Memorator Istorie 12 Nou

Ramona Ionescu
Camil-Gabriel Ionescu
Memorator de istoria romnilor

pentru clasa a XII-a
Bucure[ti, 2011
Editura Booklet
CP 27-494, Bucure[ti
Tel.: 021 430.3095
www.booklet.ro
Pentru comenzi:
tel: 021 430.3095
email: comenzi@booklet.ro
web: www.booklet.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romniei

IONESCU, RAMONA
Memorator de istorie pentru clasa a XII-a / Ramona
Ionescu, Camil-Gabriel Ionescu. - Ed a 2-a, rev. - Bucure[ti:
Booklet, 2009.
Bibliogr.
ISBN 978-973-1892-41-2
I. Ionescu, Camil-Gabriel
94(100)(075.35)
Editura Booklet, 2011

Toate drepturile asupra lucr`rii apar]in editurii.
Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a
POPOARE {I SPA}II ISTORICE

1. Romanitatea romnilor \n viziunea istoricilor
Romanitatea romnilor reprezint` un element esen]ial al
identit`]ii lingvistice [i culturale a poporului romn. Astfel,
romnii sunt un popor romanic (neolatin), al c`rui proces de
formare (etnogenez`) a cunoscut trei etape:
existen]a civiliza]iei geto-dacice, supus` cuceririi romane,
\n urma r`zboaielor daco-romane din 101-102 [i 105-106;
sinteza daco-roman`, realizat` \n urma procesului de
romanizare;
des`vr[irea etnogenezei \n urma contopirii popula]iei
daco-romane cu migratorii slavi \n sec. VI-VII.
a) civiliza]ia geto-dac` atinge apogeul \n timpul regelui
Burebista, primul unificator al triburilor geto-dace (82-44
\.Hr.) [i, respectiv, \n timpul lui Decebal, cel care a ref`cut
unitatea statului dac (87-106) [i \n timpul c`ruia Dacia a fost
cucerit` de romanii condu[i de \mp`ratul Traian;
b) romanizarea geto-dacilor a fost realizat` pe parcursul mai
multor secole [i a cunoscut mai multe etape:
- cea ini]ial` (sec. I \.Hr. - sec. II d.Hr), \nceput` \n
Dobrogea, primul teritoriu getic ajuns sub st`pnire
roman` (sec I \.Hr);
- cea oficial` (106-271/274), realizat` prin intermediul
factorilor oficiali de romanizare (administra]ia [i armata) [i
al factorilor neoficiali (coloni[tii, veteranii, dreptul,
urbanizarea, \nv`]`mntul etc.). |n procesul de
romanizare, un rol important l-a avut [i cre[tinismul,
r`spndit \n limba latin`;
- cea postaurelian` (sec. III-VII), \n timpul c`reia se produce

[i romanizarea dacilor liberi, care nu fuseser` integra]i \n
provincia Dacia;
c) des`vr[irea procesului de formare a poporului [i a limbii
romne s-a realizat \n condi]iile continuit`]ii daco-romane
(dup` retragerea aurelian`) [i venirea migratorilor slavi
(sec. VI-VII).
Etnogeneza romneasc` a durat mai multe secole (II-VIII/IX),
romnii formndu-se att la nord, ct [i la sud de Dun`re,
unitatea lor fiind spart` de venirea slavilor \n sec. al VII-lea.
Caracterul limbii romne este [i el unul neolatin, cum o
demonstreaz` [i structura acestei limbi care con]ine:
- strat latin (60%);
- substrat traco-dacic (10%);
- adstrat slav (20%);
- prelu`ri din alte limbi (10%).
Dup` a[ezarea slavilor la sud de Dun`re, limba romn`
cunoa[te [i ea o fragmentare \n mai multe dialecte:
- dialectul nord-dun`rean (daco-roman) [i
- dialectele sud-dun`rene (aromn/macedoromn; istroromn; megleno-romn).
Originea latin` a poporului nostru a fost subliniat` [i de termenii
cu care vecinii f`ceau referire la romni, \n Evul Mediu:
walach, vlah, olah, blachi. Ulterior, \n sec. XV-XVII, c`l`torii
strìni i-au numit pe locuitorii }`rilor Romne romani.
Etnogeneza romnilor a cunoscut diferite teorii: cea
autohtonist` [i cea imigra]ionist`.
Teoria autohtonist` subliniaz` originea latin` [i vechimea

romnilor pe aceste meleaguri [i a fost sus]inut` att de
istoriografia romneasc`, ct [i de cea strìn`.
Primii autori care au sus]inut-o au fost cei strìni (ca, de altfel,
[i cei care au comb`tut-o ulterior):
- \mp`ratul bizantin Mauricius atest` pentru prima oar`, \n
lucrarea sa Strategikon (sec. VII), popula]ia de la nordul
Dun`rii, denumit` cu termenul de romani;
- \mp`ratul bizantin Constantin VII Porfirogenetul vorbe[te
despre originea latin` a popula]iei romanice de la gurile
Dun`rii, \n lucrarea sa Despre administrarea imperiului
(sec. X);
- cronicarul maghiar Anonymus a scris la curtea regelui
Bella III Faptele ungurilor (sec.XII), \n care spune c`
atunci cnd ungurii, condu[i de [eful lor, Tuhutum, au
ajuns \n Transilvania, \n sec. IX-X, i-au g`sit acolo pe
romni [i pe slavi;
- maghiarul Simon de Geza arat`, \n sec. XIII, \n lucrarea
Faptele hunilor [i ale ungurilor c` ungurii i-au g`sit, la
venirea lor \n Pannonia, pe romni;
Al]i istorici, partizani ai teoriei autohtoniste:
- \mp`ratul austriac Iosif II (sec. XVIII) consider` c` romnii
sunt cei mai vechi [i cei mai numero[i locuitori ai
Transilvaniei;
- ilustrul istoric englez E. Gibbon (sec. XVIII) afirm` c`
Dacia a continuat s` fie locuit` de daci [i dup` cucerirea
ei de c`tre romani;
- c`rturarul sas J. Troester (sec. XVIII) sus]ine c` romnii
sunt cei mai vechi locuitori ai acestei ]`ri;
- maghiarul Benko Iozsef (sec. XVIII) arat` c` mul]i romani

\mpreun` cu dacii indigeni au r`mas pe loc la
abandonarea provinciei \n timpul \mp`ratului Aurelian;
- Paul Schafarik (sec. XIX) reliefeaz` c` valahii din nordul
[i sudul Dun`rii au rezultat din amestecul tracilor [i getodacilor cu romanii.
Istoriografia romneasc` aduce argumente \n favoarea teoriei
autohtoniste prin autorii [i lucr`rile de mai jos:
- Nicolaus Olahus, care \n 1536 subliniaz` unitatea de
neam [i continuitatea romnilor;
- Sasul Johannes Honterus care \n 1542 nume[te Dacia
\ntreg teritoriul locuit de romni;
- Grigore Ureche - sec. XVI - arat` \n Letopise]ul Moldovei
originea latin` a poporului nostru;
- Miron Costin accentueaz` [i el originea latin` a poporului
[i a limbii romne, \n Letopise]ul }`rii Moldovei;
-Dimitrie Cantemir reliefeaz` [i el, \n Hronicul vechimii
romano-moldovlahilor (1722), originea latin` a romnilor;
- Mihai Cantacuzino, Ien`chi]` V`c`rescu, Dionisie Fotino,
Naum Rmniceanu argumenteaz`, \n sec.XVIII, originea
daco-roman` a popula]iei romne[ti;
- reprezentan]ii {colii Ardelene (Inochentie Micu-Klein,
Samuil Micu, Gheorghe {incai, Petru Maior, Ion BudaiDeleanu) au promovat ideea originii latine (chiar exclusiv`)
a poporului romn, a vechimii [i continuit`]ii acestuia pe
meleagurile carpato-danubiano-pontice. Aceste idei s-au
reg`sit \ntr-un memoriu \naintat de {coala Ardelean`
Cur]ii de la Viena \n 1791 [i intitulat Supplex Libellus
Valachorum;
- reprezentan]ii [colii istorice moderne (sec. XIX-XX): A.D.

Xenopol, Bogdan Petriceicu-Ha[deu, Dimitrie Onciul, Ion
Bogdan, Nicolae Iorga, Gh. I. Br`tianu, David Prodan [i al]ii.
Din p`cate, mai exist` o categorie de cronicari [i de istorici
care au fost labili \n afirma]iile lor, influen]a]i direct de politic.
Astfel:
- cronicarul maghiar Szamoskozy Istvan, \n sec. al XVI-lea,
sus]ine c` romnii sunt urma[ii coloni[tilor romani; dup`
unirea realizat` \n 1600 de Mihai Viteazul, Szamoskozy \[i
schimb` opinia, sus]innd contrariul;
- istoricul maghiar Makkai Laszlo sus]ine, \n 1946,
veridicitatea informa]iilor date de cronica lui Anonymus,
pentru ca ulterior s` le numeasc` basme.
Teoria imigra]ionist` a fost elaborat` \n sec. al XIX-lea de

austriacul Robert Roesler [i a fost precedat` de alte contest`ri
ale originii [i vechimii poporului [i limbii romne, ai c`ror autori
au fost:
Sasul Franz Ioseph Sulzer scrie la 1781-1782 Istoria Daciei
Transalpine \n care sus]ine:
- dacii au fost masacra]i \n totalitate de romani;
- romnii s-ar fi format ca popor \n Peninsula Balcanic`, \n
Moesia, unde primesc influen]a slav` [i adopt` credin]a
ortodox`;
- romnii trec ulterior la nord de Dun`re, \n sec. XIII, cu
ocazia a dou` evenimente: dup` expedi]ia t`taro-mongol`
din 1241 [i dup` ce au fost goni]i din sudul fluviului de
c`tre \mp`ratul bizantin Isac Anghelos.
Maghiarul Bolla Marton afirm` \n sec. XVIII c` romnii sunt
de origine bulgar`, de unde li se trage [i denumirea de
volohi.
Teoria roeslerian` fundamentul distorsion`rilor politizate ale

ideii de continuitate [i vechime romneasc`
A fost emis` de austriacul Robert Roesler \n lucrarea sa
ap`rut` \n 1871, intitulat` Studii romne[ti. Cercet`ri asupra
istoriei vechi a romnilor ;
Apari]ia ei a fost favorizat` de climatul politic existent \n
Transilvania (de[i majoritari \n aceast` provincie, romnii erau
considera]i tolera]i, iar na]iunile privilegiate maghiarii, sa[ii [i
secuii au cùtat s` conteste \n mod eronat originea [i
vechimea romnilor).
Ideile sale principale sunt:
- dacii ar fi fost distru[i ca popor \n urma r`zboaielor cu
romanii;
- vechea toponimie dacic` ar fi disp`rut tocmai datorit`
acestei extermin`ri;
- Dacia nu a putut fi romanizat` \n 165 de ani;
- to]i locuitorii au p`r`sit Dacia \n timpul \mp`ratului
Aurelian;
- poporul romn [i limba romn` s-ar fi format la sud de
Dun`re (argumente: lipsa elementelor germanice \n limba
romn`; existen]a unor elemente lexicale comune \n
limbile albanez` [i romn`; asem`narea dialectelor
dacoromn [i macedoromn; influen]a slav` resim]it` de
locuitorii de la nord de Dun`re);
- romnii ar fi un popor de p`stori nomazi;
- nu ar exista izvoare istorice care s` ateste existen]a
romnilor la nord de Dun`re, \nainte de sec. al XIII-lea.
Teoria a fost cu succes comb`tut` de lucr`rile istoricilor
romni B. Petriceicu-Ha[deu [i A. D. Xenopol.
Astfel, contraargumentele istoricului romn A. D. Xenopol au

fost prezentate \n lucrarea Teoria lui Roesler. Studii asupra
st`ruin]ei romnilor \n Dacia Traian` (1884):
- continuitatea dacic` este demonstrat` de revolta dacilor
din 117, de dovezi arheologice, de prezen]a unor solda]i
daci \n armata roman`, de p`strarea unor toponime locale;
- etapa de romanizare la care se refer` Roesler este doar
cea oficial`;
- continuitatea daco-roman` este demonstrat` prin dovezi
arheologice, numismatice, lingvistice;
- slavii sunt cei care \i separ` \n sec. al VII-lea pe romnii de
la nord de cei de la sud de Dun`re;
- exist` izvoare istorice care atest` prezen]a romnilor la
nord de Dun`re \nc` din sec. al IX-lea.
Negarea continuit`]ii romne[ti s-a reg`sit [i \n secolele XIX-XX,
mai ales dup` realizarea Romniei Mari. Istoriografia romneasc` a contracarat aceast` tendin]` prin opere [tiin]ifice importante:
- Vasile Prvan - Getica [i |nceputurile vie]ii romane la
gurile Dun`rii;
- N. Iorga - Istoria romnilor;
- Gh. I. Br`tianu - O enigm` [i un miracol istoric: poporul
romn.
Dup` al doilea r`zboi mondial [i pn` la revolu]ia din 1989,
istoriografia romneasc` a cunoscut alte deform`ri. De exemplu
atunci cnd Romnia a devenit stat comunist, istoriografia a trebuit
s` sublinieze caracterul imperialist al st`pnirii romane [i
importan]a civilizatoare a slavilor \n cadrul istoriei romnilor. |n
timpul regimului lui N. Ceau[escu, s-a adoptat o linie na]ionalist`
exagerat` \n prezentarea evenimentelor istorice romne[ti. Ast`zi
aceste aspecte au disp`rut din lucr`rile istorice de specialitate.
10
Studiu de caz: Gh. I. Br`tianu despre Marea Neagr`
Gh. I. Br`tianu omul [i opera

- a trìt \ntre 1898-1953, fiind un descendent al celebrei
familii a Br`tienilor (fiul Ion I.C. Br`tianu [i al Elenei
Moruzi);
- a fost un reprezentant de seam` al [colii istoriografice
romne[ti din perioada interbelic`;
- a fost un discipol al lui Nicolae Iorga;
- profesor universitar att la Ia[i, ct [i la Bucure[ti [i
director al Institutului de Istorie N. Iorga din Bucure[ti;
- membru al Academiei Romne;
- specialist \n istorie universal` [i bizantologie, integreaz`
istoria romnilor \n contextul celei europene;
- a suferit \n \nchisorile comuniste (\n care a [i murit);
Lucr`rile sale de referin]` sunt:
- Acte ale notarilor genovezi de la Perra [i Caffa
- Cercet`ri privitoare la comer]ul genovez \n Marea Neagr`
\n sec. XIII
- Marea Neagr`. De la origini pn` la cucerirea otoman`
- O enigm` [i un miracol istoric: poporul romn
- Tradi]ia istoric` despre \ntemeierea statelor romne[ti
- Adun`rile de st`ri \n Europa [i \n }`rile Romne
Viziunea istoriografic` a lui Br`tianu
Este reflectat` de lucrarea sa de suflet Marea Neagr`. De la
origini pn` la cucerirea otoman`, ap`rut` postum, la
Mnchen, \n 1969. Astfel, pentru Gheorghe I. Br`tianu:
- cunoa[terea trecutului european era necesar` pentru
\n]elegerea proceselor istorice romne[ti;
11
- aceast` oper` a fost, \n inten]ia sa m`rturisit`, realizarea

unei lucr`ri de istorie universal` referitoare la un spa]iu
geografic cu un destin agitat [i cu conexiuni diverse \n
evolu]ia sa;
- universalismul domin` incontestabil spiritul [tiin]ei
istorice;
- tratarea temelor de istorie romneasc` \n context
universal era o necesitate ce izvora din \ns`[i pozi]ia
geografic` a teritoriului ocupat de poporul autorului.
Potrivit p`rerii sale, Marea Neagr` a reprezentat o plac`
turnant` a marelui trafic [i a schimburilor comerciale
interna]ionale. Lucrarea \ncepe cu preistoria, continu` cu
osmoza dintre sci]i [i greci, apoi cu geto-dacii [i cucerirea
roman`. Analizeaz` istoria bizantin`, comer]ul genovez [i
vene]ian \n zon` [i impunerea monopolului otoman \n
decursul sec. al XIV-lea. De asemenea, reliefeaz` conexiunile
dintre evenimentele politice din bazinul M`rii Negre [i unele
aspecte din istoria romnilor (ca de exemplu, formarea
Moldovei ca stat [i p`strarea independen]ei statale a }`rii
Romne[ti).
Aceast` lucrare (ca de altfel \ntreaga oper` [tiin]ific` a lui
Br`tianu) este caracterizat` de:
- spirit critic [i sistematic;
- concep]ie istoriografic` inovatoare, care const` \n
integrarea istoriei romnilor \n aceea, mai vast`, a
Europei, precum [i utilizarea altor [tiin]e sociale
(psihologie, sociologie, economie) pentru \n]elegerea
fenomenelor istorice;
- cunoa[terea [i folosirea izvoarelor (bizantine, occidentale, slavone, mongole);
- parcurgerea unei bibliografii [tiin]ifice vaste.
12
2. Descoperitori de noi spa]ii [i culturi \ntre secolele XV [i

XIX
Marile descoperiri geografice din secolele XV-XVI au fost
rezultatul expedi]iilor prin intermediul c`rora europenii au
cunoscut noi spa]ii [i culturi. Aceste prime descoperiri, ini]iate
de portughezi [i spanioli, au fost secondate [i de al]i europeni
\n secolele care au urmat.
Cauzele marilor descoperiri geografice:
a) politice:
- sfr[itul R`zboiului de 100 de ani;
- terminarea Reconquistei;
- centralizarea statelor vest-europene;
- cucerirea Constantinopolului de c`tre turci [i, \n consecin]`, ocuparea M`rii Mediterane.
b) economice:
- nevoia de metale pre]ioase (aur [i argint);
- cre[terea pre]ului la mirodenii;
- cùtarea de noi trasee comerciale c`tre patria mirodeniilor (India).
c) sociale:
- cre[terea demografic` din Europa la mijlocul sec. al
XIV-lea.
d) tehnice:
- perfec]ion`ri ale vaselor, ale instrumentelor folosite de
marinari.
e) [tiin]ifice:
- progrese \n domeniul cartografiei, geografiei, naviga]iei;
f) religioase:
- evanghelizarea popula]iilor necre[tine.
13
Marile descoperiri geografice au fost preg`tite de:

- c`l`toriile vene]ianului Marco Polo c`tre China (1271);
- c`l`toria arabului Ibn Battuta (1325-1354) \n Orientul
Apropiat [i Mijlociu, dar [i \n }`rile Romne;
- c`l`toria rusului Afanasie Nikitin spre India (1469).
Etapele descoperirilor geografice:
a) cele realizate de portughezi:
- 1455 - descoperirea Insulei Capului Verde (\n vestul
Africii);
- 1487-1488 - c`l`toria lui Bartolomeo Diaz pn` la Capul
Bunei Speran]e;
- 1497 - Vasco da Gama deschide portughezilor drumul
spre India;
- 1500 - Alvarez Cabral descoper` Brazilia.
b) cele realizate de spanioli:
- 1492-1504 - cele 4 expedi]ii ale lui Cristofor Columb, \n
urma c`rora a descoperit continentul nord-american;
- 1519-1522 - Fernando Magellan realizeaz` prima
circumnaviga]ie (\nconjur al lumii exclusiv pe calea apei)
din istorie;
- 1521 - Hernando Cortes cucere[te imperiul aztec;
- 1532-1533: Francisco Pizzaro cucere[te imperiul inca[.
c) cele realizate de englezi:
- John Cabot ajunge \ntre 1497-1498 \n nord-estul Americii;
- Francis Drake realizeaz` \ntre 1577-1580 o c`l`torie \n
jurul lumii;
- Henry Hudson a explorat golful care \i poart` numele \n
1610;
- James Cook a explorat regiunile antarctice (1722-1775)
[i a descoperit strmtoarea care-i poart` numele;
14
- David Livingstone descoper` Canada (1849-1873);

- Henry Stanley pleac` \n Africa pe urmele lui Livingstone [i
identific` unul din izvoarele Nilului;
- Robert Peary atinge \n 1909 Polul Nord.
d) cele realizate de olandezi:
- 1594-1597 - Willem Barents exploreaz` insulele Spitzbergen
[i Novaia Zemlea [i d` numele unei m`ri;
- 1642-1644 - Abel Tasman descoper` Noua Zeeland`,
Tazmania [i sudul Australiei.
e) cele realizate de francezi:
- 1534-1542 - Jacques Cartier cerceteaz` Golful Sf. Lauren]iu.
f) cele realizate de danezi:
- 1727-1728 - Vitus Bering descoper` strmtoarea care
separ` Asia de America.
Consecin]ele marilor descoperiri geografice:
a) economice:
- stabilirea de noi rute comerciale;
- formarea imperiilor coloniale;
- afluxul de metale pre]ioase a determinat diminuarea
puterii de cump`rare a monedei, ajungndu-se la
cre[terea pre]urilor (revolu]ia pre]urilor);
- mondializarea economiei (economia-univers);
- Oceanul Atlantic devine axa comercial` a lumii;
- aducerea de noi culturi \n Europa (porumb, cartof, fasole,
tomate, tutun).
b) sociale:
- ascensiunea burgheziei;
- distrugerea civiliza]iilor precolumbiene.
15
c) politice:
- statele monarhice vest-europene
absolutism.
d) ideologice:
- l`rgirea orizontului de cunoa[tere;
- transferul \ntre civiliza]ii.
evolueaz`
spre
Studiu de caz: C`l`tori strìni despre civiliza]ia din spa]iul

romnesc \n Evul Mediu [i la \nceputurile modernit`]ii
Interesul pentru c`l`torie s-a manifestat att \n timpul
Rena[terii [i al marilor descoperiri geografice, ct [i \ncepnd
cu sec. al XVIII-lea.
Prin intermediul c`l`toriei, oamenii
- au explorat noi spa]ii;
- au reg`sit m`rturii ale civiliza]iilor trecute;
- [i-au \mbog`]it cuno[tin]ele despre alte lumi;
- [i-au conturat un nou model social;
- [i-au dezvoltat imagina]ia.
Aflate \ntr-o pozi]ie strategic` deosebit` pe drumul dintre
Orient [i Occident, }`rile Romne au suscitat un interes
deosebit ce a debutat \n Evul Mediu [i s-a prelungit pn` \n
epoca modern`. Astfel, o serie de c`l`tori strìni prin }`rile
Romne au scris despre realit`]ile \ntlnite atunci, relat`rile lor
devenind adev`rate izvoare istorice.
Relat`rile de c`l`torie \n }`rile Romne \ncep \n prima
jum`tate a sec.al XIV-lea cu aceea a c`l`torului arab Ibn
Battuta.
16
C`l`torii strìni se pot clasifica \n cteva categorii:

a) c`l`tori erudi]i (cronicari, secretari particulari ai diferi]ilor
domnitori romni, agen]i diplomatici \n Principate);
b) c`l`tori captivi;
c) aventurieri;
d) misionari;
e) militari.
To]i ace[tia au l`sat o documentare de prim` importan]`
referitoare la trecutul [i imaginea reflectat` de }`rile Romne.
Lucr`rile scrise de c`l`torii strìni dau informa]ii variate privind
unele aspecte geografice, schimburile comerciale, \nf`]i[area
satelor [i a ora[elor romne[ti, moravuri, via]a de curte etc.
De multe ori, c`l`torii culeg [i transmit date despre trecutul
mai apropiat sau mai \ndep`rtat al ]`rii \n care poposesc.
Exemple de c`l`tori strìni:
Sec. al XV-lea:
- italianul Antonio Bonfini (care trìe[te la curtea regelui
Ungariei, Matei Corvin);
- cronicarul bizantin Laonic Chalcocondil, care ne-a
prezentat \n termeni elogio[i domnitori romni de
prestigiu: Mircea cel B`trn, Iancu de Hunedoara, Vlad
}epe[;
- cavalerul burgund Walerand de Wavrin relateaz` despre
Campania de la Dun`re din 1445, la care a participat [i
Vlad Dracul, tat`l lui Vlad }epe[;
Sec. al XVI-lea:
- maghiarul Anton Verancsics descrie cultura, moravurile
romnilor \n lucrarea De situ Tranlvaniae, Moldaviae et
Transalpinae;
17
- germanul Baltazar Walter, care descrie b`t`lia de la

C`lug`reni;
- genovezul Franco Sivori, secretarul lui Petru Cercel, ne
descrie }ara Romneasc`; \n Memorial de c`l`torie,
acesta consemneaz` aventurile [i drumurile sale al`turi
de Petru Cercel;
- sasul Georg Reicherstorffer, autorul unei descrieri a
Moldovei [i a Transilvaniei;
Sec. al XVII-lea:
- otomanul Evliya Celebi descrie Timi[oara;
- Nicolo Barsi, Conrad Jacob Hildebrandt, William Lithgow
[i Edward Brown accentueaz` ideea latinit`]ii limbii
romne [i originea comun` a moldovenilor,
transilv`nenilor [i muntenilor;
- Paul de Alep, cleric ortodox din Siria, c`l`tore[te prin
}`rile Romne [i consemneaz` realit`]ile \ntlnite;
- italianul Marco Bandinus, care trìe[te la curtea lui Vasile
Lupu, domnitorul Moldovei;
Sec. al XVIII-lea:
- italianul Anton Maria del Chiaro poveste[te despre }ara
Romneasc` [i capitala sa, Bucure[ti;
- contele francez Alexandre dHauterive, \n calitate de
secretar general al domnitorului fanariot Alexandru
Mavrocordat, descrie realit`]ile \ntlnite \n Moldova;
- englezii Jeremy Bentham, James Dallaway, John Sibthorp
viziteaz` }ara Romneasc`;
- francezul Saint-Marc Girardin descrie c`l`toria sa prin
Muntenia \n Journal des Debats;
18
- consulul francez Billecocq, \mpreun` cu Charles

