares intoace Oi te tina Laas mie der opr ale capa sri log, pes at err 2 523Hrana Lilleci au o gama largi de surse de hrand, nseete,puind consuma noapee.Lilecii mai mic Lilicei Majoritatea mann sunt pipistello, prind gana precurmliliacul de sear sau Ep hrdnese cu carabus i gindact de bilegar. Uni lilieci prind prizi teresere si cueg insecte de pe frunze, Cei nel fructetrese mai ales la Tropice, unde Lilie carnivori Lites pes ua) Lies din pn Gloag Glos longo) cate se hrinesc cu nectar chan pdb Cresa Ca oate marr, mala oar palin borul emclei gestanee ‘desea, femelele se aduni in ume mare, casi fete pe ramuri Liac MARE cuPOrcoaVA Hantar Banenest CONSERVARE —-HimeNaREA MAMIFERE PESTERLilieci eee ri i feted Sl i gre Arcs . Lia na Ietneeccn ce olen Fete Arp rma din & Laem ol sce pein nce ret = Powe Lic gina din Born Lica de ‘scapes ilies ca mene Gey sling ab) tata ados pe J Rhinopoms micopytham itn pre dein AtaayAs, 2 | rata pope (ies! ‘coud orleans hea rpm dud pce de plage a pa scopy bilinete cto dg a)bile Pndntulat Interne xi pete 4.00 decom lng (pp Je oamen ct worth ae Wn) Po 908 de cone nn pel “de dare Dow pe cornea nod seen eet 106 de uenens coment Fiz CA VORBIM SAU SCRIEM, noi comunicim unii cu ceilalgi cu ajurorul limbajului ~ un siseem in care sunetele sau semnele fac trimitere la obiecte, acyiuni sau idei, Limbajul este unul dinere elementele ce au ficut posibili cvolugia civlizagici noastre. Deoarece oamenii putcau vorbi, au putut si transmit cunostintele. Diferitele forme de limbaj au suferie imbunieigiri de-a lungul timpului si se afla intr-un continu proces de schimbare, pentru a se adapta nevoilor utilizarorilor. Cuvinte noi, precum ,internet’ intr mereu in vocabular, iar gramatica, setul de reguli ale unei limbi, se afla si ea in continua schimbare. Ie RapuesNine Legends lane) pepaghents 160 Familiile Arb 79 as 270 dencificind eleva cuvinte : sau expresisimilare ce e See aoe aparin mai multe limbi, knglea: 400 C1 sin ppatem observa et mule Fenech Alte diner acestea sunt inradive gi provin, ea ——— pean ve Noam Chomsky Simos comun, De Ie gi en exempl limba rst exe Nes Giect ie fare asemaoare cu mule ‘a 5 seit akeliniedns Espa fA Cen Probab ouior actor tone a dope iba noma ae a0 tidal Rs ca 600 den Sani ropes ibe amin fica ening specegoniece ‘Srl nan Siete el mai imporat ib soi pots dn op fre cpl lsrd mel Tint x elntins leecor el declaw apen Decal porrghe qr tans Ea pepe Limb sti a Shinar nt tine pati Vorbirea ‘Nimeni nu sie cum a apiru vorbirea di ‘mormdielie animalelor. Desi oamenii pot Limbajul ropshat dun drop Limbajul erupului sial semnelot lor lose dec 40 De cies some since nas un ices deck da nese pene sora cite Chia acu ee fost ca cual tpg toe i Seale nega propecie Dialecte Dials ees om parcel de ronan aunt Si dn cine ede ake Tieaivatocen Aerie ve cma (odidecl omanes, Belling obi scree fore de Seale tence er pon os nicole were Male mai subeil un ditijorfoloseste bagheta jeoticnaiehnegtantoaa rupli ie ‘Eyal aleve wet ince Imagine, feet a Ines bo sad = -@Rareta Sa kvadacn mieaiirive MM copun s: srrsur erie omc ce i Eovcayie GENETICA SCRIEREA SeMNE SE SocterateaLIMBATULSEMNELOR, eM) + LINCOLN, ANRAHAM vs AMERICA, RAZROIUL CIVIL «LIN AERIENE, ve AERONAVE LINNAEUS, CAROLUS gp CanoLus