Reabilitarea, modernizarea i echiparea colii generale

....... din municipiul ......, Jud. ......

Str. ............. Nr....../ Localitatea ..................

Beneficiar:
MUNICIPIUL ................

pag. 1.

EXPERTIZ TERMOENERGETIC
ELEMENTE DE IDENTIFICARE ALE AUDITORULUI ENERGETIC
Nume i prenume :
Adres:
Telefon:
Documentul de atestare: Certificat de Atestare pentru calitatea de AUDITOR ENERGETIC
pentru cldiri, gradul I., n specialitatea

Data efecturii expertizei energetice:

Numrul dosarului de expertiz:
1. MEMORIU TEHNIC
1.1. Denumirea obiectivului de investiie
La solicitarea primriei municipiului .................... a fost executat expertiza i auditul
energetic pentru cldirea

colii Generale ............ din municipiul .........cu adresa

str. ................... nr....., n cadrul lucrrilor preconizate cu denumirea: Reabilitarea,

modernizarea i echiparea colii generale ...... din municipiul .........
Jud. .............. aceasta constituind obiectul lucrrii.

1.2. Prezentare general a situaiei existente

Scopul lucrrii este de a furniza concluziile raportului de expertiz i audit energetic prin
prezentarea a cel puin dou opiuni de reabilitare i de a prezenta soluia optim din punct
de vedere tehnic i economic. n cadrul investiiei se observ intenia beneficiarului de a
efectua reabilitarea termoenergetic pentru asigurarea confortului n spaiile cldirii i al
reducerii consumurilor de energie pentru nclzire, implicit ale facturilor.
n conformitate cu reglementrile tehnice n vigoare, documentaia va cuprinde i
expertiza tehnic a structurii de rezisten a cldirii. Expertiza tehnic are rolul de a stabili
dac i n ce msur sunt necesare lucrri de intervenii i de consolidare a structurii de
rezisten, lucrri care trebuie s fie executate naintea nceperii lucrrilor de reabilitare
termic.

pag. 2.

Proiectul de reabilitare a fost ntocmit n conformitate cu reglementarea tehnic

Metodologia de calcul al performanei energetice a cldirilor" indicativ Mc 001-2006, cu
legislaia din domeniul construciilor(Legea 10/1995, OG 29/2000, Legea 325/2002, OUG
174/2002, Legea 372/2005), precum i cu reglementrile tehnice n vigoare.

Reabilitarea termoenergetic are ca scop reducerea pierderior de cldur, respectiv

consumurile energetice i implicit costurile de ntreinere, dar i mbuntirea condiiilor de
igien i confort termic i fiziologic interior. Nu este de neglijat nici aspectul ceea ce privete
protejarea mediului, prin reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul
i consumul de energie.
Ca urmare aderrii Romniei la Uniunea European i n temeiul OG 29/2000, respectiv
n vederea aplicrii Directivei CE 91/2002 s-au elaborat numeroase normative (Normativele
NP 047 i 048), privind expertiza, auditul i certificarea energetic a cldirilor, insoite de

ghiduri i metodologii adecvate, ntregite de reglementri tehnice.

Lista normativelor autohtone n vederea creterii nivelului de proectie a fondului nou
construit i n vederea reabilitrii energetice a fondului cldit existent, este n continu
complectare, modificare i reeditare. Se preconizeaz c normativele din ar privind
mbuntirea performanelor termoenergetice ale cldirilor n vederea realizrii unor
economii ale energiei privind consumul de energie pentru nclzire, prepararea apei calde
menajere, rcire- ventilare i iluminat, dar i cu scopul proteciei mediului, vor fi majorate n
timp scurt. (De exemplu recent, n martie, Guvernul Romniei printr-o Ordonan de
urgen a micorat semnificativ valorile de referin al consumului de energie pentru
nclzire la locuine).
1.2.1. Documentele tehnice puse la dispoziie de ctre beneficiar:
o Plan de situaie;
o Plan parter i etaj1/ E2 (parial) + seciune (elaborate de ctre Larix Studio/ Gheorgheni);
o Investigarea vizual i mecanic a elementelor structurale i nestructurale; completarea
releveului la faa locului, reflectat de fotografii;
o Efectuarea de sondaje i decopertri locale.
1.2.2. Elementele caracteristice privind amplasarea cldirii n mediul construit
Cldirea colii a fost construit n dou etape: corpul denumit n continuare A ntre
anii 1936-37, iar corpul B a fost terminat n anul 1936. coala general ..............este
situat n intravilanul municipiului ............, amplasamentul fiind definit de urmtoarele
coordonate geografice ale localitii: - latitudine
pag. 3.

N 4672

- longitudine E 2562
- altitutine 810 m
o Municipiul ............ face parte din zona climatic IV. conform hrii de zonare
climatic a Romniei, fig. A1 din SR 1907-1 sau Anexa D din normativul C107/32005.

o Orientarea fa de punctele cardinale: axa longitudinal al corpului A are o

nclinaie de 25 fa de direcia Nord- Sud, iar corpul B este cldit pe aceeai
direcie plus n direcie perpendicular pe aceast ax principal;
o Amplasarea fa de cldirile nvecinate: vezi planul de situaie;
o Zona climatic IV. Conf. Hrii de zonare climatic a Romniei, fig A1 din SR 1907-1,
Te = - 21 C;

o Zona eolian IV conform hrii de ncadrare a teritoriului n zone eoliene, fig. 4 din
SR 1907 -1; Poziia fa de vnturile dominante: amplasament moderat adpostit pentru

faade;
o Categoria de importan conform Regulamentului privind stabilirea categoriei de
importan a construciilor H.G.nr.766/ 1997 i ordinul MLPAT nr.31/ N//02.10.95: C construcie de imporan normal;
o Clasa de importan conform P100-92,Tab. 5.1.III.(construcie de imporan normal );
o Zona seismic de calcul, conform conform Cod de proiectare seismic - Partea I. Prevederi de proiectare pentru cldiri, indicativ P100-I/ 2006, pentru un cutremur cu
un interval mediu de recuren IMR = 100 ani: acceleraia terenului pentru
componenta orizontal ag=0,12g i perioada de col Tc=0,70s;
o Clasa de importan i de expunere la cutremur a cldirii, conform P100-1/2006 :
Clasa II., I=1,20;
o ncrcri date de vnt, zona A conform hrii din STAS 10101/20-1990 i conform NP082-04 Cod de proiectare bazele proiectrii i aciuni asupra construciilor. Aciunea
vntului valoarea presiunii dinamice de referin are o valoare de q ref= 0,70 kN/mp;
o ncrcri date de zpad conform conform STAS 10101/21 i CR 1-1-3-2005 Cod de
proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor: S0,k=2,0KN/mp, Ce=1,0,
Ct=1,0;

o Adncimea minim de nghe: 1,10 m, conform hrii din STAS 6054-85;

2. ELEMENTE DE IDENTIFICARE GENERAL A CLDIRII:

pag. 4.

2.1. Date generale:

Cldirea:

coal general

Adresa:

Localitatea ............., Str. ............... Nr. .....,

Beneficiar:

Municipiul ..........., jud. ............

Faza de proiectare

D.A.L.I.

Destinaia principal:

coal

Anul construirii:

1936/ 1968

2.2. Informaii privind alctuirea arhitectural:

Alctuirea general:
-

regim de nlime : parter +E/ P+2E

destinaia actual: coal i grdini

forma n plan : construcia are forma L n plan, alctuit din dou tronsoane
dreptunghiulare cu laturile de 38,70 x 14,57 m i 24,65 x 8,90 m.

acoperiul este tip arpant din lemn pe scaune cu nvelitoare din igl

suprafaa construit - Ac = 763,89 mp

suprafaa desfurat - Acd = 1821,12 mp

suprafaa util - Au = 1515,24 mp

2.3. Elemente de alctuire a structurii de rezisten i finisajele cldirii:

Fundaii continue din piatr, perei portani din zidrie de crmid plin. Poziionarea
pereilor este realizat n sistemul ortogonal. Grosimea pereilor portani exteriori este de 50
i 40cm, iar celor interiori de 50 i 35/ 33cm. Planeul intermediar al corpului B/ planeul
peste parter/ ca i structur de rezisten este alctuit din plac de beton armat de 14cm
grosime, iar cel de pod este din lemn, cu o stuctur pe grinzi de lemn. Construcia are
centuri din beton armat la cota +/- 0,00, la nivelul planeului peste parter i al planeului
peste etaj la cldirea B ; nu are smburi din beton armat. La nivelul planeului de pod nu
exist??? centur din beton armat. Buiandrugii sunt din lemn.
Cldirea are regimul de nlime parter+ etaj la corpul A i P+2E la corpul B, fiind
prevzut cu 3 intrri. nlimea liber a parterului 4,65 la corpul A; 3,30 la corpul B.
nlimile etajelor: pentru corpul A: 4,20 m. Pentru corpul B etajul I. : 3,60m, etajul II: 3,45m.
ncperile de la parter au pardoseala pe sol, fr msuri de izolare termic suplimentar.
Acoperiul este tip arpant de lemn pe scaune, cu nvelitoare din igl, n stare bun.

pag. 5.