Doussault [i Michel Bouquet public` Albumul moldovalah; \n aceast` lucrare se sugera puterilor occidentale
s` reflecteze serios asupra situa]iei politice a Principatelor
Romne care reprezentau, \n opinia sa, cheia echilibrului
european [i o condi]ie de baz` a men]inerii integrit`]ii
Imperiului Otoman;
Sec. al XIX-lea:
- francezul Leon Hugonnet [i belgianul Laveleye scriu \n
relat`rile lor despre noile realit`]i din Romnia modern`.
19
3. C`l`tori romni acas` [i \n lume

Asemeni strìnilor, [i romnii s-au aflat \n postura de c`l`tori,
fie \n ]ara lor, fie pe alte meleaguri, de bun`-voie sau \n
pribegie. C`l`torii romni au reliefat [i ei realit`]ile \ntlnite \n
drumurile lor, pe care le-au consemnat \n diferite memorii,
scrisori, biografii. Dintre ace[tia enumer`m:
Sec. al XVII-lea:
- sp`tarul Nicolae Milescu c`l`tore[te \n China \ntre anii
1657-1678, \n fruntea unei solii a ]arului Rusiei; ca urmare
a acesteia, scrie Jurnal de c`l`torie \n China [i
Descrierea Chinei;
- stolnicul Constantin Cantacuzino \ntreprinde \ntre 1665 [i
1670 o c`l`torie \n Orientul Mijlociu, continuat` cu ]`rile
din sudul, vestul [i centrul Europei, \n urma c`reia scrie \n
limba matern` un jurnal de c`l`torie;
Sec. al XVIII-lea:
- domnitorul Dimitrie Cantemir este autorul Descrierii
Moldovei; tot el realizeaz` h`r]i ale Mun]ilor Caucaz [i ale
Constantinopolului;
- un jurnal scris de un boier oltean (C`l`toria agricol` a
boierului romn Romani prin diferite p`r]i ale Europei);
Sec. al XIX-lea:
- boierul Dinicu Golescu realizeaz` trei c`l`torii \n centrul [i
vestul Europei (Ungaria, Austria, Italia, Elve]ia, statele
germane); \n relat`rile sale (|nsemnare a c`l`toriei mele)
subliniaz` acele aspecte ce ar fi putut servi drept model
pentru societatea romneasc`;
- Ion Ghica relateaz` \n coresponden]a sa cu Vasile
Alecsandri despre modernizarea societ`]ii romne[ti (de
exemplu, \n transporturi);
20
- Nicolae Gane, \n scrierile sale, face o paralel` \ntre

societatea romneasc` [i cea occidental`;
- Gh. Sion \ntreprinde c`l`torii \n Basarabia [i Bucovina;
- Mihail Kog`lniceanu public` scrisori [i note de c`l`torie.
Sec. al XX-lea:
- Al. Vlahu]` public` \n Romnia pitoreasc` impresiile sale
de c`l`torie;
- N. Iorga scrie Drumuri [i ora[e din Romnia.
Totodat`, \n secolul al XIX-lea, cercet`rile [tiin]ifice au
continuat, la ele participnd [i romni. Astfel:
- Dimitrie [i Nicolae Ghica Com`ne[ti cerceteaz` Peninsula
Somalia (1895-1896);
- George [i Dimitrie Strat, \mpreun` cu N. Rosetti, merg \n
1897 \n Gabon;
- inginerul Iuliu Popper realizeaz` o lung` c`l`torie \n
Siberia, Alaska, Mexic, Cuba, }ara de Foc [i Patagonia
(sfr[itul sec. XIX);
- medicul Ilarie Mitrea este primul romn ajuns \n Australia
(1865);
- Bazil Assan exploreaz` Oceanul |nghe]at [i regiunile
arctice (1896), el fiind primul romn care realizeaz` o
prim` c`l`torie \n jurul lumii;
- geologul Gregoriu {tef`nescu scrie despre Niagara [i rul
Potomac;
- Sever Pleniceanu ajunge pe fluviul Congo, iar Ion. L.
Catina \n Africa austral`;
- biologul [i speologul Emil Racovi]` particip`, al`turi de
belgieni, la prima expedi]ie [tiin]ific` \n Antarctica, unde
realizeaz` cercet`ri asupra florei [i faunei din zon`.
21
OAMENII, SOCIETATEA {I LUMEA IDEILOR

1. Sate, trguri [i ora[e din Europa [i spa]iul romnesc
Satul
I. Clase sociale
Clasele sociale specifice Evului Mediu romnesc au fost:
- boierii (\n }ara Romneasc` [i Moldova) [i, respectiv,
nobilii (\n Transilvania);
- or`[enii;
- clerul;
- ]`ranii - cei liberi [i cei dependen]i /aservi]i;
- robii (prezen]i mai ales \n spa]iul extracarpatic [i care erau
reprezenta]i de ]igani, atesta]i documentar pentru prima
oar` la 1385, \n }ara Romneasc`; ace[tia au fost
prezen]i \n societatea romneasc` pn` \n timpul lui
Cuza).
Boierimea
Boierimea constituia principala for]` economic` [i politic` a
}`rilor Romne. Ea se \mp`r]ea, dup` m`rimea domeniului, \n
boierime:
- mare,
- mijlocie [i
- mic`.
|n Moldova [i \n }ara Romneasc`
sec. XIV-XVI
- boierimea putea primi dreg`torii (func]ii publice nepl`tite),
ce constituiau de multe ori recompense din partea
domnilor pentru calit`]ile [i loialitatea ei;
22
sec. al XVII-lea
- \n }ara Romneasc` [i Moldova, num`rul dreg`toriilor se
m`re[te [i \n aceste condi]ii apar marile propriet`]i
boiere[ti;
sec. XVIII - \nceputul sec. XIX (1711/1714-1822)
- \n perioada fanariot` apar rangurile boiere[ti pl`tibile, la
care putea ajunge oricine \[i permitea s` le cumpere,
indiferent de originea sa social`;
- boierimea autohton` (p`mntean`) din Principate este din
ce \n mai nemul]umit` de ascensiunea social` [i politic` a
boierimii de sorginte strìn` [i, \n special, a celei grece[ti
(de aceea, boierimea p`mntean` va juca ulterior un rol
important \n demersurile menite s` \ndep`rteze regimul
fanariot de la conducerea Principatelor);
sec. al XIX-lea
- la \nceputul secolului, boierimea din Principate a constituit
un factor de modernizare a societ`]ii romne[ti, chiar dac`
eforturile ei nu au fost continue. Din rndurile ei au
provenit primii burghezi, care nu erau dect boieri ce se
preocupau de comer] [i de deschiderea primelor
manufacturi;
- odat` cu reforma pus` \n aplicare de domnitorul Al. I. Cuza
(propus` \nc` din 1857 de c`tre adun`rile ad-hoc [i,
ulterior, hot`rt` [i de Conven]ia de la Paris), privilegiile [i
rangurile boiere[ti au fost desfiin]ate. Fosta boierime va
deveni viitoarea mo[ierime [i viitoarea burghezie, care
reprezint` clasele societ`]ii romne[ti moderne.
|n Transilvania, \n Evul Mediu
func]ionau, dup` model apusean, raporturile suzeranovasalice stabilite \ntre nobilime [i regalitate. Din p`cate,
\ncepnd cu secolul al XIV-lea (1365-1366), regele maghiar
Ludovic I de Anjou a adoptat celebrele diplome angevine
23
(dup` numele sù), prin care romnii nu mai puteau avea

acces la titlurile nobiliare dact dac` erau catolici. Astfel,
apartenen]a la nobilime era condi]ionat` de adoptarea
credin]ei catolice [i pu]ini romni au f`cut acest compromis,
motiv pentru care ei au c`p`tat statutul de tolera]i \ntr-o
provincie \n care erau majoritari. |n consecin]`, aportul lor la
conducerea statului a fost unul restrns.
}`r`nimea
|nc` din Evul Mediu, clasa social` cea mai numeroas` a fost
reprezentat` de ]`r`nime. Aceasta se \mp`r]ea \n dou`
categorii: liber` [i, respectiv, dependent`.
}`ranii liberi
- se numeau r`ze[i \n Moldova [i mo[neni/megie[i \n }ara
Romneasc`;
- puteau s` posede p`mnt;
- dispuneau de libertate juridic` (putea s` se deplaseze
oriunde doreau);
- nu aveau obliga]ii dect fa]` de stat (chemarea la oaste,
\ntre]inerea drumurilor etc.);
- au fost mai numero[i dect cei similari lor din Europa
Occidental`.
}`ranii dependen]i
- nu dispuneau de libertate juridic`;
- au ajuns \n acest stadiu mult mai trziu dect ]`ranii din
Occident;
- se numeau vecini \n Moldova, rumni \n }ara
Romneasc`, jeleri [i iobagi \n Transilvania;
- aveau obliga]ii fa]` de stat, biseric` [i nobilime;
- cele mai numeroase d`ri le aveau fa]` de nobili/boieri
(darea \n munc`, \n natur` [i \n bani);
24
- s-au revoltat \n numeroase rnduri, cernd reducerea

obliga]iilor feudale [i chiar desfiin]area servitu]ii (cele mai
cunoscute r`scoale \nregistrndu-se \n Transilvania:
Boblna 1437, cea condus` de Gheorghe Doja 1514 [i
r`scoala lui Horea, Clo[ca [i Cri[an 1784).
Satul romnesc a cunoscut de-a lungul timpului mai multe

schimb`ri:
Sec. XIV-XV
- o cre[tere demografic` gradual` datorat` existen]ei unor
structuri statale stabile;
Sec. XVI
- accentuarea dependen]ei politice fa]` de turci, care
determin` cre[terea d`rilor pl`tite \n spe]` de ]`r`nime.
Astfel, mul]i ]`rani liberi se transform` \n ]`rani
dependen]i;
- legarea de glie (]`ranii aservi]i nu se mai pot str`muta de
pe o mo[ie pe alta); \n Moldova acest lucru are loc \n
timpul domnului Miron Barnovschi, \n Muntenia \n timpul
lui Mihai Viteazul, iar \n Transilvania este men]ionat \n
Tripartitul lui Werboczy;
Sec. XVII - o oscila]ie din punct de vedere demografic \ntruct
multe sate cunosc o pustiire provocat` de:
- incursiunile de jaf ale t`tarilor, turcilor [i polonezilor;
- foamete [i boli;
- calamit`]i naturale (inunda]ii, invazii de l`custe,
cutremure);
- r`zboaiele purtate pe teritoriul Principatelor.
Sec. XVIII
- sc`derea num`rului de locuitori \n multe sate, chiar
pustiirea din cauza situa]iei economice grele, determinate
de impozitele ordinare [i extraordinare impuse de regimul
25
fanariot, dar [i de numeroasele r`zboaie ce au afectat

Principatele;
- reformele domnului fanariot Constantin Mavrocordat care
desfiin]eaz` att \n Moldova, ct [i \n Muntenia
dependen]a ]`ranilor fa]` de boieri. }`ranii au devenit
cl`ca[i, fiind obliga]i s` presteze zile de munc` fizic`
(clac`) pe p`mntul boierilor;
- o modernizare lent` a societ`]ii rurale (se introduc noi
culturi agricole, noi metode de lucru a p`mntului);
- impulsionarea comer]ului (mai ales dup` 1774, cnd
\nceteaz` monopolul economic otoman impus
Principatelor).
Sec. XIX
- cre[tere demografic` datorat`:
- climatului de pace survenit \n urma revenirii la
tron a domnilor p`mnteni;
- extinderii leg`turilor economice cu Europa
Occidental`
- \nmul]irea num`rului de sate;
- fixarea vetrei satului (nucleul satului), lucru care \n
Occident se finalizase \n sec. X-XII;
- reforma agrar` din 1864, prin care se desfiin]eaz`
cl`c`[ia, iar o parte din ]`rani sunt \mpropriet`ri]i; aceast`
reform` nu rezolv` dect par]ial [i pentru o scurt`
perioad` de timp nevoia de p`mnt a ]`r`nimii, lucru
confirmat de r`scoalele ]`r`ne[ti de la sfr[itul sec. al XIXlea [i \nceputul sec. al XX-lea (cea mai intens` fiind cea
din 1907);
- cre[terea semnificativ` a num`rului [tiutorilor de carte din
mediul rural, ca urmare a reformei \nv`]`mntului din
1864;
26
Sec. XX
- reforma agrar` din 1921, \n urma c`reia un mare num`r de
]`rani au fost \mpropriet`ri]i; din rndul lor au ap`rut micii
proprietari;
- dup` instaurarea comunismului \n Romnia, ]`ranii au
resim]it efectele colectiviz`rii for]ate [i pe cele ale
sistematiz`rii.
II. Habitatul [i alimenta]ia
|n Evul Mediu romnesc, satele au reprezentat, ca [i \n
Occident, forma tipic` de a[ezare uman`. Apari]ia lor se
realiza \n strns` leg`tur` cu p`mnturile arabile \nvecinate.
Satele se \mp`r]eau \n trei categorii:
- sate domne[ti (a[ezate pe propriet`]ile domne[ti);
- sate boiere[ti sau m`n`stire[ti (a[ezate pe propriet`]ile
boierilor/ m`n`stirilor);
- sate de ]`rani liberi.
Satele domne[ti, boiere[ti [i m`n`stire[ti erau administrate
de:
- cnezi, juzi sau v`t`mani (\n Moldova);
- prc`labi (\n Muntenia).
Satele de ]`rani liberi se administrau singure. |n cadrul
acestora coexista proprietatea colectiv` cu cea privat`.
Satele de ]`rani liberi se g`seau \n:
- Transilvania \n regiunile de margine (Ha]eg, Oa[, Bihor,
Banat);
- Moldova \n Vrancea, \n zona Cmpulung, Orhei, Tigheci;
- Muntenia \n zona subcarpatic` (Muscel, Arge[, Vlcea).
|nc` de la \nceputul Evului Mediu s-au eviden]iat diferen]ele
dintre societatea romneasc` [i cea occidental`, datorate
realit`]ilor deosebite existente \n }`rile Romne.
27
Astfel, o lent` cre[tere demografic` se \nregistreaz` \n

Europa Occidental` o dat` cu secolul al X-lea, \n timp ce
}`rile Romne cunosc un spor de popula]ie considerabil abia
dup` terminarea invaziilor strìne, \n secolul al XIII-lea.
Aceast` cre[tere demografic` a fost \nso]it` de defri[`ri
masive, asan`ri care au dus la:
- o extensie a agriculturii ([i, implicit, la \mbun`t`]irea
condi]iilor de trai) [i
- apari]ia mai multor sate, ora[e [i trguri.
|n timp ce popula]ia Occidentului a avut de suferit din cauza
epidemiei de cium` de la mijlocul sec. al XIV-lea, locuitorii
}`rilor Romne s-au resim]it mai pu]in din aceast` cauz` [i
mai mult din cauza luptelor antiotomane.
|n spa]iul romnesc, a[ez`rile rurale au fost, la \nceput, pu]ine
[i r`sfirate, mai populate \n Transilvania dect \n Moldova [i
Muntenia. Coloniz`rile realizate de regalitatea maghiar` (cu
sa[i [i secui) \n Ardeal au m`rit densitatea demografic` a
zonei. Cre[terile demografice au fost \nso]ite, asemenea celor
din Occident, de defri[`ri masive [i asan`ri care au dus la o
extensie a agriculturii ([i, implicit, la \mbun`t`]irea condi]iilor
de trai) [i apari]ia mai multor sate, ora[e [i trguri.
}`ranii locuiau \n bordeie, realizate din chirpici, cu una sau
dou` camere [i \n locuin]e semi-\ngropate, \n timp ce boierii \[i
realizau locuin]e din piatr` [i c`r`mid`.
|n ceea ce prive[te alimenta]ia, locuitorii }`rilor Romne au
cunoscut foametea mult mai pu]in dect cei din restul Europei,
resim]ind-o \n special dup` calamit`]i naturale [i r`zboaie.
Dintre alimentele consumate enumer`m: carnea, legumele [i
zarzavaturile, mierea, fructele. Totu[i, \n perioada modern` se
\nregistreaz` o \nrùt`]ire a resurselor alimentare, ]`r`nimea
suferind de boli de nutri]ie (podagra, de exemplu).
28
III. Agricultura [i tehnici agricole

|n Evul Mediu, societatea apusean` utiliza frecvent
asolamentul trienal, \n timp ce \n }`rile Romne cea mai des
folosit` tehnic` agricol` era aceea a asolamentului bienal.
Dac` \n Occident utilajele folosite \n agricultur` erau calitativ
superioare celor din }`rile Romne, acestea din urm`
compensau prin calitatea p`mnturilor. Din p`cate,
nesiguran]a (creat` de multe ori de r`zboaiele desf`[urate pe
teritoriul locuit de romni, att \n Evul Mediu, ct [i la \nceputul
modernit`]ii) [i obliga]iile crescute au f`cut ca ]`r`nimea s`
practice fie agricultura itinerant`, fie cea de subzisten]` [i,
astfel, s` nu exploateze la maxim rodnicia p`mntului.
Dup` reforma agrar` din 1864, agricultura \ncepe s` se
modernizeze lent.
Ora[ul [i trgul
a) Trgul reprezenta o a[ezare semi-urban` (ap`rut` \n Evul
Mediu) [i ini]ial era un sat mai vechi, a c`rui importan]` a
crescut datorit` drumului comercial pe care se afla sau
datorit` resurselor economice din respectiva regiune.
Apari]ia trgurilor a contribuit la dezvoltarea pie]ei interne [i
a tehnicilor de plat`.
Primele trguri au ap`rut \n Fran]a.
Func]iile economice ale trgului erau aproape \n \ntregime
comerciale, iar majoritatea locuitorilor erau \nc` lega]i de
agricultur`. Popula]ia nu era numeroas`.
Trgurile erau de dou` tipuri:

- cel propriu-zis, local, unde ]`ranii [i me[te[ugarii din
zonele \nvecinate schimbau o cantitate modest` de bunuri;
29
- cel extins, la care veneau [i negustorii (pe lng` ]`rani [i

me[te[ugari); acest trg putea ]ine chiar [i s`pt`mni [i
se puteau comercializa mari cantit`]i de bunuri.
|ncepnd cu a doua jum`tate a sec. al XVIII-lea, trgurile din
Principate au c`p`tat o importan]` din ce \n ce mai mare.
Cunoscute sunt trgurile din Moldova, la \nfiin]area c`rora
evreii au jucat un rol important.
b) Ora[ul reprezenta, \nc` din Evul Mediu, un centru de
produc]ie [i de schimb. Acesta avea o varietate de func]ii:
economice, administrative, culturale [i religioase. Un ora[
era mai mare dect un trg, structura popula]iei era mai
complex` [i, \n mare m`sur`, angajat` \n activit`]i
neagricole.
|n Occidentul european, ora[ele au ap`rut fie la intersec]ia
unor drumuri comerciale, fie pe locul vechilor ora[e romane.
Totodat`, multe dintre ele au devenit mari centre culturale.
Cele mai vechi ora[e de pe teritoriul romnesc au ap`rut pe
]`rmul m`rii, continund pe cele antice (Cetatea Alb`,
Constan]a, Mangalia), apoi pe Dun`re (Vicina, Drstor, Brìla,
Giurgiu, Severin), urmate de ora[ele medievale (care s-au
dezvoltat pe linia marilor drumuri comerciale).
|n Evul Mediu, \n Transilvania existau:

- ora[e libere rege[ti (Cluj, Trgu Mure[, Sibiu, Bra[ov,
Sighi[oara, Media[, Bistri]a, Sebe[);
- ora[e/trguri nobiliare (Dej, Turda Nou`, Aiud);
- trguri (Alba-Iulla, Trgu Secuiesc, Sfntu Gheorghe,
Hunedoara).
Ora[ele din Transilvania s-au bucurat de o autonomie
considerabil`, \n timp ce trgurile [i ora[ele din Moldova [i
30
}ara Romneasc` erau considerate proprietate a domniei.

Ora[ele transilvane, \n spe]` Bra[ovul [i Sibiul, au primit
privilegii economice att din partea regilor maghiari [i a
voievozilor ardeleni, ct [i din partea domnitorilor moldoveni [i
munteni. Primele privilegii de acest gen au fost date de
Ludovic I de Anjou (1358), Vladislav-Vlaicu (1368) [i Mircea
cel B`trn (1413).
Exemple de ora[e:
- \n Moldova: Baia, Suceava, Siret, Chilia, Cetatea Alb`, Ia[i
(care a fost ini]ial trg);
- \n }ara Romneasc`: Arge[, Cmpulung, Trgovi[te,
Bucure[ti.
Ora[ele, att cele din Europa de Vest, ct [i cele romne[ti au
fost locuite din Evul Mediu [i pn` la \nceputul modernit`]ii de:
- patriciat (reprezentat de proprietarii atelierelor, de
me[te[ugari [i negustori boga]i);
- p`tura intermediar` (profesori, medici, avoca]i);
- s`r`cime (me[teri, calfe, ucenici, negustori s`raci).
De asemenea, \n ora[e se g`seau breslele me[te[ugarilor.
Ora[ele romne[ti medievale erau conduse de un consiliu
comunal alc`tuit din 12 prgari (\n statele extracarpatice) [i
respectiv 12 jura]i (\n Transilvania), avnd \n frunte:
- \n Moldova: un [oltuz;
- \n Muntenia: un jude];
- \n Transilvania: un burgermeister.
31
|n sec. al XVIII-lea
- cre[te importan]a ora[elor europene (datorit` revolu]iei
industriale), lucru care se resimte [i \n Principatele
Romne;
- ora[ele \ncep s` fie mult mai populate [i s` g`zduiasc`
primele fabrici;
- \n Principate, domnitorii \[i extind controlul asupra
ora[elor, \nlocuind organele administrative alese pe plan
local cu oameni numi]i de ei (\ntre care ispravnicul avea un
rol important).
|n sec. al XIX-lea
- popula]ia urban` se dubleaz`, \n urma cre[terii
demografice naturale [i \n urma migra]iilor de la sat la
ora[;
- burghezia \ncepe s` ocupe treptat pozi]ii tot mai
importante \n societate;
- apare, de asemenea, muncitorimea urban`;
- apar noi ora[e (Alexandria, Turnu Severin), altele sunt
reconstruite (Ploie[ti, Cmpulung, Trgovi[te);
- capitalele Ia[i [i Bucure[ti \ncep s` se modernizeze [i
apar preocup`ri \n vederea sistematiz`rii lor, dup` model
occidental.
|n sec XX
- ora[ele cunosc o important` dezvoltare edilitar`;
- \n timpul regimului comunist, ora[ele romne[ti cunosc
efectele industrializ`rii (poluare, sistematizare cu pre]ul
d`rm`rii a numeroase monumente istorice [i de cultur`,
precum [i a unor biserici).
32
2. Viziuni despre modernizare \n Europa secolelor XIX-XX:

curente [i politici culturale, identit`]i na]ionale [i identitate
european`
Modernizarea [i viziuni asupra moderniz`rii
Societatea european` a cunoscut \n secolele XIX-XX
transform`ri majore \n domeniile cultural, economic, politic [i
social, transform`ri denumite generic modernizare.
Procesul moderniz`rii s-a manifestat:
\n via]a cultural` [i social` prin:
- aplicarea unor politici culturale (m`surile luate de un stat
\n domeniul cultural):
- extinderea
alfabetiz`rii
[i
laicizarea
\nv`]`mntului;
- apari]ia unei culturi de mas` (cultura devine
un bun destinat maselor).
- apari]ia unor noi curente:
- artistice (romantismul, realismul, impresionismul, postimpresionismul, fauvismul,
simbolismul, arta abstract`, cubismul ) [i
- intelectuale (pozitivismul, evolu]ionismul,
relativismul, psihanaliza);
\n via]a politic` prin:
- apari]ia unor noi ideologii politice:
- conservatorismul [i
- liberalismul;
- democratizarea societ`]ii - Alexis de Tocqueville atrage
aten]ia \n lucrarea sa Despre democra]ie \n America,
1835, asupra avantajelor sistemului politic democratic:
- asigur` alternan]a la putere a diferitelor
grup`ri politice;
33
- favorizeaz` cre[terea economic`, protec]ia

bunurilor [i a drepturilor cet`]enilor;
- este expresia suveranit`]ii poporului).
\n via]a economic` prin:
- revolu]ia industrial` (ap`rut` \n Anglia \n sec. al XVIII-lea),
- urbanizare;
- introducerea noilor inven]ii tehnologice (ma[ina cu aburi,
locomotiva, automobilul, avionul, telefonul, radioul,
computerul, robo]ii industriali, sateli]ii, internetul etc.);
- globalizarea.
|n cultura secolelor XIX-XX se manifest` diferite curente
artistice [i intelectuale:
a) artistice
- romantismul (punea accent pe sensibilitate [i
exteriorizarea sentimentelor) V. Hugo, M. Eminescu,
lordul Byron;
- realismul (descria realitatea a[a cum era) Balzac,
Dostoievski, I. L. Caragiale;
- expresionismul (reda eroi zbuciuma]i [i tensiuni interioare)
F. Kafka, J. Joyce;
- impresionismul (artistul reda realitatea sub efectul
impresiei provocate de obiecte, natur`, fiin]e) Claude
Monet, Camille Pissaro, Jean Manet, N. Grigorescu;
- simbolismul (realitatea era sugerat` cu ajutorul
simbolurilor) Ch. Baudelaire, G. Bacovia;
- cubismul (oamenii, obiectele, natura erau \nf`]i[ate cu
ajutorul figurilor geometrice) Pablo Picasso;
- dadaismul ini]iat de un romn, Tristan Tzara, care era o
reac]ie la ira]ionalismul primului r`zboi mondial.
34
b) intelectuale
- pozitivismul (punea accent pe ra]iune [i cunoa[tere) Auguste Compte;
- evolu]ionismul (toate fiin]ele vii se \nscriu pe o linie de
dezvoltare ascendent`); -Ch. Darwin;
- psihanaliza (analiza viselor [i a subcon[tientului uman) Sigmund Freud;
- teoria relativit`]ii conceput` de Albert Einstein;
- intui]ionismul lui Henri Bergson (intui]ia este un adev`rat
instrument de cunoa[tere);
- existen]ialismul (existen]a uman` este privit` ca o rela]ie
problematic` [i precar` cu tot ce exist`) - J.P. Sartre,
Soeren Kierkegaard.
Viziuni asupra moderniz`rii
Au fost propuse de dou` ideologii:
a) conservatorismul este o ideologie care pretinde
respectarea ordinii tradi]ionale, p`strarea institu]iilor deja
existente [i respinge schimb`rile bru[te; a fost teoretizat`
\n sec. al XVIII-lea de englezul Edmund Burke;
b) liberalismul este o ideologie ap`rut` \n Anglia, tot \n sec. al
XVIII-lea, ca o reac]ie la conservatorism, teoreticianul ei
fiind John Stuart Mill. Liberalismul pune \n prim plan
libertatea [i individul. Ideologia liberal` promoveaz`:
pe plan politic:
- separarea puterilor \n stat;
- votul cenzitar;
- drepturi [i libert`]i cet`]ene[ti.
pe plan economic:
- ini]iativa privat`;
- neinterven]ia statului \n economie.
pe plan cultural: dreptul la educa]ie.
35
Societatea romneasc` a preluat \n sec. al XIX-lea cele dou`