Linnarus, cunoscu, de asemenea, Zip sisub numele de Carl von Liné, a fost un S22 botanist, doctor si naturalist suedez care a incercat si catalogheze formele de viaga in mod organizat, Pentru acest lucru, a creat un sistem de denumiri stiingifice latineseti care s-a dovedie ate de simplu gi de eficient, incat este folosit $i astizi. Om de stiingi calitor Catto eropene a ja un ol foarte Important in elie ft Linnarst x om Ak ying deoarce tan perms abserve lance animale din numcross babar Din 1742, .calitore in xa mal mare pre \cluzand finucurile arctice, insi a dine bocaic din cel tal ac Forel unde plank din rent oraye ale indepirtate erau cultivate peneru studio jelngilic. Acestea eau ofert o perspectiva formelor de vag de pe Clitoria in Laponia 11752 Lnmacers porno eo de tb in [pons Ace anal de ele mat mporaee ‘senimete din vata fa ciodacondtlor dle din ipa covet egal crea ge publica rer cee ecet ia care ach Fl aon Pale do apo) Acute ct coma ea mre etn dence span le pee ese Acta inertia in 1735, Lnnaets dat Shivers dn Olan Lau” g Aco atm aogier (Siege Cid ‘pain ce plane ‘es itt Physi Caden in eben Cadac pine edn Botanist eas cape uae sepecek vl de pened tal boon, (ded ltl So ccaseteapomsLa inept anor 1750, dupa gedes an Sian stn in Soe a devi tral ie rotesor de medica opel de Beant. fn 1733 a foe pbc trea Species Plantarum (casifeateaplnceles)- Ge dine one cet consi cena impor care ald tle daron fla refrac reed Lentilele janet es pep ops eeu thateril ransparent cate schimbi drei dlepropagare a razlor ce re prin ca prin settee Lent e por flow pent 4 forma imagin ale objctelor. Se por gist in Caer de as viet chelate cape Imiroscoape i proiecoare taps Lene convergente Glitionegat oe cb ins Re iin pe cee prin Calera culm in eee deere el: Ace Suraide \ Prima lala Abus lenilt Far fle nocbel inh Temiad amegentfice fuereade OO Rose nore weep, coment. Reermeropi ‘nila Siremere Sa de Hetlconsergeth "Lenton Repu divergence a, Tomi frre palde nc dere ee Cheleask sho seat Aco pd ene ane ie pr brs ni incorctaraprobemdor de ‘elec pen mop Curoane ENERGIE Last, Engr, ps Hero din Alexandria ima sain compl alot ike eciaiminiveanere ee) ‘laps ea dc Ho sles eantsin geeerrenata ‘isan Ege Heo su (oso sch sem ea iat mde oma iiHee) paws cohen Oglinzile = ach ine ips cae: Rect lumindpalcle ce Idee ooplnds pan orf tecoace leet erght Cal teal onal carb fa unina sise concentreze incr focar $30 81 se imprigtic. Oglinaileconvexe ewes concave pot forma imagini sunt yindicve folosite la multe disporitive. prize care se afl telescoapele gigantice. ind concer remain kame metic Oplinds convert Rate dehomi| pis dein der feccinl le Spinsleomert: | =a ae Pep pet ate fle ts Se Scene pectin in cain pind concat Opinds comes asd de omins se po hh ace ene eri po {Gl Re peice tee regi dese ce ami ‘mia ee lepers cdr wleconcolo: a hind Na bind Ung ng tnd cpt br deans Buide Tiorle ios 15 indo c25000%He Face! Sea emi de ‘oo eles pooes $i5010000 Sneed ope 1864 Janes Cle foroeee Wim Mach Nel 199 reac ital ttc resnet 100000 door {1815 Anguin Fee foisan ace (eothinss chalets Sebel Serle. Enis ert Shed beat Micnoscor Ogun st Razex —‘TetuscorLUNA <7 a Sp - O MINGE DE PIATRA Grr, USCATA, lipsitd de LEN -—— 2 —0 aer side viagi - Luna este cel mai apropiat_ amp @ Oem vecin al Pamantului in spagiu. Luna reprezinti, => ca dimensiuni, un sfert din suprafara troasit Qian Panvintului si este singurul satelie natural al ce mt planetei noastre. Acesta orbiteazi in jurul Pamancului, in Fase Leni ip ce celelalte planete se invart in jurul Soarelui, Este or eee Singur] corp cerese, cu exceptia Pamancului, unde a ajuns omul. on pj din a Suprafata Lunii a Suprafaga Luni ese aleseuita din oct gi praf, De asemenea, ete acoperti cu cratere. Clr Cpr Risjoricatescraterclor sau format acum wed >= 7g mmiltarde de ani, cind Luna a fost, bombardaca de meteorit. Materia provenita din acestecoliziuni a format langur de ‘muni, ar Lva vulcaniet « umplu nme dimeraterele mat mari, Supeaaya Lunia mas practic neschimbats timp de milioane de ani lira prker Soar fangs pe Lan act evs pe Mea Pini ns Pind Mare ‘ipl ices mont nar cndecde +4)" Originea Lunii care este origina Luni. E posbils fi fost atrasi de agravitaia Pamancului sau si se fi ‘Terminator u toca mee cae pe sha aren ‘sr Depe Pain format din materia rimasi cind aluatnastere Pamancul. Cea mai popular score este aceea ci un corp ceresc de marimea lui Marte sa ciocnie de Pimintul tiie ia di ‘rane deat de ged Smeets niger ermal deSea gi {010 K/h tr produce an cre tamer de ee a ale cin locar materia, care a format Luna, Neil Armstrong Aselenizarile Gime ic 20. seeeumslarei=eNl | Doisprezece oament au atetizat re pat Lanes Luna inece 1969 31972, perecind Ec na bonis dec in aa ar Bic, Comune yr Exponanea PAwAwreL Pravers Sganse yt VuLeAN Perey sc SSMRUE PERRIS ‘SigeLUPI si CAINI SALBATICI FAMILIA CANIDE, familia cainilor, este format din ef, aproape 34 de specii, care pot fiimpargite in rei 52702, grupuri mari, Grupul lupoizilor (c f aseminatori lupilor) este format din lupi, sacali coiogi,cAini silbatici si ciini domestic, multe dintre aceste speci vanind in haita. Al doilea grup este format din vulpoizi (cei asemanatori vulpilor) si, implicit, vulpi. Al treilea grup este format din vulpile sud-americane sau vulpile zorro. Canidele sunt in Valpile mare parte carnivore. Mamifere alert si viguroa Esl aprosinaty nou pet evi canidele pot si prinda si si ucida animale la fel de gic snal gna Sm mm mari sau chiar mai mari decit ele. Pot parcurge Elia ge doceaztoelgegeg distange mari firi si oboscasc’, datorie’ picioarelor spel sale find shi Jung silabelor lace, pastrind un ritm sustinue. tod ua Wap fareoe hake Lap Sica sin rap ke Exist dou speci de ap: pl cena gpa og. Tip pl fc adc este o specie pe cale de dsparite.Lupiisuncanimale——enypres pal Lala an ons dal corm sociale care taiese in haite conduse de un mascul gio ima onpranila amply foarte femeli dominanea, Haita ii marcheaz’ limita teritoriului A=” bine deceit cu uring si uel pentew a da de gtite alr haitec& ocupa rind ans aes ps du pl edn ce nae Mejias je i pei Peper lp mer ag clr [air de dl ‘plates plnee 12 sip Cainii salbatici Ciincle silbatic atican, ciinee silbatic asiatc Denesune praca Fd (Ghee) i el dingo wnt cunoncy dept lavas deprinderor : atic care vinezdadesea in hte, pe srsidewatmme | . cn do Froinjstveapc sing att | RAwhvnen Cand ‘VuLPEA Rogie cvorsmprer pinta | Gn teritoriifoare intinse. Lupul cu coama,chincle de tui chinele enor sunt eude indepatate din familia