Cldirea adpostete 8 sli de clas, bibliotec, cancelarie, casa scrii, grupuri sanitare,
spaiu pentru centrala termic i ncperi cu destinaia hol i acces (coridoare).
Finisajele sunt alctuite ca mai jos:
- tencuieli exterioare stropite cu praf de piatr;
- tencuieli cu similipiatr la soclu;
- finisajele interioare din gleturi pe baz de ghips;
- zugrveli cu hum;
- vopsitorii obinuite.
1. Tmplria exterioar este din ferestre duble din lemn, ua de intrare principal este
simpl din lemn, cu geam simplu. Cele 3 ui la intrrile secundare duble din lemn
pentru acces direct pe coridorul de circulaie.
2. Pardoseala este din parchet n camere,birouri, ateliere, bibliotec; gresie i mozaic
n restul ncperilor. Pe coridorul de circulaie, n casa scrii i pe holul de intrarea n
cldire este mozaic turnat n cmp continuu.
3. n jurul cldirii este trotuar de protecie din beton .

2.4. Protecia termic i alctuirea constructiv a elementelor anvelopei:

A se vedea opunctul 3.2.2.
INSTALAII
2.5. Instalaia de nclzire:
- Sursa de caldura o reprezinta 2 cazane cu combustibul solid (lemn) fiecare cu puterea
termica de 162,5 kW, amplasate in cladirea cu destinatia ,,centrala termica,, aflata in curtea
scolii. Pe linga cazane, centrala termica mai cuprinde urmatoarele utilaje: 2 pompe pe
recirculare cazane, o pompa pe alimentare cu apa a cazanelor, supape de siguranta,
termostat, termomanometru, 2 vase de expansiune fiecare cu capacitatea de 300 l (legate
la cazane), cos de fum din zidarie, precum si alte materiale cum ar fi robineti, clapete,
ventile, etc. Centrala termica a fost reabilitata de curand, in urma cu 3 ani, toate utilajele
sunt in stare buna de functionare si nu necesita reabilitare. In plus, in centrala termica, se
va proiecta un generator de curent, pt a preveni eventualele accidente care pot surveni la
intreruperea alimentarii cu curent, tinand cont de faptul ca cazanele sint pe combustibil
solid.
Instalatia de incalzire a fost refacuta in totalitate in urma cu 3 ani si nu necesita nici
aceasta reabilitare. Instalatia de incalzire cuprinde:
- Corpuri statice de nclzire (radiatoare otel).
- Conducte din otel
pag. 6.

- Conducte de incalzire ingropate direct in sol pentru alimentare cu agent termic a imobilului
- Fr sisteme de automatizare si termostatare.
2.6. Starea tehnica a instalatiilor
2.6.1 Situatia existenta:
Obiectivul are regim de inaltime tip P+2E avand urmatoarea structura:
- parter:

- 2 sali de gradinita
- 1 laborator
- 1 antreu
- 1 coridor
- cancelarie+birou director
- 2 sali de clasa
- 1 incapere cu destinatia "centrala termica"
- grup sanitar

- etaj :

- 1 coridor
- cancelarie+birou director
- 4 sali de clasa
- 1 biblioteca
- grup sanitar

Alimentarea cu apa potabila se realizeaza printr-un racord la reteaua de apa a localitatii.

Bransamentul apa-canal este intr-o stare foarte proasta de functionare, fiind foarte uzat
si existand pierderi foarte mari de apa nejustificate, de aceea trebuie refacut in totalitate.
Energia electrica se face printr-un racord la reteaua de electricitate, curent trifazic
utilizat pentru iluminat artificial (tuburi fluorescente si lampi cu incandescenta) prize si
utilajele din centrala termica(pompe, ventilatoare). Distributia electrica cuprinde un tablou
general amplasat la parter si 3 tablouri principale. Puterea instalata pentru iluminat este de
22 KW. Si instalatia electrica are durata de viata depasita, si se prezinta intr-o stare proasta
de functionare datorita gradului avansat de uzura si trebuie refacuta in totalitate.
Din punct de vedere al instalatiei de incalzire, sursa de caldura o reprezinta 2 cazane cu
combustibul solid (lemn) fiecare cu puterea termica de 162,5 kW, amplasate in cladirea cu
destinatia ,,centrala termica,, aflata in curtea scolii. Pe linga cazane, centrala termica mai
cuprinde urmatoarele utilaje: 2 pompe pe recirculare cazane, o pompa pe alimentare cu
apa a cazanelor, supape de siguranta, termostat, termomanometru, 2 vase de expansiune
fiecare cu capacitatea de 300 l (legate la cazane), cos de fum din zidarie, precum si alte
pag. 7.

materiale cum ar fi robineti, clapete, ventile, etc. Centrala termica a fost reabilitata de
curand, in urma cu 3 ani, toate utilajele sunt in stare buna de functionare si nu necesita
reabilitare.
Instalatia de incalzire a fost refacuta in totalitate in urma cu 3 ani si nu necesita nici
aceasta reabilitare. Instalatia de incalzire cuprinde:
- Corpuri statice de nclzire (radiatoare otel).
- Conducte din otel
- Conducte de incalzire ingropate direct in sol pentru alimentare cu agent termic a imobilului
- Fr sisteme de automatizare si termostatare.
Apele pluviale sunt preluate de burlane care se afla intr-o stare de uzura care nu
corespunde cerintelor actuale.
Nu exista apa calda menajera. Instalatia de apa rece de consum este intr-o stare
proasta si necesita reabilitare. La fel, instalatia de canalizare nu corespunde din punct de
vedere tehnic si trebuie reabilitata in totalitate.
2.6.2. Situatia propusa:
Din punct de vedere al instalatiei de incalzire, aceasta nu necesita reabilitare. Se vor
pastra cazanele existente impreuna cu toate utilajele existente in prezent in centrala
termica, la fel si sistemul de distributie a agentului termic si corpurile de incalzire. In plus, in
centrala termica, se va prevedea o sursa alternativa de energie electrica
(un generator de curent functionand pe combustibil lichid), pt a preveni eventualele
accidente care pot surveni la intreruperea alimentarii cu curent, tinand cont de faptul ca
cazanele sint pe combustibil solid.
Instalatiile sanitare vor fi refacute in totalitate. In fiecare grup sanitar se vor inlocui
obiectele sanitare si conductele si se va proiecta o instalatie de preparare apa calda
menajera prin intermediul unor boilere electrice cu preparare directa acm, in fiecare dintre
grupurile sanitare.
Instalatia electrica se va reface in totalitate.
Se vor reface in totalitate si bransamentele apa-canal, electrica. Mai necesita reabilitare
caminele de apa si canalizare din incinta scolii, fiind si acestea intr-o stare avansata de
uzura.
2.7. Aspecte privind starea tehnic a cldirii:

pag. 8.

Pe durata exploatrii cldirea a fost afectat doar de vechimea materialelor. Pe baza

celor de mai sus, elementele i materialele de construcie vor fi influenate de coeficieni de
degradare.

pag. 9.