ideologii de mai sus. Totodat`, oamenii politici [i de cultur`
romni au privit modernizarea din mai multe perspective.
Astfel:
conservatorii romni doreau s` realizeze modernizarea
]innd cont de structurile [i valorile culturale tradi]ionale
(politica pa[ilor m`run]i). De asemenea, ei sus]ineau ca
institu]iile aduse din Occident constituie forme f`r` fond,
conform teoriei lui Titu Maiorescu.
liberalii romni doreau valorificarea resurselor [i a
energiilor na]ionale necesare dezvolt`rii [i moderniz`rii
societ`]ii romne[ti (politica prin noi \n[ine); totodat`, ei
acceptau importul de capital strìn, cu condi]ia s` nu
lezeze interesele statului romn.
sem`n`tori[tii, ca [i poporani[tii, erau sus]in`torii
caracterului agrar al societ`]ii romne[ti. |n timp ce
sem`n`tori[tii (grupa]i \n jurul lui Nicolae Iorga) propuneau
idealul unei societ`]i rurale bazate pe tradi]ie [i opuse
restructur`rii capitaliste, poporani[tii (condu[i de
Constantin Stere) propuneau o reform` de amploare a
satului romnesc.
europeni[tii (Eugen Lovinescu, {tefan Zeletin) [i
tradi]ionali[tii (Lucian Blaga, Nechifor Crainic, Constantin
R`dulescu-Motru) [i-au expus ideile dup` realizarea
Romniei Mari. Primii considerau c` occidentalizarea
Romniei era imperios necesar` tocmai din prisma faptului
c` ]ara noastr` este o parte component` a Europei (care
preluase modelul de dezvoltare occidental). Pe de alt`
parte, tradi]ionali[tii credeau \n caracterul predominant
rural al Romniei [i se opuneau oric`ror importuri
institu]ionale [i culturale din Occident.
Dup` 1989, modernizarea Romniei s-a realizat \n condi]iile
revenirii la democra]ie [i este facilitat` ast`zi de aderarea ]`rii
noastre la Uniunea European`.
36
Identit`]i na]ionale
Ideea de identitate na]ional` este legat` de ideea de na]iune
[i de cea de stat-na]iune.
Identitatea na]ional` se caracterizeaz` prin urm`toarele
elemente:
- limba;
- cultura na]ional`;
- valorile comune na]iunii;
- simbolurile na]ionale (steag, imn, personalit`]i istorice [i
culturale, realiz`ri de referin]`);
- istoria;
- teritoriul istoric;
- institu]iile politice.
Conceptul de identitate na]ional` are la origine, pentru cele
mai multe popoare europene, principiul na]ionalit`]ilor ap`rut \n sec. al XIX-lea [i care a generat toate mi[c`rile
politice menite s` realizeze statele na]ionale independente
(cea mai reprezentativ` fiind revolu]ia pa[optist`). Obiectivul
na]ional s-a realizat de cele mai multe ori pe calea armelor
(vezi cazul romnilor, al italienilor [i al germanilor). Totodat`,
ideea de identitate na]ional` a cunoscut particularisme [i
forme agresive [i xenofobe (aici se \nscriu doctrinele
expansioniste: pangermanism, panslavism, precum [i
doctrinele totalitare din sec. al XX-lea).
Ast`zi, Uniunea European` trebuie s` aib` \n vedere
respectarea identit`]ii na]ionale a fiec`rui stat-membru [i,
totodat`, s` determine aceste state s` con[tientizeze
identitatea lor european`.
37
Identitate european`
Baza identit`]ii europene este reprezentat` de:
- civiliza]ia greac`;
- alc`tuirea politic` roman`;
- cre[tinism.
Identitatea european` a stat la baza contur`rii ideii europene
(ce promoveaz` unitatea statelor Europei). Aceast` idee a fost
transpus` \n practic` prin diferite proiecte, planuri de unificare
european` (Imperiul Roman, Imperiul Carolingian, Imperiul
Napoleonian, Paneuropa ini]iat` \n 1920 de Richard
Coudenhove-Kalergi, planurile lui Carlo Sforza [i ale lui Aristide
Briand privind realizarea Statelor Unite ale Europei etc.).
Identitatea european` se manifest` prin:
identitate politic`, pus` \n practic` prin demersurile ce au
dat na[tere Uniunii Europene:
- Declara]ia Schuman (9 mai 1950);
- nfiin]area Comunit`]ii Europene a C`rbunelui
[i a O]elului (1950);
- \nfiin]area Comunit`]ii Economice Europene
(1957);
- instituirea Uniunii Europene \n urma semn`rii
Tratatului de la Maastricht (1992);
- Tratatul de la Amsterdam (1997);
- Tratatul de la Nisa (2000);
- Proiectul de tratat pentru Constitu]ia Europei.
identitate economic`, realizat` prin crearea unei pie]e [i a
unei monede unice;
identitate cultural`;
simboluri ale Uniunii Europene (steagul cu cele 12 stele pe
fond albastru, imnul Europei -Oda bucuriei, parte a
Simfoniei a IX-a a lui Beethoven, moneda euro, ziua
Europei - 9 mai, pa[aportul european).
38
3. Politicile culturale [i romnii din afara grani]elor.

Diversitatea etnic`, confesional` [i solu]iile politice \n
Romnia modern`. Minorit`]i na]ionale \n Romnia
secolului XX
Politicile culturale [i romnii din afara grani]elor
Odat` cu formarea statului na]ional, \n timpul lui Alexandru
Ioan Cuza, \n afara acestuia a r`mas un mare num`r de
romni (\n Transilvania, Bucovina, Basarabia, Pen.
Balcanic`), care au constituit diaspora romneasc`. Ace[tia
au avut o soart` diferit`, \ntruct s-au aflat sub st`pniri
strìne diferite. Astfel, Transilvania [i Bucovina f`ceau parte,
\ncepnd cu 1867, din Imperiul Austro-Ungar; Basarabia era
integrat` din 1812 Imperiului Rus, iar romnii de la sud de
Dun`re au fost inclu[i \n statele balcanice, formate \n secolele
XIX-XX.
|n perioada 1859-1918, obiectivele romnilor din afara
grani]elor au fost:
- \mpiedicarea politicii de dezna]ionalizare la care erau
supu[i;
- strngerea leg`turilor avute cu romnii din Regat;
- promovarea unirii cu ]ara.
Transilvania
1861 \nfiin]area la Sibiu a Asocia]iei transilvane pentru literatura romn` [i cultura poporului romn (ASTRA),
ce a jucat un rol determinant \n mi[carea na]ional` a
romnilor transilv`neni;
1867 realizarea dualismului austro-ungar; Transilvania este
pus` sub administrare maghiar`, iar Bucovina sub cea
austriac`;
39
1868 adoptarea legii na]ionalit`]ilor prin care se recuno[tea

existen]a unei singure na]iuni politice (cea maghiar`),
iar limba maghiar` era stabilit` ca limb` de stat;
1868 parlamentul maghiar recunoa[te att Biserica
ortodox` (condus` de mitropolitul Andrei {aguna), ct
[i Biserica greco-catolic`;
1868 Pronunciamentul de la Blaj ini]iat de romni, \n care se
cerea abrogarea unirii cu Ungaria [i recunoa[terea
autonomiei Transilvaniei;
1879 legea Trefort introduce limba maghiar` ca materie obligatorie \n [colile elementare;
1884 apari]ia ziarului Tribuna, editat de Ioan Slavici la
Sibiu;
1890 \nfiin]area la Bucure[ti a Ligii pentru Unitatea Cultural` a Tuturor Romnilor, care a sus]inut [i activitatea
cultural` a romnilor din afara grani]elor;
1892 Memorandumul romnilor adresat \mp`ratului Franz
Iosif, \n care se cerea ca na]iunea romn` s` fie
recunoscut` ca na]iune politic`; guvernul de la
Bucure[ti a intervenit pentru achitarea autorilor
acestui memoriu (care fuseser` \nchi[i pentru aceast`
ac]iune);
1907 legile Apponyi hot`r`sc desfiin]area [colilor confesionale romne[ti.
Bucovina
- \nv`]`mntul \n limba romn` era pu]in \ncurajat, \n acest
sens autorit`]ile ducnd o politic` de germanizare;
- aici au func]ionat diferite societ`]i na]ional-culturale
(Arboroasa-1876, Academia ortodox`-1881, {coala
Romn`-1888);
- au fost editate publica]ii care au sus]inut ideea unit`]ii [i
solidarit`]iii na]ionale (Gazeta Bucovinei, Junimea
literar`, Glasul Bucovinei).
40
Basarabia
- autorit`]ile au dus o politic` de rusificare;
- au fost editate publica]ii care militau pentru ideea na]ional`
(Basarabia, Cuvnt moldovenesc);
- au activat asocia]ii \n scopul cultiv`rii limbii [i a con[tiin]ei
na]ionale.
Romnii de la sud de Dun`re
- sprijinirea lor din punct de vedere cultural a fost ini]iat` de
domnul Al. I. Cuza, care a creat la Bucure[ti un institut
menit s`-i preg`teasc` pe tinerii aromni s` devin`
profesori pentru confra]ii lor. De asemenea, au fost alocate
sume de bani pentru func]ionarea [colilor romne[ti de la
sud de Dun`re.
Dup` instaurarea comunismului \n ]ara noastr`, romnii din
afara grani]elor (cei din Basarabia, Bucovina de Nord, ca [i cei
pleca]i \n exil) nu au avut parte de ajutor din partea statului
romn, iar unii chiar au avut de suferit, fiind privi]i ca du[mani
ai regimului.
Dup` 1989 au \nceput s` se refac` leg`turile dintre romnii
din ]ar` [i cei din afar`. Dintre m`surile luate de statul romn
\n sprijinul cona]ionalilor enumer`m:
- \nfiin]area unor organisme guvernamentale [i funda]ii
pentru men]inerea rela]iilor cu romnii de pretutindeni
(Direc]ia pentru romnii din diaspor` din cadrul
Ministerului Afacerilor Externe, Funda]ia Cultural`
Romn`);
- editarea de publica]ii destinate romnilor;
- organizarea de manifest`ri culturale;
- acordarea de burse [colare elevilor [i studen]ilor din
Basarabia [i Bucovina de Nord;
- finan]area [colilor romne[ti din strìn`tate;
- ajutoare financiare pentru cazurile medicale deosebite etc.
41
Diversitate etnic` [i confesional` [i solu]iile politice \n

Romnia modern`
Romnia este un stat pluri-etnic [i pluri-confesional.
|n Romnia modern` au trìt, pe lng` romnii majoritari:
- maghiari;
- sa[i;
- secui;
- evrei;
- rromi (]igani);
- turci;
- t`tari;
- srbi;
- polonezi etc.
Din punct de vedere confesional, statul romn a \nglobat
adep]i ai mai multor religii [i confesiuni:
- ortodoc[i;
- greco-catolici;
- catolici;
- protestan]i;
- mozaici;
- mahomedani;
- armeni.
Solu]iile politice luate de statul romn cu privire la aceste
minorit`]i au marcat, pozitiv sau negativ, evolu]ia statului romn.
De exemplu, art.7 din Constitu]ia din 1866 preciza c` doar
strìnii de rituri strìne pot dobndi cet`]enia romn`, ceea ce
\i excludea inclusiv pe evrei. Totu[i, o parte dintre ace[tia au
primit cet`]enia romn` dup` modificarea art.7 din Constitu]ia
din 1866, condi]ie pus` de Congresul de la Berlin pentru
recunoa[terea independen]ei statale a Romniei (cei care
luptaser` \n R`zboiul de Independen]` au fost primii care au
beneficiat de aceast` m`sur`).
|n ceea ce-i prive[te pe rromi, ace[tia au fost elibera]i din robie
\ntre 1834-1856, prin m`suri luate de domnii regulamentari.
42
Minorit`]i na]ionale \n Romnia secolului XX

Situa]ia minorit`]ilor din Romnia s-a reglementat dup`
realizarea Marii Uniri din 1918, eveniment \n urma c`ruia
procentul minorit`]ilor a crescut (28,1% din popula]ie). La
diversitatea etnic` s-a adùgat cea confesional`. De[i dup`
1918, unii dintre minoritari au ales s` p`r`seasc` statul
romn, mul]i au r`mas \n continuare \ntre grani]ele acestuia.
M`suri luate de statul romn \n perioada interbelic`:
- 1919 -Tratatul privind protec]ia minorit`]ilor semnat de
Romnia \n cadrul Conferin]ei de Pace;
- acordarea, prin Constitu]ia din 1923, a tuturor drepturilor
[i libert`]ilor cet`]ene[ti romnilor, f`r` deosebire de
origine etnic`, de limb` sau religie (art. 5, 6, 7);
- \nfiin]area de [coli \n limbile minorit`]ilor na]ionale,
prev`zut` de legea \nv`]`mntului din 1924, cu obliga]ia
studierii limbii romne [i a pred`rii \n limba romn` a
istoriei [i geografiei Romniei;
- 1929 - legea electoral` stabilea reprezentarea minorit`]ilor \n Parlamentul Romniei.
Din p`cate, Romnia interbelic` s-a confruntat, ca [i alte state
europene, cu mi[c`ri [i legi antisemite. Printre grup`rile
politice cu atitudine antisemit` s-au num`rat Liga Ap`r`rii
Na]ional-Cre[tine (LANC) [i Garda de Fier. Cele mai drastice
m`suri xenofobe au fost luate \n timpul domniei autoritare a lui
Carol II [i al guvern`rii antonesciene:
- 1938-1939 - retragerea cet`]eniei romne unui num`r de
peste 200 000 de evrei;
- 1940 - trecerea propriet`]ilor evreie[ti \n posesia statului
romn;
- excluderea avoca]ilor evrei din barou;
- concedierea angaja]ilor evrei;
43
- eliminarea evreilor din \nv`]`mnt etc.

- 1941 - pogromul de la Bucure[ti [i pogromul de la Ia[i,
c`rora le-au c`zut victime \ntre 4000 [i 12 000 de evrei;
- septembrie-decembrie 1941 - deportarea evreilor din
Basarabia, Bucovina de Nord [i de Sud (peste 120 000) \n
Transnistria, care se g`sea sub administra]ie romneasc`;
- 1942 - rromii nomazi au fost deporta]i \n Transnistria.
R`sturnarea regimului condus de Ion Antonescu (23 august
1944) a dus la abolirea legisla]iei antisemite din Romnia. A
fost rndul minorit`]ii germane s` fie persecutat`, acuzat`
fiind de colabora]ionism cu Germania nazist`. Mul]i sa[i au
fost deporta]i \n lag`re de munc` din URSS. Totu[i, germanii
din Romnia nu au fost expulza]i (cum s-a \ntmplat \n
Polonia, Ungaria, Cehoslovacia), iar \ncepnd cu 1967 statul
romn le-a permis sa[ilor s` emigreze \n RFG \n schimbul
unor sume de bani (acela[i lucru s-a \ntmplat [i \n cazul
evreilor).
|n ceea ce-i prive[te pe rromi, guvernele comuniste i-au supus
pe ace[tia unui program de sedentarizare [i de asimilare.
Minoritatea maghiar` a reprezentat cea mai numeroas`
comunitate etnic` \n anii comunismului, \n favoarea c`reia a
fost creat`, \n 1952, Regiunea Autonom` Maghiar`
(desfiin]at` ulterior \n 1968, \n timpul regimului lui N.
Ceau[escu).
Constitu]iile statului comunist romn (1948,1952 [i 1965)
garantau egalitatea de drepturi \ntre romni [i minoritari. Din
p`cate, regimul comunist a \nc`lcat att drepturile romnilor,
ct [i pe cele ale minorit`]ilor.
Constitu]ia din 1991 a statuat principii democratice, precum
egalitatea \n drepturi a tuturor cet`]enilor romni, indiferent de
etnie. Ast`zi, minorit`]ile din Romnia sunt reprezentate [i \n
Parlament.
44
4. Secolul XX \ntre democra]ie [i totalitarism. Ideologii [i

practici politice \n Romnia [i \n Europa
|nfruntarea dintre democra]ie [i totalitarism este una dintre
caracteristicile secolului al XX-lea.
Tr`s`turile regimului democratic:
- separarea puterilor \n stat;
- respectarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti;
- egalitatea \n fa]a legii;
- puterea se afl` \n mna poporului, care guverneaz` prin
reprezentan]i ale[i;
- pluralism politic;
- economie de pia]`;
- promoveaz` statul de drept (\n care nimeni nu e mai
presus de lege).
Tr`s`turile comune ale regimurilor totalitare (comunism,
fascism, nazism):
- nesepararea puterilor \n stat;
- nerespectarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti;
- existen]a partidului unic, care de]ine puterea politic`;
- promovarea cultului personalit`]ii;
- aplicarea cenzurii;
- demagogie [i propagand`;
- interesele individului sunt subordonate intereselor statu-lui;
- regimul este men]inut prin teroare [i violen]` cu ajutorul
poli]iei, armatei [i a poli]iei politice (Ceka, NKVD, KGB - \n
URSS; Gestapo \n Germania nazist`, Securitatea \n
Romnia comunist`);
- statul se implic` \n toate domeniile de activitate (inclusiv \n
via]a privat` a cet`]enilor sì);
45
- oponen]ii regimului sunt extermina]i sau trimi[i \n \nchisori

(epurare politic`).
Cauzele apari]iei regimurilor totalitare:
- frustr`rile provocate de tratatele de pace \ncheiate \n urma
primului r`zboi mondial;
- instabilitatea economic` din diferite ]`ri europene, care a
culminat cu marea criz` economic` din anii 1929-1933;
- crizele sociale.
Regimurile totalitare au ap`rut \n perioada interbelic`:
- cele de extrem` dreapt`:
- \n Italia (condus` de Benito Mussolini), \n anul
1922;
- \n Germania (condus` de Adolf Hitler), \n anul
1933;
- \n Ungaria (condus` de amiralul Horthy), \n
anul 1919;
- \n Spania (condus` de generalul Franco), \n
anul 1939;
- \n Portugalia (condus` de Salazar), \n anul
1932.
- cel de extrem` stng`:
- \n URSS (condus` de Lenin, ulterior de
Stalin), \n anul 1917, cnd bol[evicii au
preluat puterea.
Regimurile de extrem` dreapt` au fost \nvinse \n al doilea
r`zboi mondial. Comunismul \ns` a supravie]uit [i dup`
terminarea marii conflagra]ii, fiind instaurat [i \n alte ]`ri - \n
mod for]at, de cele mai multe ori, cu ajutorul Armatei Ro[ii
(instrumentul militar al URSS). Astfel, ]`ri din Europa (Ungaria,
Romnia, Germania de Est, Cehoslovacia etc.), din Asia
(China, Coreea de Nord), dar [i America Latin` (Cuba) au
cunoscut regimuri comuniste.
46
Regimurile totalitare au cunoscut [i tr`s`turi distincte. Astfel:

a) comunismul promova:
- colectivizarea [i industrializarea;
- na]ionalizarea bunurilor;
- ateismul;
- desfiin]area propriet`]ii private [i \nl`turarea burgheziei;
- dictatura proletariatului.
b) nazismul promova:
- rasismul;
- antisemitismul;
- ideea cre`rii unui spa]iu vital \n care s` trìasc` rasa
arian`; spa]iul vital trebuia epurat de rasele inferioare
(evreii, ]iganii, slavii) [i putea fi realizat prin expansiune
teritorial`.
|n perioada interbelic`, majoritatea statelor europene au
cunoscut regimuri democratice [i au f`cut eforturi pentru
men]inerea unui climat de pace. }`rile europene democratice
au cunoscut, ca form` de organizare statal`, fie republica
(Fran]a, Polonia, Finlanda, Cehoslovacia), fie monarhia
constitu]ional` (Romnia, Marea Britanie, Belgia, statele
nordice). Totu[i [i \n aceste ]`ri democratice au func]ionat
partide extremiste (de exemplu, \n Romnia: LANC-1923;
Legiunea Arhanghelului Mihail-1927, transformat` ulterior \n
Garda de Fier).
47
M`surile luate de statele democratice vizavi de regimurile

totalitare au fost:
a) \n perioada interbelic`
- crearea unei organiza]ii mondiale numite Liga Na]iunilor;
- crearea unor alian]e regionale (Mica |n]elegere, Antanta
Balcanic`);
- semnarea unor tratate interna]ionale (Pactul Briand-Kellogg);
- izolarea diplomatic` a statelor revizioniste;
- conciliatorismul (care nu a fost o atitudine \n]eleapt` a
marilor puteri europene).
b) \n perioada postbelic`
- crearea Planului Marshall (1947);
- crearea alian]ei politico-militare NATO (1949);
- ajutorul economic [i militar dat de SUA ]`rilor care respingeau
instaurarea comunismului, \n cadrul R`zboiului Rece.
Erodarea sistemului comunist a avut loc [i din interiorul sù, prin
mi[c`rile antisovietice ce s-au desf`[urat \ntre 1953 [i 1989:
- \n 1953 - Republica Democrat` German`;
- \n 1956 - Polonia [i Ungaria ;
- \n 1968 - Cehoslovacia;
- \n 1980 - crearea sindicatului liber Solidaritatea \n Polonia;
- \n 1987 - Romnia;
- \n 1989 - Cehoslavacia, RDG, Romnia.
C`derea regimurilor comuniste din Europa \n cursul anului
1989 a prefigurat sfr[itul URSS, care s-a dizolvat oficial \n
1991. Un rol important \n acest demers de dezintegrare l-au
jucat [i m`surile ultimului conduc`tor comunist al URSS,
Mihail Gorbaciov, care a dorit reformarea comunismului.
48
Studiu de caz: Construc]ia democra]iei [i ideologia

totalitar` \n Romnia. Oameni, fapte [i idei
Construc]ia democra]iei [i ideologia totalitar` \n Romnia

Pe parcursul sec. al XX-lea, Romnia, asemenea altor state
europene, cunoa[te att regimuri democratice, ct [i
dictatoriale (autoritare [i totalitare).
La construc]ia democra]iei romne[ti [i-au adus aportul
domnia/monarhia, partidele politice tradi]ionale (Partidul
Liberal, Partidul Conservator, Partidul Na]ional }`r`nesc),
precum [i oameni politici de vaz`.
Construc]ia democra]iei a \nceput \n timpul domniilor lui Al. I.
Cuza (1859-1866) [i Carol I (1866-1914), continund \n timpul
regelui Ferdinand, ace[tia contribuind la modernizarea [i
consolidarea statului romn.
Principiile democratice au fost prev`zute \n constitu]iile
adoptate (\n 1866, 1923).
Pn` la izbucnirea primul r`zboi mondial, democra]ia
romneasc` a fost limitat` de lipsa votului universal (cel
exercitat fiind pe atunci votul cenzitar), acordat \n 1918.
Totodat`, rezolvarea problemei agrare prin \mpropriet`rirea
]`ranilor (1918-1921), precum [i \nfiin]area partidelor ce
apar]ineau minorit`]ilor au impulsionat via]a politic`.
Istoria Romniei interbelice [i postbelice s-a desf`[urat pe
mai multe coordonate:
1919-1938 - regim democratic;
1938-1940 - regim autoritar;
1940-1944 - regim dictatorial;
1944-1947 - regim pseudo-democratic;
1947-1989 - regim totalitar comunist;
1990 - revenirea la regimul democratic.
49
Ideologia totalitar` a fost prezent` [i \n Romnia interbelic`

prin:
- extrema stng` reprezentat` de Partidul Comunist (creat
\n 1921 [i scos \n afara legii \n 1924);
- extrema dreapt`, mult mai activ`, reprezentat` de:
- Liga Ap`r`rii Na]ional-Cre[tine (LANC), ap`rut` \n
1923 [i condus` de A.C. Cuza;
- Legiunea Arhanghelului Mihail, \nfiin]at` \n 1927.
Comuni[tii romni, instrumenta]i de URSS, urm`reau
dezmembrarea teritoriului Romniei [i transformarea acesteia
\ntr-o republic` socialist`. Din cauza acestor idei, Partidul
Comunist a fost scos \n afara legii \n 1924 (revenind pe scena
politic` la 23 august 1944 [i prelund treptat puterea). Totu[i,
comunismul nu a avut priz` \n societatea romneasc`
interbelic`, spre deosebire de extrema dreapt`, reprezentat`
de mi[carea legionar`.
Aceast` mi[care legionar` a fost condus` de Corneliu Zelea
Codreanu (care \[i spunea c`pitan) [i, ulterior, de Horia
Sima [i a practicat violen]a fa]` de evrei, adversari politici [i
autorit`]i, mergnd pn` la asasinatul politic (printre victimele
legionarilor num`rndu-se Ion. G. Duca, prim-ministru \n 1933
[i istoricul Nicolae Iorga). Pentru o scurt` perioad` de timp (sep.
1940-ian.1941), legionarii au condus statul romn, \mpreun` cu
generalul Ion Antonescu, perioad` \n care s-au dedat la
persecu]ii [i diferite abuzuri. Antonescu i-a \ndep`rtat, din
aceast` cauz`, de la guvernare.
Regimul totalitar pe deplin cunoscut de societatea
romneasc` a fost cel comunist, instaurat cu ajutorul URSS \n
1947. Romnia a renun]at la monarhie [i a fost proclamat`
republic` popular`. Ea a fost condus` de Gheorghe
Gheorghiu Dej (1948-1965), urmat de Nicolae Ceau[escu
(1965-1989). Revenirea la democra]ie s-a realizat \n urma
revolu]iei din decembrie 1989, care a r`sturnat regimul
comunist din Romnia.
50
Oameni, fapte, idei
Alexandru Ioan Cuza domnul Unirii;

