Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i

Dezvoltare Rural

REFERAT
TEMA 1 : Simbiozele cu microorganismele

diazotrofe.
Materia: Microbiologie
PROFESOR: CIOCOIU EMILIA

NTOCMIT DE: DRENEA

ALEXANDRU TEFNEL
SPECIALIZAREA: IMAPA
1

GRUPA : 8115

1. Introducere si definitie
Microorganismele sunt sisteme biologice cu organizare complexa si

capacitate specifica si independenta de replicare.In prezenta nutrientilor

specifici sunt capabile sa isi sintetizeze toate componentele organice
biogene, i s foloseasc energia rezultata din biodegradrile enzimatice si
sa isi asigure toate necesitatile fiziologice : cretere, dezvoltare, multiplicare,
respiraie, micare.Activitatea biologic este normal si continu numai n
prezena nutrienilor specifici pentru simbiozele celularesi asigurarea
energiei necesare tuturor proceselor vitale.
Metabolismult microorganismelor reprezint multitudinea de reacii
biochimice ce au loc in sistemul biologic respective, prin care nutrienii
preluai din mediu sunt prelucrai n substae biogene proprii, energies i
metabolite. Metabolizarea nutrienilor asigura energia necesara pentru
biosinteza, biodegradare, transport, crestere, mobilitate, miscare, respiratie
si multiplicare. Ca si alte sisteme biologice si microorganismele au nevoie de
toate elementele biogene(macroelemente,microelemente,factori de
crestere,etc).La microorgansime au fost descries diferite tipuri de nutritie in
functie de compozitia chimica a nutrientilor,natura surselor de carbon si azot
si natura energiei utilizate in metabolizarea substantelor nutritive.
Ca si definite generala, putem spune ca simbiozele reprezinta existent
simultana a doua sau mai multe microorganisme, care traiesc si se dezvolta
in aceleasi conditii de mediu. Pintr-o influenta reciproca, ele se transforma si
dobandesc proprietati noi. De regula, existent reparata a unuia din simbioti
nu este posibila. Simbioza este atat prezenta in lumea plantelor cat si in
lumea animalelor.
Ca si alte sisteme biologice, microorganismele au nevoie de toate elementele
biogene: microelemente, macroelemente, factori de crestere etc. La
microorganism au fost descrise diferite tipuri de nutritive in functie de
compozitia chimica a nutrientilor, natura, surselor de carbon si azot si natura
energiei utilizate in metabolizarea substantelor nutritive. Dupa natura
chimica a nutrientilor se disting doua tipuri de nutritie : Litorotrofia si
Organotrofia.

2.

Simbioza-Conceptul de simbioza defineste viatia impreuna a unor

organisme diferite, indiferent daca asocierea lor are efect benefic sau daunator
asupra unuia sau ambilor parteneri. In sens strict, termenul de simbioza denota o
convietuire de lunga durata, in cursul careia doua sau mai multe specii diferite
traiesc in relatii spatiiale directe, beneficiind reciproc din interactiunile lor. Termenul
de simbioza corespunde conceptului de mutualism. Unele simbioze sunt
determinate de interrelatia dintre doua microorganisme sau intre un microorganism
si un un macroorganism.

In functie de localizarea microorganismelor simbionte se disting :

ECTOSIMBIOZE - microorganismele raman in afara celulelor si tesuturilor gazdei
(bacteriile inclavate in teaca gelatinoasa a cianobacteriilor, pe suprafata
frunzelor, in cavitatile corpului etc.
ENDOSIMBIOZE (endocitobioze), cele in care microorganismul simbiont este
localizat in celulele si /sau tesuturile gazdei, in general un organism mai mare.

In functie de gradul de dependenta se disting:

SIMBIOZE FACULTATIVE. Cei doi parteneri pot exista in natura, liberi sau
asociati. De exemplu, in prezenta unor cantitati adecvate de azot anorganic,
bacteriile din g. Rhizobium si plantele leguminoase se pot dezvolta separat. De
asemenea, fungii din licheni pot fi cultivati in vitro.
simbioze ecologic obligate - de exemplu, bacteriile si protozoarele din rumen
care asigura degradarea celulozei la compusi intermediari accesibili gazdei.
simbioze efectiv obligate (ereditare), in care cei doi parteneri nu au existenta
libera in natura si nu pot creste independent in vitro. Este cazul unor
nevertebrate marine acre au nevoie absoluta de alge endosimbiote.

In functie de natura relatiei se disting:

simbioze mutualiste - adaptarea ambelor organisme este superioara cand traiesc

impreuna, comparativ cu existenta lor separata.

simbioze parazitare - unul dintre parteneri este mai adaptat in asociatie, decat
atunci cand traieste separat.

