Sunteți pe pagina 1din 33

REABILITARE IN

COXARTOZE SI
GONARTROZE
BEJAN MARINA

ARTROZA OLDULUI - COXARTROZA

Definitie - este o suferin a oldului care rezult datorit


ruperii echilibrului ntre mecanismele de solicitare exercitate
asupra oldului i capacitatea de rezisten la efort a
esutului cartilaginos i osos (Pawels,1959), definiie care
pune n eviden factorul mecanic ce acioneaz asupra
esutului cartilaginos ( integru sau deteriorat degenerativ)

ARTROZA GENUNCHIULUI - GONARTROZA

Definitie - este o boal artrozic localizata la nivelul genunchiului care


intereseaz fie unul din compartimente (artroza femuro-patelar sau
femuro-tibial), fie ambele sectoare (femuro-patelo-tibial) unilateral, la un
singur genunchi sau bilateral.

Artroza este rezultatul final nespecific al unor procese patologice diverse


care n final determin o decompensare articular care deriv dintr-o
discrepan ntre mrimea sarcinilor care solicit articulaia i capacitatea
efectiv a articulaiei de a face fa acestora .

COXARTROZELE POT FI MPRITE N DOU GRUPURI


MARI:COXARTROZELE PRIMARE (PRIMITIVE);COXARTROZELE
SECUNDARE.
n coxartrozele primare nu exist nici o alterare a conformaiei articulaiei;
procesul degenerativ este atribuit unor factori generali sau constituionali care
conduc la scderea rezistenei biologice a cartilajului articular.

n coxartrozele secundare procesul degenerativ este consecina unei alterri


manifeste a arhitecturii articulare care determin o suprasolicitare funcional a
articulaiei .

ntre cauzele locale de coxartroz secundar se numr: subluxaiile sau


displaziile congenitale de old;protruziile acetabulare;distrofiile i/sau displaziile
dobndite n copilrie (coxaplana, epifizioliza);traumatismele (fracturi sau luxaii).

GONARTROZA PRIMAR
Cel mai frecvent gonartroza afecteaz ambele articulaii (cei doi genunchi dei
uneori cu gravitate diferit) fiind asociat frecvent cu alte localizri primare.

Are drept mecanism patogenic deperdiia proteoglicanilor fie prin exces de


degradare, fie prin deficit de sintez. Cea mai acceptat teorie este teoria mecanic
a lui Freeman: metabolismul proteoglicanilor este mai intens dect cel al fibrelor
colagene, deci la oboseal (la cicluri de eforturi) se produce o degradare mai intens
a proteoglicanilor, cu deperdiia lor. Acest fenomen se produce din a 5-a decad de
vrst, iar terenul cu rezisten sczut a cartilajului poate determina poliartroze.

Ali factori incriminai n etiopatogenia gonartrozei primare sunt:hipotiroidismul;hipohipofizarismul;obezitatea;menopauza;

tulburrile circulatorii foarte frecvent persoane cu boal varicoas fac artroze de


genunchi dar nu boala varicoas declaneaz artroza.

GONARTROZA SECUNDAR
n minoritatea cazurilor n care afeciunea este unilateral este clar caracterul secundar, pe
leziuni articulare preexistente (leziuni de natur traumatic, infecioas, reumatic) i se
datoresc creterii presiunii pe unitatea de suprafa .

Cauze intra-articulare:traumatismele ce determin neregulariti n


articulaie;microtraumatismele ce schimb propietile reologice ale membranei
sinoviale;suferinele meniscale cnd nu se mai produce extensia cu rotaia extern terminal;

meniscectomiile totale - n 10-15% din cazuri dau artroze ntruct n lipsa meniscurilor cresc
presiunile articulare;meniscectomiile pariale (menisc intern) cu genu varus dau n procent de
90% gonartroz;

leziunile ligamentare cu instabilitatea genunchiului i atrofia muscular


consecutiv;condromalacia;condrodistrofia;maladia Konig (osteocondroza disecant).