canideior. Cainele enor este timid, solar erate in listarigurile dese, ning psc at inate deren dels | Haat Cae esas hrnindu-se cu fract,insecte ji animale mici. | & In timpul ieriloraspre sta sub pam m. rad Dumard oe via San bie ry Aint Commomzamenren Fauna Fauna Fue Fauna Huexe | Manarrene Reveiaes Sette AMRE A wept OE UR. Dowssiunt Lang sre 110[LUXEMBURG. vs BELGLA $I LUXEMIURG « MACEDONIA. ves STATELE BALCANICE » MADAGASCAR, vei AFRICA SUDICA SICENTRAL Cabin pepicare cumpiicurilor yi vinzitilor, ma- azinele le permit cliengilor si achizigioneze cantitagi mici din produsele de care au nevoie. Acestea se afl la capil unui lang pe care produsele il parcurg, de la producitor pin la consumator, cumparicurile fiind o parte vitaki din economia __Micdliredin Romania oricirei tari. Din punct de vedere istoric, magazincle, precum micclitiile meme ari si bruciriile, aveau in stoc un singur fel de produs. Astizi, cumpiriturile ema. spance neptune use reprezint o afacere uriasi; lanturile de magazine Soe oan generale vind o varietate extraordinari de a pi i mirfuri. Cliengii mai pot cumpara Seer inpet Aee sidin ,magazine online” de pe Interner, bunurile comandate fiind livrate la domicili. Supermarketurile Un upemaser oaeun maguin linen co sone, vals ued in TG In Manpis esnence SUA Lnencaca Sieclomlt po angen i B37 2 ae erence iy pemudee inter reed Papeete Ro an 0, suerte au jr bare populaein SU tc ropindied noe Bae Centrele comerciale scape, Acer ne aie ig sinanumi gen de mil Primal sade Ue Pas ran in 1865. ale prt in Burp secolu XIXyca rede ce uneau stale din centrol un ora Primal mall mode va deschis ta ge Kansas, SUA, in ani '20. guzinele generale a lines Ambalajle Aimee din specie Pa ran Har in ond eee Renew sn psi Mall-wsile Inbelene irecor penta Codurile de bare Semiso dacratogate big Codeieiciere bee poms: ameerreamsit Shomer 5 seas » en cre Be | oe Si a | A . "Gadictwe Pietele Mallurile ofera posibilitatea de a face ‘cumparaturi comod si iftin, ins le ipsete Savoatea pieglor erdigionae din toath lames, tunde oameni se aduna pentru a vinde si pentru a ‘cumpara tor felul de matfurk eC Pag plvieoare en a ude fade aeseaet fps dsp michel era, Teumbdwtrindepeo [ngficentecen Spaigcaumareae Gls come = : icra: ROMO gover oe ines de vier tren ook een TAT 8MAGELLAN, FERDINAND ot ERDINAND MAGELLAN, un marinar portughez Par inicatebony angajat de Spania, a fost prima persoani care a navigat spre vest, peste ceanele Atlantic si Pacific. “ Spaniolii doreau sa giseasca un drum citre bogatele Insule ale Mirodeniilor (insulele Molucca de astazi), din sud-estul Asiei, care nu erau revendicate de nici o alti. rraghetin Mave nt putere. Degi nu aceasta a fost intentia lui Magellan, unul dinere fn tape vasele sale a continuat cilitoria spre vest, ajungind, in cele din rch omit urmi, in Europa. Prin finalizarea acestei cilitorii remarcabile, Cgeprlatelele cchipajul siu a devenit primul grup de oameni care a navigat in tocol a jurul lumii Circumnavigatia — Rewka {In 1517, Magellan -aprezenear phoaldestnigschst ionic Kasatepeens Qiirodeniloriof Carbs Vial neaeusteeoes jsp 25 dom tlecanndinSerlie la Saya noiembric 1520, intarin seals Pacific gia navigat spre vest se Avia A jn in Piping in 521, andes fore omotie echipsjlr se ox