- ini]iatorul reformelor de unificare [i modernizare a statului
romn:
- legea seculariz`rii averilor m`n`stire[ti - 1863;
- legea agrar` - 1864;
- legea instruc]iunii publice-1864;
- legea privind autocefalia Bisericii Ortodoxe
Romne-1864;
- adopt`, \n urma loviturii de stat din mai 1864, Statutul
Dezvolt`tor al Conven]iei de la Paris care l`rgea atribu]iile
domnitorului;
- silit s` abdice \n februarie 1866.
Carol I domn al Romniei (1866-1881) [i rege al Romniei
(1881-1914);
- de origine german`, membru al familiei HohenzollernSigmaringen;
- adus ca domn al Romniei dup` abdicarea lui Cuza;
- a contribuit la modernizarea statului;
- s-a dedicat ob]inerii independen]ei;
- a sprijinit mi[carea na]ional` a romnilor din afara grani]elor;
- a impus, \n 1895, rotativa guvernamental`;
- a sprijinit impunerea unor oameni politici;
- a al`turat Romnia Triplei Alian]e (1883).
Ion I. C. Br`tianu a trìt \ntre 1864-1927;
- fiul omului politic Ion C. Br`tianu;
- de profesie inginer;
- a fost prim-ministru al Romniei \n mai multe rnduri;
51
- a contribuit la luarea deciziei prin care Romnia intra \n

r`zboi al`turi de Antant`;
- a militat pentru realizarea reformei electorale [i a celei
agrare (puse \n practic` dup` primul r`zboi mondial);
- a avut un rol important \n adoptarea Constitu]iei din 1923.
Iuliu Maniu a trìt \ntre 1873-1953;
- doctor \n drept;
- a fost un membru activ al Partidului Na]ional Romn din
Transilvania, devenind vicepre[edinte al acestuia \n 1904;
- a avut un rol decisiv \n marele act de la 1 Decembrie 1918;
- personalitate marcant` a Partidului Na]ional }`r`nesc;
- a ocupat \n mai multe rnduri func]ia de prim-ministru \n
fruntea guvernelor ]`r`niste;
- adversar al regelui Carol II \n \ncercarea acestuia de a
impune un regim autoritar;
- critic al politicii de ced`ri teritoriale practicat` de Carol II;
- a protestat \mpotriva abuzurilor [i a crimelor f`cute de
legionari;
- \n timpul celui de-al doilea r`zboi mondial, a respins ideea
continu`rii luptelor dincolo de Nistru [i a fost partizanul
tratativelor cu Na]iunile Unite;
- a participat la actul de la 23 august 1944, care s-a soldat
cu r`sturnarea regimului antonescian;
- a \ncercat s` \mpiedice instaurarea comunismului \n
Romnia;
- \n urma unei \nscen`ri (la T`m`dù, 1947) el [i al]i lideri ai
PN} au fost aresta]i [i condamna]i la \nchisoare pe via]`;
- a murit \n \nchisoarea comunist` de la Sighet, la vrsta de
80 de ani.
52
Petru Groza a trìt \ntre 1884-1958;

- doctor \n drept;
- membru al Partidului Poporului (condus de Al. Averescu)
[i, ulterior, al Frontului Plugarilor;
- \ncepnd cu anii 30 ai sec. al XX-lea a sprijinit financiar
Partidul Comunist; din cauza leg`turilor cu acesta a fost
\nchis, doar pentru scurt timp \ns`;
- a fost numit, datorit` presiunilor f`cute de sovietici, primministru al primului guvern procomunist romn, favoriznd
\n aceast` calitate ascensiunea politic` a Partidului
Comunist din Romnia;
- a ini]iat reforma agrar` din 1945;
- a participat la ac]iunea prin care regele Mihai a abdicat (30
dec. 1947);
- a ocupat func]ia de pre[edinte al Prezidiului Marii Adun`ri
Na]ionale (dup` ce Gheorghe Gheorghiu Dej a devenit
prim-ministru \n 1952).
53
5. Constitu]iile din Romnia

Primele Constitu]ii ale statului modern romn au fost
precedate de acte cu caracter constitu]ional:
- declara]ii de principii (Cererile norodului romnesc
redactate \n 1821, \n timpul revolu]iei conduse de Tudor
Vladimirescu);
- declara]ii de drepturi (Proclama]ia de la Islaz, ca de altfel
[i celelalte programe revolu]ionare pa[optiste);
- proiecte de reform` (Constitu]ia c`rvunarilor redactat`
de Ionic` Tùtul \n 1822 [i Os`bitul Act de numire a
suveranilor romnilor redactat de Ion Cmpineanu \n
1838);
- rezolu]iile adun`rilor ad-hoc din Moldova [i }ara
Romneasc`, \n 1857.
Istoria constitu]ional` a Romniei \ntre 1859-1991 cunoa[te
mai multe perioade:
a) etapa de implementare a institu]iilor constitu]ionale (24
ianuarie 1859-1 iulie 1866);
b) etapa de continuitate a acestor institu]ii (1 iulie 1866-20
februarie 1938);
c) etapa de instabilitate constitu]ional` (20 februarie 1938-30
decembrie 1947);
d) etapa dictaturii comuniste (30 decembrie 1947-decembrie
1989);
e) etapa revenirii la sistemul democratic, fapt statuat prin
adoptarea Constitu]iei din 1991.
Constitu]iile statului romn au fost reprezentate de:
1. Regulamentele Organice - primele documente cu caracter
constitu]ional din istoria modern` romneasc`, redactate \n
timpul ocupa]iei ruse[ti a Principatelor (1828-1834); au fost
aplicate \n perioada 1831-1858 (}ara Romneasc`) [i 18321858 (Moldova).
54
2. Conven]ia de la Paris - elaborat` de Marile Puteri,

prevederile ei au fost puse \n aplicare \n Principate \ntre 18581864; printre aceste prevederi se num`ra [i aceea a unirii
Moldovei cu Muntenia, lucru realizat de Al.I. Cuza \n 1859,
precum [i separarea puterilor \n stat.
3. Statutul Dezvolt`tor al Conven]iei de la Paris - adoptat de
domnul Al. I. Cuza, \n urma loviturii de stat din 2 mai 1864;
prevedea atribu]ii l`rgite pentru domn, precum [i \nfiin]area
Corpului Ponderator, al doilea Corp legislativ (viitorul Senat).
4. Constitu]ia din 1866
prima constitu]ie romneasc` \n adev`ratul sens al
termenului (lege fundamental` a unui stat);
a avut ca model Constitu]ia Belgiei din 1831, care era
considerat` cea mai liberal` la momentul respectiv;
nu a fost supus` aprob`rii marilor puteri europene;
a fost promulgat` de domnul Carol de HohenzollernSigmaringen pe 1 iulie 1866;
structurat` pe 8 titluri;
impunea numele oficial al statului Romnia;
forma de organizare statal` era cea de monarhie
constitu]ional` ereditar`;
men]iona principiul suveranit`]ii na]ionale;
impunea principii liberale:
- separarea puterilor \n stat [i
- respectarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti;
drepturile [i libert`]ile cet`]ene[ti prev`zute:
- dreptul la liber` asociere;
- libertatea persoanei;
- inviolabilitatea domiciliului [i a propriet`]ii;
- libertatea con[tiin]ei, a cuvntului, a presei;
- dreptul la educa]ie (\nv`]`mntul primar fiind
obligatoriu [i gratuit).
55
puterea era \mp`r]it` \n trei:

a) puterea executiv` de]inut` de Domn [i de guvern.
Domnul avea prerogative largi:
- numea [i revoca mini[trii;
- avea drept de amnistie politic`;
- numea [i confirma \n toate func]iile publice;
- era [eful armatei;
- acorda distinc]ii [i decora]ii;
- avea dreptul de a bate moned`;
- putea declara r`zboi [i \ncheia tratate.
Guvernul era condus de un prim-ministru ales de Domn;
primul-ministru alegea Cabinetul (echipa de mini[tri)
care trebuia aprobat de monarh.
b) puterea legislativ` de]inut` de Domn [i de Parlament.
Domnul:
- avea ini]iativ` legislativ`;
- sanc]iona [i promulga legile;
- avea drept de veto.
Parlamentul:
- ales prin vot cenzitar;
- era bicameral (format din Senat [i Adunarea
Deputa]ilor, aceasta din urm` elabornd
bugetul);
- avea rolul de a ini]ia [i sanc]iona legile;
- putea interpela mini[trii;
c) puterea judec`toreasc` - de]inut` de tribunale, cur]i de
justi]ie [i de |nalta Curte de Justi]ie [i Casa]ie. Hot`rrile
judec`tore[ti se pronun]au \n numele domnului, iar
judec`torii erau inamovibili.
56
a fost modificat` \n mai multe rnduri:

- 1879 - cnd este modificat art. 7, prin care
este anulat` interdic]ia ob]inerii cet`]eniei
romne de c`tre cei care nu erau cre[tini
(adic` evreii [i musulmanii);
- 1884 - cnd se introduce noua titulatur` a
statului care devine Regat, iar Carol [i so]ia
sa, Elisabeta de Wied, primii regi ai Romniei;
- se reduce num`rul colegiilor electorale, de la
4 la 3 prin sc`derea censului; astfel num`rul
celor cu drept de vot se m`re[te;
- 1917 - cnd sunt votate proiectele de revizuire
privind adoptarea votului universal [i
realizarea reformei agrare.
a r`mas \n vigoare pn` \n anul 1923.
legitima noua realitate politic` de dup` primul r`zboi
mondial (realizarea Romniei Mari prin alipirea
Basarabiei, Bucovinei [i a Transilvaniei la statul romn);
a fost promulgat` de regele Ferdinand I pe 28 martie
1923;
pn` la a fi promulgat` \n forma sa final`, au existat dou`
proiecte constitu]ionale (unul liberal [i altul na]ional]`r`nesc) \ndelung dezb`tute;
relua, \n cea mai mare parte, con]inutul Constitu]iei din
1866, fiind o sintez` \ntre aceasta [i proiectele
constitu]ionale votate \n 1917 ;
era structurat` pe 8 titluri;
insista asupra caracterului na]ional unitar al statului;
introducea votul universal, egal [i direct (acordat doar
b`rba]ilor peste 21 ani);
57
prevedea separarea puterilor \n stat:

- puterea executiv` - de]inut` de rege [i de
guvern;
- puterea legislativ` - de]inut` de rege [i de
Parlament;
- puterea judec`toreasc` - de]inut` de
tribunale, cur]i de justi]ie [i de |nalta Curte de
Justi]ie [i Casa]ie.
afirma respectarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti,
inclusiv pentru minorit`]i;
introducea controlul preventiv al constitu]ionalit`]ii legilor,
care revenea Consiliului Legislativ;
a r`mas \n vigoare pn` \n 1938, repus` ulterior \n
aplicare \n 1944.
a fost promulgat` de regele Carol II pe 27 februarie 1938;
a fost supus` unui plebiscit (\n care oamenii trebuiau s`
declare \n scris dac` o voteaz` sau nu);
impunea monarhia autoritar`, \n care atribu]iile regelui
erau mult l`rgite;
desfiin]a separarea puterilor \n stat;
regele devenea capul statului, \n minile lui concentrndu-se puterea executiv` [i cea legislativ` (Parlamentul
numit Reprezentan]a Na]ional` avea un rol decorativ
[i era mult limitat \n privin]a ini]iativei legislative);
regele numea un num`r mare de senatori;
regele putea convoca, \nchide sau dizolva una sau ambele
Camere ale Parlamentului;
a r`mas \n vigoare pn` la instaurarea dictaturii
antonesciene.
58
7. Constitu]iile comuniste
au fost \n num`r de trei:
- cea din 1948;
- cea din 1952;
- cea din 1965.
erau asem`n`toare din punctul de vedere al prevederilor;
au fost inspirate de constitu]ia sovietic` din 1936;
consfin]eau adoptarea republicii ca form` de guvernare a
statului (Constitu]ia din 1948 [i cea din 1952 proclamau
Romnia ca republic` popular`, \n timp ce Constitu]ia din
1965 proclama ]ara noastr` ca republic` socialist`);
prevedeau drepturi [i libert`]i cet`]ene[ti, precum [i
principii democratice (votul universal, suveranitatea
poporului), care \n practic` au fost grav \nc`lcate;
nu mai era respectat` separarea puterilor \n stat, chiar
dac` teoretic ea exista;
prin Constitu]ia din 1948 se hot`rau:
- executivul (cea mai mare parte) [i legislativul erau
exercitate de Marea Adunare Na]ional`, un parlament
unicameral considerat organul suprem al puterii;
- Marea Adunare Na]ional`
- alegea Prezidiul Marii Adun`ri Na]ionale;
- forma guvernul;
- modifica constitu]ia;
- vota legile;
- vota bugetul.
- Prezidiul Marii Adun`ri Na]ionale:
- emitea decrete;
- convoca Adunarea;
- numea [i revoca mini[trii;
- \ncheia tratele interna]ionale.
59
- puterea executiv` apar]inea [i Consiliului de Mini[tri

(guvernul), care avea \n frunte un pre[edinte;
- puterea judec`toreasc` era exercitat` de instan]ele de
judecat` [i de Curtea Suprem`, \ns` acestea erau
subordonate factorului politic, reprezentat de Partidul
Muncitoresc Romn.
prin Constitu]ia din 1952 nu se aduceau modific`ri esen]iale celei din 1948.
prin Constitu]ia din 1965 se hot`rau:
- Partidul Muncitoresc Romn devenea Partidul
Comunist Romn, care era socotit for]a conduc`toare
a \ntregii societ`]i;
- statul era socotit proprietarul resurselor subsolului, al
mijloacelor de produc]ie, al p`mntului etc;
- prin revizuirea ei din 1975, se \nfiin]a func]ia de
pre[edinte al Romniei, avnd ca prerogative:
- prezida consiliul de Stat;
- era comandantul suprem al armatei;
- numea [i revoca mini[trii, pre[edintele [i
membrii Tribunalului Suprem;
- \ncheia tratate interna]ionale;
- emitea decrete preziden]iale [i decizii;
- conferea decora]ii.
adoptat` de Adunarea Constituant` la 21 decembrie 1991;
a avut ca model de inspira]ie Constitu]ia din 1923;
a restabilit regimul democratic \n Romnia [i principiile
care decurg din acesta;
forma de guvernare r`mne tot republica, condus` de un
pre[edinte ales pe 4 ani prin vot universal;
Parlamentul redevine bicameral;
60
guvernul exercit` conducerea general` a administra]iei

publice;
se instituie calitatea de Avocat al Poporului, pentru
ap`rarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti, ca [i Curtea
Constitu]ional`, care vegheaz` asupra constitu]ionalit`]ii
legilor;
a fost revizuit` \n anul 2003, hot`rnd ca pre[edintele s`
aib` un mandat de 5 ani (Parlamentul continund s` fie
ales pe 4 ani);
a fost aprobat` prin referendum.
Studiu de caz: Institu]ii [i drepturi cet`]ene[ti
Acestea au fost prezentate \n cadrul
- diferitelor documente cu valoare constitu]ional` [i
- constitu]iilor (1866, 1923, 1938, 1948, 1952, 1965, 1991);
Att institu]iile, ct [i drepturile cet`]enilor au cunoscut
modific`ri de-a lungul timpului;
Drepturi cet`]ene[ti
- proprietatea era sacr` [i inviolabil` (Constitu]ia din
1866), ulterior era [i garantat` (Constitu]ia din 1923), \n
timp ce \n anii comunismului a fost aproape anihilat`;
Constitu]ia din 1991 prevede garantarea propriet`]ii;
- Constitu]ia din 1866 cuprindea, pe lng` drepturi [i
libert`]i extinse, [i cteva restric]ii privind ob]inerea
cet`]eniei (de la care erau exclu[i evreii [i musulmanii);
- Constitu]ia din 1923 respecta drepturile majorit`]ii
romne[ti, dar [i pe cele ale minorit`]ilor, fiind astfel \n
concordan]` cu standardele celorlalte state europene;
- constitu]iile comuniste nu le respectau, de[i le prevedeau;
- Constitu]ia din 1991 consacr` statul de drept \n care
drepturile [i libert`]ile cet`]enilor sunt respectate.
61
Institu]ii
- ct prive[te institu]iile, \ncepnd cu sec. al XIX-lea, \n
Romnia a func]ionat separarea puterilor \n stat
(exceptnd perioada carlist`, cea antonescian` [i cea
comunist`), fiecare putere fiind de]inut` [i exercitat` de
institu]ii diferite;
- institu]ia monarhic` a reprezentat o institu]ie necesar` \n
societatea romneasc`, ea fiind \n general un factor de
stabilitate; a fost reprezentat` de membrii familiei de
Hohenzollern-Sigmaringen; a persistat din 1866 pn` \n
1947.
- Parlamentul era alc`tuit din membri care se bucurau de
imunitate politic`; activitatea lui \ncepea la 15 noiembrie a
fiec`rui an, cu mesajul tronului, \n care regele sau [eful
guvernului indica obiectivele prioritare ale sesiunii
parlamentare; rolul sù a fost subminat de regele Carol II,
iar \n 1940 parlamentul a fost suspendat; \n anii
comunismului a luat numele de Marea Adunare Na]ional`,
care era unicameral` [i era subordonat` puterii
comuniste.
- guvernul a fost unul dintre promotorii vie]ii politice; el a
organizat alegeri, a condus administra]ia ]`rii, s-a implicat
\n politica extern`; membrii guvernului (mini[trii) aveau
responsabilitate ministerial`, putnd fi judeca]i pentru
cauze politice, penale sau civile.
62
STATUL {I POLITICA
1. Autonomii locale [i institu]ii centrale \n spa]iul romnesc
(sec. IX-XVIII)
|ntemeierea statelor medievale romne[ti
Primele forma]iuni politice romne[ti au ap`rut \n perioada
sec. XIII-XIV.
Cauze:
- invaziile popoarelor migratoare care s-au succedat pe
teritoriul ]`rii noastre (ele au continuat, de altfel, pn` \n
sec. al XIII-lea);
- tendin]ele expansioniste ale regalit`]ii maghiare [i ale
Imperiului Bizantin;
- constituirea Hoardei de Aur care a limitat influen]a
maghiar` \n spa]iul est-carpatic;
- existen]a forma]iunilor prestatale romne[ti.
Primele forma]iuni prestatale romne[ti au avut la baz` ob[tile
s`te[ti care au evoluat din ob[tile gentilice (ce aveau la baz`
leg`turile de rudenie dintre membrii ob[tii). Treptat, ob[tile au
c`p`tat caracter teritorial, fiind conduse de cnezi sau juzi.
Ob[tile s`te[ti s-au grupat \n uniuni de ob[ti, autonomii locale,
numite de Nicolae Iorga romanii populare [i care purtau
diferite denumiri: codri, ]`ri, ocoale, cmpuri etc. Locuitorii
acestora au fost consemna]i \n izvoare bizantine, ruse,
turce[ti, maghiare, armene sub diferite denumiri: vlahi, volohi,
valahi, blachi, ulaki.
63
Forma]iuni prestatale romne[ti (sec. IX-XIII)
Transilvania
Cele mai vechi forma]iuni politice prestatale au fost semnalate
\n sec XI, \n interiorul arcului carpatic, despre care vorbe[te
cronicarul Anonymus \n Gesta Hungarorum (Faptele
ungurilor):
- voievodatul lui Menumorut, \n Cri[ana, cu centrul la
Biharea;
- voievodatul lui Glad, \n Banat, cu centrul la Cuvin;
- voievodatul lui Gelu, \n Podi[ul Transilvaniei, cu centrul la
D`bca.
Legenda Sfntului Gerard men]ioneaz` existen]a, la
jum`tatea sec. al XI-lea, a dou` voievodate romne[ti, ce au
opus rezisten]` expansiunii maghiare:
- voievodatul lui Ahtum, \n Banat, cu centrul la Morisena;
- voievodatul lui Gyla, \n centrul Transilvaniei, cu centrul la
B`lgrad (Alba-Iulia).
Cronica lui Nestor (sec. XII) confirm` existen]a romnilor [i a
slavilor la venirea ungurilor \n Pannonia.
}ara Romneasc`
Diploma cavalerilor ioani]i din 1247 aminte[te forma]iuni
prestatale romne[ti:
- }ara Severinului , \n estul Banatului [i vestul Olteniei;
- Cnezatul lui Ioan, \n sudul Olteniei;
- Cnezatul lui Farca[, \n nordul Olteniei;
- Voievodatul lui Litovoi, \ntre Olt [i Jiu;
- Voievodatul lui Seneslau, \n stnga Oltului.
64
Moldova
Izvoarele vorbesc despre existen]a \n spa]iul est-carpatic a
numeroase forma]iuni politice:
- Ulak Ili (]ara vlahilor);
- }ara Sipeni]iului;
- Codrii Cosminului;
- Codrii Orheiului;
- Codrii L`pu[nei;
- Codrii Her]ei;
- Cmpul lui Drago[,
- ocoale (\n Cmpulung, Vrancea).
Dobrogea
- sec. al X-lea: atestarea unor conduc`tori ai unor forma]iuni
politice:
- jupn Dimitrie (\n localitatea Mircea Vod`);
- jupn Gheorghe (complexul de la Basarabi);
- sec. al XI-lea, izvorul bizantin Alexiada, scris de Ana
Comnena, vorbe[te despre trei conduc`tori din Dobrogea:
- Tatos, \n sudul Dobrogei, cu re[edin]a la
Dristor;
- Satza, \n nord-vestul Dobrogei , cu re[edin]a
la Vicina;
- Seslav, \n nord-estul Dobrogei, cu re[edin]a la
Preslav;
- tot Ana Comnena men]ioneaz`, la 1094, un alt frunta[ al
vlahilor, Pudil`;
- \n sec. al XIII-lea, \ntr-o diplom` a ]arului bulgar Ioan Asan
al II-lea (1218-1241) este men]ionat` }ara Cavarnei,
situat` \ntre Mangalia [i Varna.
65
Formarea statului medieval Transilvania

A avut loc \n dou` etape:
a) etapa voievodatelor romne[ti, care s-au opus \naint`rii
maghiarilor \n zon` (sec. IX-XI);
b) etapa cuceririi maghiare a Transilvaniei (sec. XI-XIII).
Dup` crearea regatului Ungariei, prin \ncoronarea lui {tefan I
(anul 1000) [i cre[tinarea ungurilor \n rit catolic, \n sec. al
XI-lea \ncepe cucerirea sistematic` [i organizat` a
Transilvaniei. Maghiarii au organizat teritoriul cucerit \n
comitate (primul fiind Bihorul 1111) [i au \ncercat s`
introduc` institu]ii apusene (principatul [i episcopii catolice).
Un demnitar laic, Mercurius, a fost men]ionat ca principe al
Transilvaniei, dar \n 1176 se revenea la institu]ia tradi]ional`
romneasc`, cea a voievodatului ce se bucura de autonomie
\n cadrul regatului maghiar, voievodul fiind numit de rege
(primul voievod men]ionat \n 1176 Leustachius).
Pentru \nt`rirea st`pnirii maghiare \n Transilvania, au fost
coloniza]i aici secui, sa[i, cavaleri din ordinele cavalere[ti
(teutoni [i ioani]i):
- secuii, de origine turanic`, care au participat la cucerirea
Transilvaniei, a[ezndu-se mai \nti \n Bihor, apoi pe
Trnave [i Mure[ (sec. al XII-lea), pentru ca apoi s` se
a[eze \n estul Transilvaniei, cu rolul de a ap`ra trec`torile
Carpa]ilor de invaziile dinspre r`s`rit;
- sa[ii, care au fost coloniza]i \n special \n scop economic [i
au fost a[eza]i \n zonele Alba , Hunedoara [i Sibiu, iar la
\nceputul sec. al XII-lea [i \n zona Bra[ovului. Sa[ii au pus
bazele ora[elor medievale Bra[ov, Sibiu, Sighi[oara,
Or`[tie, Bistri]a;
- cavalerii teutoni, care au fost adu[i \n anul 1211 de c`tre
regele maghiar Andrei II [i a[eza]i \n }ara Brsei cu scopul
de a opri incursiunile cumanilor din Muntenia. S-au bucurat
de numeroase privilegii, dar au intrat \n conflict cu regalitatea
maghiar` [i au fost alunga]i din Transilvania \n 1225;
66
- cavalerii ioani]i, care au fost coloniza]i \n Banat de c`tre

regele maghiar Bella IV, primind din partea acestuia
numeroase privilegii prin diploma din 1247.
Dac` zonele centrale ale Transilvaniei au fost cuprinse \n
structurile regalit`]ii maghiare, \n zonele de margine continuau
s` existe autonomiile romne[ti sub forma ]`rilor: Amla[ul,
F`g`ra[ul, zona Apusenilor, Maramure[ul. De aici vor pleca
voievozii ce vor juca un rol important \n \ntemeierea statelor
romne[ti extracarpatice: }ara Romneasc` [i Moldova.
Formarea statului medieval al }`rii Romne[ti
A avut loc \n trei etape:
a) prima etap`:
- voievodul Litovoi (cel amintit la 1247 sau un urma[ al
acestuia, cu acela[i nume) lupt` \mpotriva regelui maghiar
Ladislau IV la 1277; Litovoi este ucis \n lupt`, iar fratele
sù, B`rbat, este luat prizonier [i ulterior r`scump`rat.
B`rbat recunoa[te suzeranitatea maghiar`.
b) a doua etap`:
- Basarab I (1310-1352) \ntemeiaz` }ara Romneasc` prin
unificarea voievodatului lui Litovoi cu cel al lui Seneslau,
pe la 1300;
- contribu]ia romnilor transilv`neni la \ntemeierea statului
muntean este relevat` de men]ionarea desc`lecatului lui
Negru Vod` din F`g`ra[, pe la 1290;
- 1324 recunoa[terea suzeranit`]ii maghiare de c`tre
Basarab I; totodat` lui Basarab i se recuno[tea domnia [i
st`pnirea asupra Banatului de Severin, Olteniei,
Munteniei [i a unor teritorii de la nordul gurilor Dun`rii
(Basarabia);
- 1330 b`t`lia de la Posada [i \nfrngerea regelui maghiar
Carol Robert de Anjou;
- cucerirea independen]ei }`rii Romne[ti fa]` de Ungaria;
67
c) a treia etap`:
- consolidarea statului prin crearea institu]iilor interne s-a
realizat \n timpul urma[ilor lui Basarab I:
- Nicolae Alexandru (1352-1364);
- Vladislav Vlaicu (1364-1377);
- Radu I (1377-1384);
- Dan I (1384-1386).
Formarea statului medieval al Moldovei
A avut loc \n trei etape:
a) prima etap`:
- 1352-1353, regalitatea maghiar` formeaz` \n nord-vestul
Moldovei o marc` de ap`rare condus` de voievodul
Drago[ din Maramure[ (desc`lecatul lui Drago[);
b) a doua etap`:
- 1359 - are loc desc`lecatul voievodului maramure[ean
Bogdan, care \i alung` pe urma[ii lui Drago[.
- 1364-1365 - \n urma confrunt`rilor cu regele maghiar
Ludovic de Anjou, Bogdan ob]ine independen]a Moldovei.
c) a treia etap`:
- consolidarea institu]ional` [i teritorial` a statului
moldovean \n timpul urma[ilor lui Bogdan:
- La]cu (1368-1375);
- Petru Mu[at (1375-1391);
- Roman I (1391-1394);
- {tefan I (1394-1399).
68
Formarea statului medieval al Dobrogei

