Sunteți pe pagina 1din 5

13

ca qi prin toate orwle pe unde avea s treaca, cte o sum de


bani pentru a-0 cumpra mice le trebuia, cum 0 oHce obiecte
spre amintire.
In Targu-Ocnei eu am cunoscut pe parintele I. Loghin, cu

care am prins prietepg.


Luni, 12 Julie.

In dimineata acestei zile am tocmit la o doamnd un costum


national pentru sotia mea. Pe la 11 ore am dejunat impreund cu
d-nii Popescu, Hergescu 0 Vasiliu, la parintele Iosif Neculau,
iar pe la 12 ore, am plecat cu totii spre Slainic, cu muzica in
frunte si petrecuti pang departe : de primar, de mai multi pro-

fesori 0 de numero0 cetdteni. Mare impresie a fAcut asupra


mea vederea de aproape a muntilor. Pand sd ajungem la Bali,
ni-am scaldat de chteva oH in pardul Slnic.
La Bailie Sldnic am ajuns pe la 8 ore seara, fiind aici intdmpinati de d-1 Doctor Aronovici i de mult public, cu muzica
in frunte. Domnul Doctor pronuntd. la adresa d-lui Popescu
cdteva cuvinte de bund venire, la care d-1 Popescu multume0e
de sentimentcle ce-1 caracterizd i tuturor de primirea ce ni se
face. Taraful de Idutari incepu a comta qi artificii a se da, i
cu un asemenea alai am ajuns la hotelul cel mare. Doctorul
Aronovici dddu bdetilor o masd, in acea saard, dupd care dnqii
dormird in sala cea mare de curd. Eu am gazduit la parintele
Arghir Goaga, preotul Bisericii de aici.
Marti, 13 Julie.
Sculat pe la 4' i 2 ore dimineat am mers la cura No. 3, apoi
la baia No. 2, iard la duq (hidroterapie) pe la orele 3.
Astdzi au venit in excursiune, la Slnic, 5 preoti din Transilvania : Coltofeanu, din Bretcu ; Verza, din Satu-Lung ; Radu
Popeia, din Satu-Lung ; .tefan Manole, din Tarlungeni ; i
Victor Popeia, din Satu-Lung ; dimpreund cu 2 profesori, din Bra-

qov : Ndstasd 0 Bdrsan, cu doi elevi. Li s'a dat o mas d. la


hotel, apoi am fcut cu totii duq ; pe la orele 6, dnii s'au in-

tors peste granita.

www.dacoromanica.ro

14

Mercuri, 14 Julie.
Dimineatd am vizitat biserica. Am repetat duul nu qi bae.
Din Slnic au plecat astgzi in excursiune 19 persoane, calari,
la Poiana-Sgratg, peste granitg, de unde, la intoarcere, au adus
pe pgrintele venerabil de acolo, longer' Baloiu, venind qi Locotenentul roman dela granita.
Joi, 15 Julie.

Dupg ce am fcut mai multe scrisori, acasg qi pe la prieteni, am repetat bgile din ziva de 13 Iu lie. In aceast zi, intre
3-5 ore, s'a dat de baeti o reprezentatie, in sala de curg, foarte
aplaudati fiind ; iarg sara a fost un bal, in aceia0 sada'.
Vineri, 16 Iulie 1926.
La orele 10 am plecat cu totii din Slanic, pe la Cascada' in sus, ca

sg ne suim pe munte, noi cglari qi bgetii pe jos, ducanduli bagajele in spate, fiindcg locotenentul roman dela granite.", care
venise cu excursionitii, in ziva de 14 Julie, 0 promisese 4 cai,
p entru bagajele bgetilor, nu s'a tinut de cuvant. Pentru bagajele
noastre au fost tocmiti 4 oameni ca s le ducg. in paranga. La
plecarea din Slanic, am fost petrecuti de mai multe persoane,
intre care 0 de d-1 Nistor Ion epitrop la bis. Sf. Ilie din Barlad.
Era ceva curios s mg vdd calare, pe mine, care dela 1871 nu
mg mai suisem pe vre un cal, de atunci de cand mg trantise la
Barlad un cal mare, mai sus de Cotu-Negru 1)
Podurile de pe Sldnic erau stricate, incat noi treceam cglari prin apg.,
0 am mers pang din sus de un al doilea
herestu, de unde am apucat tot la stanga pe muntele

fgcand pang in varf trei popasuri. In ridicarea noastr pe varf admiram intrecerea, de ingltime 0 frumusete a fagilor cu brazii,
cum qi multimele de vgi i de munti, ce se
Cernica,