aj taapok in Span in ila eve Indiile Orientale In 1494, Papa Alexandru VI a impacti rritoriul pind atunct nerevendicat al Americi si Asi intre Spania si Poreugalia, Vestal lini desparyitoare cra revendicat de Spania, ia esl forma tcrtorial revendicat de Portugalia. Cx toate acestea,Insulele Molucea, din Indie Orientale, au rimas nerevendicat Perera jnge lacs nue —_—_—— Magellan a fost nevoie si ee tress Pacifica Magen a — dat oceanului acest nume - uni demmcepl e FexpiNanp Maceiian Adana! zuciumat ay Moares ui Magellan [dard Ge 52, Magan Filipin. La Mactan, pe nal cute M ne $d tnd eee hil i 152 Fomor a Fi 11 Seb comands ui Dl Caos Exptonanca HATE Seana,“MAGNETISM St. ‘Maite iilor de chp magne peor plone mi Mantnantt oiostati busole Eaemeciamce : ; trl pte Line oe pais magnetice pentru a se orienta pe p Aaa Pils aie terres cag Domioenae oceanele lumii, acum mai bine de 1.000 quuichonplledik — 27ghe"" Seat de ani, insi adevirata natura (pecal impali mages) ‘magnetismului a ridicat semne de , : inerebare multe secole de-a randul, Forgele magnetice Magnetismul este proprietatea unor , Soaint teclopeiycectoben | cotpuri de a atrage metale Polit dite (oma nord ell od) se feroase. Zona din jurul & atrag, Poli similar se resping, | magnetului, unde actioneaza fora magnetica, se numeste camp magnetic. Poalnrd emp en ol mz Ea Are mags Pad el Po ad | magnee giganec, cu cimp magnetics : = a | doi poli magnerici. Acest poli se Pamantul-magnet Pamala acioneaa cx lsesc in aproplerea Polat Sud gi /@ Respingere mapneich Polilu Nod geografkci, Magntsmal g “Teen! Maghr Pimantulai ete genera, probabil de ? vet ge sqewknbleadeeeds een mn pri or are Bala - = Searmpes nm Ri Soomucmsigeinewrcrc2,. Materialele magnetice ‘emporar su permanent, Despre aceste materiale se spune ci se dal magic ‘campo | magnetizeazi bal Neda ora Magnetismul in spagiu Campa magnetic a Pardue nine ord pe mel multe 60.000 Ln sata. Pe aos Ting faa ct secteae cic dpe = suprafqs Pimdntuli, magnetism @y Peete! sere pare nec = = Se Sous celal nese sbcmull ee — ieee, Se ‘Unul diner plonsel seadiulas See epee etna, eye se nag aot Wi eeren a Law apse dee gal in mans ‘Aucora Protsbersnjeolae | Inducta magnetic Execracrrare — ELECTROMAGNETISM. PAwANToL — RazexMAHOMED lk © pentru a fi profet, Acesta a atras mulfi discipoli, religi credinga s-a raspandit rapid. Pana la momentul mortii sale, in 632, islamismul fusese adoptat pe tot cuprinsul peninsulei arabe. Un secol mai tarziu, religia islamic’ era practicati de la Oceanul Adantic, in vest, pani la granigele Indie, in est, influengind viata a milioane de oameni. Inger arid Revelatia In jurul anului 610, Mahomed a renungat Inaetvitate sa de negustor sa urea in mmungi de la nord de Mecea pentru a medita, Into pester, pe muncele Hira, a avut un vis, prin care ie spunea ca sexe sles de Duranczcu pent af profecul adevitatt eligi. Copies Caran \ pepe Sintec Sp aoe Teal nba mie Ra In ant 620, MAHOMED, un negustor din Medina, Arabia, a devenit profetul unei noi , islamismul. Adeprii acesteia cred ci Mahomed a fost ales de Dumnezeu iar Corsa Midhemed sie ence Inada trvie ers ae tcl Con Moca ‘eet est comie cist co Aap com tafe Pte Nasheed Conanal cart Aine cle mace ieee tnt oar feamemarropet ance foreman co cage ‘ee