Microorganismele impreuna cu celelate organisme determina modificari profunde si

transformari permanente ale materiei organice prin care se manifesta fertilitatea si
accesibilitatea nutrientilor pentru plante. In conditii de sol se manifesta efectul de
rizosfera determinat de prezenta complexului mucigelic, cu rol stimulator pentru
microorganisme. Compozitia chimica a exudatului radicular este complexa si cuprinde o
serie de substante precum : glucide(glucoza, fructoza, xiloza, maltoaza, zaharoza)
aminoacizi (alamina,glicocol,cisteina, leucina), acizi organici(acetic, citric, fumaric
butyric) vitamine (biotina, acid pantoteic, tiamina).
Plantele cu micorize contin o cantitate dubla de fosfat comparative cu cele fara
micorioza iar cantitatea de fosfor este de 20 de ori mai mare. Plantele in soluri normale
cresc mai repede, sunt mai verzi, au o fructificare mai abundenta. Numeroase micorize
produc o serie de vitamine cum sunt tinina, biotina, acid indolil acetic, degradeaza
pesticide si numeroase substante organice si anorganice in exces. Micorizele din
rizosfera pot exercita si unele efecte negative asupra plantelor.
Populatiile numeroase di microorganisme din rizosfera pot produce carente de micro
sau macro elemente ca urmare a imobiliarii in propriile cellule sau prin procese de
biodegradare.

3 Simbiozele asociative cu microorganismele

diazotrofe in rizosfera.
Rizocenozolele sunt asocieri simbiotice intre diferite microorganism diazotrofe libere si
unele specii de plante. In rizosfera diferitelor plante microorganismele heterotrofe
fixatoare de azot gasesc substantele organice necesare ca surse de carbon si oxigen.

Exemple:

Planta gazda

Microorganismul diazotrof

1.Cyonodon dactylon

Azospirillum lipoferum

2.Digitaria decumbens

Azospirillum lipoferum

3.Hordeum vulgare

Azotobacter

4.Ortyza sativa

Achromobacter

5.Panicum maximum

Bacillus polymyxa,Derxia,Azotobacter

6.Poa pratensis

Klebsiella pneumoniae

7. Paspalum notatum var. botatais

8. Penninsetum purpureum

9. Saccharum officinarum

Azotobacter paspali
Azospirilium lipoferum, Azotobacter,Bacillus
polymyxa, Derxia, Enterobacter,Klebsiella
Azospirillum, Azotobacter, Bacillus,Beijerinckia,
Derxia, Enterobacter,Klebsiella, Vibrio

10. Setaria sphacelata

Azospirillum

11. Spartina alterniflora

Campylobacter

13. Zea Mays

Azospirillum lipoferum, Bacillus macerans,

13. Triticum aestivum

Azospirillum brasilense, Bacillus polymyxa

La unele plante asociatia este de tip ectorizosferica prin faptul ca bacteriile

fixatoare sunt la suprafata radacinilor, iar anumite momente apar asociatii
de tip endorizosferic, in care bacteriile diazotrofe strapung epiderma
radiculara si se localizeaza in tesuturile corticale si vasculare.
In aceste riocenoze bacteriile diazotrofe produc fitohormoni din categoria
citokininelor, fapt ce determina aparitia unui numar mare sporit de perisori
radiculari( care favorizeaza si intensifica preluare nutrientilor din sol). In
simbiozele asociative cu microorganismele diazotrofe in rizosfera,
metabolismul se intensifica, plantele au o crestere si o dezvoltare mai
buna.

4.

Simbiozele asociative cu microorganismele diazotrofe

in fitosfera

Filocenozele sunt asocieri simbiotice intre unele microorganisme diazotrofe si unele

specii de plante. Atat fitosfera cat si fitoplasmul contin numeroase microorganisme
fixatoare de azot. Ele adera pe suprafata plantei prin substantele mucoide pe care le
produc si le au la suprafata externa a celulelor lor.
Astfel pe planta gazda Eichormia crassipes, pe frunze, se dezvolta bacteria diazotrofa
Azobacter chroococcum, pe frunzele plantei Larix sp. s-a gasit bacteria diazotrofa
Klebssiella, pe fitoplanul plantei Picea Abies este prezenta bacteria diazotrofa
Pseudomonas. Apa de gutatie, apa de ploaie,roua pot sulubiliza aminoacizii, glucidele si
sarurile minerale si sa favorizeze atat multiplicarea cat si activitatea productive a
bacteriilor diazotrofe.
Micorizele reprezinta inter-relatii intre radacinile active ale unor plante si fungi specifici.
Aceste inter-relatii dimanice implica saprofitism, usoara patogenitate si simbioza.
Radacinile active ale plantelor colonizate si ciupercile micorizice au un metabolism mai
activ care imbunatateste procesele vitale si se soldeaza cu o productivitate mai buna. In
micorioza partenerii coopereaza prin:
Parteneriat relativ constant
Colonizare normala a tesuturilor radiculare de catre fungi in absenta simptomelor
patologice.
Mentinerea proprietatilor normale ale celulelor radiculare si lipsa leziunilor.