3. EVALUAREA PRELIMINAR A PERFORMANELOR TERMOENERGETICE ALE

CLDIRII REALE I DE REFERIN
Cldirea este de categorie 1, cu ocupare discontinu, de clasa de inerie mare.
Cldirile cu ocupare discontinu sunt acele cldiri a cror funcionalitate permite ca
abaterea de la temperatura normal de exploatare s fie mai mare de 7C pe o perioad de
10 ore pe zi, din care cel puin 5 ore n intervalul ora 0 - ora 7.
3.1. Stabilirea caracteristicilor geometrice (se efectueaz conform Metodologie).
Perimetrul msurat pe faa interioar a
pereilor exteriori la parter
Perimetrul msurat pe faa interioar a
pereilor exteriori la etaj 1
Perimetrul msurat pe faa interioar a
pereilor exteriori la etaj 2
Perimetrul msurat pe faa exterioar a
pereilor exteriori la parter
Perimetrul msurat pe faa exterioar a
pereilor exteriori la etaj 1
Perimetrul msurat pe faa exterioar a
pereilor exteriori la etaj 2

Pint-parter = 150,86 m
Pint-etaj1 = 160,84 m
Pint-etaj2 = 87,50 m
Pext-parter = 154,63 m
Pext-etaj1 = 164,59 m
Pext-etaj2 = 90,90 m

Suprafaa opac perei exteriori

Suprafaa opac perei pod
Suprafee vitrate
- ferestre
- ui exterioare
Suprafaa placa pe sol (pe int.)

Sop,per.ext= 1193,86 m2

Suprafaa planeu de pod (pe int.)

Suprafaa planeu n console (pe int.)
Suprafaa nclzit direct i indirect
Suprafee nclzite direct
Aria util total

Spl,pod = 688,19 m2
Spl,console = 34,36 m2
Snc,dir+indir = 1634,89 m2
Snc.dir = 1627,60 m2
Au, total = 1515,24 m2

Aria util nclzit direct

Au, nc.dir = 1508,46 m2

Volum nclzit direct i indirect

Vnc = 6368,92 m3
Aanvel = Sop,p.e.+Sop,pod+Sf+Su+Spl.sol+Spl.pod +
Splaneu,console
= 2882,68 m2
= 2882,68 / 6368,92 = 0,453 (m-1)

Suprafaa anvelopei
Indice de compactitate: Aanvel. / Vinc

Sop,per.pod= 12,90 m2

Sv = 299,63 m2
Sf = 279,43 m2
Su = 20,20 m2
Spl,sol = 653,74 m2

3.2. Caracteristici termice ale elementelor anvelopei cldirii reale

3.2.1 Conductiviti termice ale materialelor i coeficienii de degradare (numai pentru
vehime i alte degradri la tencuiala ext.)
pag. 10.

Coeficieni de degradare

normat

Material

vechime

Conden

Infiltraii

(W/mK)

calc

Alte
degrad

(W/mK)

1. zidrie de crmid

0,80

30 ani

1,03

0,824

2. beton armat

1,74

30 ani

1,74

3. beton slab armat

1,62

1,10

1,62

0,17

4. lemn foioase

30 ani
10 ani

1,187

5. lemn rinoase

0,23

1,10

0,253

1,10

1,023

6. mozaic

0,96

10 ani
30 ani

7. zgur de cazan

0,35

30 ani

0,35

8. ap de egalizare

0,93

30 ani

0,93

9. tencuial int. var

0,70

20 ani

1,03

0,721

0,87

20 ani

1,03

1,10

0,986

10. tencuial ext. ciment-var

Conform Mc001/1-2006 la fazele preliminare de proiectare, influena punilor termice se

poate evalua printr-o reducere global a rezistenelor termice unidirecionale (n cmp curent), astfel: - la perei exteriori 20...45% -> 40%
- la terase i planee sub poduri 15...25%-> 20%
- la planee peste subsoluri 25...35%--> 35%
3.2.2. Rezistene termice unidirectionale i corectate ale elementelor anvelopei
Relaia de calcul pentru rezistena temic unidirectional:

R = Rsi +

sj

+ Rse

Relaia de calcul pentru rezistena temic corectat: R = r x R

a) perei exteriori
nr.
crt.

- zidrie de crmid (50 cm):

denumire material

grosime

normat coeficient
calc
R
d(m)
(W/m2K) (W/mK)
de
(W/mK) (m2K/W)
degradare

rezistena superficial interioar flux>ext.,n direcie orizontal

tencuial int.var

0,020

0,700

1,03

0,721

0,028

zidrie crmid plin ceramic

0,450

0,800

1,03

0,824

0,546

tencuial ext. ciment-var

0,030

0,870

1,13

0,986

0,030

rezistena superficial exterioar, flux>ext, n direcie orizontal

R'
(m2K/W)

0,125

24

Rtotal rezistena total pe element

0,042
0,771

0,617

- zidrie de crmid (42 cm):

denumire element
nr. denumire material
crt.

perei grosime 42cm

660,88 m2
grosime

normat coeficient
calc
R
R'
d(m)
(W/m2K) (W/mK)
de
(W/mK) (m2K/W) (m2K/W)
degradare

pag. 11.

rezistena superficial interioar flux>ext.,n direcie orizontal

tencuial int.var

0,020

0,700

1,03

0,721

0,028

zidrie crmid plin ceramic

0,375

0,800

1,03

0,824

0,455

tencuial ext. ciment-var

0,025

0,870

1,13

0,986

0,025

rezistena superficial exterioar, flux>ext, n direcie orizontal

0,125

24

0,042

Rtotal rezistena total pe element

0,675

0,540

b) ferestre
denumire element
nr. denumire material
crt.
1

fereastr simpl din lemn

fereastr dubl din lemn

SE
(m2)

vitrate ferestre
NE
NV
SV
(m2)
(m2)
(m2)

3,15
0,00
36,68 123,96

fereastr termoizolant PVC

1,89

0,00

41,71 123,96

total

A
coef. pt.
aria
R
2
(m )
0,00
3,15
1,100
55,99 241,74
1,100
32,66 34,54
1,000

0,00
25,11
0,00
25,11

279,43 m2
R
Rfe=Rfe'
SC007
(m2K/W)
0,190

0,173

0,430

0,391

0,490

0,490

88,65 279,43

c) ui
denumire element
nr. denumire material
crt.
1
2

SE
(m2)

vitrate ui
NE
NV
(m2)
(m2)

SV
(m2)

A
aria
(m2)

coef. pt.
R

20,20 m2
R
Rfe=Rfe'
SC007
(m2K/W)

u simpl din lemn

8,79

0,00

3,76

0,00

12,55

1,100

0,180

0,164

u dubl din lemn

0,00

3,78

0,00

3,86

7,64

1,100

0,360

0,327

8,79

total

d) placa pe sol

3,78

3,76

3,86

20,20

- parchet

denumire element
nr. denumire material
crt.

pl.sol
parchet
403,96 m2
grosime

normat coeficient
calc
R
R'
d(m)
(W/m2K) (W/mK)
de
(W/mK) (m2K/W) (m2K/W)
degradare

rezistena superficial interioar, de sus>jos(spaiu nenclzit)

2
3
4

parchet lemn foioase

grinzi de lemn/rinoase+ nisip
beton slab armat

0,010
0,140
0,100

0,230
0,515
1,620

1,10
1,00
1,00

0,253
0,515
1,620

umplutura pietri

0,080

0,700

1,00

0,700

0,114

umplutura pmnt

0,170

2,000

1,00

2,000

0,085

pmnt 0-3m

3,000

2,000

1,00

2,000

1,500

pmnt 3-7m

4,000

4,000

1,00

4,000

1,000

Rtotal rezistena total pe element

0,167
0,040
0,272
0,062

3,239

pag. 12.

2,105

- mozaic
pl.sol
mozaic
249,78 m2
grosime

normat coeficient
calc
R
R'
d(m)
(W/m2K) (W/mK)
de
(W/mK) (m2K/W) (m2K/W)
degradare

denumire element
nr. denumire material
crt.

rezistena superficial interioar, de sus>jos(spaiu nenclzit)

2
3
4

mozaic
ap de egalizare
beton slab armat

0,020
0,030
0,100

0,960
0,930
1,620

1,10
1,00
1,00

1,056
0,930
1,620

0,019
0,032
0,062

umplutura pietri

0,080

0,700

1,00

0,700

0,114

umplutura pmnt

0,170

2,000

1,00

2,000

0,085

pmnt 0-3m

3,000

2,000

1,00

2,000

1,500

pmnt 3-7m

4,000

4,000

1,00

4,000

1,000

0,167

Rtotal rezistena total pe element

2,979

1,936

e) placa peste intrarea principal (n consol) - parchet

placa
n "consol" cu parchet
34,36 m2
grosime

normat coeficient
calc
R
R'
d(m)
(W/m2K) (W/mK)
de
(W/mK) (m2K/W) (m2K/W)
degradare

denumire element
nr. denumire material
crt.