Mann eo Tis ab vere rl majored ‘Neer I Mahomed Incepucul victi Mec din vel Abita ‘Previn anil $700 A sims fan peta np dep mere finest mat de boc sn pot dea Ab Tab, concer dara in ajar vine de? de homed nce irene pene tree into pei ab Anil one nde diel ripe losin Misianea Ind he Make andere de ingore Gel edie ele ena pen gr Dumnees neva Dish Pri regal ses auf ae por 9 ‘ete devi pet pacer ee Mahomed anya sa deren sh pene oe Hegira In Mecca, Mahomed a conver cra locuitoi ga flew mal duymani In 622, impreund ch aproape 70 de adepapleeat dln Mca ga mua la nord, fn oapl mai ‘ospitaller, Medina, Clroria sa ste ‘cunoscut ea Hegira (Fuga. Medina Primes Mahone in Netcast fare did ‘eessda Secs Autre ‘el aii oa 8 inne pina ‘rola meet De esc nae Spl Sh vinenn rl ‘lpn ‘Cu faa spre Mocca Bete ent din Nein inept nese faye Mec empel tugatenk Mord de Sent moet Nix ume ae, count mor ide ‘Trey exes afi Noes. Siti canca pine Lupta n timp ces gsca in Medina, Mahomed dep si atacaregulat caravane de negustor care ‘Moartes li Mahomed. Daphnia pli Nex Mahomed mart a ine 62, Medi nde fit Ingep Camara Abe Beet homie pepo lane Aeon tena eos 62570 Se sea Mec in Aris Soi dee SP Score ou Kha idk hope vencau cee yi de a Mecca, 1625, o lupe crancens inte Mahomed yi fort. armati din Mecea soldat cut victoria primal, ces ce a conferie acest noi eligi lan mare prestigis in tout umes araba. Amica, redareaoragului Mecea 129 Mahomed arom le a Mec 4 ‘comer mulls lam Inst tp, inane tundmant esacinntor Oncnl Mio pa Kang tps bel mame, Mah cord de pron pr cue Mec, pret ir pe Dear tegen fe cond de Mahomed Hakpg As WBtic sti i pel ee ses predic naak res (2 Peck din Mesa spe Medi 4 Ade ing smc din Maser ina de Bad (5 Lope cuenta Ud tego eae dn Men Waseca Mewes coe eal 1 Moola ding Mosewer Rei Scmrmmra — Soaxta, salMAICA TEREZA a INTR-UNUL DINTRE CELE MAI SARACE orase din Tal sam prosper ode lume — Calcutta, India ~ 0 femeie din Europa si-a : devorat viata ajutoririi celor saraci si nevoiasi. Maica ‘Tereza, o cilugitita de origine macedoncana, a condus ome »Misionarcle Carititi’, un ordin international religios dedicat pea celor ce aveau mare nevoie de ajutor. Cdnd ordinul a primie pe prima data susti \erea Bisericii Catolice, in 1950, misionarele aveau pugine resurse. Insi astizi, datorita contributiei Maicii Tereza, banii vin de la donatori din toata lumea gi sunt folositi pentru a alina suferinga si siricia celor care nu se pot ajuta singuri. Fapescntadiees se Misionarele Carititii dr gjta peel irc. A ining “Misionardle Cag” pena a muck de Mais Tees Educatia Ta iBank Agena nr ncn odin ele de fs La depunereajrimama In 937 al de Teen, dup Tea dn Lies scat Sirah Bolnavit eden preninden. aque suring elo bola bait seascape ne nal Enellpdin Cau Alsons np dean Cala ee ani niga ool pes Extinderea Trepta, misionarele erescut ca numir i influent Organizagia sa extins pe tericoriul Indie, arin 1963.2 lnceput si cuprinda si bai In 1965 s-a deschis in Venezuela, Ai peste 4,000 de edlugirge 40,000 de lai care lucreazi pentru »Misionarele Clinica ambulacorie Cari fn tart humea, ecco stipes a cm Nee eres rie laiairal Mascon Misionarcle au si proprivl iar, numic Pk il (O singued nim), care e face publici Cregri sw Inom isp, MANAsTIME — Mapicina Reuicn, Serra