5.

Simbiozele diazotrofe cu cianobacteriile.

Cianobacteriile simbiotice aparin genurilor Anabaena i Nostoc. Acestea formeaz un

numr mare de heterochiti i aprovizioneaz plantele gazd cu NH4,acid
glutamc,glutamat,glutamin i aspargin.Aceste simbioze sunt caracteristice plantelor
din genul Cycadales care formeaz pe lng rdcinile normale i nite rdcini
colaroide ,spre suprafaa solului, asemntoare nodozitilor.La gimonospermele
Encephalartos i Macrozamia,cianobacteriile fixatoare de N2 sunt localizate n spaii
aeriene distincte ,la nivelul nodozitii n cortex.La planta Zamia reidlii
(Cycadales),rdcinile coraloide sunt subterane,iar cianobacteriile (Ansbaena i
Nastoc) intracelulare fixeaz numai N2 i nu mai produc i fotosintez.La aceste
simbioze se estimeaz o cantitate de compui cu azot fiind cuprins ntre 17 kg i 21 kg
N2 /ha/an.
Fixarea N2 atmosferic se realizeaza cu ajutorul herochistilor care sunt celule specializate
si adaptate structural si functional sa creeze conditii necesare. Herochistii sunt celule
6

incapabile de o diviziune, cu peretele celular mai gros, mai mari decat celulele
vegetative si intercalate intre acestea. La cianobacteriile filamentoase(Anabaena si
Nostoc) exista o foarte stransa legatura si comunicare nutritionala intre celulele
vegetative si heterochisti. Celulele vegetative primesc compusii amoniacali si azotici
sintetizati in heterochisti si furnizeaza acestora substante organice reducatoare,
necesare procesului de fixare a N2.

6.

Simbiozele diazotrofe foliare.

Aceste simbioze sunt localizate in filosfera cu formare de nodozitati la nivelul

subepidermic, sau derivate de unele glande secretoare ale frunzelor. Au fost semnalate
la plantele din familia Dioscoriaceae Myoporaceae, Rubiacaea si Verbenaceae.
Microorganismele fixatoare de azot molecular atmosferic sunt diferite si in functie de
planta gazda. Astfel la planta Psychotria nodozitatile au bacteria Klebsiella
Rubinaceum, la Pavetta nodozitatile contin bacteria Mycobacterium Rubinaceum, iar la
planta gazd Ardisia(Myrsinaceae), n nodozit ile foliare este bacteria Phyllobacterium
folicola. n nodozitile foliare se gsete exudatul bacterian i celulele bacteriene. Pe
lng fixarea azotului molecular atmosferic, bacteriile diazotrofe formeaz o serie de
factori de cretere care stimuleaz plantele.

7.

Simbioza dintre cianobacterii i alte sisteme

biologice.

Cele mai rspndite simbioze sunt ntre cianobacterii din genurile

Anabaena,Nostoc,Rivularia,Scytonema,Gloeocapsa,calothrix,Stignema i fungi din
Mastgonycotina,Ascomycotina,Basidiomycotina i Deuteromycotina n formarea
lichenilor cianofilici.n aceast simbioz au luat natere sisteme biologice noi de sine
7

stttoare cu caracteristici i proprieti biologice specifice.Exist i simbioze ntre

cianobacterii i alte sisteme biologice de tipul muchilor (Bryophyta )
,protozoarelor,insectelor i artropodelor cu cianobacterii din genurile
Anabaena,Nostoc,Synechocystis,Chloerogoea,Plectonema,Gleocapsa,Oscillatoria.n
natur sunt foarte rspndite i simbiozele multiple de tipul consorilor sincianotice.Un
astfel de consoriu sincianotic este ntre Trifolium..alexandrinum ,cianobacteria Nostoc
i fixatorul nodular de azot atmosferic molecular Rhizobium leguminosarum biovar
trifolii.

8.

Simbioza cianobacterii-angiosperme.

Asemenea simbioze sunt prezente la peste 25 de specii de plante angiosperme din

genul Gunnera i cianobacteriile diazotrofe din genul din genul Nostoc.Cianobacteriile
formeaz nodoziti n filosfer,la baza frunzelor.Dezvolndu-se endofit cianobacteriile
din genul Nostoc formeaz numeroi heterochiti ,triesc heterotrof i fixeaz azotul
molecular atmosferic.

Bibliografie:
www.scribd.com
www.wikipedia.ro
Manual de Microbiologie ediia a-II-a .Autori:Emilia Ciocoiu,Mali
Manole,Ioan Geamn.