TRATAMENTUL ARTROZELOR CUPRINDE:

A . MSURI CU CARACTER GENERAL:

ncurajarea pacientului ( psihoterapia )


Repausul articular
Msuri igienice i dietetice
Corectarea eventualelor dismetabolisme
Corectarea eventualelor tulburri vasculare
Corectarea eventualelor tulburri endocrine

B . MSURI CU CARACTER PARTICULAR:


Terapia farmacologic ( sistemic i local )
Programul complex de recuperare fizical-kinetic si alte msuri utilizate n
tratamentul artrozelor

Termoterapia , hidrotermoterapia , hidrokinetoterapia


Electroterapia
Kinetoterapia
Ortezarea
Masajul Balneoclimatoterapia si
Alte msuri utilizate n tratamentul artrozelor
Terapia chirurgicala (coxartroza si gonartroza)

KINETOTERAPIA IN ARTROZE
Kinetoterapia dozat i sistematic in asociere cu masajul duc la formarea
mecanismelor compensatorii cu adaptarea fumcional a organismului.

Principiile kinetoterapiei in artroze:


1. Abordare pe trepte - amplituda de micare se crete treptat i cu atenie.
2. Mobilizri in zona indolor - la apariia durerilor se stopeaz exerciiile.
3. Micare far suprasolicitare - exerciiile nu trebuie s fie prea intensive pentru a
nu trauma articulaia bolnav.

4. Kinetoterapia cu aparate - folosirea diferitor mijloace care fac tracia i relaxarea


articular.

5. Regularitatea efecturii exerciiilor. Repetarea frecvent a execiiilor pe parcursul


zilei timp de citeva minute.

COXARTROZA DE OBICEI DUCE LA PIERDEREA


FUNCIEI ARTICULAIEI I LA INVALIDIZAREA
PACIENTULUI.
Persoanele acuz dureri in regiunea articulatiei coxo-femurale
cu iradiere in regiunea inghinal, genunchi, coaps i fese.
Uneori poate aprea claudicaie in membrul afectat. Iniial
este limitat rotaia intem apoi abducia i rotaia extem
mai tirziu-adducia, flexia i extensia. Foarte precoce se
dezvolt hipotrofia muchilor coapsei i feselor, mai tirziu
apare contractura flezorie in articulaia lezat cu hiperlordoza
compensatorie, dereglri de inut i mers ( pin la
claudicatie sever), iar la lezare bilateral mers de ra.

OBIECTIVE:IN COXARTROZA
ameliorarea strii generale apacientului,
antrenarea sistemului cardiovascular i respirator,
adaptarea organismului la efort,
meninerea volumului de micri articulare,
fortificarea i antrenarea musculaturii stabilizatoare articulare,
corecia dereglrilor statice de coloan,

recuperarea stereotipului motor optimal.

PERIOADA ACUT
Obiective: ameliorarea funciei sistemului cardio-vascular i bronhopulmonar,diminuarea sindromului dolor, relaxarea muchilori flexori i adductori
ai coapsei,ameliorarea circulaiei i metabolismului articular.

Pe perioad de citeva zile bolnavului i se indic regim la pat, iar pentru


autodeservire se permite mersul cu cirje axilare (far incrcarea membrului
afectat). In edina de kinetoterapiepe pe ling exerciiile de tonizare general
se efectuiaz exerciii izotonice pentru regiunile distale ale membrelor (degetele
picioarelor, articulaia talo-crural in toate planurile de mobilizare), incordri
izometrice pentru muchii fesieri (2-3sec.) cu relaxarea ulterioar a lor.
Exerciiile fizice trebuie de combinat cu masajul muchilor flexori, extensori ai
coapsei. (Articulaia afectat n perioada acut nu se maseaz). Fiecare edin
de gimnastic medical se sfirete cu tratamentul prin poziie.

PERIOADA SUBACUT
Scopurile kinetoterapiei:
ameliorarea strii generale a pacientului,
antrenarea sistemului cardio-vascular i respirator,
adaptarea organismului la efort,
ameliorarea proceselor trofce n membrul afectat,
normalizarea tonusului muscular i amplitudei de micare in
articulaia afectat(gr.I-H)

PROGRAMEIE DE KINETOTERAPIE PE LING EXERCIIILE DE


TONIZARE GENERAL I RESPIRATORII SE FOLOSESC I
EXERCIII SPECIALE:

micri active pentru regiunile distale ale membrelor;


-exerciii efectuate n condiii de descrcare(pe suprafee
lunecoase, deccubit, .a)

-incordri izometrice ale muchilor extensori iabductori ai


coapsei cu relaxarea ulterioar a lor;

-exerciii active in bazin, inot;


-tracii articulare.

