Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
www.dacoromanica.ro
14
Mercuri, 14 Julie.
Dimineatd am vizitat biserica. Am repetat duul nu qi bae.
Din Slnic au plecat astgzi in excursiune 19 persoane, calari,
la Poiana-Sgratg, peste granitg, de unde, la intoarcere, au adus
pe pgrintele venerabil de acolo, longer' Baloiu, venind qi Locotenentul roman dela granita.
Joi, 15 Julie.
Dupg ce am fcut mai multe scrisori, acasg qi pe la prieteni, am repetat bgile din ziva de 13 Iu lie. In aceast zi, intre
3-5 ore, s'a dat de baeti o reprezentatie, in sala de curg, foarte
aplaudati fiind ; iarg sara a fost un bal, in aceia0 sada'.
Vineri, 16 Iulie 1926.
La orele 10 am plecat cu totii din Slanic, pe la Cascada' in sus, ca
sg ne suim pe munte, noi cglari qi bgetii pe jos, ducanduli bagajele in spate, fiindcg locotenentul roman dela granite.", care
venise cu excursionitii, in ziva de 14 Julie, 0 promisese 4 cai,
p entru bagajele bgetilor, nu s'a tinut de cuvant. Pentru bagajele
noastre au fost tocmiti 4 oameni ca s le ducg. in paranga. La
plecarea din Slanic, am fost petrecuti de mai multe persoane,
intre care 0 de d-1 Nistor Ion epitrop la bis. Sf. Ilie din Barlad.
Era ceva curios s mg vdd calare, pe mine, care dela 1871 nu
mg mai suisem pe vre un cal, de atunci de cand mg trantise la
Barlad un cal mare, mai sus de Cotu-Negru 1)
Podurile de pe Sldnic erau stricate, incat noi treceam cglari prin apg.,
0 am mers pang din sus de un al doilea
herestu, de unde am apucat tot la stanga pe muntele
fgcand pang in varf trei popasuri. In ridicarea noastr pe varf admiram intrecerea, de ingltime 0 frumusete a fagilor cu brazii,
cum qi multimele de vgi i de munti, ce se
Cernica,
www.dacoromanica.ro
15
in stanga qi tot la vale ; insa noi, cei calri, ne-am dat pe jos,
ducandu-ne caii de capestre,
16
rmanand cele
fost siliti sa ne baggm cu totii sub acel pod,
doug trasuri ale noastre in drum ; ploaia aceasta ins a stropit
pe aid foarte putin, pentruca greul era mai departe, inaintea
noastr, pela Mogherus. Plecand de aid mai departe, am trecut
pe langa vechea cetate Oituz, ce se aflg pe o coasta de munte
in stanga noastra, cetate pe care o pomeneste Huru in cronica
sa. Mi s'a spus c pe aici a fost vama veche ungureasca, iar
acum, dupa cum am vazut, este la Poiana-Sarata.
Ajungand la Mogherus, pe uncle am vazut ca plouase tare,
ne-am oprit la un han, de am mancat un rasol de pastrav
marisor, ce era prins in iazul dela moara d-lui Popp si ne-1 daduse sa.-1 avem pe drum.
Dela localitatea i hanul amintit, am plecat la deal sau mai
bine zis pe coasta muntelui, spre apus, pentru a ajunge in seara
urmatoare la Bretcu. Drumul mergea in zig-zag, si tocmai pe varful muntelui ne-a apucat o nou ploaie,
de unde am inceput
a merge si noi pe jos. Din varful acestui munte, intre alti
munti i alte vi,
se vede bine valea Harumtegului (Trei Sca-
www.dacoromanica.ro
17
Dupa terminarea slujbei de ad, am mers cu totii la biserica catolica, unde, intrand, am vazut ca. tocmai atunci predic
in ungureste un tank- seminarist catolic din Alba Julia. Dupa.
terminare a venit i preotul, care ne-a invitat a sta in banci, si
apoi s'a dus de s'a invesmantat si a inceput slujba. Un cor de
mai multe voci, acompaniat de orga, a dat raspunsurile. Lume
mull& ca i la biserica romaneasca ortodoxa. Tot atunci aparu
si un preot calugar, care servi liturghia in taina., la altarul de
langa peretele de miazazi a bisericei.
Apoi am mers la parintele Coltofeanu, unde, dupa obisnuita dulceata i apa, am luat masa, fiind acum ora 12112.
Dupa ce ne-am mai repauzat, ne-am dus de am vizitat pe
batranul Coltofeanu, unde ni s'a oferit i o gustare (placinta cu
branza de oi). Apoi am mers la parintele Spiridon Damian, ca.ruia i-am spus complimente din partea lui cuconul Nistor Ioan,
dela balk Sank. Vizita s'a prelungit 'Ana am stat si la mas,
invitati find pentru aceasta Inca de dimineata si pe la 11 ore,
din noapte, ne-am intors la gazda noastra de ne-am odihnit.
In privinta gospodariei, in Bretcu, am observat cea mai
mare regula i ordine : gradinute de verdeturi, livezi de pometuri, suri de pus fanul i ograzile frumos oranduite, cum vazusem de altfel in toate satele dela Poiana Sarata si pang aici.
Dela preotii din Bretcu am aflat c femeile sasoaice protestante i chiar cele catolice, adeseaori alearga la acatistele, paraclisele i alte rugaciuni la preotii ortodoxi, neavand aceste
mangaieri i sprijine duhovnicesti in confesiunile kr.
2
www.dacoromanica.ro