- nucleul statului Dobrogea a fost }ara Cavarnei, condus`
de Balica (1346-1354) [i care avea centrul la Caliacra.
- \n 1357, urma[ul lui Balica, Dobrotici (1354-1386),
prime[te din partea bizantinilor titlul de despot. Treptat,
devine autonom fa]` de imperiul bizantin [i unific` toate
teritoriile dintre Dun`re [i Mare, \ntemeind Dobrogea.
- urma[ul lui Dobrotici, Ivanco (1386-1391), se desprinde de
bizantini [i bate moned` proprie; acesta particip` al`turi
de domnul }`rii Romne[ti, Mircea cel Batrn (13861418), la luptele cu turcii, \n care \[i pierde via]a.
- dup` moartea lui Ivanco, Dobrogea a intrat \n componen]a
}`rii Romne[ti pn` la 1417 sau 1420, cnd este
ocupat` de turci (sub st`pnirea c`rora a r`mas pn` \n
1878).
Statul As`ne[tilor
- format \n urma r`scoalei antibizantine a vlahilor [i
bulgarilor de la sud de Dun`re (1185-1186), condus` de
doi fra]i vlahi, Petru [i Asan; noul stat mai este cunoscut \n
istoriografie ca al doilea ]arat bulgar;
- 1187-1197 - statul este condus de Petru [i Asan;
- 1197-1204 - statul este condus de cel de-al treilea frate,
Ioni]` Caloian;
- 1204-1218 - domne[te Boril`;
- 1218-1241 - domne[te Ioan Asan II;
- dup` 1241 statul se destram` \n trei ]arate, cucerite de
otomani \n sec. al XIV-lea.
69
Institu]ii centrale \n }`rile Romne
Transilvania
Institu]ia central` a fost voievodatul (sec. XII-1541) [i, ulterior,
principatul (sec. XVI-XIX).
a) voievodatul (1176-1541)
- era vasal regatului Ungariei;
- se bucura de autonomie;
- avea \n frunte un voievod numit de regele maghiar;
- voievodul avea atribu]iii:
- judec`tore[ti;
- militare (comandant militar);
- administrative (guvernator).
- voievodul era ajutat de un Sfat [i de congrega]iile
nobiliare.
b) principatul a cunoscut dou` etape:
- \ntre 1541-1688 - principat autonom sub suzeranitatea
Imperiului Otoman;
- \ntre 1688-1867 - principat integrat Imperiului Habsburgic.
|ntre 1541-1688, Transilvania a fost condus` de un principe
numit de Diet` [i confirmat de Sultan; principele era ajutat de
Sfat, format din 12 membri ale[i din rndul na]iunilor
privilegiate [i de Dieta format` din 150 reprezentan]i ai
na]iunilor privilegiate.
|ntre 1688-1867 - principatul sub st`pnire habsburgic` a fost
condus de \mp`rat, care avea [i titlul de principe; conducerea
propriu-zis` revenea \ns` guvernatorului militar, care conducea
un guberniu ce avea rolul de a prelua atribu]iile Dietei.
70
}ara Romneasc` [i Moldova

a) sec. al XIV-lea-\nceputul sec. al XVIII-lea
- institu]ia central` a constituit-o domnia.
Domnia: reprezentat` de domnul ]`rii care avea urm`toarele
atribu]ii:
- administrative: numea dreg`torii, acorda privilegii boierilor,
stabilea impozitele;
- judec`tore[ti: reprezenta instan]a suprem` \n stat;
- legislative: adopta acte legislative;
- diplomatice: semna tratate, declara r`zboi [i \ncheia pace;
- militare: comanda armata (mare voievod).
Domnul era ajutat de:
- Sfatul domnesc: alc`tuit din dreg`tori (boieri cu func]ii), ce
aveau atribu]ii politice, administrative [i judec`tore[ti;
- Adunarea ]`rii: reunea reprezentan]i ai st`rilor privilegiate
(chiar [i ]`rani liberi) [i avea rolul de a aproba uneori
alegerea domnului, stabilirea impozitelor, semnarea
tratatelor.
Domnul era socotit st`pnul \ntregului p`mnt al ]`rii, era ales
pe baza principiului ereditar-electiv, din dinastia Basarabilor
(\n }ara Romneasc`) [i, respectiv, a Mu[atinilor (\n
Moldova).
Domnia a jucat un rol important \n lupta antiotoman`, reu[ind
s` p`streze independen]a statal`.
b) \nceputul sec. al XVIII-lea - sec. al XIX-lea

- institu]ia central` r`mne domnia, \ns` \n urma instaur`rii
regimului fanariot \n Principatele Romne, domnul devine
un simplu func]ionar al Por]ii, el fiind numit de sultan;
71
- \ntre 1711/1716-1821 (perioada fanariot`), domnii nu mai

au origine romneasc`, ci provin din cartierul Fanar din
Constantinopol; ei pl`tesc sultanului sume mari de bani
pentru a-[i cump`ra [i a-[i men]ine domnia;
- domnii fanario]i sunt integra]i \n ierarhia administrativ`
otoman`, fiind asimila]i unui pa[` cu dou` tuiuri (cozi de
cal), responsabili numai \n fa]a sultanului;
- domnii fanario]i instituiesc sistemul de vindere a
dreg`toriilor, modalitate prin care \[i \mbog`]eau
veniturile;
- au fost [i domni fanario]i care au contribuit la
modernizarea societ`]ii romne[ti, prin m`suri \n domeniul
\nv`]`mntului, social, juridic [i edilitar (exemple:
Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Ioan
Caragea);
- revolu]ia lui Tudor Vladimirescu (1821) a contribuit la
\ndep`rtarea domnilor fanario]i [i la revenirea domnilor
p`mnteni.
72
2. Statul romn modern: de la proiect politic la realizarea

Romniei Mari (sec. XVIII-XX)
Proiectul politic de formare a statului modern romn a \nceput
s` se contureze \n sec. al XVIII-lea, devenind o realitate odat`
cu unirea din 1859. Procesul de na[tere a statului romn a
cunoscut mai multe etape, reprezentate de:
Proiecte politice boiere[ti (1711-1821)
- au fost elaborate de boierimea p`mntean` mic` [i mijlocie;
- au ap`rut \n condi]iile existen]ei regimului fanariot \n
Principate (perceput ca o piedic` \n procesul de
modernizare a societ`]ii romne[ti);
- cereau \ndep`rtarea regimului fanariot [i revenirea la
domniile p`mntene, chiar [i unirea Principatelor \ntr-un
stat, sub garan]ia marilor puteri europene;
- au fost prezentate Rusiei, Austriei, Prusiei, Fran]ei,
Imperiului Otoman;
- au avut ca autori pe Mihai Cantacuzino, Eufrosin Poteca,
Dimitrie Sturdza.
Proiectul politic de la 1821
- a apar]inut lui Tudor Vladimirescu [i Comitetului de
Obl`duire (format din trei mari boieri munteni);
- a urm`rit \nl`turarea regimului fanariot, revizuirea
statutului juridic interna]ional al Principatelor [i autonomia
\n raport cu Imperiul Otoman;
- a fost schi]at \n principalul program, Cererile norodului
romnesc, ce con]inea o serie de reforme privind
organizarea intern` a Principatelor [i revenirea la autonomie;
- de[i mi[carea a fost \nfrnt`, principala sa urmare a fost
restaurarea \n 1822 a domniilor p`mntene prin Ioni]`
Sandu Sturdza \n Moldova [i Grigore Dimitrie Ghica \n
}ara Romneasc`.
73
|nceputurile unui stat modern (1821-1848)

- \ntre 1821-1848, formarea unui stat romn modern a
reprezentat idealul noii elite boiere[ti [i a burgheziei care,
prin intermediul memoriilor, proiectelor de reform` sau
activit`]ilor unor societ`]i culturale [i secrete, au
desf`[urat o ampl` mi[care reformatoare;
- \n Moldova, Ionic` Tùtu a elaborat \n 1822 Constitu]ia
C`rvunarilor, care cerea : drepturi cet`]ene[ti, respectul
pentru proprietate, libertatea comer]ului, presei, egalitatea
\n fa]a legii, modernizarea structurilor politice,
administrative, juridice [i fiscale;
- \n Muntenia, partida na]ional`, condus` de Ion
Cmpineanu a elaborat \n 1838 dou` documente: Act de
Unire [i Independen]` [i Os`bitul Act de numire a
suveranilor romnilor; acestea cereau \nl`turarea
suzeranit`]ii otomane [i a protectoratului rusesc instaurat
\n 1829, Unirea Principatelor \ntr-un Regat al Daciei,
alegerea unui domn ereditar;
- s-au format [i societ`]i secrete ce aveau ca obiective:
unirea, independen]a, egalitatea \n fa]a legii [i
emanciparea cl`ca[ilor; un exemplu este Societatea
Fr`]iei, creat` \n 1834;
- de[i contesta]i, domnii regulamentari au realizat c]iva
pa[i importan]i pe calea moderniz`rii societ`]ii romne[ti,
prin introducerea principiului separ`rii puterilor \n stat,
uniformizarea administra]iei [i a justi]iei din cele dou`
Principate.
Proiectul politic pa[optist
- a fost proiectul intelectualilor liberali care i-au definit
obiectivele [i au condus revolu]ia de la 1848;
- obiectivele proiectului s-au reg`sit \n con]inutul
programelor revolu]ionare (Peti]ia - proclama]ie,
74
Proclama]ia de la Islaz, Principiile noastre pentru

reformarea patriei); printre acestea se reg`seau:
- autonomia [i independen]a;
- unirea romnilor \ntr-un singur stat;
- reforma agrar` [i desfiin]area cl`c`[iei;
- drepturi [i libert`]i politice;
- modernizarea institu]iilor;
- o nou` organizare a puterilor \n stat etc.
- s-au formulat trei solu]ii \n privin]a statutului juridic extern
al Principatelor: autonomia, independen]a, constituirea
unui Regat al Romniei sub garan]ia european`.
Unirea din 1859 [i domnia lui Al. I. Cuza
- a fost realizat` \ntr-o situa]ie extern` favorabil`
(desf`[urarea R`zboiului Crimeii \ntre 1853-1856) [i \ntr-o
situa]ie intern` dificil` (\ngr`direa autonomiei interne prin
semnarea, \ntre Rusia [i Poart`, a Conven]iei de la BaltaLiman, 1849);
- la sfr[itul R`zboiului Crimeii a avut loc Congresul de
Pace de la Paris (1856), \n cadrul c`ruia a fost discutat` [i
problema romneasc`;
- Tratatul de Pace \ncheiat de c`tre Marile Puteri europene
(Fran]a, Anglia, Austria, Prusia, Regatul Sardiniei, Rusia [i
Turcia) men]iona [i hot`rri ce priveau Principatele:
- Principatele Romne erau scoase de sub
protectoratul rusesc [i puse sub garan]ia
colectiv` a Marilor Puteri;
- sudul Basarabiei revenea Moldovei;
- convocarea
unor
Adun`ri
ad-hoc
reprezentative, care s`-[i exprime pozi]ia cu
privire la unire.
75
- adun`rile ad-hoc, convocate \n 1857, erau formate din

reprezentan]i ai tuturor categoriilor sociale [i ele au
adoptat rezolu]ii similare \n care cereau:
- unirea Principatelor \ntr-un stat numit
Romnia;
- prin] strìn dintr-o familie domnitoare a
Europei;
- autonomia statului romn;
- guvern reprezentativ.
Hot`rrile adun`rilor ad-hoc au fost aduse la cuno[tin]a
marilor puteri \n 1858, \n cadrul unei Conferin]e care a avut loc
la Paris; aici a fost adoptat` Conven]ia de la Paris ce stabilea,
prin acordul celor [apte puteri garante, statutul interna]ional al
Principatelor [i organizarea intern` a acestora:
- unirea formal` a celor dou` principate sub numele de
Principatele Unite ale Moldovei [i Valahiei;
- cele dou` ]`ri urmau s` fie conduse separat de doi domni,
dou` guverne, dou` adun`ri reprezentative;
- erau \nfiin]ate la Foc[ani dou` institu]ii comune celor dou`
]`ri:
- Comisia Central` (cu rol legislativ) [i
- |nalta Curte de Casa]ie;
- alc`tuirea de adun`ri elective pe baza votului cenzitar care
s` aleag` domnii Principatelor.
- 5 ian. 1859, Adunarea Electiv` a Moldovei a ales ca domn
pe Al. I. Cuza ;
- 24 ian. 1859, Adunarea Electiv` a }`rii Romne[ti a ales
ca domn pe acela[i Al. I. Cuza.
Alegerea lui Al. I. Cuza ca domnitor att \n Moldova, ct [i \n
}ara Romneasc` a \nsemnat Unirea Principatelor Romne [i
punerea Marilor Puteri \n fa]a faptului \mplinit, constrnse s`
recunoasc` acest fapt istoric.
76
Domnia lui Al. I. Cuza (1859-1866) a avut \n vedere realizarea

mai multor reforme \n plan intern, menite s` consolideze
unirea, precum [i recunoa[terea dublei alegeri.
a) \n plan extern: martie-septembrie 1859, \n cadrul
Conferin]ei de la Paris, marile puteri recunosc dubla
alegere, iar \n 1861 Poarta recunoa[te Unirea Principatelor
doar pe timpul domniei lui Cuza;
b) \n plan intern, domnia lui Cuza cunoa[te trei perioade:
- 1859-1862: perioada consolid`rii unirii prin unificarea
serviciilor vamale, po[tale [i de telegraf, unificarea
cursului monetar, a armatei, a legisla]iei:
- Bucure[ti a devenit capitala ]`rii;
- s-a \ntrunit primul guvern unic condus de
Barbu Catargiu;
- 1862-1864: perioada marilor reforme \n care au fost
adoptate mai multe legi ce au sus]inut modernizarea
statului:
- 1863 - legea seculariz`rii averilor m`n`stire[ti;
- 1864 - legea agrar`;
- legea electoral`;
- legea instruc]iunii publice;
- legea organiz`rii armatei;
- introducerea Codului Civil.
- 1864 - 1866: perioada guvern`rii autoritare, consecin]` a
loviturii de stat de la 2 mai 1864. Cuza adopt` un nou act
cu valoare constitu]ional`, Statutul dezvolt`tor al
Conven]iei de la Paris care sporea atribu]iile domnului, dar
\nfiin]a [i o nou` Camer` legislativ`, Corpul Ponderator
(viitorul Senat); politica sa autoritar` a determinat
materializarea opozi]iei \ntr-o monstruoas` coali]ie care
a organizat lovitura de stat de la 11 februarie, \n urma
c`reia Cuza a fost silit s` abdice.
77
Aducerea prin]ului strìn [i consolidarea statal`

Oamenii politici romni au considerat c` dezvoltarea statului
romn nu poate fi consolidat` dect prin aducerea \n ]ar` a
unei dinastii strìne. Astfel, tronul a fost oferit \n 1866, dup`
unele taton`ri, unui principe german, Carol de HohenzollernSigmaringen, recunoscut de marile puteri \n decursul anilor
1866-1867.
Domnia lui Carol I
- a debutat prin adoptarea primei Constitu]ii moderne, \n
iulie 1866, care a legitimat noul regim politic [i noua
organizare politic` a statului, numit oficial Romnia;
- a contribuit la ob]inerea independen]ei statale, proclamat`
de Parlament pe 9 mai 1877 [i recunoscut` oficial prin
Tratatele de la San-Stefano [i Berlin din 1878;
- a echilibrat via]a politic`;
- a sus]inut modernizarea Romniei (care \n 1881 devine
regat);
- a al`turat Romnia la Tripla Alian]`.
- urma[ul lui Carol I la tron a fost nepotul sù, Ferdinand,
care a continuat opera de consolidare [i modernizare, de
numele sù fiind legat` des`vr[irea, \n 1918, a unit`]ii
statale a Romniei, rezultat al particip`rii romnilor la
primul r`zboi mondial al`turi de Antant`.
Realizarea Romniei Mari
- a avut loc \n 1918, prin Marea Unire ce a alipit statului
romn Basarabia, Bucovina [i Transilvania;
- a fost favorizat` de un cadru extern favorabil (victoriile
Antantei, dispari]ia Imperiului Rus [i a celui Austro-Ungar,
proclamarea principiului autodetermin`rii popoarelor);
- a fost rezultatul hot`rrilor luate de organele locale de
conducere din Basarabia (Sfatul }`rii - 27 martie 1918),
78
din Bucovina (Congresul General al Bucovinei - 28

noiembrie 1918) [i de adunarea reprezentativ` a
locuitorilor din Transilvania (Marea Adunare de la AlbaIulia -1 decembrie 1918);
- modificarea grani]elor statului romn a fost recunoscut`
prin tratatele de pace semnate la sfr[itul primului r`zboi
mondial [i a fost legitimat` prin adoptarea unei noi legi
fundamentale \n 1923.
Studiu de caz: De la partida na]ional` la sistemul politic
pluripartidist \n Romnia secolelor XIX-XX
Evolu]ia partidelor politice \n spa]iul romnesc a cunoscut mai
multe etape:
a) apari]ia partidei na]ionale, care era o grupare neomogen`
ce reunea boieri cu vederi liberale [i \nv`]a]i ai vremii care
doreau schimbarea regimului politic din Principate; partida
na]ional` s-a cristalizat \n secolul al XVIII-lea; activitatea ei
s-a f`cut remarcat`
- \n timpul revolu]iei condus` de Tudor Vladimirescu (1821);
- prin proiectele boiere[ti ale lui Ion Cmpineanu, Ionic`
Tùtu, precum [i
- prin rezolu]iile adun`rilor ad-hoc din 1857,
- prin realizarea dublei alegeri a lui Al. I. Cuza \n 1859.
b) cristalizarea grup`rilor politice \n timpul domniei lui Cuza \n
grup`ri liberale (moderate [i radicale) [i conservatoare.
Acestea sunt precursoarele viitoarelor partide politice.
c) constituirea principalelor partide politice a fost rezultatul
tensiunilor politice [i al instabilit`]ii guvernamentale (18661871), dar [i al noilor realit`]i din societatea romneasc`;
apari]ia lor a avut loc \n diferite perioade:
79
Partidul Na]ional Liberal

- constituit \n 1875, prin Coali]ia de la Mazar Pa[a;
- exprima interesele marilor proprietari industriali,
burgheziei mici, a liber-profesioni[tilor, a unei p`r]i a
intelectualit`]ii;
- a avut ca organe de pres` ziarele Aleg`torul liber [i
Viitorul;
- reprezentan]i de seam`: Ion C. Br`tianu, C. A. Rosetti, D.
A. Sturdza, Ion I. C. Br`tianu, I. G. Duca;
- a avut ca ideologie liberalismul (pn` \n 1918) [i
neoliberalismul (\n perioada interbelic`);
- s-a implicat \n cucerirea [i recunoa[terea independen]ei,
reglementarea succesiunii la tron, \nfiin]area B`ncii
Na]ionale, proclamarea Romniei Regat, aderarea la
Tripla Alian]`.
Partidul Conservator
- constituit \n 1880, prin unirea unor grup`ri conservatoare;
- exprima interesele marilor proprietari funciari [i a unei p`r]i
a burgheziei comerciale [i bancare;
- a avut ca organe de pres` ziarele Timpul,
Conservatorul;
- reprezentan]i de seam`: Lasc`r Catargiu, Costache
Epureanu, Petre P. Carp, Titu Maiorescu;
- a avut la baz` ideologia junimist`, tradus` prin tactica
pa[ilor m`run]i;
- s-a implicat \n adoptarea legii minelor, a unor m`suri de
protec]ie social` [i de \ncurajare a industriei;
- a fost afectat de realizarea reformei agrare din 1918-1922,
care a determinat dispari]ia sa de pe scena politic`
interbelic`.
80
Partidul Na]ional }`r`nesc

- constituit \n 1926, prin fuziunea Partidului }`r`nesc din
Vechiul Regat cu Partidul Na]ional Romn din
Transilvania;
- exprima interesele ]`r`nimii, a unei p`r]i a intelectualit`]ii;
- a avut ca organ de pres` ziarul Dreptatea;
- reprezentan]i de seam`: Ion Mihalache, Iuliu Maniu;
- a adoptat legi privind reorganizarea administrativ`,
monetar`.
Alte partide ap`rute \n Romnia:
- Partidul Social-Democrat al Muncitorilor
(1893);
- Partidul Poporului (1918);
- Partidul Maghiarilor din Romnia (1922);
- Uniunea evreilor din Romnia (1923);
- Legiunea Arhanghelului Mihail (1927);
- Partidul Comunist (1921).
Instaurarea regimurilor dictatoriale \n Romnia (domnia lui
Carol II, guvernarea lui Antonescu [i regimurile comuniste) a
\nsemnat abandonarea pluralismului politic [i \nlocuirea sa cu
partidul unic. Revolu]ia din decembrie 1918 a determinat,
printre altele, revenirea la pluripartidism [i reintrarea pe scena
politic` a unor partide tradi]ionale (PNL [i PN}).
81
3. Redefinirea rolurilor statului de la primul r`zboi mondial

pn` la planul Schuman. Situa]ia Romniei
Statul - termen folosit pentru prima dat` de renascentistul
Niccolo Machiavelli \n opera sa, Principele;
- este o institu]ie politic` ce \[i exercit` autoritatea suveran`
asupra unui teritoriu [i a unei popula]ii, fiind, \n acela[i
timp, persoan` de drept interna]ional (cf. Dic]ionar
politic);
- rolul sù a cunoscut mai multe transform`ri;
- \n ideologia liberal` [i cea conservatoare din sec. al XIXlea avea un rol minimal, acela de a crea un cadru adecvat
pentru buna func]ionare a societ`]ii;
- \n ideologia neoliberal` (ap`rut` dup` primul r`zboi
mondial) avea un rol maximal, el fiind motorul dezvolt`rii
societ`]ii;
- \n doctrina fascist` [i cea comunist` reprezenta un
instrument pentru impunerea politicii lor totalitare.
Primul r`zboi mondial a produs o schimbare \n ceea ce
prive[te rolul statului, avnd \n vedere c` a fost [i un r`zboi
total care a impus statului s` preia controlul asupra sectorului
economic [i s` intervin` \n domeniul social (prin coordonarea
rela]iilor de munc`).
Dup` \ncheierea r`zboiului, tratatele de pace \ncheiate au
consfin]it destr`marea imperiilor rus, austro-ungar [i otoman,
apari]ia de noi state na]ionale [i des`vr[irea unit`]ii altora.
|n perioada interbelic` [i dup` al doilea r`zboi mondial au
ap`rut noi modele de stat:
82
statul-providen]` / Welfare State (statul-social) - definit

de economistul englez John Maznard Keynes [i adoptat
de ideologia neoliberal`;
- a func]ionat dup` al doilea r`zboi mondial;
- trebuia s` intervin` \n controlul infla]iei, \n
sc`derea dobnzilor;
- avea rol regulator, de constrngere a
ac]iunilor ce puteau leza interesele statului;
- acest model de stat a existat \n SUA, Marea
Britanie, Suedia, Fran]a, Olanda.
statul comunist - \ntlnit \n Rusia sovietic`;
- promova interesul de clas` sau de grup;
- subordona interesele indivizilor intereselor
sale;
- era men]inut prin for]` [i teroare;
- a controlat economia prin introducerea
planurilor cincinale;
- a aplicat na]ionalizarea, devenind proprietarul
unic al mijloacelor de produc]ie;
- a \ncurajat natalitatea.
statul fascist - \ntlnit \n Italia [i Germania;
- promova rasismul [i un na]ionalism exagerat;
- era represiv;
- promova corporatismul (\n Italia);
- a aplicat politici sanitare [i de cre[tere a
natalit`]ii.
|n perioada interbelic`, statele europene s-au implicat cu
prec`dere \n domeniul politicilor sociale:
- asigur`ri sociale - \n Germania;
- aloca]iile de stat pentru familii - \n Suedia [i Fran]a;
- construirea de locuin]e [i centralizarea asigur`rilor de
[omaj [i de s`n`tate - \n Marea Britanie;
83
- \nfiin]area Ministerului Muncii, S`n`t`]ii [i Ocrotirii Sociale