PERIOADA DE REMISIE
Pe fondalul exerciiilor de tonizare general se efectuiaz contracii izometrice
a muchilor extensori a coapsei cu durata de pin la 5 sec. cu relaxarea
ulterioar a lor. Obligatoriu sint incluse exerciii active pentru fortificarea
muchilor spatelui, presului abdomenal i corecia musculaturii centurii
pelviene din decubit dorsal, ventral i patrupedie. Fortificarea acestor grupe
de muchi are drept scop stabilizarea regiunii lombare a coloanei vertebrale i
centurii peelviene.

In coxartroza gradul III, cind sint limitri severe de mobilitate articular,scopul


kinetoterapiei este de a antrena mecanismele compensatorii. Sint
contraindicate traciile articulare i creterea volumului de micare.Se
recomand mers cu sprijin, iar antrenri in mers nu se efectuiaz.

SCHEMA SCOPURILOR I MIJLOACELOR KINETOTERAPEUTICE


FOLOSITE N PERIOADA
SUBACUT N COXARTROZ:
Ameliorarea circulaiei articulare
i a membrelor inferioare
Micri libere n articulaiile distale a membrelor Micri de descrcare a
articulaiei coxofemurale Masajul de relaxare a membrului afectat Exerciii n
ap

Relaxarea flexo-rilor i adducturilor coapsei. Contracii izometrice n muchii


extensori i abductori. Tonizarea muchilor fesieri.

notul.

Tratament prin poziii. Gimnastic n ap. Tratament prin poziii n ap.


Exerciii libere n articulaii.

GONARTROZA
frecvent bilateral .
Durerea :regiunea anterioar sau medial cu intensificarea in timpul
mersului sau n ortostatism indelungat, diminuiaz n repaos.

La palpare :dureri n proiecia fantei ariculare, crepitaii la micri,


limitarea flexiei n articulaie.

hipotrofia cvadricepsului femural cu contractur ulterioar.


dereglarea funciei articulare cu suprasolicitarea aparatului ligamentar
i suprafeelor articulare.

durerea reflector va determin hipertonusul muchilor paraarticulari ai


genunchilor.

OBIECTIVE:
diminuarea sindromului dolor,
profilaxia i corecia contracturii articulare,
fortificarea muchilor extensori ai genunchiului,
ameliorarea stabilitii i a rezistenei la efort fizic.

IN PERIOADA SUBACUT
se indic exerciii active, ce se efectuiaz n poziie de descrcare articular:
decubit ventral, dorsal, lateral pe suprafee lunecoase sub membrele
inferioare.Incordri izometrice a muchilor coapsei (5-7 secunde) cu relaxarea
ulterioar a lor. Se poate de indicat i relaxri postizometrice a muchilor
coapsei.

Este binevenit gimnastica medical dup masajul de relaxare a muchilor


flexori ai gambei(articulaia nu se maseaz).

edina se termin cu tratamentul prin poziii-membrul afectat n extensie 1015 minute.

Pentru diminuarea sindromului dolor, micorarea hipertonusului muscular,


mrirea diastazei intraarticulare- se indic tracionrile 2-3 ori pe zi cte 20-30
minute cu greutatea de 4-6 kilograme

IN PERIOADA DE REMISIE
se indic ezerciii respirator, tonizare general i speciale. Fortificarea
muchiului cvadriceps se efectuiaz treptat iniial prin extensia gambei i
meninerea membrului ntins din culcat pe spate, apoi din ezut, mai
trziu din ortostatism cu sprijin. Flexia i extensia liber n articulaia
genunchiului se complic cu greuti fixate la nivelul articulaiei
talocrurale sau prin foiosirea rezistenei de ctre metodist i-sau
foiosirea benzilor elastice. Antrenamentul n regim izotonic trebuie
cumbinat cu exerciii statice: ncordrile ezometrice ale muchilor
coapsei i gambei prin meninerea piciorului ntins timp de 5-7 secunde.