1
2
3
4
5

rezistena superficial interioar;sus>jos,spre ext.

parchet lemn foioase
grinzi de lemn/rinoase+ nisip
beton armat
tencuial ext. ciment-var

6
0,010
0,140
0,140
0,020

rezistena superficial exterioar;de sus8

>jos, spre ext.
Rtotal rezistena total pe element

f) planeu de pod

0,230
0,515
1,740
0,870

1,10
1,00
1,00
1,13

0,253
0,515
1,740
0,986

24

0,167
0,040
0,272
0,080
0,020
0,042
0,620

-de lemn cu duumea

denumire element
nr. denumire material
crt.

pl.pod partea A (veche)

394,93 m2
grosime

normat coeficient
calc
R
R'
d(m)
W/m2K (W/mK)
de
(W/mK) (m2K/W) (m2K/W)
degradare

rezistena superficial interioar; jos

->sus,spaiu nenclzit
tencuial int. var

0,020

0,700

1,03

0,721

0,125
0,028

duumea din lemn rinoase 2,4cm

0,024

0,170

1,10

0,187

0,128

grinzi de lemn (grosime pe mq)

0,030

0,230

1,10

0,253

0,119

duumea din lemn rinoase 2,4cm

0,024

0,170

1,10

0,187

0,128

zidrie crmid plin ceramic

0,075

0,800

1,03

0,824

0,091

rezistena superficial exterioar; din

jos->sus; spaiu nenclzit

0,403

12

Rtotal rezistena total pe element

0,083
0,702

pag. 13.

0,562

-din beton armat cu strat termoizolant din zgur

pl.pod partea B
293,26 m2
grosime

normat coeficient
calc
R
R'
d(m)
W/m2K (W/mK)
de
(W/mK) (m2K/W) (m2K/W)
degradare

denumire element
nr. denumire material
crt.

rezistena superficial interioar; jos

->sus,spaiu nenclzit

2
3

tencuial int.var
beton armat

0,020
0,140

0,700
1,740

1,03
1,00

0,721
1,740

0,028
0,080

termoiz.zgur de cazan

0,040

0,350

1,00

0,350

0,114

rezistena superficial exterioar; din

jos->sus; spaiu nenclzit

0,125

12

0,083

Rtotal rezistena total pe element

g) ziduri n pod

0,431

0,345

-din crmid
pod
perei 35cm
12,90 m2
grosime

normat coeficient
calc
R
R'
d(m)
W/m2K (W/mK)
de
(W/mK) (m2K/W) (m2K/W)
degradare

denumire element
nr. denumire material
crt.

rezistena superficial int.horiz.(spaiu

nenclzit)

tencuial int.var
zidrie crmid plin ceramic

rezistena superficial ext.horiz.(spaiu

nenclzit)

8
0,020
0,325

0,125
0,700
0,800

1,03
1,03

0,721
0,824

12

0,028
0,394
0,083

Rtotal rezistena total pe element

0,630

0,504

3.2.3. Determinarea rezistenei termice medie corectat pe elemente

Elementele anvelopei
Element de anvelopa
Pereti
exter.

R
existente

Rezistente corectate R [m2K/W]

Aj
Amj* /
Amj
Amj* /Rmj
[m2]
Rmj

- grosimea 50 cm

0,617

532,98

- grosime 35 cm

0,540

660,88

0,504

12,90

ziduri n pod
planeu
de pod

partea A (veche)

0,562

394,93

partea B

0,345

293,26

Placa
pe sol

parchet

2,105

403,96

1,936

249,78

0,403

34,36

simpl din lemn

0,173

3,15

dubl din lemn

0,391

241,74

termoizolant PVC

0,490

34,54

simpl din lemn

0,164

12,55

dubl din lemn

0,327

7,64

mozaic
planeu peste intrare

Ferestre
Ui
exter.

pag. 14.

1193,86
12,90
688,19
653,74
34,36

864,15
1224,10
25,58
702,87
850,88
191,87
129,00
85,20

Rm
[m2K / W]

2088,25

0,572

25,58

0,504

1553,75

0,443

320,87

2,037

85,20

0,403

707,14

0,395

100,08

0,202

18,24
279,43

618,41
70,49

20,20

76,72
23,36

3.2.4. Determinarea rezistenei termice medie corectata pe ansamblul anvelopei

RM`

m ,i

Am ,i m ,i

Rm` ,i

j factorul de corecie al temperaturilor exterioare ariilor Aj, dat de relaia:

Ti Tuj
j =
n care:
Ti Te
Ti este temperatura convenional de calcul a aerului interior, care, n perioada de iarn
este de +18C, considerat ca fiind temperatura convenional ale ncperilor predominante din cldire.
Te este temperatura convenional de calcul a aerului exterior, care pentru perioada de
iarn se ia din harta climatic din Anexa 3.2, iar pentru cea de var din harta climatic din
Anexa 3.3; pentru zona climatica IV. => Te= - 21C
Tuj este temperatura spaiilor nenclzite din cldire spre care se pierde cldura,
respectiv temperatura n exteriorul suprafeelor de arie Aj; Pentru unele situaii

valorile Tuj

i j sunt redate n tabelul urmtor, preluate dup normativul C 107/4-2005.

Mediul exterior
Te
Tu
Tu
Tp

Mediul exterior
Rosturi deschise i poduri
Rosturi nchise, pivnie, subsoluri nenclzite, alte spaii nenclzite
Pamnt, la adncimea de 7 m de la cota
terenului sistematizat

I
- 12
-9

Zona climatic
II
III
- 15
- 18
- 12
- 15

IV
- 21
- 18

1,0
0,9

+5

+3

+1

-1

0,5

+ 11

+ 10

+9

+8

mi = 1,0 pentru perei i ferestre

T T

18 4,9

i
me
* pl , sol T T 18 21 0,336
i
e

mi = 0,9 pentru pod ;

Tme = +4,90C, pentru municipiul ....................

Element de anvelop

Ai
pag. 15.

mi

Ami*mi

Ami*mi

R M(C)

existente

[m2]

Perei exteriori

0,572

2087,17

Plac pe sol

2,037

1193,86
653,74

0,336

107,83

Planeu de pod

0,443

688,19

0,9

1398,13

Perei n pod
Planeu peste intrare
(n consol)
Ferestre
Ui

0,504

12,90

0,9

0,403
0,395

34,36
279,43

1
1

0,202

20,20

/Rmi

2882,68

23,04

/Rmi

4508,84

[m2K /
W]

0,639

85,26
707,42
100,00

RM` C = 0,639 m2K/W

3.2.5. Coeficientul global volumic efectiv de pierderi de cldur a cldirii reale
se calculeaz cu relaia de calcul:
Gef C

` C
M

0,34 n C = 1,014 W/(m3K)

R V
n relaia de calcul numrul de schimburi orare de aer n( C) pentru cldirea expertizat:

- este moderat adpostit;

- are permeabilitate ridicat
Ca urmare, conform C 107/1-97 n(C) = 0,9
3.3. Cldirea de referin
3.3.1. Rezistena elementelor anvelopei (cldirea de referin)

din considerente termoenergetice : date preliminare: zona climatic IV.; Te = -21C;

Ti= 18C

Cldirea de referin reprezint o cldire virtual avnd urmtoarele caracteristicile

generale:
a) aceeai form geometric, volum i suprafa total a anvelopei ca i cldirea real
b) suprafaa elementelor de construcie transparente: ferestre i uile cu vitraj este
aceeai ca i la cldirea real.
c) rezistenele termice corectate ale elementelor anvelopei sunt cele normate n
Metodologie pentru alte cldiri civile dect locuinele.
d) numrul de schimburi orare de aer este egal cu 0,5 h -1, considerndu-se tmplria
exterioar dotat cu garnituri speciale de etanare, iar ventilarea natural este de tip
controlat.

pag. 16.

e) sursa de cldur se ia identic cu cea a cldirii reale iar instalaia interioar este
dotat cu elemente de reglaj termic.
Rezistenele termice corectate ale elementelor anvelopei sunt cele normate n
Metodologa de calcul al performanei energetice a cldirilor din condiia de consum optim
de energie.
Rezistene termice minime R'min ale elementelor de construcie, pe ansamblul cldirii
la cldiri cu alt destinaie dect locuirea ( MC 001/1):