(1920), adoptarea de legi protec]ioniste-\n Romnia.
Marea criz` economic` din anii 1929-1933 a sporit cererea de
interven]ie a statului \n economie [i \n asigurarea protec]iei
sociale. Exemplul cel mai concludent pentru interven]ia
statului a fost dat de Statele Unite, prin politica economic`
numit` New Deal (Noul Curs/Noua atitudine), ini]iat` de
pre[edintele american Franklin D. Roosevelt. Astfel,
redresarea economic` s-a realizat prin dezvoltarea unor noi
industrii (automobilistic`, cinematografic`), construirea de
autostr`zi [i hidrocentrale, precum [i sus]inerea companiilor
private prin comenzi de stat.
|ntre 1918-1989, Romnia a cunoscut att prototipul statului
democratic (sus]inut de guvernele liberale [i cele ]`r`niste),
ct [i pe cel autoritar [i cel totalitar.
Dificult`]ile economice ap`rute dup` 1945, ca [i dorin]a de a
\mpiedica un nou r`zboi i-au determinat pe c]iva europeni
vizionari s` propun` un plan de realizare a unei Europe unite.
Cel care l-a prezentat a fost ministrul francez de externe,
Robert Schuman, pe 9 mai 1950.
Planul Schuman propunea crearea unei comunit`]i economice

europene care s` pun` sub controlul unor institu]ii
suprana]ionale produc]ia de o]el [i c`rbune. Astfel, \n 1951 a
luat na[tere Comunitatea European` a C`rbunelui [i O]elului,
alc`tuit` din Fran]a, Germania, Italia, Belgia, Olanda [i
Luxemburg, care \n 1957 \[i schimb` denumirea \n
Comunitatea Economic` European`, iar din 1993 devine
oficial Uniunea European`.
Ast`zi, integrarea european` ofer` noi provoc`ri statelor care
o compun (printre care se num`r` [i Romnia).
84
4. Romnia postbelic`. Stalinism, na]ional-comunism [i

disiden]` anticomunist`. Construc]ia democra]iei
postdecembriste
Romnia postbelic`
- dup` actul de la 23 august 1944, Romnia a ie[it din
r`zboiul \mpotriva Na]iunilor Unite, \ns` a fost ocupat`
imediat de trupele Armatei Ro[ii (ce a durat pn` \n 1958);
- totodat`, lovitura de stat de la 23 august 1944 a \nsemnat
primul pas c`tre instaurarea comunismului \n Romnia;
Cucerirea puterii politice de c`tre comuni[ti s-a realizat \n mai
multe etape:
a) numirea unor comuni[ti \n guvernele care au urmat la
conducerea ]`rii dup` r`sturnarea regimului antonescian:
- guvernul condus de generalul Constantin
S`n`tescu august-decembrie 1944;
- guvernul condus de generalul Nicolae
R`descu decembrie 1944-februarie 1945).
b) instaurarea la 6 martie 1945 a unui guvern procomunist,
condus de Petru Groza, \n urma interven]iei directe a
comisarului sovietic Andrei V\[inski la regele Mihai; \n acest
guvern (6 martie 1945-30 decembrie 1947) nu era inclus
nici un membru al celor dou` partide istorice, P.N.L [i
P.N.}, lucru care a dus la:
- nerecunoa[terea guvernului de c`tre SUA [i
Marea Britanie [i
- greva regal` (aug.1945 - ian 1946), prin care
regele Mihai a refuzat s` semneze actele
emise de guvern. Aceast` atitudine a regelui
va lua sfr[it \n momentul includerii \n guvern
a doi mini[tri ce proveneau din P.N.L [i P.N.}.
85
c) m`surile luate de guvernul Petru Groza:

- reforma agrar` din martie 1945, cu rol de atragere a
]`ranilor de partea comuni[tilor;
- reinstalarea administra]iei romne[ti \n Transilvania
(eliberat` de armata romn`);
- planificarea unor greve spontane de c`tre sindicatele
comuniste, cu rol de destabilizare a ordinii publice;
- \ndep`rtarea elementelor reac]ionare (de fapt, opozan]ii
regimului);
- \nfiin]area sovromurilor (\ntreprinderi mixte romnosovietice), ce au spoliat economia ]`rii;
- \nfiin]area tribunalelor populare.
d) fraudarea alegerilor de la 19 noiembrie 1946, \n urma
c`rora a c[tigat Blocul Partidelor Democrate, alian]`
condus` de comuni[ti, iar noul Parlament a avut o
majoritate comunist`;
e) anihilarea opozi]iei democratice prin \nscenarea de la
T`m`dù (iulie 1947), \n urma c`reia P.N.} a fost scos \n
afara legii; P.N.L a ales s` se autodizolve;
f) abdicarea for]at` a regelui Mihai, la 30 decembrie 1947, \n
urma c`reia Romnia este proclamat` republic` popular`.
Stalinizarea Romniei
- a fost favorizat` de prezen]a Armatei Ro[ii [i de folosirea
presiunilor sovietice politice [i militare;
- s-a realizat \n timpul regimului lui Gheorghe Gheorghiu Dej
(1948-1965):
\n planul politicii interne:
- prin \nfiin]area partidului unic, Partidul Muncitoresc Romn
(februarie 1948), ce a luat na[tere prin fuziunea Partidului
Comunist cu Partidul Social-Democrat;
86
- prin adoptarea unei noi constitu]ii, alc`tuit` dup` model

sovietic (aprilie 1948);
- crearea unei poli]ii politice, Securitatea, \n 1948, cu
ajutorul c`reia comuni[tii au luat m`suri \mpotriva celor
care se opuneau colectiviz`rii, \mpotriva fo[tilor demnitari
politici etc.
\n planul politicii externe:
- prin aderarea la C.A.E.R. \n 1949 [i
- prin aderarea la Pactul de la Var[ovia \n 1955.
\n plan economic:
- prin na]ionalizarea principalelor mijloace de produc]ie
(\nceput` \n 1948);
- prin etatizarea b`ncilor;
- prin colectivizare (1949-1962), care a f`cut ca 96% din
suprafa]a agricol` a ]`rii s` fie \ncadrat` \n structuri
colectiviste (GAP-Gospod`rii agricole de stat [i CAPCooperative agricole de stat);
- prin industrializare, \n cadrul c`reia au fost impuse
planurile anuale [i ulterior, cele cincinale (\ncepnd cu
1951).
\n plan cultural:
- prin reorganizarea \nv`]`mntului dup` model sovietic;
- prin aplicarea cenzurii asupra presei [i a tip`riturilor;
- prin subordonarea fa]` de stat a Bisericii Ortodoxe [i
desfiin]area Bisericii greco-catolice, for]at` s` se uneasc`
cu Biserica Ortodox` (1948).
87
Lupta pentru putere

- s-a manifestat att \n interiorul partidului comunist, ct [i
\n exteriorul acestuia, prin suprimarea adversarilor politici;
- astfel, \n interiorul partidului, Gheorghe Gheorghiu Dej [i-a
\ndep`rtat, pe rnd, colegii de partid: {tefan Fori[, Lucre]iu
P`tr`[canu (executat \n 1954), Ana Pauker, Vasile Luca
(condamnat pe via]`), Teoharie Georgescu; exemplul lui
Dej a fost preluat de succesorul lui, Nicolae Ceau[escu,
care a numit \n func]ii importante oamenii sì de \ncredere,
ace[tia beneficiind de favoruri chiar [i dup` pensionare;
- \n ceea ce prive[te represiunea comunist` exterioar`, ea
s-a manifestat cu ajutorul Securit`]ii (\nfiin]at` \n august
1948) [i a mili]iei (creat` \n ianuarie 1949). Aceste organe
aveau rolul s` aresteze du[manii poporului [i chiar s`-i
anihileze fizic, fie \n \nchisori (Sighet, Gherla, Aiud,
Pite[ti), fie \n lag`rele de munc` for]at` (Canalul Dun`reMarea Neagr`, Cavnic, Baia Sprie, Periprava);
- o alt` caracteristic` a represiunii comuniste a
reprezentat-o fenomenul deport`rilor, \nceput \n 1951; \n
urma acestor deport`ri realizate \n Cmpia B`r`ganului,
au avut de suferit circa 40 000 de persoane, care au fost
practic dezr`d`cinate [i duse \n climatul arid al Cmpiei;
- \n timpul lui Ceau[escu, opozan]ii regimului au fost
elibera]i din \nchisori, \ns` li s-a impus domiciliul for]at, au
avut parte de verific`ri periodice [i de [antaj din partea
organelor de Securitate.
88
Rezisten]a anticomunist`
- a reprezentat modalitatea \n care s-a manifestat popula]ia
vizavi de abuzurile regimului comunist [i \nc`lcarea grav`
a drepturilor omului;
- s-a manifestat prin:
- lupt` armat` \n mun]i;
- r`scoale ale ]`ranilor \n timpul procesului de
colectivizare;
- greve ale minerilor (Valea Jiului, august
1977);
- greve ale muncitorilor (Bra[ov, 15 noiembrie
1987);
- proteste ale intelectualilor prin c`r]i, manifeste
[i pe calea undelor radio.
- primele nuclee de lupt` anticomunist` au ap`rut \n 1945,
cele mai importante grupuri de rezisten]` armat` situndu-se
\n mun]i (F`g`ra[, Vrancea, Muscel); exemple:
- Haiducii Muscelului (condus de fra]ii
Arnù]oiu [i de colonelul Gheorghe
Arsenescu)
- Sumanele Negre
- Haiducii lui Avram Iancu,
- grupul condus de Ion Gavril` Ogoranu;
aceste grupuri au fost treptat decimate de
c`tre comuni[ti;
- \n ceea ce prive[te ac]iunile intelectualilor romni, mul]i
dintre ace[tia au criticat regimul comunist prin scris sau la
posturile de radio Europa liber` [i BBC (exemple: Paul
Goma, Monica Lovinescu, Vlad Georgescu, Doina
Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu); ace[tia au fost
fie concedia]i, fie li s-a impus domiciliu for]at, iar pu]ini
dintre ei au reu[it s` emigreze;
89
- o alt` disiden]` a ap`rut \n rndul fo[tilor demnitari

comuni[ti, care au criticat m`surile luate de Ceau[escu;
ace[tia au semnat, \n martie 1989, Scrisoarea celor [ase
(Corneliu M`nescu, Silviu Brucan, Gheorghe Apostol,
Grigore R`ceanu, Alexandru Brl`deanu [i Constantin
P\rvulescu).
Na]ional-comunismul (1965-1989)
- a fost caracteristica regimului lui Nicolae Ceau[escu, care
a promovat asiduu interesul na]ional;
- prima parte a regimului sù a cunoscut o relativ`
destindere [i liberalizare (\nceput` \nc` din 1960), ce a
durat pn` \n 1974 [i \n care:
- s-a adoptat o nou` constitu]ie, prin care
Romnia devenea republic` socialist`;
- s-au eliberat de]inu]ii politici;
- \nv`]`mntul a fost pus pe baze na]ionale [i
s-a permis studierea limbilor strìne (englez`,
francez`, german`) al`turi de cea rus`;
- s-au construit locuin]e;
- \n plan extern, s-a manifestat o insubordonare
fa]` de cerin]ele Moscovei (exemplul cel mai
concludent fiind neparticiparea Romniei la
invadarea Cehoslovaciei \n 1968 de c`tre
trupele Tratatului de la Var[ovia) [i
- s-a manifestat o larg` deschidere spre
Occident (Ceau[escu \ntlnindu-se cu mari
lideri ai lumii: Charles de Gaulle, Richard
Nixon, Gerald Ford);
- condi]iile de via]` s-au \mbun`t`]it [i s-a putut
c`l`tori \n strìn`tate.
90
- a doua parte a regimului lui Ceau[escu (1974-1989) a

\nregistrat o \nrùt`]ire a situa]iei economice, din cauza:
- cre[terii datoriei externe a Romniei;
- slabei productivit`]i \n agricultur` [i industrie;
- unor calamit`]i naturale (inunda]iile din 1970
[i cutremurul din 4 martie 1977);
- realiz`rii unor obiective grandioase, extrem de
costisitoare (Casa Poporului, Canalul Dun`reMarea Neagr`, combinate siderurgice);
- \n plan social, popula]ia a resim]it efectele
ra]ionaliz`rilor alimentare, energetice care
aveau scopul s` limiteze importurile [i s`
creasc` exporturile (toate acestea fiind f`cute
pentru acoperirea datoriei externe);
- \n plan ideologic, s-a intensificat cultul
personalit`]ii, al c`rui principal beneficiar a
fost Ceau[escu (devenit pre[edinte al
Romniei \n 1974);
- aceast` degradare a condi]iilor de trai a gr`bit pr`bu[irea
regimului na]ional-comunist al lui Ceau[escu, lucru
petrecut \n urma revolu]iei din decembrie 1989.
91
Construc]ia democra]iei postdecembriste

- dup` c`derea regimului comunist, conducerea ]`rii a fost
preluat` pe 22 decembrie 1989 de o nou` structur` politic`,
numit` Frontul Salv`rii Na]ionale (F.S.N.), care cuprindea
fo[ti disiden]i, intelectuali [i militari; F.S.N. a anun]at:
- revenirea la democra]ie [i la pluralismul politic,
fapt ce a dus la reapari]ia vechilor partide
interbelice (P.N.L., P.N.}., P.S.D.), dar [i a altora;
- organizarea de alegeri libere (ce au avut loc
pe 20 mai 1990);
- primele alegeri au fost c[tigate de Ion Iliescu [i F.S.N.,
care s-au confruntat la scurt timp cu manifesta]ii la
Timi[oara, Bucure[ti, cu venirea minerilor din Valea Jiului
\n Capital` (care au oripilat opinia public` interna]ional` cu
comportamentul lor agresiv);
- \n decembrie 1991 a fost adoptat` o nou` constitu]ie,
revizuit` ulterior \n 2003 [i care constituie baza juridic` a
regimului democratic din Romnia;
- \ntre 1990-2004, pre[edin]ii Romniei au fost:
- Ion Iliescu (1990-1992; 1992-1996; 2000-2004);
- Emil Constantinescu (1996-2000);
- Traian B`sescu (ales \n 2004, mandatul sù
durnd pn` \n 2009);
- dup` 1989, societatea civil` a devenit activ` prin
intermediul organiza]iilor nonguvernamentale (Alian]a
Civic`, Grupul pentru Dialog Social, Liga pentru Ap`rarea
Drepturilor Omului, Societatea Timi[oara etc.);
- democra]ia postdecembrist`:
- a cunoscut alternan]a la guvernare;
- a realizat mai multe reforme \n economie,
justi]ie, \nv`]`mnt etc.;
- s-a preocupat pentru integrarea Romniei \n
NATO (realizat` \n 2004) [i UE (\n 2007).
92
RELA}IILE INTERNA}IONALE
1. Spa]iul romnesc \ntre diploma]ie [i conflict \n Evul
Mediu [i la \nceputurile modernit`]ii
}`rile Romne \ntre Imperiul Otoman [i marile puteri
catolice vecine
politica extern` a }`rilor Romne a fost influen]at`, pe
parcursul sec. XIV-XVIII de:
- vecin`tatea celor dou` puteri catolice,
Ungaria [i Polonia, care au dorit stabilirea
suzeranit`]ii lor asupra statelor medievale
romne[ti;
- expansiunea Imperiului Otoman \n Europa (care
ajunge la sfr[itul sec. al XIV-lea pe linia Dun`rii);
- afirmarea unor noi puteri europene, Imperiul
Habsburgic [i Imperiul Rus (sec. XVI-XVIII);
- apari]ia problemei/chestiunii orientale \n
diploma]ia european` (sfr[itul sec. al XVIIlea), \n cadrul c`reia Fran]a [i Anglia doreau
men]inerea Imperiului Otoman, iar Rusia [i
Austria doreau dezmembrarea acestuia \n
beneficiul lor.
politica extern` a }`rilor Romne s-a caracterizat prin:
- realizarea unor alian]e \ntre statele romne[ti,
dar [i cu alte ]`ri vecine;
- strategii militare eficiente, menite s` reduc`
diferen]a dintre capacit`]ile armate romne[ti
modeste [i cele strìne;
- realizarea eforturilor militare [i diplomatice
pentru men]inerea integrit`]ii [i independen]ei
statale (chiar prin acceptarea suzeranit`]ii
diferitelor state vecine);
93
- participarea la cruciadele antiotomane ini]iate

de puterile cre[tine;
- subordonarea fa]` de Imperiul Otoman, odat`
cu instaurarea regimului fanariot (sec. XVIII).
pe tot parcursul Evului Mediu, r`zboaiele purtate de
romni cu otomanii se \nscriu \n categoria r`zboaielor
asimetrice (\n care una dintre p`r]i se g`se[te \n
inferioritate armat`);
pentru a compensa inferioritatea militar` fa]` de adversar,
romnii au folosit:
- tactica p`mntului prjolit;
- h`r]uirea inamicului;
- otr`virea apelor;
- purtarea confrunt`rilor armate \n locuri
strmte sau ml`[tinoase.
domnia este institu]ia care s-a implicat activ \n ap`rarea
]`rii, avnd al`turi de ea boierimea [i popula]ia apt` s`
lupte (constituit` \n oastea cea mare). Ea s-a preocupat
pentru construirea [i consolidarea unor cet`]i de ap`rare.
Lupta antiotoman` a }`rilor Romne (sec. XIV-XVI)
n cadrul ei s-au eviden]iat mai mul]i domnitori romni de
seam`:
1. Mircea cel B`trn (1386-1418)
- domn al }`rii Romne[ti;
- a \ncheiat alian]e cu domnul Moldovei, Petru Mu[at
(1389), cu regele Poloniei, Vladislav Yagello (1389) [i cu
regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg (martie 1395,
Bra[ov);
- a avut primele confrunt`ri cu turcii \n 1388, cnd
Dobrogea, \n pericol de a fi cucerit` de otomani, a fost
alipit` }`rii Romne[ti;
94
- \n prim`vara lui 1394 a atacat o baz` otoman` de la sud

de Dun`re;
- 10 octombrie 1394/17 mai 1395 a avut loc lupta de la
Rovine, \n urma c`reia turcii condu[i de sultanul Baiazid I
au fost \nfrn]i;
- dup` b`t`lie, Mircea a fost p`r`sit de boieri, care accept`
ca domn pe Vlad Uzurpatorul (pn` \n 1397);
- 1396 - a participat la cruciada antiotoman` de la Nicopole,
unde cre[tinii apuseni condu[i de Sigismund de
Luxemburg au fost \nfrn]i;
- 1402-1413 s-a amestecat \n luptele pentru tron, purtate
de fiii lui Baiazid I (care fusese luat prizonier de c`tre
mongolul Timur Lenk, dup` lupta de la Ankara din 1402);
Mircea i-a sprijinit pe Musa, ulterior pe Mustafa, \ns`
c[tig`tor a ie[it cel de-al treilea frate, Mehmed I;
- Mehmed I a organizat o campanie \n }ara Romneasc`,
\n cursul c`reia Dobrogea a fost cucerit` (1417 sau poate
1420);
- \n timpul domniei lui, }ara Romneasc` a \nceput s`
pl`teasc` tribut (din 1415).
2. Alexandru cel Bun (1400-1432)
- domn al Moldovei;
- 1420 a avut prima confruntare cu turcii, ace[tia \ncercnd
f`r` succes s` ocupe cet`]ile Chilia [i Cetatea Alb`.
3. Iancu de Hunedoara (1441-1456)
- 1441-1456 voievod al Transilvaniei;
- 1446-1453 guvernator al Ungariei;
- 1453-1456 c`pitan general al Ungariei.
- 1442 a respins un atac al turcilor \n Transilvania, dup`
care i-a \nfrnt pe ace[tia \n }ara Romneasc`, pe rul
Ialomi]a;
95
- 1443 a organizat Campania cea lung`, o expedi]ie la sud

de Dun`re, \n urma c`reia a cucerit ora[ele Sofia [i Ni[;
- 1444 a participat la cruciada antiotoman` de la Varna,
condus` de regele Ungariei, Vladislav I, care s-a \ncheiat
cu \nfrngerea cre[tinilor;
- 1448 a suferit o \nfrngere din partea turcilor la
Kossovopoljie;
- 1456 victoria de la Belgrad, prin care Iancu de
Hunedoara a oprit, pentru circa 70 de ani, ofensiva turcilor
spre centrul Europei.
4. Vlad }epe[ (1448; 1456-1462; 1476)
- 1459 a refuzat plata tributului;
- 1461-1462 - a realizat expedi]ii la sud de Dun`re (de la
Obluci]a la Nicopole)
- 1462 \n noaptea de 16 spre 17 iunie - atacul de la
Trgovi[te, \n urma c`ruia oastea otoman` condus` de
Mehmed II s-a retras precipitat spre Dun`re;
- dup` eveniment, la tronul }`rii Romne[ti a fost acceptat
de boierime Radu cel Frumos, iar }epe[ s-a refugiat la
curtea regelui Ungariei, Matei Corvin, unde a fost arestat,
acuzat de tr`dare;
- 1476 a revenit pentru scurt timp la conducerea ]`rii, fiind
ucis \n urma unui complot.
5. {tefan cel Mare (1457-1504)
- domn al Moldovei;
- ajutat s` ajung` pe tron de v`rul sù, Vlad }epe[;
- a cùtat s` nu aib` doi du[mani deodat`;
- a impus pe tronul }`rii Romne[ti domnitori favorabili
luptei antiotomane;
96
- s-a bazat pe mica boierime [i pe ]`ranii r`ze[i;