1th-eau mai in apropiere sau in departare. Pe varful acestui munte,

ne-am oprit putin acolo unde, in 1877-78 era un pichet roman,


cgruia i-a dat foc Ungurii. De acolo, ceva mai departe, am a1) Gazda mea, cucoana Sofia, m'a Indemnat sa prind acel cal qi Incalecand sa-1 aduc In ma; pentru ali aduce nite marfa pentru dugheana
Acest cal era strain qi nu a persoanei de la care 11 ceruse. Am suferit cateva zile

www.dacoromanica.ro

15

juns sub un mare arbore, unde ne-am aezat de am mancat,


avand cu noi paine, mezeluri i un ulcior cu vin ro0.1. Elevii aseminea au mancat 0 dupa spusa d-lui Popescu, au dat, acolo
pe inaltime, de un bogat izvor de apa.
In fine, din acel loc am prins a cobori spre miaza-zi, cam

in stanga qi tot la vale ; insa noi, cei calri, ne-am dat pe jos,
ducandu-ne caii de capestre,

de oarece era imposibil a merge

calare pe o coastal de munte aqa de inclinata. In a stare am


ajuns pana devale, de unde nu era departe Poiana-Sarata. Aci
d-1 Popescu a adunat imprejuru-i pe toti baetii 0 li-a pus serios in vedere purtarea 0 tinuta exemplara ce danqii trebue sa
ail* trecand in Transilvania ; cunoscand ca, acei cari se vor
face vinovati, vor fi trimi0 inapoi imediat 0 f gra nici un ban de
cheltuial.

Mai intai ne-am prezentat la vama romana, qi apoi la cea


ungara. De aici, dupa ce am fost cautati in gemandane, ne-am
indreptat spre casa comunala, unde ne-am intalnit cu d-1 G.
Popp, care edea in apropiere, 0 am mers la moara de apa a
d-sale pentru a ne scalda. In acest timp elevii au fost incuartierati pe la casele satenilor 0 restul la coal.
Pentru aceast seara, eu am ramas in gazda la d-1 Popp,
iar d-nii Popescu qi Hergescu la d-1 Svoboda, directorul vamel
ungare. D-1 Ene Vasiliu a ramas la Slanic, n'a mai continuat
drumul cu noi.
Seimbalei, 17 Julie

Cum s'a fcut zival m'am dus la Biserica. Parintele Ionita


nu venise dela Slanic, mi se pare ca se dusese la Bacau. Am
observat Sfintele Vase, Sf, Masa 0 toata Biserica, ramanand cu
frumoas impresiune.

Am luat dejunul la d-1 Svoboda, impreuna cu d-1 Popescu


0 d-1 Hergescu. Dup masa, noi, impreuna cu d-1 Svoboda 0
familia d-sale, am mers cu totii la d-1 Popp, unde s'a cantat
de baeti mai multe cantece. In fine, plecand impreuna, am mers
'Ana in marginea satului, de unde luandu-ne ramas bun, ne-am
continuat drumul vddit multumiti 0 noi 0 ei.
Cum am plecat, a inceput sa se gateasca de ploaie, ao. ca
Ia podul, ce se intimping pe Oituz, dincolo de fortificatii, am
www.dacoromanica.ro

16

rmanand cele
fost siliti sa ne baggm cu totii sub acel pod,
doug trasuri ale noastre in drum ; ploaia aceasta ins a stropit
pe aid foarte putin, pentruca greul era mai departe, inaintea
noastr, pela Mogherus. Plecand de aid mai departe, am trecut
pe langa vechea cetate Oituz, ce se aflg pe o coasta de munte
in stanga noastra, cetate pe care o pomeneste Huru in cronica
sa. Mi s'a spus c pe aici a fost vama veche ungureasca, iar
acum, dupa cum am vazut, este la Poiana-Sarata.
Ajungand la Mogherus, pe uncle am vazut ca plouase tare,
ne-am oprit la un han, de am mancat un rasol de pastrav
marisor, ce era prins in iazul dela moara d-lui Popp si ne-1 daduse sa.-1 avem pe drum.
Dela localitatea i hanul amintit, am plecat la deal sau mai
bine zis pe coasta muntelui, spre apus, pentru a ajunge in seara
urmatoare la Bretcu. Drumul mergea in zig-zag, si tocmai pe varful muntelui ne-a apucat o nou ploaie,
de unde am inceput
a merge si noi pe jos. Din varful acestui munte, intre alti
munti i alte vi,
se vede bine valea Harumtegului (Trei Sca-