Elementul anvelopei
Perei exteriori

` R
Rnec

m2K/W
1,35

Perei pod

1,35

Plac pe sol

1,15*

Planeu pod

3,10

Planeu peste intrare (gang)

1,15*

Ferestre

0,43

Ui

0,43

* Not: unele specialiti dau valori mult mai ridicate pentru valorile rezistenelor termice
corectate din condiia de utilizare eficient a energiei pentru placa pe sol i planee peste
gang! Din acest considerent s-a luat la placa pe sol
3.3.2. Coeficientul global volumic de pierderi de cldur pentru cldirea de referin (R)
G(R)ef = 0,409 W/(m3K)
3.4. Diagnoza cldirii
3.4.1. Compararea coeficientului global al cldirii reale cu cel al cldirii de referin
se observ c: Gef(C)>Gef (R) adic Gef(C) / Gef(R) = 1,014 / 0,409 = 2,48
Diagnoz: cldirea real are pierderi specifice de cldur raportate la volum mai mari
dect pierderile normate, avnd pierderi specifice de cldur de cca. 2,50 ori mai mari
dect cldirea de referin.
n consecin cldirea expertizat nu corespunde exigenelor normelor republicane
din prezent privind protecia termic a anvelopei.

INSTALAII:
3.5. Consumul de energie necesara incalzirii cladirii
pag. 17.

Date climatice necesare calculului necasarului de energie:

Pentru localitatea .............- se adopta pentru ..................:
- Numarul de grade zile: N1220 =4250 Kzile ;
Durata perioadei de incalzire: D12=222 zile(din 26.09 pana in 06.05) cu temperatura medie
exterioara 0,3C
- Perioada de functionare a cladirii:
- In intervalul luni-vineri cladirea functioneaza intre orele 8-14, adica 6 ore/zi;
- In zilele de sambata si duminica cladirea nu functioneaza ;
temperatura interioar medie pentru cldire:
- n spaii nclzite direct i = +200C/+220C
- n casa scrii, hol i coridorul central i = +180C
- n depozite i = +100C

- Ca urmare:
i

Ainc ,dir1 20 0 C Ainc ,dir 2 18 0 C

Atot

= 18,34 0C

- Pe durata de neutilizare temperatura de siguranta este de 12C.

3.5.1. Calculul necesarului de caldura pentru incalzirea cladirilor
Metoda de calcul are la baza intocmirea unui bilant termic
a) Calculul pierderilor de caldura totale QL
Se aplica metoda de calcul specifica unei singure zone termice a cladirii.
In cazul incalzirii cu intermitenta a cladirii relatia de calcul va fi:
Q L=NjHj(i,ad,j-ie)tj=N1H1t1( i,ad1-e)+N2H2t2( i,ad2-e)
Durata perioadei de incalzire fiind cea aratata mai sus, aceasta se imparte in doua
perioade distincte ca regim a temperaturilor interioare:
-perioada cu 18C
-perioada cu 12C.
Perioada de incalzire are 32 de saptamani. Din acestea, vom avea :
-pentru un regim de 18C vom avea 5 zile a cate 6 ore. De asemenea exista 3 sarbatori
in aceasta perioada adica 6 zile cand nu se utilizeaza spatiul.
5x32x6-6x6=924 ore
pag. 18.

-pentru un regim de 12C, va fi restul timpului de incalzire:

222x24-924=4404 ore.
Coeficientul de pierderi termice va rezulta din coeficientul global efectiv de pierderi de
caldura
Volumul interior al cladirii este 6368.92 m3
Pentru cladirea reala:
HC=Gef(C)V=1.014 W/(m3K) x6368.92=6458.08 W/K
Pentru cladirea de referinta:
HR=Gef (R)V=0.409 W/(m3K) x6368.92=2604.9 W/K
Temperatura medie anuala pe perioada de incalzire, pentru Municipiul Miercurea-Ciuc,
conform Anexa III din Manualul de Instalatii este 0,3C

Astfel, pierderile de caldura ale cladirii reale , prin transmisie si aer infiltrat, va fi:
QL=[924x(18,34-0,3)+4404x(12-0,3)]6368.92=438 384 798 Wh/an=438.38 Mwh/an
Pierderile de caldura ale cladirii de referinta , prin transmisie si aer infiltrat, va fi:
QL=[924x(18,34-0,3)+4404x(12-0,3)]2604.9=176 824 775 Wh/an=176.82 Mwh/an
Pierderea de caldura specifica pe suprafata pentru cladirea reala va fi 268.14
Kwh/m2an, iar pierderea specifica pe volum va fi de 68.83 Kwh/m 3an.
Pierderea de caldura specifica pe suprafata pentru cladirea de referinta va fi 108.15
Kwh/m2an, iar pierderea specifica pe volum va fi de 27.75 Kwh/m 3an.
b) Calculul aporturilor de caldura
Aporturile de caldura ale cladirii reprezinta suma dintre degajarile interioare si aportul
radiatiei solare:
Qg=Qi+QS
Degajarile de caldura interne Qi cuprind;
-degajari metabolice care provin de la ocupanti
-degajari de caldura de la aparate si instalatii de iluminat
Degajarile de caldura de la ocupanti se calculeaza pornind de la fluxul termic emis de o
persoana si care, conform Tabelului A5.1 din NP 048-2000 pentru activitati de audiere a
cursurilor este 112 W/pers.

pag. 19.

Daca presupunem 300 de persoane, rezulta o putere termica degajata de ocupanti de

33600 W .
In timp de 924 ore/an, degajarile de caldura de la ocupanti vor fi de 31046 KWh pe
perioada de incalzire.
Degajarile de caldura de la aparate si instalatii de iluminat pentru cladirea reala se se
considera o putere electrica pentru iluminat de 22 KW. Daca se ia un coeficient de
simultaneitate de 60% rezulta o putere electrica utila de 13,2 KW.
Avand in vedere faptul ca majoritatea lampilor au randamente de peste 25%, rezulta ca
in caldura se vor transform doar 9,9 KW.
Calculand pentru 924 ore, rezulta un aport de 9,14 MWh pe perioada de incalzire.
Adica aporturile din degajarile interioare vor fi Q i=40,20 MWh /an
Degajarile de caldura de la aparate si instalatii de iluminat pentru cladirea de referinta
se se considera o putere electrica pentru iluminat de 15 KW. Daca se ia un coeficient de
simultaneitate de 60% rezulta o putere electrica utila de 9 KW.
Avand in vedere faptul ca majoritatea lampilor au randamente de peste 80%, rezulta ca
in caldura se vor transform doar 1,8 KW.
Calculand pentru 924 ore, rezulta un aport de 1,7 MWh pe perioada de incalzire.
Adica aporturile din degajarile interioare vor fi Q i=32,85 MWh /an
Aporturile solare se calculeaza cu relatia:
QS=[IsjAsnj]+(1-b)[IsjAsnj,u]
Factorul de diminuare b=0
Se iau urmatoarele valori pentru radiatia totala I sj pe perioada de incalzire :
210 Kwh/m2an la est si vest
420 Kwh/m2an la sud
100 Kwh/m2an la nord
Suprafatele vitrate sunt in total 299.63 mp pe toate fatadele (SE, SV, NE, NV)
Aria receptoare echivalenta a elementelor vitrate se calculeaza cu relatia:
AS=AFSFFg
Factorul de umbrire a suprafetei este FS=1, iar factorul de reducere FF=0,9
Transmitanta totala g=0,75
Aporturile solare vor fi:
QS=0,75x0,9x210x299.63=42.47 MWh/an
pag. 20.