- 1465 a cucerit cetatea Chilia, aflat` \n posesia
maghiarilor;
- 1467 la Baia a avut loc \nfrngerea regelui maghiar
Matei Corvin, care a dorit recuperarea Chiliei;
- 1473 a refuzat plata tributului (pl`tit pentru prima dat` \n
Moldova de Petru Aron, 1456);
- 1475 victoria de la Vaslui (Podu |nalt) \mpotriva
otomanilor condu[i de Soliman Pa[a;
- 1475 semnarea alian]ei antiotomane cu Matei Corvin;
- 1476 lupta de la R`zboieni (Valea Alb`), \n care
moldovenii au fost \nfrn]i; totu[i turcii condu[i de Mehmed
II nu au putut fructifica victoria, fiind decima]i de boli [i
foamete [i trebuind s` se retrag`;
- 1484 turcii, sub conducerea lui Baiazid II, au cucerit
Chilia [i Cetatea Alb`;
- 1485 \n \ncercarea de a-[i g`si un aliat pentru
recuperarea celor dou` cet`]i, {tefan a semnat tratatul de
vasalitate cu regele Poloniei, Cazimir IV, la Colomeea;
- 1485 \nfrngerea turcilor la C`tl`buga;
- 1486 \nfrngerea turcilor la Scheia;
- 1487 a \ncheiat pace cu turcii [i a reluat plata tributului.
Sec. al XVI-lea s-a \nregistrat o deteriorare a situa]iei
politico-juridice a }`rilor Romne:
- Transilvania a fost transformat` \n 1541 \n principat
autonom sub suzeranitate otoman` (dup` cucerirea
Ungariei [i transformarea celei mai mari p`r]i \n pa[alc,
\n 1541);
- domnii erau ale[i de c`tre boieri (Moldova, Muntenia), iar
principele Transilvaniei de c`tre Diet`;
97
- integrarea treptat` a politicii externe a }`rilor Romne \n

cea otoman`;
- plata unor obliga]ii \n continu` cre[tere (tribut, pe[che[uri,
mucarer);
- anex`ri teritoriale realizate de turci:
- Tighina [i Bugeacul (1538);
- Brìla (1542);
- Banatul (1552).
6. Radu de la Afuma]i (1522-1529, cu \ntreruperi)
- a purtat circa 20 de lupte \mpotriva turcilor, menite s`
\mpiedice transformarea ]`rii \n pa[alc.
7. Mihai Viteazul (1593-1601)
- domn al }`rii Romne[ti [i, pentru o scurt` perioad`,
domn al celor trei }`ri Romne;
- 1594 a aderat la Liga Sfnt`, alian]` condus` de
\mp`ratul german Rudolf II de Habsburg [i din care f`ceau
parte Spania, Imperiul Habsburgic, statul papal, Mantua,
Ferrara, Toscana, Transilvania [i Moldova;
- 13 noiembrie 1594 omorrea creditorilor turci [i a
garnizoanei otomane din Bucure[ti;
- 1594-1595 - atacarea cet`]ilor turce[ti de la Dun`re; turcii
au fost \nfrn]i la St`ne[ti, Putineiu, {erp`te[ti;
- 20 mai 1595 - tratat de alian]` \ncheiat la Alba-Iulia \ntre
principele Transilvaniei, Sigismund Bathory [i boierii munteni,
\n urma c`ruia Mihai devenea subordonatul lui Bathory;
- 13/23 august 1595 - victoria romnilor de la C`lug`reni
\mpotriva turcilor condu[i de Sinan Pa[a; \n urma
acesteia, turcii au continuat \naintarea \n }ara
Romneasc`, cucerind Bucure[tiul [i Trgovi[tea [i
preg`tind transformarea ]`rii \n pa[alc;
98
- octombrie 1595 - cu sprijinul alia]ilor, romnii au lansat

contraofensiva \mpotriva turcilor, care au fost nevoi]i s` se
retrag` la Dun`re;
- 20/30 octombrie 1595 - turcii au fost \nfrn]i definitiv la
Giurgiu;
- 1596-1597-luptele cu otomanii au continuat;
- 1597- i-a fost recunoscut` domnia pe via]` de c`tre sultan,
care i-a redus considerabil tributul;
- 1598 - la m`n`stirea Dealu (Trgovi[te), a \ncheiat tratatul
de alian]` cu Rudolf II de Habsburg, prin care \mp`ratul
recuno[tea domnia ereditar` \n familia lui Mihai Viteazul [i
\i promitea ajutor financiar, iar Mihai recuno[tea
suzeranitatea lui Rudolf II asupra }`rii Romne[ti.
Unirea de la 1600
- mai 1599, Andrei Bathory, noul principe al Transilvaniei, a
\ncheiat pace cu turcii;
- octombrie 1599 b`t`lia de la {elimb`r \ncheiat` cu
\nfrngerea lui Andrei Bathory;
- 1 noiembrie 1599 intrarea lui Mihai \n Alba-Iulia, care
este recunoscut ca principe al Transilvaniei, att de Diet`,
ct [i de sultan;
- prim`vara lui 1600 campania \mpotriva domnului
Moldovei, Ieremia Movil`, urmat` de ocuparea ]`rii;
- s-a realizat prima unire politic` a celor trei ]`ri romne[ti,
conduse de Mihai Viteazul;
- septembrie 1600 la Mir`slù, Mihai a fost \nfrnt de
nobilimea maghiar`, ajutat` de generalul Basta;
- octombrie 1600 a avut loc interven]ia Poloniei \n
Moldova [i }ara Romneasc`, unde a impus la tron
membri ai familiei Movile[tilor (pe Simion Movil` \n
Muntenia [i pe fratele sù, Ieremia, \n Moldova);
99
- 1600-1601 Mihai s-a aflat \n pribegie la Viena [i Praga,

unde a cerut ajutorul \mp`ratului habsburgic;
- 3/13 august 1601 b`t`lia de la Gur`slù, \n care Mihai,
ajutat de generalul Basta, l-a \nvins pe principele
Transilvaniei (Sigismund Bathory) [i a recucerit ]ara;
- 9/19 august 1601 Mihai a fost asasinat de habsburgi pe
Cmpia Turzii.
De la Mihai Viteazul la \nceputul modernit`]ii
- statutul }`rilor Romne s-a ameliorat dup` domnia lui
Mihai Viteazul, tributul fiind mic[orat considerabil;
- \n sec. al XVII-lea, ac]iunile lui Mihai au fost luate uneori
drept model de al]i domni romni (Radu {erban, Mihnea III
\n Muntenia, Gabriel Bethlen, Gheorghe Racoczi I \n
Transilvania); ace[tia au \ncercat s` men]in` autonomia
}`rilor Romne fa]` de Imperiul Otoman;
- \n 1688, Transilvania a acceptat suzeranitatea
habsburgic`;
- \n 1711, \n Moldova, respectiv \n 1716, \n Muntenia a fost
introdus regimul fanariot, care a dus la adncirea
dependen]ei Principatelor fa]` de Poart`;
- sfr[itul sec. XVII-\nceputul sec. al XVIII-lea au
reprezentat apari]ia \n diploma]ia european` a Chestiunii
orientale, \n cadrul c`reia Principatele au ocupat un loc
important;
- \n decursul sec. XVIII-\nceputul sec. XIX, pe teritoriul
Principatelor au avut loc mai multe r`zboaie purtate \ntre
Rusia, Austria [i Imperiul Otoman, care au provocat romnilor:
- pierderi teritoriale:
- Banat, ocupat de austrieci \n 1718;
- Bucovina, ocupat` de austrieci \n 1775;
- Basarabia, ocupat` de ru[i \n 1812
100
- pierderi umane;
- pagube materiale.
nceputul modernit`]ii a \nregistrat
- revenirea la domniile p`mntene \n Principate (1822);
- instaurarea protectoratului rusesc
[i \ncetarea
monopolului economic otoman \n Principate, \n urma
Tratatului de la Adrianopol (1829);
- introducerea Regulamentelor Organice \n Muntenia (1831)
[i \n Moldova (1832);
- conturarea unei probleme romne[ti \n cadrul problemei
orientale.
101
2. Romnia [i concertul european; de la criza oriental`

la marile alian]e ale secolului XX
- criza oriental` declan[at` la sfr[itul sec. XVII a cunoscut
noi etape pe parcursul sec. al XVIII-lea [i al XIX-lea; una
dintre etape a fost reprezentat` de R`zboiul Crimeii (18531856), \n urma c`ruia Rusia a fost \nfrnt` de marile puteri
(Anglia, Fran]a, Prusia) aliate cu Imperiul Otoman;
- hot`rrile Congresului de Pace \ncheiat la Paris \n urma
acestui r`zboi (1856), precum [i cele luate \n cadrul
Conferin]ei Marilor Puteri, desf`[urat` tot la Paris (1858),
au favorizat realizarea dublei alegeri de la 24 ianuarie
1859 a domnitorului Al. I. Cuza [i, implicit, realizarea
statului romn modern;
- politica extern` a statului romn modern \n timpul domniei
lui Al. I. Cuza a urm`rit:
- recunoa[terea dublei alegeri - ob]inut` \n
urma Conferin]ei de la Paris - sept 1859;
- recunoa[terea pa[aportului romnesc (1860);
- recunoa[terea unirii depline - ob]inut` \n
cadrul Conferin]ei de la Constantinopol sept.-nov. 1861;
- sprijinirea emigra]iei bulg`re[ti [i a romnilor
de la sud de Dun`re;
- \ntre]inerea unor bune rela]ii cu vecinii;
- reglementarea grani]ei dintre Romnia [i
Imperiul Otoman pe linia Dun`rii.
Ob]inerea independen]ei statale a constituit obiectivul major al
domniei lui Carol I, succesorul lui Cuza. Aceasta s-a realizat \n
contextul desf`[ur`rii unei alte etape a Chestiunii orientale
din decursul sec. al XIX-lea, ini]iat` de r`scoalele antiotomane
din Bosnia-Her]egovina (1875) [i Bulgaria (1876) [i de
atacarea otomanilor de c`tre Serbia [i Muntenegru (1876).
102
n aceste condi]ii, Romnia a \ncercat ob]inerea independen]ei

pe cale diplomatic`, f`r` succes, Poarta socotind Romnia o
provincie privilegiat` \n constitu]ia pe care a adoptat-o \n
decembrie 1876.
n consecin]`, Romnia s-a orientat spre Rusia, care avea
propriile interese \n a ataca Poarta (pentru ob]inerea
controlului asupra strmtorilor, expansiunea \n Balcani).
- 4 aprilie 1877 - la Bucure[ti s-a \ncheiat Conven]ia
romn`-rus` care reglementa trecerea armatelor ruse[ti
pe teritoriul statului romn, dar acestea aveau obliga]ia s`
respecte integritatea teritorial` a statului;
- 12 aprilie 1877 - Rusia a declarat r`zboi Por]ii;
- aprilie 1877 - artileria otoman` a bombardat ora[ele
romne[ti de la Dun`re; romnii au ripostat;
- 9/21 mai 1877 - \n Parlament, ministrul de externe, Mihail
Kog`lniceanu, a proclamat independen]a Romniei;
- iulie 1877 - trupele ruse[ti au e[uat la Plevna, fapt pentru
care ru[ii au solicitat ajutorul militar al romnilor;
- august 1877 - trupele romne[ti au trecut Dun`rea;
- august 1877-ianuarie 1878 - armata romn` a ob]inut
importante victorii, reu[ind s` cucereasc` numeroase
redute turce[ti (Grivi]a, Rahova, Plevna, Smrdan);
- 19 februarie/3 martie 1878 - tratatul de la San-Stefano a
recunoscut independen]a Romniei, \ns` Marile Puteri nu
au acceptat valabilitatea acestui tratat [i au hot`rt
desf`[urarea unui al doilea Congres de Pace, la Berlin;
- iunie-iulie 1878 - Congresul de la Berlin a recunoscut
oficial independen]a Romniei, care primea [i Dobrogea;
Rusia prime[te \napoi sudul Moldovei, retrocedat
Principatelor \n 1856;
- atitudinea Rusiei \n anii care au urmat r`zboiului a
determinat Romnia s` se apropie de Germania [i Austro-
103
Ungaria, cu care a semnat, \n secret, un tratat de alian]`

(1883); astfel Romnia a fost inclus` \n Tripla Alian]`;
- la \nceputul sec. al XX-lea, politica extern` romneasc` a
cunoscut o reorientare, prin \ndep`rtarea de Tripla Alian]`;
acest fapt a fost resim]it \n timpul celor dou` r`zboaie
balcanice (1912, 1913), la care a participat [i Romnia;
- \n urma p`cii semnate \n 1913 la Bucure[ti, la sfr[itul
celui de-al doilea r`zboi balcanic, Romnia a primit de la
Bulgaria Cadrilaterul (jude]ele Caliacra [i Durostor).
Participarea Romniei la primul r`zboi mondial
- 28 iulie 1914 - declan[area primului r`zboi mondial;
- 1914-1916 - perioada neutralit`]ii Romniei, c`reia i s-au
f`cut oferte din partea ambelor alian]e militare (Tripla
|n]elegere [i Tripla Alian]`) de a participa la r`zboi al`turi
de ele;
- august 1916 - Romnia a semnat un tratat de alian]` cu
Antanta;
- 14 august 1916 - Romnia a declarat r`zboi AustroUngariei; armata romn` a p`truns \n Transilvania, pe
care a eliberat-o;
- 5 septembrie 1916 - la Turtucaia a avut loc \nfrngerea
armatei romne;
- septembrie-noiembrie 1916 - contraofensiva armatelor
Triplei Alian]e care au reu[it s` ocupe Bucure[tiul [i dou`
treimi din teritoriul Romniei;
- sfr[itul lunii noiembrie 1916 - autorit`]ile romne s-au
retras la Ia[i; frontul s-a stabilizat pe linia Oituz-SiretDun`re;
- iarna lui 1917 - armata romn` s-a ref`cut cu ajutorul
Antantei;
104
- august 1917 - romnii au ob]inut victoriile de la M`r`[ti,

M`r`[e[ti [i Oituz;
- octombrie 1917 - victoria revolu]iei bol[evice a determinat
ie[irea Rusiei din r`zboi, care \n 1918 a semnat pacea cu
Tripla Alian]`;
- 7 mai 1918 - Romnia a fost nevoit` s` semneze Tratatul
de pace de la Buftea-Bucure[ti cu Tripla Alian]`, prin care:
- Romnia a fost obligat` s` cedeze Dobrogea,
anexat` Bulgariei;
- Austro-Ungaria a preluat o suprafa]` de 5600
km p`tra]i din Mun]ii Carpa]i;
- Germania urma s` exploateze timp de 90 de
ani bog`]iile naturale ale ]`rii;
- armata romn` a fost demobilizat`.
- toamna lui 1918 - victoriile Antantei au contribuit la
capitularea, pe rnd, a ]`rilor componente ale Triplei
Alian]e;
- 10 noiembrie 1918 - Romnia a reintrat \n r`zboi \mpotriva
Puterilor Centrale;
- 11 noiembrie 1918 - sfr[itul r`zboiului \n urma capitul`rii
Germaniei;
- 1919-1920 - \ncheierea tratatelor de pace, care
recuno[teau, printre altele, des`vr[irea statului na]ional
romn:
- 10 decembrie 1919 - Romnia a semnat
Tratatul cu Austria de la Saint-Germain, prin
care s-a recunoscut apartenen]a Bucovinei la
Romnia;
- Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria, prin care
Cadrilaterul revenea Romniei;
- 4 iunie 1920 - Romnia a semnat Tratatul de
la Trianon cu Ungaria, prin care se recuno[tea
105
unirea Banatului [i a Transilvaniei cu

Romnia;
- 28 octombrie 1920 - s-a semnat Tratatul prin
care se recuno[tea unirea Basarabiei cu
Romnia.
Politica romneasc` extern` \n perioada interbelic`
- a respectat [i a ap`rat sistemul de la Versailles;
- 1919 - Romnia a aderat la Societatea Na]iunilor;
- s-a orientat spre \ncheierea unor alian]e regionale:
- Mica Antant` (1921), alc`tuit` din Romnia,
Cehoslovacia, Iugoslavia;
- cu Polonia (1921, 1926);
- |n]elegerea Balcanic` (1934), format` din
Romnia, Grecia, Iugoslavia [i Turcia;
- a urm`rit colaborarea cu celelalte state, \n special cu
Fran]a [i Marea Britanie;
- 1921 - semnarea Conven]iei Interna]ionale privind statutul
definitiv al Dun`rii;
- 1924 - semnarea Protocolului de la Geneva, care preciza
leg`tura dintre securitate [i dezarmare;
- 1926 - semnarea tratatului de alian]` \ntre Romnia [i
Fran]a;
- 1926 - tratat de alian]` \ntre Romnia [i Italia;
- 1928 - semnarea de c`tre Romnia a Pactului BriandKellogg, care scotea r`zboiul \n afara legii;
- 1929 - semnarea de c`tre Romnia a Protocolului de la
Moscova, ce denun]a r`zboiul ca metod` de rezolvare a
diferendelor dintre state;
- 1933 - Romnia a semnat Conven]ia de la Londra pentru
definirea agresiunii [i a teritoriului;
106
- 1936 - \ncheierea unui protocol \ntre Romnia [i URSS

menit s` pun` bazele unui tratat de neagresiune \ntre cele
dou` ]`ri; din p`cate, demiterea ministrului de externe,
Nicolae Titulescu, a dus la e[uarea proiectului;
- 1939 - semnarea unui tratat economic \ntre Romnia [i
Germania.
Romnia [i cel de-al Doilea R`zboi Mondial
- 1 septembrie 1939 - declan[area celui de-al doilea r`zboi
mondial;
- 6 septembrie 1939 - Romnia [i-a declarat neutralitatea
fa]` de conflict;
- 26-27 iunie 1940 - notele ultimative ale Moscovei adresate
Romniei prin care \i cerea acesteia s` cedeze Basarabia
[i nordul Bucovinei;
- 28 iunie 1940 - URSS a ocupat Basarabia, Bucovina de
nord, la care s-a adùgat [i }inutul Her]ei;
- 30 august 1940 - prin Dictatul de la Viena, Romnia a fost
obligat` s` cedeze nord-vestul Transilvaniei c`tre
Ungaria;
- 7 septembrie 1940 - s-a semnat Tratatul de la Craiova,
care prevedea cedarea Cadrilaterului \n favoarea
Bulgariei;
- 6 septembrie 1940 - abdicarea regelui Carol II, vinovat de
pierderile teritoriale romne[ti; rege al Romniei a devenit
Mihai I, dar adev`rata conducere a ]`rii a fost preluat` de
generalul Ion Antonescu;
- 23 noiembrie 1940 - Romnia a aderat la Pactul Tripartit
(format din Germania, Italia [i Japonia);
- 22 iunie 1941 - Romnia a atacat URSS, al`turi de
Germania, avnd ca scop recuperarea teritoriilor r`pite de
sovietici;
107
- 22 iunie-26 iulie 1941 - armata romn` a eliberat

Basarabia [i Bucovina de nord; Antonescu hot`r`[te
continuarea luptei al`turi de Germania, fapt criticat de
oameni politici romni;
- 1943 - \n condi]iile \nfrngerilor suferite de Ax`, Romnia
a ini]iat discu]ii \n vederea \ncheierii armisti]iului cu
Na]iunile Unite \n mai multe capitale ale ]`rilor neutre
(Instanbul, Ankara, Lisabona, Berna, Stockholm);
- 23 august 1944 - arestarea mare[alului Ion Antonescu [i
al`turarea Romniei la coali]ia Na]iunilor Unite;
- dup` 23 august 1944, armata romn` a contribuit la
eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei [i Austriei;
- 12 septembrie 1944 - Romnia a semnat la Moscova
Conven]ia de armisti]iu cu Na]iunile Unite;
- 10 februarie 1947 - Romnia a semnat Tratatul de Pace
de la Paris, \n care nu i s-a recunoscut statutul de
cobeligerant` [i prin care fost obligat` s` pl`teasc` mari
desp`gubiri de r`zboi;
- consecin]a actului de la 23 august 1944 a fost intrarea
Romniei \n sfera de influen]` a URSS [i instaurarea
comunismului \n ]ar`.
Studiu de caz: Voci ale diploma]iei romne[ti. De la
Dimitrie Cantemir la Grigore Gafencu
1. Dimitrie Cantemir (1673-1723)

- domn al Moldovei (1710-1711);
- politica sa extern` a vizat cre[terea prestigiului Moldovei
prin rela]iile pe care le-a stabilit cu patriarhul Ierusalimului;
- era adeptul eliber`rii ]`rii de sub domina]ia otoman`,
utiliznd ajutorul Rusiei;
- a semnat un tratat de alian]` cu ]arul Rusiei, Petru cel
Mare, la Luck (13 aprilie 1711) \n care se stipulau:
108
- domnia ereditar` \n familia Cantemire[tilor;

- punerea Moldovei sub protec]ia Rusiei;
- ajutorul militar dat Rusiei de c`tre domnul
Moldovei \n viitoarele lupte cu turcii;
- primirea lui Dimitrie Cantemir la curtea ]arului
rus \n cazul e[ecului luptei antiotomane.
- \n urma \nfrngerii suferite de armata ruso-moldovean` la
St`nile[ti \n 1711, Cantemir s-a refugiat la St. Petersburg,
unde [i-a continuat activitatea [tiin]ific`.
2. Costache Negri (1812-1876)
- om politic, diplomat [i scriitor;
- revolu]ionar pa[optist, [i-a pus semn`tura pe cel mai
radical document programatic, Principiile noastre pentru
reformarea patriei, care revendica unirea Moldovei cu
}ara Romneasc`;
- dup` \nfrngerea revolu]iei, a primit numeroase \ns`rcin`ri
din partea domnului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica,
printre care aceea de [ef al Departamentului Lucr`rilor
Publice [i de reprezentant diplomatic;
- \n 1855 a participat la preg`tirea lucr`rilor Congresului de
Pace de la Paris ce avea s` se desf`[oare la sfr[itul
R`zboiului Crimeii, \n calitate de asistent al lui Ali Pa[a,
reprezentantul Por]ii;
- a fost un frunta[ de seam` al mi[c`rii pentru unirea
Principatelor, f`cnd parte din adunarea ad-hoc a
Moldovei (vice-pre[edinte);
- a fost propus ca domn al Moldovei de c`tre Vasile
Alecsandri (ianuarie 1859);
- \n timpul domniei lui Cuza a fost, al`turi de Vasile
Alecsandri, responsabil cu politica extern` a Principatelor,
109
reu[ind s` contribuie la recunoa[terea dublei alegeri [i a

unific`rii depline;
- a fost agent diplomatic la Constantinopol, \n aceast`
calitate preg`tind \ntlnirea lui Cuza cu sultanul;
- a contribuit la rezolvarea
m`n`stirilor \nchinate;
problemei
seculariz`rii
- s-a preocupat de situa]ia romnilor balcanici;

- dup` r`sturnarea lui Cuza, s-a retras din via]a politic`.
3. Vasile Alecsandri (1821-1890)

- scriitor [i om politic;
- participant la revolu]ia pa[optist`, el fiind autorul
Peti]iunii-proclama]iune \naintat` de revolu]ionarii
moldoveni domnului Mihail Sturdza, \n prim`vara lui 1848;
- dup` \nfrngerea revolu]iei, a f`cut parte din exilul
romnesc [i a stabilit contacte importante cu oameni
politici strìni \n fa]a c`rora a pledat cauza Principatelor;
- a fost unul dintre cei mai activi diploma]i \n timpul domniei
lui Cuza;
- s-a \ntlnit cu oficialit`]i strìne (\mp`ratul Fran]ei, Napoleon
III, regele Piemontului, Victor-Emanuel, prin]ul Camillo
Cavour, primul-ministru al Piemontului) pentru a ob]ine din
partea acestora recunoa[terea dublei alegeri a lui Cuza;
- a exercitat concomitent func]iile de ministru de externe al
Moldovei [i al }`rii Romne[ti (octombrie-noiembrie
1859);
- \n timpul domniei lui Carol I, a de]inut func]ia de ministru al
Romniei la Paris (1885-1890), unde s-a [i stins din via]`.
110
4. Take Ionescu (1858-1922)

- avocat [i om politic;
- a fost membru al Partidului Na]ional Liberal (1884-1886),
ulterior a f`cut parte din Partidul Conservator (din 1886),
pentru ca \n 1908 s`-[i formeze propriul partid (Partidul
Conservator Democrat);
- a participat la negocierile diplomatice desf`[urate \n timpul
r`zboaielor balcanice (1912-1913);
- a fost partizanul intr`rii Romniei \n primul r`zboi mondial
al`turi de Antant`;
- a constituit \n 1918, la Paris, Consiliul Na]ional al Unit`]ii
Romne[ti, un organism politic ce a fost recunoscut ca
purt`tor de cuvnt al na]iunii romne de c`tre guvernele
Fran]ei, Italiei, Marii Britanii [i SUA;
- a ocupat mai multe func]ii publice:
- \n 1891 a fost ministru al instruc]iunii publice;
- \ntre 1912-1913 a fost ministru de interne;
- \ntre 1920-1921 a fost ministru al Afacerilor
Strìne, \n aceast` calitate contribuind la
crearea Micii |n]elegeri;
- \n decembrie 1921, a devenit prim-ministru
pentru o lun`;
- \n 1922 s-a stins din via]` la Roma.
5. Nicolae Titulescu (1882-1941)
- profesor de drept, diplomat [i om politic;
- a fost unul dintre cei mai mari oameni politici ai Romniei,
dominnd politica extern` romneasc` vreme de aproape
un deceniu;
- a fost membru al Partidului Conservator Democrat;
111
- a f`cut parte din delega]ia Romniei la Conferin]a de Pace

de la Paris (1919); \n aceast` calitate a negociat [i semnat
Tratatul de pace de la Trianon (4 iunie 1920);
- a fost ministru de externe al Romniei (1927-1928; 19321936);
- a fost singura personalitate aleas` \n dou` rnduri
Pre[edinte al Adun`rii Generale a Societ`]ii Na]iunilor
(1930 [i 1931);
- a fost un partizan al p`cii mondiale [i al ap`r`rii intereselor
na]ionale ale Romniei;
- a ac]ionat pentru:
- consolidarea rela]iilor Romniei interbelice cu
democra]iile occidentale;
- consolidarea Micii |n]elegeri;
- \mbun`t`]irea rela]iilor cu statele revizioniste
Ungaria, Bulgaria, URSS;
- crearea alian]ei regionale, |n]elegerea
Balcanic` (1934);
- \ncheierea unui proiect de asisten]` mutual`
cu URSS (1935).
- \n 1936 a fost demis din func]ia de ministru de externe [i
a plecat \n exil, unde s-a stins din via]`;
- \n 1992, osemintele sale au fost aduse \n ]ar` [i \nhumate
la Bra[ov.
6. Grigore Gafencu (1892-1957)
- jurist, ziarist, diplomat [i om politic;
- a fost membru al Partidului Na]ional }`r`nesc;
- a fost secretar general la Ministerul Afacerilor Strìne;
- \ntre 1938-1940 a exercitat func]ia ministru de externe al
Romniei, perioad` \n care a semnat acordul economic cu
112
Germania din 1939, a purtat discu]ii cu Fran]a [i cu Marea

Britanie \n vederea ob]inerii de garan]ii pentru Romnia;
- a fost ini]iatorul unui proiect de realizare a unui Bloc al
]`rilor neutre \n cursul celui de-al doilea r`zboi mondial,
care \ns` nu s-a concretizat;
- \n calitate de ambasador al Romniei la Moscova (19401941), a ac]ionat pentru normalizarea rela]iilor romnosovietice dup` ocuparea Basarabiei [i a Bucovinei de
Nord;
- a participat la Conferin]a de pace de la sfr[itul celui de-al
doilea r`zboi mondial, unde a sus]inut interesele
Romniei;
- \n 1948 a luat parte la Congresul Europei, unde a f`cut
parte din prezidiu, al`turi de Winston Churchill [i unde a
sus]inut ideea european`;
- prin activitatea sa desf`[urat` \n exil, la Geneva, Paris,
New York, a militat pentru realizarea unei federa]ii a
statelor europene din care s` fac` parte [i Romnia.
113
3. Romnia \n perioada r`zboiului rece