une), care se intinde de din susul Bretcului i pang' la Brasov,


s'i este foarte productiva i admirabil cultivata de locuitori.
Aproape intr'amurg am ajuns la Bretcu, unde prin dreptul
Bisericii catolice, am fost intimpinati de printele Coltofeanu, cu
care am mers impreung pang la Biserica romneasca, unde este
si scoala. Baetii au fost incuartierati, iar noi ate trei, am fost
gazduili la parintele Coltofeanu.
Duminicli, 18 Julie.

Dimineata am mers cu totii la Biserica unde corul de elevi


a cantat. Biserica este bine ingrijita si este zidita din anul 1784.
La sfanta slujbg a asistat tot satul. Barbatii i femeile in haine
albe nationale foarte curate si frumoase. Erau vreo cloud doamne
imbracate in rochii i palarii, dar le sedeau foarte rau, in
mijlocul celor imbrdcate in national.
Dupal Heruvic, preotul Capelan, Damian, a miruit poporul,
i fiecare mergea apoi deli lua anafura dintr'un vas pe care
il tinea un copilas. In acest timp am intrat in Sf. Altar ca sa asist
la sfintirea Darurilor, fiindca pang' acum statusem numai la strana.

www.dacoromanica.ro

17

Pentru aceasta zi venise dela Pri arie (Polgaru) mai multe


ordine, pe care, parintele Colfoteanu, la \sfaisitul slujbel, le-a ,adus la cunostinta norodului, anume Acit cari, calatorind in Romania pe 5 zile, i vor intarzia, vor plti \eamenda ; cine doreste cai de prasila, sa-si procure din Vasarheli.
Dupa aceasta, parintele Caltofeanu a rugat pe popor sa aiba bunavointa de a asista i la un serviciu fun ebru ce voesc a
face trei familii, care, aducandu-si colivele cu sticlutele de vin,
s'au pus in genunchi in mijlocul bisericei i au sta-t 'Dana la 'finele ecteniei pentru mortii lor, la care s'a cetit si moliftele de
dezlegare.

Dupa terminarea slujbei de ad, am mers cu totii la biserica catolica, unde, intrand, am vazut ca. tocmai atunci predic
in ungureste un tank- seminarist catolic din Alba Julia. Dupa.
terminare a venit i preotul, care ne-a invitat a sta in banci, si
apoi s'a dus de s'a invesmantat si a inceput slujba. Un cor de
mai multe voci, acompaniat de orga, a dat raspunsurile. Lume
mull& ca i la biserica romaneasca ortodoxa. Tot atunci aparu
si un preot calugar, care servi liturghia in taina., la altarul de
langa peretele de miazazi a bisericei.
Apoi am mers la parintele Coltofeanu, unde, dupa obisnuita dulceata i apa, am luat masa, fiind acum ora 12112.
Dupa ce ne-am mai repauzat, ne-am dus de am vizitat pe
batranul Coltofeanu, unde ni s'a oferit i o gustare (placinta cu
branza de oi). Apoi am mers la parintele Spiridon Damian, ca.ruia i-am spus complimente din partea lui cuconul Nistor Ioan,
dela balk Sank. Vizita s'a prelungit 'Ana am stat si la mas,
invitati find pentru aceasta Inca de dimineata si pe la 11 ore,
din noapte, ne-am intors la gazda noastra de ne-am odihnit.
In privinta gospodariei, in Bretcu, am observat cea mai
mare regula i ordine : gradinute de verdeturi, livezi de pometuri, suri de pus fanul i ograzile frumos oranduite, cum vazusem de altfel in toate satele dela Poiana Sarata si pang aici.
Dela preotii din Bretcu am aflat c femeile sasoaice protestante i chiar cele catolice, adeseaori alearga la acatistele, paraclisele i alte rugaciuni la preotii ortodoxi, neavand aceste
mangaieri i sprijine duhovnicesti in confesiunile kr.
2

www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și