1. Aportul total de caldura va fi

Qg=40,2+42.47=82,67 Mwh/an
Necesarul de caldura pentru incalzire se calculeaza cu relatia:
Qh=QL-Qg
Determinarea factorului de utilizare al aporturilor de caldura
-pentru cladirea reala:
=Qg/QL=82,67/438.38=0,17
-pentru cladirea de referinta:
=Qg/QL=75/176.82=0,42
Constanta de timp se calculeaza astfel:
=C/H
Capacitatea termica interioara a cladirii C, se calculeaza cu relatia:
C=APdPcPP+AFdfcfF+APLdPLcplPL+APDdPDcPDPD=
1193.86x0,1x840x1700+299.63x0,04x840x2500+653.75x0,1x750x900+688.19x0,1x840x18
00=
170 483 208+25 168 920+44 128 125+104 054 328=343 834 581 J/K
Constanta de timp pentru cladirea reala:
=C/H= 343 834 581 /6458.08=53 241 s=14.8 ore
Constanta de timp pentru cladirea de referinta:
=C/H=343 834 581/2604.9=131 995 s=36.6 ore
0=70 ore
a=a0+/0=0,8+14.8/70=1.01 ptr. cladirea reala
a=a0+/0=0,8+36.6/70=1.32 ptr. cladirea de referinta
=(1-a)/(1-a+1)
=(1-0,171.01)/(1-0,172,01)=0,80 ptr cladirea reala
=(1-0,421.32)/(1-0,422,32)=0,59 ptr cladirea reala
Rezulta ca necesarul anual de caldura pentru incalzire ptr cladirea reala este:
Qh=QL-Qg= 438.38 -0,80x74 =379.18 Mwh/an
Rezulta ca necesarul anual de caldura pentru incalzire ptr cladirea de referinta este:
Qh=QL-Qg= 176.82 -0,59x74 =133.16 MWh/an
3.5.2. Calculul consumului de energie pentru incalzire
Pentru perioada de incalzire, consumul total de energie al cladirii se calculeaza cu relatia:
pag. 21.

Qf,h=Qh+Qth-Qf
Qf este caldura recuperata de la echipamentele auxiliare, instalatiile de incalzire si
preparare a.c.m.
In aceasta situatie nu se recupereaza practic nimic, deci Q f-=0
Qth reprezinta totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire.
Qth=Qem+Qd+Qs+Qg= 0
Avand in vedere faptul ca sursa de alimentare cu caldura este centrala termica pe
lemne, avem de a face cu un subsistem, care cuprinde cladirea propriu-zisa si racordul la
centrala termica.
Pierderile de caldura ale sistemului de transmisie va fi:
Qem= Qem str +Qememb +Qemc
Qem str =[(1-0,97)/0,97]Qh=
11.72 Mwh/an pentru cladirea reala
4.11 Mwh/an pentru cladirea de referinta
Qememb=0
Qemc=[(1-c)/c]Qh
Qemc=0
Qem =11.72 Mwh/an pentru cladirea reala
Qem =4.11 Mwh/an pentru cladirea de referinta
Pierderile de caldura ale sistemului de distributie catre consumator se calculeaza cu relatia:
Qd=qdiLitH+qdeLetHQem=8x40=8x40x5000=1800 KWh/an
unde:
qdi=0,2(50-10)=8 W/m
Pierderile de caldura in interior sunt pierderi care contribuie la incalzirea cladirii si nu le
vom lua in considerare(nu s-au luat in considerare nici la aporturi)
Pierderile de caldura catre exterior avand in vedere faptul ca traseele sunt doar
interioare, va fi zero.
Pierderea de caldura a cazanului
Qg=[(1-gnet)/gnet]Qgout
Qgout=Qh+ Qem+Qd=379.18+11.72+1,8 =392.7 Mwh/an pentru situatia reala
unde
Qth=Qem+Qd+ Qg=11.72+1,8+97.75=111.24 Mwh/an
Qg=[(1-gnet)/gnet]Qgout=97.75 MWh/an
pag. 22.

Consumul de energie pentru incalzire va fi:

Qf,h=Qh+Qth-Qf= 379.18 MWh/an+ 111.24 Mwh/an=490.42 Mwh/an
qinc=490420/1634.89=299.90 Kwh/m 2an
Calculul necesarului de energie termica la nivelul sursei va fi:
Qgin=Qgout/ gnet= 392,7/0,8=490,87 MWh/an
Consumul de combustibil la nivelul sursei va fi:
Bgin=Qgin/ ar Pci=490,87/0,85x3,5=164.99 tone de lemne/an
3,5 KWh/kg- Pci pentru lemn
Emisia de C O2
ECO2=Qf,h fO2=490420x0,036=17 620 kg/an
Emisia specifica va fi =10.77 kgC O2/m2an
Qgout=Qh+ Qem+Qd=139.07 Mwh/an pentru situatia de referinta
unde
Qth=Qem+Qd+ Qg=4,11+1,8+34.31=40.22 Mwh/an
Qg=[(1-gnet)/gnet]Qgout=34.31 MWh/an
Consumul de energie pentru incalzire va fi:
Qf,h=Qh+Qth-Qf= 133.16 MWh/an+ 40.22 Mwh/an=173.4 Mwh/an
qinc=173400/1634.89=106,04 Kwh/m 2an
Calculul necesarului de energie termica la nivelul sursei va fi:
Qgin=Qgout/ gnet= 139.07/0,8=173,83 MWh/an
Consumul de combustibil la nivelul sursei va fi:
Bgin=Qgin/ ar Pci=173,83/0,85x3,5=58,4 tone de lemne/an pentru cladirea de
referinta
3,5 KWh/kg- Pci pentru lemn
Emisia de C O2
ECO2=Qf,h fO2=173400x0,036=6 240 kg/an
Emisia specifica va fi 6177/1634.89=3.81 kgC O2/m2an
3.6. Consumul de energie necesar prepararii apei calde de consum
3.6.1. Volumul necesar de apa calda de consum
Necesarul zilnic de apa calda, presupunand o cantitate de 5 l/pers zi la elevi , va fi de
1500 l/zi, zilele de luni-vineri .
Avand in vedere faptul ca la ora actuala nu exista instalatie de preparare a.c.c. calculul
va fi intocmit pentru situatia normala.
pag. 23.

Instalatia va fi amplasata intr-o singura zona avand un boiler electric pentru prepararea
a.c.c.
3.6.2. Necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum
Se calculeaza cu relatia
Qach=cVac(ac-ar)=983,2x4186x1.5x(60-10)=308 675 640 J/zi=85.73 Kwh/zi
Pentru un an scolar(40 de saptamani) vom avea urmatoarea desfasurare in timp:
200 zilex85.73 Kwh/zi=17.15 MWh/an
Pe parcursul unui an necesarul de caldura pentru preparare a.c.c. va fi
Qac=17.15 MWh/an
3.6.3. Pierderile de caldura aferente instalatiei de alimentare cu apa calda de consum
Se calculeaza cu relatia:
Qac,p=Qac,c+Qac,d+Qac,s+Qac,g
Pierderile de caldura la consumator, datorita risipei de apa, se calculeaza cu relatia:
Qacc=cVacc(ac-ar)
Volumul de apa pierdut Vacc se calculeaza cu relatia:
Vacc =Vac(f1f2-1)=1.5(1,10x1,10-1)=0,315 m3/zi=115 m3/an
Pierderile de caldura la consumator vor fi:
Qacc=983,2x4186x115x(60-10)=23 665 132 KJ/an=6.6 Mwh/an
Pierderile de caldura pe reteaua de distributie se calculeaza cu relatia
Qacd=ac,dxQac=0

Pierderile de caldura aferente sistemelor de acumulare si preparare a a.c.c. (Q ac,s+Qac,g)

sunt determinate cu relatia:
Qac,s=0,001Slat(iz/iz)n(acb-amb)=0,001x1,2x(0,1/0,0035)160x20
= 109,71 Kwh/an=0,11 MWh/an
Pierderile de caldura aferente instalatiei de alimentare cu apa calda de consum vor fi zero
Qac,p=6.6+0,11=6.71 Mwh/an
Necesarul de energie pentru apa calda de consum, tinand cont si de pierderi va fi
Qac+Qac,p=17.15 MWh/an+ 6.71 =23.86 Mwh/an
qacc=23860/1634.89=14.6 Kwh/m 2an

pag. 24.