- \n perioada postbelic`, diploma]ia interna]ional` s-a
confruntat cu un nou tip de conflict, cunoscut sub numele
de R`zboiul Rece, purtat \ntre SUA [i URSS [i care n-a
degenerat \ntr-un r`zboi propriu-zis \ntre cele dou` ]`ri;
- declan[area acestui conflict a fost favorizat` de:
- |n]elegerea de la Yalta (1945);
- aplicarea planului Marshall (1947);
- crearea NATO [i a CAER-ului (1949);
- crearea Pactului de Var[ovia (1955).
- R`zboiul Rece a \mbr`cat forma unei succesiuni de crize
politice, poten]at` de o curs` a \narm`rilor declan[at`
\ntre SUA [i URSS; totodat`, statele-satelit ale URSS,
printre care [i Romnia, au trebuit s` urmeze pozi]ia
Moscovei vizavi de acest conflict;
- 9 iulie 1947 - Romnia a denun]at planul Marshall;
- 1949 - Romnia a devenit membr` a Consiliului de Ajutor
Economic Reciproc (CAER);
- 1955 - Romnia a aderat la Tratatul de la Var[ovia;
- \n timpul regimului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Romnia
a sus]inut pozi]ia Moscovei \n criza iugoslav` [i cea
maghiar` din 1956;
- 1958 - retragerea trupelor sovietice din ]ar`, \n condi]iile
sporirii \ncrederii pe care Moscova o manifesta \n liderii
partidului comunist din Romnia;
- conflictul chinezo-sovietic [i criza rachetelor din Cuba din
anii 60 i-au permis lui Dej s` se distan]eze de URSS [i s`
adopte o linie comunist` na]ionalist`;
- aprilie 1964 - plenara Partidului Muncitoresc Romn a
elaborat Declara]ia din aprilie (adev`rat manifest de ie[ire
de sub influen]a sovietic`), prin care Romnia respingea
Planul Valev lansat de Moscova;
114
- primii ani ai regimului ceau[ist au \nregistrat o relativ`

liberalizare [i o accentuare a distan]`rii de politica
Moscovei;
- 1967 - Romnia a reluat rela]iile cu Republica Federal`
Germania;
- 1967 - Romnia a men]inut rela]iile cu Israelul \n urma
r`zboiului de [ase zile, purtat de acesta cu statele arabe
din zon`;
- 1968 - Ceau[escu a criticat interven]ia militar` a trupelor
Tratatului de la Var[ovia \n Cehoslovacia [i a refuzat s`
participe la aceast` ac]iune;
- 1974 - Romnia a semnat Actul final al Conferin]ei de la
Helsinki care prevedea respectarea integrit`]ii teritoriale;
- 1979 - Romnia a criticat agresiunea sovietic` \n
Afganistan;
- ultimii ani ai dictaturii lui Nicolae Ceau[escu au \nregistrat
rela]ii diplomatice apropiate cu ]`ri arabe [i din lumea a
treia;
- revolu]iile anticomuniste desf`[urate \n 1989 au dus la
pr`bu[irea comunismului \n Europa [i la sfr[itul
r`zboiului rece.
Studiu de caz: Diploma]ia romneasc` \ntre Tratatul de la
Var[ovia [i Uniunea European`
- 5 mai 1955 - s-a constituit Pactul de la Var[ovia, o alian]`
militar` a statelor comuniste, format` de liderul sovietic
Nikita Hru[ciov;
- \n 1955, statele comuniste din Europa erau: Cehoslovacia,
Polonia, Bulgaria, Ungaria, Republica Democrat`
Germania, Albania [i Romnia;
- 10 decembrie 1955 - Romnia a fost admis` \n ONU;
115
- 1967 - Corneliu M`nescu a devenit primul pre[edinte al

Adun`rii Generale a ONU provenit dintr-o ]ar` comunist`;
acesta a contribuit, \mpreun` cu pre[edintele SUA,
Johnson, la detensionarea rela]iilor romno-sovietice,
cauzat` de neparticiparea Romniei la invadarea
Cehoslovaciei din 1968;
- Nicolae Ceau[escu a ac]ionat ca mediator al conflictului
chino-sovietic, al celui arabo-israelian, ceea ce a dus la
cre[terea prestigiului sù interna]ional;
- acutizarea regimului comunist petrecut` \n anii 80 a dus la
o izolare diplomatic` a Romniei;
- dup` \nl`turarea regimului comunist, Romnia a urm`rit
integrarea sa \n structurile euroatlantice;
- 1993 - Romnia a semnat Acordul de asociere, prin care
\ncepea procesul de aderare la UE (intrat \n vigoare \n
1995);
- 1994 - Romnia a fost primul stat din Europa Central` [i
de Est care a aderat la Parteneriatul pentru Pace;
- iulie 1997 - Summitul de la Madrid a anun]at nominalizarea
Romniei ca stat candidat la urm`toarea extindere a
NATO;
- februarie 2000 - ini]ierea negocierilor de aderare \ntre
Romnia [i Uniunea European`;
- 21 noiembrie 2002 - Romnia a fost invitat` s` \nceap`
negocierile de aderare la NATO;
- 29 martie 2004 - Romnia a devenit membru NATO cu
drepturi depline;
- 25 aprilie 2005 - semnarea Tratatului de aderare a
Romniei [i Bulgariei la UE, care anun]a c` ]ara noastr`
va fi membr` a Uniunii de la 1 ianuarie 2007;
- 1 ianuarie 2007 - Romnia a devenit membru cu drepturi
depline al Uniunii Europene.
116
RELIGIA {I VIA}A RELIGIOAS~

1. Biserica [i [coala \n Evul Mediu [i la \nceputurile
modernit`]ii. Construc]ie ecleziastic` [i implicare laic`
- \n Evul Mediu european, Biserica a constituit institu]ia care
a organizat \nv`]`mntul;
- pn` \n sec. al XI-lea, m`n`stirile au fost principalele
centre de cultur`, \n vecin`tatea lor \nfiin]ndu-se [coli
monahale; \n aceste [coli \nv`]au viitorii preo]i [i copi[ti,
dar [i fii de nobili, principalul mijloc didactic fiind Biblia;
renumite \n Occidentul european au fost m`n`stirile de la
Cluny, Fulda, Monte Cassino;
- \ncepnd cu domnia lui Carol cel Mare (768-814) au
func]ionat [colile episcopale \n care au fost studiate texte
ale antichit`]ii, astfel redescoperite;
- 1401-recunoa[terea Mitropoliei Ortodoxe a Moldovei, pe
timpul lui Alexandru cel Bun;
- urbanizarea accentuat` a dus la crearea [colilor laice [i a
universit`]ilor, acestea din urm` ap`rnd prima dat` \n
Imperiul Bizantin [i \n Spania; cele mai cunoscute
universit`]i medievale au fost cele din Paris (1215),
Bologna (1219), Oxford (1230), Cambridge (1229),
Padova (1222), Roma (1244), Montpellier (1289), Praga
(1348), Cracovia (1364), Viena (1365), Heidelberg (1387);
- \n timpul Rena[terii s-au \nmul]it [colile laice \n care se
\nv`]au [tiin]ele [i \n care a fost adoptat modelul de
educa]ie umanist`.
117
Biserica romneasc`
- \n spa]iul romnesc, \ntemeierea mitropoliilor a fost opera
domniei;
- 1359 - constituirea primei mitropolii Ortodoxe cu sediul la
Arge[, \n timpul domniei lui Nicolae Alexandru;
- 1370 - constituirea \n }ara Romneasc` a celei de-a doua
Mitropolii Ortodoxe cu sediul la Severin, \n timpul lui
Vladislav-Vlaicu;
- 1401 - \ntemeierea Mitropoliei Ortodoxe a Moldovei, pe
timpul lui Alexandru cel Bun;
- sec. XV-XVI- constituirea episcopiilor Romanului,
R`dù]ului, Rmnicului [i Buzùlui;
- \n Transilvania au fost atestate documentar episcopii
ortodoxe romne[ti la Biharea, Alba-Iulia, D`bca (sec.IXXI), precum [i biserici [i m`n`stiri \n }ara Brsei, F`g`ra[,
Maramure[, Ha]eg;
- 1366 - regele maghiar Ludovic I de Anjou a scos
confesiunea ortodox` \n afara legii, recunoscnd
catolicismul ca singura confesiune oficial`;
- Mihai Viteazul a ac]ionat \n favoarea romnilor
transilv`neni, punndu-i pe ace[tia sub autoritatea
Mitropolitului }`rii Romne[ti (1595) [i reconstruind
Mitropolia Ortodox` de la Alba-Iulia;
- diplomele leopoldine din 1699 [i 1701 au oficializat unirea
religioas` dintre o parte a romnilor transilv`neni [i
Biserica catolic`, rezultnd astfel Biserica Greco-catolic`
(Unit`);
- \n Dobrogea a func]ionat o Mitropolie la Vicina (sec. XIIIXIV), ultimul mitropolit fiind Iachint, care a devenit ulterior
primul mitropolit al }`rii Romne[ti;
- mitropolitul era al doilea demnitar al ]`rii [i era considerat
primul sfetnic al domnitorului;
118
- Biserica Ortodox` a contribuit la ap`rarea credin]ei

romne[ti de presiunile f`cute de catolicismul ]`rilor
vecine (Ungaria [i Polonia);
- Biserica a avut un rol important \n via]a cultural` a }`rilor
Romne, sprijinind tip`rirea de c`r]i religioase [i laice,
primele letopise]e. De asemenea, ea a g`zduit primele
[coli.
{coala romneasc`
- ca [i cele din Occidentul european, [colile romne[ti au
fost \nfiin]ate pe lng` biserici [i m`n`stiri;
- \n [colile din Moldova [i }ara Romneasc` se \nv`]a \n
limba slavon` [i greac`, \n timp ce \n Transilvania se
folosea limba latin`;
- \n Transilvania a func]ionat [coala de la Cenad (sec. XI);
- \ncepnd cu sec. al XIV-lea, \n ora[ele transilv`nene au
fost \nfiin]ate [coli laice, conduse de regul` de notari,
numi]i de sfaturile urbane; pe lng` aceste [coli au existat
[i internate (sec. al XV-lea, la Oradea [i Sibiu);
- totodat`, \n Transilvania au ap`rut [coli s`te[ti, prima fiind
cea de la Jucu, jude]ul Cluj (1332);
- sec. XIII-XIV - tinerii transilv`neni au \nceput s` mearg` la
studii \n strìn`tate (Paris, Bologna, Padova, Viena);
- important` pentru comunitatea romneasc` din Bra[ov a
fost prima [coal` din Schei, consemnat` \n 1495 [i unde
a activat [i diaconul Coresi; acesta a tip`rit o serie de c`r]i
\n limba romn`, scris` cu caractere chirilice;
- \n 1544 a ap`rut la Bra[ov prima [coal` de fete,
\ntemeiat` de sasul Johannes Honterus;
- \ntre 1581-1603 - la Cluj a func]ionat o universitate
condus` de iezui]i; aceasta avea trei facult`]i: drept,
filosofie [i teologie;
119
- \n spa]iul extracarpatic, [colile urbane au ap`rut destul de

trziu (sec. al XVI-lea);
- domnitorii }`rilor Romne au \nfiin]at mai multe colegii (cel
latin al lui Despot Vod`, creat la Cotnari \n 1562; cel al lui
Vasile Lupu creat la Ia[i, \n 1640);
- la Bucure[ti [i la Ia[i au func]ionat, la \nceputul sec. al
XVIII-lea, Academii domne[ti, create de domnitorii romni
Constantin
Brncoveanu
\n
1707-1709
(}ara
Romneasc`) [i de Antioh Cantemir, fratele lui Dimitrie
Cantemir, \n 1707 (Moldova);
- sec. XVIII-XIX au \nregistrat o organizare a \nv`]`mntului
realizat` de domnii fanario]i (Grigore II Ghica, Alexandru
Ipsilanti, Ioan Gheorghe Caragea, Mihail Sturdza);
- \n prima jum`tate a sec. al XIX-lea, tot mai mul]i tineri
romni au studiat la [colile din strìn`tate, unde au venit \n
contact cu ideile inovatoare care au stat la baza cre`rii
Romniei moderne.
Construc]ie ecleziastic` [i implicare laic`
- \n Evul Mediu, domnitorii romni s-au implicat \n
construc]ia ecleziastic`, prin ridicarea unor biserici [i
m`n`stiri, prin aducerea unor tipografi, prin sus]inerea
\nv`]`mntului, prin diferite danii f`cute l`ca[urilor de cult
din ]ar` [i din strìn`tate (\ndeosebi fa]` de m`n`stirile
ortodoxe de la muntele Athos); adev`ra]i ctitori au fost
domnii Mircea cel B`trn, {tefan cel Mare, Neagoe
Basarab, Constantin Brncoveanu, Vasile Lupu;
- de asemenea, domnitorii }`rii Romne[ti [i ai Moldovei au
sprijinit permanent Biserica Ortodox` din Transilvania;
- prin m`surile luate, domnii romni au contribuit la
supravie]uirea ortodoxiei sub domina]ia otoman` [i la
presiunile catolicismului.
120
2. Protectorat religios [i identitate cultural` \n Europa [i

spa]iul romnesc. Statul, Biserica [i diaspora
- rela]ia dintre Biseric` [i autoritatea laic` a cunoscut
fluctua]ii de-a lungul timpului; pentru o lung` perioad` de
timp, recunoa[terea autorit`]ii biserice[ti a constituit o
modalitate de identificare etnic` [i cultural`;
- Biserica a devenit institu]ia care avea puterea s`
investeasc` monarhia cu origine divin`; primul caz a fost
reprezentat de \ncoronarea, ca \mp`rat roman, a lui Carol
cel Mare de c`tre Pap`, pe 25 decembrie 800;
- sentimentul de apartenen]` a europenilor la biserica cre[tin`
a fost demonstrat` att de primele cruciade din sec. XI-XIII,
ct [i de cele trzii, la care au participat [i romnii;
- nu de pu]ine ori, monarhii vest-europeni au \ncercat s`-[i
subordoneze biserica; uneori au e[uat (vezi episodul
pelerinajului de la Canossa realizat, \n 1077, de
\mparatul romano-german Henric IV pentru a-i cere iertare
Papei Grigore VII); alteori monarhii au reu[it, regii francezi
de exemplu impunnd Papei \n secolul al XV-lea s`-[i
mute sediul de la Roma la Avignon, sub stricta lor
supraveghere;
- sec. al XVI-lea a reprezentat un nou episod de ruptur` \n
cadrul bisericii cre[tine, datorat` Reformei, care a adus cu
ea, printre altele, [i folosirea limbilor materne, care a gr`bit
apari]ia identit`]ii etnice [i culturale;
- R`zboiul de 30 de ani [i Revolu]ia francez` au determinat
afirmarea identit`]ii na]ionale;
- [i \n spa]iul romnesc, folosirea de limbi diferite \n Biseric`
(slavon`, greac`, latin`, german`, maghiar`) a contribuit
la \ntrzierea form`rii propriei identit`]i;
121
- \n sec. al XIX-lea, utilizarea limbii romne \n biseric`, dar

[i \n scris, precum [i crearea unei culturi na]ionale au
contribuit la cristalizarea identit`]ii na]ionale romne[ti;
- aceast` identitate a determinat statul romn modern
condus de Al. I. Cuza s` fie destul de tran[ant \n rela]ia sa
cu m`n`stirile ortodoxe de la Muntele Athos [i s` voteze
legea seculariz`rii averilor acestora;
- de asemenea, rolul Bisericii \n treburile publice a fost
redus [i s-a des`vr[it domina]ia statului asupra structurii
administrative a acesteia;
- \n 1885 a fost recunoscut` autocefalia Bisericii Romne,
prin care aceasta \[i avea propriul mitropolit (ridicat la rang
de patriarh \n 1925);
- perioada comunist` a \nsemnat subordonare cultural` [i
bisericeasc`, religia fiind scoas` din planul de \nv`]`mnt;
- diaspora romneasc` a fost dintotdeauna semnalat` prin
apari]ia l`ca[urilor religioase;
- \n 1949, la Paris a fost creat`, de c`tre Visarion Puiu,
Episcopia Ortodox` Romn` pentru Europa Occidental`,
care reunea diaspora romneasc`;
- ast`zi, comunit`]ile romne sunt arondate fie Mitropoliei
Ortodoxe Romne pentru Germania [i Europa Central`,
fie Mitropoliei Ortodoxe Romne pentru Europa
Occidental`;
- Biserica Romn` se preocup` [i de p`storirea romnilor
din SUA [i Canada;
- prin intermediul Bisericii, romnii din diaspor` men]in
leg`tura cu ]ara, cu limba, cultura, credin]a [i cu tradi]iile
na]iunii din care fac parte.
122
Studiu de caz: Romnia [i toleran]a religioas` \n secolul

XX
- pn` la primul r`zboi mondial, Romnia cuno[tea o cvasiuniformitate religioas`; confesiunea ortodox` era
majoritar`, urmat` de cea mozaic` [i de confesiunea
catolic`;
- \n perioada interbelic` s-au petrecut fapte de intoleran]`
religioas` \ndreptate \mpotriva evreilor (de[i Constitu]ia
din 1923 stipula libertatea religioas`);
- dup` instaurarea regimului comunist \n Romnia, Biserica
a avut de suferit \n urma desfiin]`rii unor culte (cel grecocatolic), \n urma numeroaselor demol`ri de l`ca[uri de
cult, precum [i a \ncarcer`rii multor preo]i;
- de asemenea, comuni[tii au interzis unele culte
neoprotestante (Biserica Baptist`, Biserica Adventist` de
Ziua a {aptea, Biserica Penticostal`);
- dup` anul 1989, Biserica Romn` [i-a reluat locul \n
societate;
- Constitu]ia adoptat` \n 1991 garanteaz` libertatea
religioas` care se reg`se[te stipulat` [i \n Declara]ia
universal` a drepturilor omului.
123
Bibliografie
1. Academia Romn`, Istoria romnilor (vol. III-VIII), Ed.
Enciclopedic`, Bucure[ti, 2001-2003.
2. M. B`rbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, {. Papacostea, P.
Teodor, Istoria Romniei, Ed. Enciclopedic`, Bucure[ti,
1998.
3. Gh. I. Br`tianu, Marea Neagr`, Ed. Polirom, Ia[i, 1999.
4. Florin Constantiniu, O istorie sincer` a poporului romn, Ed.
Univers enciclopedic, Bucure[ti, 1999.
5. N. Djuvara, |ntre Orient [i Occident. }`rile Romne la
\nceputul epocii moderne (1800-1848), Ed. Humanitas,
Bucure[ti, 1995.
6. Enciclopedie de istorie universal`, Ed. All Educa]ional,
Bucure[ti, 2003.
7. C. C. Giurescu, Istoria romnilor. Din cele mai vechi timpuri
pn` la moartea regelui Ferdinand, Ed. Humanitas,
Bucure[ti, 2000.
8. Keith Hitchins, Romnii 1774-1866, Ed. Humanitas,
Bucure[ti, 1996.
9. N. Isar, Istoria modern` a romnilor (1774/1784-1918), Ed.
Universitar`, Bucure[ti, 2006.
10. Istoria Romniei \n texte (coord. Bogdan Murgescu), Ed.
Corint, Bucure[ti, 2001.
11. Maria Grecu, Valentin B`lu]oiu, Istorie, Manual pentru
clasa a XII-a, Ed. Didactic` [i Pedagogic`, Bucure[ti,
2007.
12. Istorie, Manual pentru clasa a XII-a (coord. Al. Barnea),
Ed. Corint, Bucure[ti, 2007.
13. Istorie, Manual pentru clasa a XII-a (coord. Zoe Petre), Ed.
Corint, Bucure[ti, 2007.
124
Cuprins
I. POPOARE {I SPA}II ISTORICE........................................3
1. Romanitatea romnilor \n viziunea istoricilor.......................3
Studiu de caz: Gh.I. Br`tianu despre Marea Neagr`.....10
2. Descoperitori de noi spa]ii [i culturi \ntre secolele
XV [i XIX...........................................................................12
Studiu de caz: C`l`tori strìni despre civiliza]ia din
spa]iul romnesc \n Evul Mediu [i la \nceputurile
modernit`]ii.....................................................................15
3. C`l`tori romni acas` [i \n lume.......................................19
II. OAMENII, SOCIETATEA {I LUMEA IDEILOR................21
1. Sate, trguri [i ora[e din Europa [i spa]iul romnesc......21
Satul...............................................................................21
Ora[ul [i trgul...............................................................28
2. Viziuni despre modernizare \n Europa secolelor XIX-XX:
curente [i politici culturale, identit`]i na]ionale [i identitate
european`.........................................................................32
Modernizarea [i viziuni asupra moderniz`rii..................32
Viziuni asupra moderniz`rii............................................34
Identit`]i na]ionale..........................................................36
Identitate european`.......................................................37
3. Politicile culturale [i romnii din afara grani]elor.
Diversitatea etnic`, confesional` [i solu]iile politice \n
Romnia modern`. Minorit`]i na]ionale \n Romnia
secolului XX......................................................................38
a) Politicile culturale [i romnii din afara grani]elor........38
c) Diversitate etnic` [i confesional` [i solu]iile politice
\n Romnia modern`......................................................41
c) Minorit`]i na]ionale \n Romnia secolului XX.............42
4. Secolul XX \ntre democra]ie [i totalitarism. Ideologii [i
practici politice \n Romnia [i \n Europa...........................45
125
Studiu de caz: Construc]ia democra]iei [i ideologia

totalitar` \n Romnia. Oameni, fapte [i idei...................49
5. Constitu]iile din Romnia...................................................54
Studiu de caz: Institu]ii [i drepturi cet`]ene[ti................49
III. STATUL {I POLITICA.....................................................63
1. Autonomii locale [i institu]ii centrale \n spa]iul romnesc
(sec. IX - XVIII).................................................................63
|ntemeierea statelor medievale romne[ti.....................63
Forma]iuni prestatale romne[ti (sec. IX-XIII)................63
Formarea statului medieval Transilvania........................65
Formarea statului medieval al }`rii Romne[ti..............67
Formarea statului medieval al Moldovei.........................68
Formarea statului medieval al Dobrogei.........................68
Statul As`ne[tilor............................................................69
Institu]ii centrale \n }`rile Romne ................................69
2. Statul romn modern: de la proiect politic la realizarea
Romniei Mari (sec. XVIII-XX).........................................72
Proiecte politice boiere[ti (1711-1821)...........................72
Proiectul politic de la 1821.............................................72
|nceputurile unui stat modern (1821-1848)....................73
Proiectul politic pa[optist................................................73
Unirea din 1859 [i domnia lui Al. I. Cuza........................74
Aducerea prin]ului strìn [i consolidarea statal`............77
Realizarea Romniei Mari..............................................77
Studiu de caz: De la partida na]ional` la sistemul
politic pluripartidist \n Romnia secolelor XIX-XX..........78
3. Redefinirea rolurilor statului de la primul r`zboi mondial
pn` la planul Schuman. Situa]ia Romniei......................81
4. Romnia postbelic`. Stalinism, na]ional-comunism [i
disiden]`
anticomunist`.
Construc]ia
democra]iei
postdecembriste................................................................84
Romnia postbelic`........................................................84
Stalinizarea Romniei.....................................................85
126
Lupta pentru putere........................................................86

Rezisten]a anticomunist`...............................................87
Na]ional-comunismul (1965-1989).................................88
Construc]ia democra]iei postdecembriste......................90
IV. RELA}IILE INTERNA}IONALE......................................92
1. Spa]iul romnesc \ntre diploma]ie [i conflict \n Evul Mediu
[i la \nceputurile modernit`]ii............................................92
}`rile Romne \ntre Imperiul Otoman [i marile puteri
catolice vecine................................................................92
Lupta antiotoman` a }`rilor Romne (sec. XIV-XVI).....93
2. Romnia [i concertul european; de la criza oriental` la
marile alian]e ale secolului XX.........................................101
Participarea Romniei la primul r`zboi mondial...........103
Politica romneasc` extern` \n perioada interbelic`...105
Romnia [i cel de-al doilea r`zboi mondial..................106
Studiu de caz: Voci ale diploma]iei romne[ti. De la
Dimitrie Cantemir la Grigore Gafencu..........................108
3. Romnia \n perioada r`zboiului rece...........................113
Studiu de caz: Diploma]ia romneasc` \ntre Tratatul de la
Var[ovia [i Uniunea European`...............................115
V. RELIGIA {I VIA}A RELIGIOAS~..................................117
1. Biserica [i [coala \n Evul Mediu [i la \nceputurile
modernit`]ii. Construc]ie ecleziastic` [i implicare laic`..117
Biserica romneasc`....................................................117
{coala romneasc`......................................................119
Construc]ie ecleziastic` [i implicare laic`....................120
2. Protectorat religios [i identitate cultural` \n Europa [i
spa]iul romnesc. Statul, Biserica [i diaspora................121
Studiu de caz: Romnia [i toleran]a religioas` \n
secolul XX ...................................................................123
Bibliografie..........................................................................124

Memorator Istorie 12 Nou

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memorator Istorie 12 Nou

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ramona Ionescu

Memorator de istoria romnilor

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romniei

Editura Booklet, 2011

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

POPOARE {I SPA}II ISTORICE

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

- cea postaurelian` (sec. III-VII), \n timpul c`reia se produce

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

Teoria autohtonist` subliniaz` originea latin` [i vechimea

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

- maghiarul Benko Iozsef (sec. XVIII) arat` c` mul]i romani

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

- reprezentan]ii [colii istorice moderne (sec. XIX-XX): A.D.

Teoria imigra]ionist` a fost elaborat` \n sec. al XIX-lea de

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

Teoria roeslerian` fundamentul distorsion`rilor politizate ale

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

Astfel, contraargumentele istoricului romn A. D. Xenopol au

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

Studiu de caz: Gh. I. Br`tianu despre Marea Neagr`

Gh. I. Br`tianu omul [i opera

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

- aceast` oper` a fost, \n inten]ia sa m`rturisit`, realizarea

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

2. Descoperitori de noi spa]ii [i culturi \ntre secolele XV [i

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

Marile descoperiri geografice au fost preg`tite de:

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

- David Livingstone descoper` Canada (1849-1873);

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

Studiu de caz: C`l`tori str`ini despre civiliza]ia din spa]iul

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

C`l`torii str`ini se pot clasifica \n cteva categorii:

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

- germanul Baltazar Walter, care descrie b`t`lia de la

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

- consulul francez Billecocq, \mpreun` cu Charles

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

3. C`l`tori romni acas` [i \n lume

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

- Nicolae Gane, \n scrierile sale, face o paralel` \ntre

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

OAMENII, SOCIETATEA {I LUMEA IDEILOR

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

(dup` numele s`u), prin care romnii nu mai puteau avea

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

- s-au revoltat \n numeroase rnduri, cernd reducerea

Satul romnesc a cunoscut de-a lungul timpului mai multe

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

fanariot, dar [i de numeroasele r`zboaie ce au afectat

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

Astfel, o lent` cre[tere demografic` se \nregistreaz` \n

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

III. Agricultura [i tehnici agricole

Trgurile erau de dou` tipuri:

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

- cel extins, la care veneau [i negustorii (pe lng` ]`rani [i

|n Evul Mediu, \n Transilvania existau:

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a

}ara Romneasc` erau considerate proprietate a domniei.

Memorator de istoria romnilor pentru clasa a XII-a