Program de exerciii n osteoartroza articulaiilor membrelor inferioare:


P.I.-decubit dorsal cu membrul flectat n articulaia coxofemural i a genunchiului
1. Flexia i extensia in articulaia genunchiului (6-8 ori pentru fiecare picior)
2. Exerciiul 1 se repet pentru ambele picioare concomitent (4-6 ori)
3. Imitarea mersului pe biciclet (6-8 ori)
4. Foarfecele vertical (6-8 ori).
5. Extensi articulaiilor genunchilor cu revenire la P.I. (6-8ori)
P.I.-decubit ventral
1. Ridicarea i coborirea piciorului intins (6-8 ori pentru fiecare)
2. Flexia altenativ a articulaiilor genunchilor (8-10 ori)
3. Abducia piciorului intins cu revenirea la P.I. (6-8ori pentru fiecare picior)
4. Abducia in articulaia coxofemural cu genunchiul flectat. (6-8ori pentru fiecare picior)
Se pot utiliza corzi elastice pentru a opune rezisten micrilor n timpul exerciiilor.

TERAPIA MEDICAMENTOASA
Medicamentele utilizate se pot cataloga n cteva grupe
principale:

Medicamente cu actiune lent, adic fr efecte


antiinflamatorii. n acest grup, intr: srurile de aur,
penicilina,etc.

Medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) sunt


medicamente cu actiune imediat antiinflamatorie,
antialgic.

ELECTROTERAPIA
curent galvanic n special sub forma ionogalvanizrii;
bai galvanice, galvanizri, ionoforez (de ex. cu ClCa2);
curenti diadinamici, pentru efecte antalgice si miorelaxante si vasculotrofice;
curenti interferentiali cu efect decontracturant i antalgic;
ultrasunete cu efecte antalgice, decontracturante antifibronzante, de
asuplizare a structurii periarticulare.

Sedintele de electroterapie se aplic zilnic timp de 10-30 minute, iar numrul


lor este de 10-12 zile.

LASERTERAPIA
reprezint amplificarea luminii prin emisie stimulat de
radiatii i este un adjuvant pretios n afectiuni reumatologice.

Laserterapia are

efect: analgezic,miorelaxant, antiedematos,


accelerarea microcirculatiei

MASAJUL
are un rol principal chiar de la nceputul programului de
recuperare, datorit efectelor favorabile care n functie de
manevrele utilizate pot fi : efect antalgic si miorelaxant;
stimularea propriocepiei cu mentinerea tonusului
muscular;efectul circulator si biotrofic tisular local (tonifiant).

TERAPIE OCUPATIONALA
Rezistenta afectata-tehnici de conservare a energiei-rol important in maximizarea independentei
functionale; aceasta trebuie sa se faca cu cel mai mic efort posibil, scopul nu este sa scada nivelul
activitatii individuale, ci sa creasca calitatea vietii

- In caz de deficit in ADL-uri-se folosesc dispozitive ajutatoare


- Sporturi permise-inot, ciclism, canotaj
Conditionarea aeroba si terapia acvatica
- Cuprinde exercitii de conditionare aeroba, in special hidrokinetoterapie in bazine sau la cada treflacu dispozitive flotoare, nu este necesara abilitatea de a inota

- Include un program zilnic de mers-efect aerobic+un grad de incarcare articulara pentur a ajuta la
nutritia cartilajului-usor accesibil in orice statiune balneara

- Limiteaza progresia bolii, scade durerea, creste mobilitatea, creste socializarea si scade depresia

CURELE BALNEARE
Au scop profilactic, terapeutic si de recuperare
- Factori naturali terapeutici ( ape minerale, namoluri )
- Metode terapeutice fizicale-termoterapie, hidroterapie,
electroterapie, terapie prin miscare, aplicare de factori
mecanici

BALNEOTERAPIA IN COXARTROZA
Se folosesc apele minerale sufuroase sau cloruro-sodice in bai generale (in cada sau in piscina incalzita)
la care se pot adauga dusul subacval si dusul masaj. Sulful continut in aceste ape minerale se gaseste
sub forma unor compusi redusi (H2S) care sunt atat hidrosolubili cat si liposolubili. Proprietatea de
liposolubilitate face posibila absorbtia compusilor la nivelul tegumentului si trecerea acestora in sange.
Se considera ca poate ajunge astfel la nivelul cartilajului articular si la nivelul lichidului sinovial
(lubrifiantul natural al articulatiei) si stimuleaza nutritia cartilajului degenerat. Curele de namol sunt si
ele indicate sub forma de aplicatii locale sau bai de namol.