3.7. Consumul de energie necesar iluminarii electrice

Puterea instalata a instalatiei interioare de lumina pentru cladirea reala este de 22 KW.
3.7.1. Consumul anual de energie electrica pentru iluminat
Consumul de energie electrica pentru iluminat se calculeaza cu relatia:
Wilum=6A+(tuPn)/1000
tu=(tDFDFO)+tNFO)=2000 ore
tD=1800 ore, tn=200 ore, fD=1,0 fO=1,0
Wilum=6x1634.89+(2000x22000)/1000=53 809 Kwh/an
3.7.2. Calculul indicatorului LENI
LENI=Wilum/A=53809/1634.89=32,90 Kwh/m 2an
3.7.3. Consumul anual de energie electrica pentru iluminat pentru cladirea de referinta
se va lua din anexa II.4.A.1, pentru scoli fiind intre 7,6 si 10,6 W/m2 fie 9 valoarea aleasa.
Puterea electrica pentru cladirea de referinta va fi 9x1634.89=14714 W
Consumul de energie electrica pentru iluminat se calculeaza cu relatia:
Wilum=6A+(tuPn)/1000
tu=(tDFDFO)+tNFO)=2000 ore
tD=1800 ore, tn=200 ore, fD=1,0 fO=1,0
Wilum=6x1634.89+(2000x15000)/1000=39809 Kwh/an

3.7.4. Calculul indicatorului LENI

LENI=Wilum/A=39809/1634.89=24,3 Kwh/m 2an
3.8. Notarea energetica a cladirii reale
1. Incalzire qinc= 299.90 Kwh/m2an Kwh/m2an - scala energetica E
2. Apa calda de consum qacc=0 Kwh/m2an - scala energetica A
3. Iluminat qil=32,90 Kwh/m2an - scala energetica A
TOTAL:

332,80 Kwh/m2an - scala energetica C

3.9. Notarea energetica a cladirii de referinta

pag. 25.

4. Incalzire qinc= 106,04 Kwh/m2an Kwh/m2an - scala energetica B

5. Apa calda de consum qacc=14.60 Kwh/m2an - scala energetica A
6. Iluminat qil=24,30 Kwh/m2an - scala energetica A
TOTAL:

144,94 Kwh/m2an - scala energetica A

pag. 26.

ANEXE

PARTEA DE INSTALAII !!!

Anexa 1: Fia de expertiz termic a cldirii- Conform Mc 001/3-2006

locuine
comer
coal
Tipul cldirii:
individual
bloc

birouri
hotel
cultura

spital
autoriti locale/guvern
alt destinaie : grdini

niruit
tronson de bloc

Zona climatic n care este amplasat cldirea: IV. conf. din SR 1907-1
Regimul de nlime: P+E
Anul de construcie: 1963 extindere: 2006
Proiectant/constructor:

Structura constructiv:
zidrie portant
cadre din beton armat
perei structurali din beton armat
mixt
integral prafabricat
schelet metalic

Existena documentaiei construciei i instalaiei aferente acesteia:

partiu de arhitectur pentru fiecare tip de nivel reprezentativ
seciuni reprezentative ale construciei
detalii de construcie
planuri pentru instalaia de nclzire interioar
schema coloanelor pentru instalaia de nclzire interioar
planuri pentru instalaia sanitar

Gradul de expunere la vnt:

adpostit
moderat adpostit
liber expus (neadpostit)

Starea subsolului tehcnic al cldirii: nu este cazul

uscat i cu posibilitatea de acces la instalaia comun
uscat, dar fr posibilitatea de acces la instalaia comun
pag. 27.

 subsol inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea exterioar)

Plan de ncadrare n zon cu indicarea orientrii fa de punctele cardinale

este prezentat n anexa 2.

Identificarea structurii constructive a cldirii n vederea aprecierii principalelor

caracteristici termotehnice ale elementelor de construcie din componena
anvelopei cldirii: tip, suprafaa, grosimi, materiale, puni termice:

Perei exteriori opaci:

Pereti exterori (alctuire)
straturi componente
element

descriere

aria

material

grosime

(m)

int -> ext

(cm)

mortar de var
396,64 grinzi din lemn

Perete din grinzi de lemn

PE
Zidrie din crmid

2,5
20

mortar de var
mortar de var-ciment

2,5

75,71 zidrie crm. GVP

mortar de var-ciment

29

mortar de var-ciment
15,85 zidrie crm. plin
mortar de var-ciment

1,5
2,5
1,5
11,5
2,0

total 488,20

Suprafaa total a pereilor exteriori opaci (m2): 488,20

Stare: bun
perete condens
igrasie
Starea finisajelor:
bun
tencuiala czut parial
Tencuieli exterioare dricuite.
Elemente de umbrire a faadelor: nu sunt
Rosturi despritoare pentru tronsoane ale cldirii: nu sunt
Tipul rostului :
nchis
deschis
Suprafaa total - mp.
Perei interiori ctre spaii anexe(casa scrilor): nu este cazul
Alctuire: pereii interiori portani sunt din lemn i din zidrie de crmid
Planee intermediare:
Alctuire: lemn
pag. 28.

Suprafaa total a planeului (m2): 316,12

Placa pe sol:
Placa pe sol (alctuire):
straturi componente
element

descriere

aria

material

(m)

int->ext
duumea oarb
196,70 grinzioare din lemn
de brad
parchet stejar

(cm)
2,4

duumea oarb
plac beton slab
armat
pardoseal gresie
ap mortar de
109,50 ciment
plac beton slab
armat
pardoseal mozaic
ap mortar de
10,50 ciment
plac beton slab
armat

2,4

11,22

PS

Placa pe sol

grosime

10
2,2
10
0,05
5
10
1
5
10

total 327,92

Suprafaa total a plcii pe sol (m 2): 327,92

Planeu peste subsol tehnic: nu exist
Suprafaa total a planeului peste subsol tehnic (m 2):
Volumul de aer din subsolul tehnic ( m3 ):
Terasa/ acoperi:
Starea acoperiului peste pod:
bun din punct de vedere al infiltraiilor de ap, dar neetan la infiltraiile de aer
exterioare (pod puternic ventilat)
acoperi spart/ neetan la aciunea ploii sau zpezii
Planeu sub pod:
Planeu sub pod :
straturi
componente
element
Pp

descriere

aria

Planeu sub pod

pag. 29.

material

grosime

(m)
int->ext
316,12 mortar de var

(cm)
3

scndur de brad
grinzi de lemn stejar

2,4
20x20

total 316,12

Suprafaa total a planeului sub pod(m2): 316,12

Ferestre i ui exterioare:
b) ferestre
denumire element
nr. denumire material
crt.

SE
(m2)

O.K.

vitrate
NE
(m2)

16,24 152,10

NV
(m2)
18,90

ferestre
SV
A
coef. pt.
(m2)
aria
R
(m2)
126,54 313,78
1,100

317,11 m2
R
Rfe=Rfe'
SC007
(m2K/W)

fereastr dubl din lemn

0,430

0,391

fereastr simpl din lemn

0,00

1,60

0,00

0,00

1,60

1,100

0,190

0,173

fereastr termoizolant

0,00

0,00

1,73

0,00

1,73

1,000

0,490

0,490

c) ui
denumire element
nr. denumire material
crt.

SE
(m2)

vitrate
NE
(m2)

ui
NV
(m2)

SV
(m2)

A
aria
(m2)

coef. pt.
R

21,37 m2
R
Rfe=Rfe'
SC007
(m2K/W)

u simpl din lemn

8,48

3,84

2,05

2,50

16,87

1,100

0,180

0,164

u dubl din lemn

0,00

0,00

0,00

2,10

2,10

1,100

0,360

0,327

u termoizolant

0,00

0,00

2,40

0,00

2,40

1,000

0,490

0,490

Suprafaa total a tmplriei exterioare(m2): .....din care:

ferestre: 97,21

ui:

6,24

Starea tmplriei :
bun
evident neetan
fr msuri de etanare
cu garnituri de etanare
cu msuri speciale de etanare
Elemente de construcie mobile din spaiile comune:
Ua de intrare n cldire:
Ua este prevzut cu sistem automat de nchidere i sistem de siguran/
interfon,
Ua nu este prevzut cu sistem automat de nchidere, dar st nchis n
perioada de neutilizare,
Ua nu este prevzut cu sistem automat de nchidere i este lsat
deschis n perioada de neutilizare
pag. 30.

Ferestre pe casa scrilor: nu este cazul

Starea geamurilor, a tmplriei i gradul de etanare:
Ui n stare bun cu garnituri de etanare + o u metalic
Ferestre/ ui n stare bun, dar neetane

Ferestre n stare proast, lips sau sparte

Caracteristici ale spaiului nclzit:

Aria util a pardoselii spaiului nclzit (m2): 592,55

Volumul spaiului nclzit (m3): 2045,06
nlimea medie liber a unui nivel (m): 2,31

Nr. de ore de funcionare a instalaiei de nclzire: funcionare discontinu

de luni pn vineri 6ore/zi

Instalaia de nclzire interioar:

Sursa de energie pentru nclzirea spaiilor:
surs proprie, cu combustibil solid
central termic de cartier
termoficare- punct termic central
termoficare- punct termic local
alt surs sau surs mixt: cldirea vecin
Tipul sistemului de nclzire:
nclzire local cu sobe lemn
nclzire central cu corpuri statice
nclzire central cu aer cald
nclzire central cu planee nclzitoare
Alt sistem de nclzire

- Date privind instalaia de nclzire interioar cu corpuri statice:

Tip de distribuire a agentului termic:

inferioar
superioar

Necesarul de cldur de calcul : 254 057 W

Racord la sursa proprie cu cldur: nu este cazul

racord unic
multiplu
Diametrul nominal: Dn 100
Contor de energie termic: nu este cazul

pag. 31.

mixt

Elemente de reglaj termic i hidraulic (la nivel racord, reea de distribuie, coloane):
nu este cazul
Elemente de reglaj termic i hidraulic(la nivelul corpurilor statice):
Corpurile statice sunt dotate cu armturi de reglaj i acestea sunt funcionale
Corpurile statice sunt dotate cu armturi de reglaj, dar cel puin un sfert din
acestea nu sunt funcionale
Corpurile statice nu sunt dotate cu armturi de reglaj sau cel puin jumtate
dintre armturile de reglaj nu sunt funcionale
Dispoziia reelei de distribuie amplasat n spaii nclzite: inferioara
Termoizolaie: nu este cazul
Material: Grosime: Tip de protecie: Stare (integritate, umiditate): nu
Starea instalaiei de nclzire interoar din punct de vedere al depunerilor:
Corpurile statice au fost demontate i splate/ curite n totalitate dup ultimul sezon
de nclzire,
Corpurile statice au fost demontate i splate/ curite n totalitate nainte de nclzire,
dar nu mai devreme de trei ani,
Corpurile statice au fost demontate i splate/ curite n totalitate cu mai mult de trei
ani n urm
Armturile de separare i golire a coloanelor de nclzire: nu este cazul
Coloanele de nclzire sunt prevzute cu armturi de separare i golire a acestora,
funcionale
Coloanele de nclzire nu sunt prevzute cu armturi de separare i golire a acestora
sau nu sunt funcionale
- Date privind instalaia de nclzire de ap cald de consum: nu este cazul

Sursa de nclzire- cldirea este alimentat cu energie termic: de la centrala

proprie

Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: nu este cazul

Surs proprie
Central termic de cartier
Termoficare- punct termic central
Termoficare- punct termic local
Alt surs sau surs mixt
Tipul sistemului de preparare a apei calde menajere: nu este cazul
Din surs centralizat
Central termic proprie de apartament
Boiler cu acumulare
Preparare local cu aparate de tip instant a.c.m.
Preparare local pe plit
Alt sistem de preparare a.c.m.

Racord la sursa centralizat cu energie termic: nu este cazul

racord unic
multiplu
puncte
pag. 32.

Diametru nominal(mm), conducta de recirculare a a.c.c.

funcional
nu funcionez
nu exist

Contor de energie termic general: nu este cazul

Debimetre (apometre) la nivelul punctelor de consum individuale: nu este cazul

nu exist

exist

peste tot

Alte informaii:

Informaii privind instalaia de climatizare: nu este cazul

Informaii privind instalaia de ventilare mecanic: nu este cazul

Informaii privind instalaia de iluminat: instalaia electrica se compune din instalatiile

de lumin i prize.

ntocmit,
Auditor Energetic pentru Cldiri

Auditor Energetic pentru Instalaii

pag. 33.

Anexa 2.
Plan de Situaie

pag. 34.

Anexa 3.
Plan parter

pag. 35.

Anexa 4.
Plan etaj

pag. 36.

Cod potal
Localitate

Nr. nregistrare la
Consiliul Local

Data
nregistrrii

z z l l a a
5 3 7 0 9 1

Performana energetic a cldirii

Sistemul de certificare: Metodologia de calcul
al Performanei Energetice a Cldirilor
elaborat n aplicarea Legii 372/2005

Notare
energetic:

72,98

Cldirea
certificat

Cldirea de
referin

Eficien energetic ridicat

Certificat de performanta energetica

B
C

C
D
E

F
G
Eficien energetic sczut
Consum anual specific de energie [kWh/man]

332,80

144,94

Indice de emisii echivalent CO2

10,77

3,81

[kgCO2/man]

Consum anual specific de energie

[kWh/man] pentru:

Clas energetic
Cldirea
Cldirea de
certificat
referin

nclzire:
299,90
E
B
Ap cald de consum:
0
A
A
Climatizare:
Ventilare mecanic:
Iluminat artificial:
32,90
A
A
nsum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/man]:

pag. 37.

Co

Date privind cldirea certificat:

Adresa cldirii: Nr. 163
Com.Ditru/HR
Aria util: 592,55 m
Categoria cldirii: coal
Sat Jolotca
Aria construit desfurat: 627,80 m
Regim de nlime: P+E
Volumul interior al cldirii: 2045,06 m
Anul construirii: 1963
Scopul elaborrii certificatului energetic: reabilitare cldire

Programul de calcul utilizat:

, versiunea:

Date privind identificarea auditorului energetic pentru cldiri:

Specialitatea
(c, i, ci)

c+i

Numele i prenumele

Ing. MUNTEA CORNEL

Seria i
Nr. certificat
de atestare

BA Nr. 00895/

pag. 38.

Nr. i data nregistrrii

certificatului n registrul
auditorului

08.09.2008.

Semntura
i
tampila
auditorului

...........................

DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANEI ENERGETICE A CLDIRII

Grile de clasificare energetic a cldirii funcie de consumul de cldur anual specific:
AP CALD DE CONSUM:

kWh/man

90

B C

kWh/man

TOTAL:NCLZIRE, AP CALD
DE CONSUM, ILUMINAT

120

40
49

200

132

B C

59

15
35

500

245

173

70
117

343

B C

91

73

ILUMINAT:

59

NCLZIRE:

kWh/man

CLIMATIZARE:

VENTILARE MECANIC:

kWh/man

B C D

kWh/ m an

30

21

5
8
11
15

300

B C D

20
50
87
134

198

820

566

408

125
201

291

B C

kWh/ m an

Performana energetic a cldirii de referin:

Consum anual specific de energie [kWh/man]
pentru:
nclzire:
Ap cald de consum:
Climatizare:
Ventilare mecanic:
Iluminat:

Notare
energetic

106,08

14,60
-

97,92

24,30

Penalizri acordate cldirii certificate i motivarea acestora: P0 = 1,274 dup cum urmeaz.

Ua de intrare cldire nu este prevzut cu sistem automat de nchidere i este

lsat frecvent deschis n perioada de neutilizare
Ferestre / ui n stare bun, dar neetane
Cel puin jumtate dintre armturile de reglaj ale corpurilor statice care sunt
funcionale
Instalaia de nclzire a fost splat / curat cu mai putin de trei ani n urm
= 1,02
Coloanele de nclzire nu sunt prevzute cu armturi se separare i golire a
acestora
Tencuial exterioar czut parial
Cldire fr sistem de ventilare organizat

Recomandri pentru reducerea costurilor prin mbuntirea performanei energetice a cldirii:

pag. 39.

Soluii recomandate pentru anvelopa cldirii: izolarea termic a pereilor exteriori,

izolarea termic a planeului sub pod, izolarea termic a soclului.
Soluii recomandate pentru instalaiile aferente cldirii: instalatia de incalzire va fi
pastrata dar va fi perfectionat sistemul de reglare al centralei termice dupa reabilitare
pentru a face fata scaderii de putere rezultate: se va prevedea un generator independent
de energie electrica pentru situatiile cand se intrerupe alimentarea cu energie electrica:
instalatiile electrice se vor reface in totalitate: se vor monta boilere electrice in fiecare
grup sanitar.

Clasificarea energetic a cldirii este fcut funcie de consumul total de energie al cldirii, estimat prin analiz termic i
energetic a construciei i instalaiilor aferente.
Notarea energetic a cldirii ine seama de penalizrile datorate utilizrii neraionale a energiei.
Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 10 ani de la data eliberrii acestuia

pag. 1.