In timpul bailor se pot practica si manevre de kinetoterapie. Astfel, dupa 5 minute de acomodare cu apa
calda (37-38 de rgade Celsius) kinetoterapeutul va executa miscari pasive la nivelul tuturor articulatiilor
si va insista la nivelul membrului inferior bolnav. Baile termale si aplicatiile de namol au in primul rand
un efect de ameliorare a durerilor si sedativ. Dusurile si hidrokinetoterapia au de asemenea un efect
sedativ si decontracturant muscular.

Este contraindicata cura balneara la persoanele care au coxartroza cu exacerbare a durerilor in puseu
dureros. In aceasta situatie se recomanda termoterapia la domiciliu. Aceasta forma de terapie
presupune folosirea unor comprese reci pe soldul dureros. Compresele se schimba la fiecare 5-6 minute.
Cu aceeasi actiune antiinflamatorie si antialgica se foloseste ci criomasajul. Criomasajul nu se practica
de mai mult de 3 ori pe zi deoarece exista riscul, cel putin teoretic, al degeraturilor.

ELECTROTERAPIA

Electroterapia pentru efectul antialgic, antiinflamator, de imbunatatire a vascularizatiei si a


troficitatii tisulare locale:

curent galvanic fie sub forma de galvanizare simpla, fie sub forma de ionogalvanizare
curenti de joasa frecventa: CDD, TENS, C Trabert
curenti de medie frecventa
laser
unde scurte cu impulsuri in dozaj atermic, microunde
ultrasunet
diapulse

TERMOTERAPIA

Termoterapia locala pentru controlul durerii si cresterii compliantei


tesuturilor moi in vederea instituirii programului de kinetoterapie

impachetari cu parafina , perna electrica aplicata de 1-3 ori pe zi


in cazul unei reactii inflamatorii locale se aplica comprese reci cu
sulfat de magneziu 60g/l; masaj local cu gheata repetat de mai
multe ori in cursul zilei;

MASAJ

Pentru efect antialgic, miorelaxant/tonifiant (in functie de manevrele utilizate), de


imbunatatire a vascularizatiei si biotrofic tisular local:

pozitionarea bolnavului este deosebit de importanta deoarece fiecare pozitie permite o


mai buna abordare a diferitelor structuri ce trebuie masate

manevrele de masaj se adreseaza tuturor structurilor: piele, tesut celular subcutanat,


fascii, tendoane si muschi

sedinta de masaj se incheie cu tractiuni manuale executate in axul membrului inferior;


se executa tractiuni si detractiuni corelate cu ritmul respirator (favorizeaza circulatia si
troficitatea locala)

IGIENA ORTOPEDICA A SOLDULUI:


Mentinerea unei greutati corporale normale
Evitarea ortostatismului si a mersului prelungit pe jos
Evitarea mersului pe teren accidentat, urcatul/coboratul scarilor
Mersul cu sprijin in baston care se pune pe sol pe aceiasi linie cu piciorul afectat; pentru SI si SE ca si
pentru majoritatea cazurilor din SF in mana opusa; in cazuri severe din SF cu dureri si disfunctionalitate
accentuate in mana homolaterala;

Evitarea schiopatarii printr-un control volitional al mersului


De cel putin doua ori pe zi repaus postural la pat cu coxofemuralele intinse
Se vor prefera deplasarile pe bicicleta
Se vor purta pantofi cu tocuri moi
Corectarea inegalitatii membrelor inferioare (de la diferente de 2 cm in sus)
Se va executa de cel putin 2 ori pe zi un program special de gimnastica pentru sold compus din exercitii de
mobilizare si tonifiere musculara

Sporturi premise: natatie, ciclism, schi, calarie