Tema1: Particularitatile anatomo-fiziologice ale analizatorului visual

1. Cele 3 segmente ale analizatorului vizual dupa Pavlov.

Particularitatile structurii orbitei
Analizatorul vizual e un sistem multifunctional complexformat din 3 subsisteme:
1.Subsistemul perifericde receptie,format din globul ocular si anexele acestuia

Segmentul periferic= receptioneaza excitatiile exterioare vizuale

Globii oculari + anexe: 1) protectie= orbita, pleoape, conjunctiva, ap lacrimal
2) motilitate= musculatura extrinseca
2.Subsistemul de transmiterea imaginii vizuale:-n.optic incrucisat partial la nivelul chiasmei
optice-radiatiile optice

Caile nervoase= conduce influxul ce porneste de la segmentul periferic spre scoarta cerebrala;
caile optice alcatuite din fibrele n.optic si o serie de ganglioni de legatura: corpii geniculati
externi, tuberculul cvadrigemen anterior
3.Subsistemul de integrare a imaginii vizuale-aria corticala ,campurile 17,18,19 ale lui Brodman

Segmentul cortical central= in regiunea occipitala a scoartei cerebrale de o parte si de alta a

fisurii calcariene unde se formeaza senzatia vizuala
Particularitatile structurii orbitei
Orbitele prezinta 2 cavitati osoase, situate in masivul facial, de forma unei piramide cu 4
laturi, ale carei baze sunt orientate anterior si exterior, iar varful posterior si interior. Ele
protejeaza globii oculari. Volumul orbitei =30cm2, iar profunzimea=50mm.
Axele orbitelor nu sunt paralele, deoarece, daca le-am prelungi, ele sar intalni la nivelul
marginei superioare a seii turcesti. Orbita este formata dintrun varf, o baza si 4 pereti, constituiti
din oasele craniului si ale masivului facial. Toti peretii orbitei sunt captusiti cu un periost subtire
si usor decolabil.
Peretele superior al orbitei este format din 2 oase- frontal si aripa mica a sfenoidului- si
prezinta un mic sant, prin care trec nervul, artera si vena orbitara superioara. La acest nivel exista
unul din punctele dureroase ale nevralgiei trigeminale. Prin acest perete osos orbita intra in
raport cu sinusul frontal.
Peretele inferior este alcatuit din partea sup a maxilarului si apofizele orbitare ale oaselor
molar si palatin. Prin acest perete osos orbita intra in raport cu sinusul maxilar. Pe peretele inf in
mijloc, la 15 mm de marg sa inf, se afla un mic orificiu, care se prelungeste printrun canal osos,
ce se deschide pe fata anterioara a maxilarului inferior, sub marginea inferioara a orbitei. Prin
acest orificiu numit gaura suborbitara, trec nervul si venele suborbitare. Aici este situat unul din
punctele dureroase ale nevralgiei faciale.
Peretele exterior este format din osul frontal, o parte din fata orbitara a aripei mari a
sfenoidului si fata orbitara a procesului zigomatic.
Peretele interior este alcatuitdintro apofiza a maxilarului superior, osul lacrimal, osul plan al
etmoidului si corpul sfenoidului. Prin acest perete orbita vine in raport cu celulele etmoidale si
sunusul sfenoidal. Intro mica scorbura de pe acets perete se afla fosa sacului lacrimal. De
asemenea din aceasta scorbura se deschide un mic canal osos, care comunica cu cavitatea nazala
si poarta numele de canal lacrimonazal.
Prin peretii sai orbita comunica cu toate sinusurile fetei, factor de o mare importanta practica,
intrucat orice proces inflamator sinuzal see poate lesne extinde in interiorul orbitei.
La virful orbitei se afla fisura sfenoidala, intre aripile mica si mare a
sfenoidului,denumita fisura orbitara superioara.Prin ea orbita comunica cu etajul
mijlociu a cav craniene.
Fisura sfenoidala este transversata de urmatoarele formaiuni nervoase:
n.oculomotor comun, rr.oftalmica a trigemenuluisi rad simpatica a gangl
ciliar,art.lacrimala, vena oftalmica superioara, n.trohlear, n.abducens, n.nazociliar.

Canalul optic strabate aripa mica a sfenoidului avind lung de 8-9 mm si diametru de
4.5-6.5 mm. Prin el trec n.optic si art,oftalmica. In unghiul format de peretele
interior si exterior al orbitei se afla fanta sfenomaxilara,numita fisura
orbitarainferioara. Prin aceasta fisura , orbita comunica cufosa pterigomaxilara.
Fanta este acoperita de muschiul orbitar Muller. Prin ea trec nervul maxilar
superior(ram 2 a oftalmicului), n.orbitar, art suborbitara si vena oftalmica inferioara.
Orbita consta din globul ocular cu nervii si vasele, muschii sai si tesutul retrobulbar.
2. Raportul (comunicarea) dintre cav orbitei si sinusurile paranazale

Prin peretele sup osos, orbita intra in raport cu sinusul frontal.

Prin peretele inf, orbita intra in raport cu sinusul maxilar.
Prin peretele interior, orbita intra in raport cu celulele etmoidale si sinusul sfenoidal.
Din scorbura din peretele exterior= canal osos- care cominica cu cavitatea nazala-canal
nazolacrimal.
Prin fisura orbitara sup (fanta sfenoida) orbita cominica cu etajul mijlociu al cavitatii
craniene.
Prin fisura orbitara inf orbita comunica cu fosa pterogomaxilara.

3. Pleoapele ,anatomia,fiziologia
Pleoapele ( superioara si inferioara ) sunt falduri cutaneo-mucoase cu rol de
protectie a globului ocular . Ele sunt unite la extremitatile lor mediala si laterala in
comisuri, iar pleoapa superioara este mai mare si mai mobila ( datorita muschiului
ridicator al pleoapei superioare ) decat cea inferioara . Pe marginea pleoapelor in
partea mediala exista o proeminenta , papila lacrimala , pe varful careia se afla
orificiul canaliculului lacrimal numit punct lacrimal . Din punct de vedere structural
marginea pleoapei este alcatuita dintr-o lamela anterioara ( tegument si m.
orbicular al ochiului ) si o lamela posterioara ( tarsul si conjunctiva ) . Pe marginea
pleoapei sunt implantate genele ( cili ), care sunt fire de par groase, scurte si
curbate , in numar mai mare pe pleoapa superioara . Fiecare folicul ciliar contine 2
glande sebacee Zeiss , iar in apropierea lor se afla glandele sudoripare Moll . Pe
lamela posterioara a marginii palpebrale se deschid glandele lui Meibomius ( glande
sudoripare modificate ) .
Dinspre suprafata spre profunzime , pleoapele sunt alcatuite din piele ,m.
constrictor ( care inchide pleoapa ), sept orbital, m. ridicator ( care deschide
pleoapa ), tars ( formatiune fibroasa cu rol de support pt. pleoapa ) si conjunctiva. In
interiorul tarsului se gasesc glandele lui Meibomius , care sunt glande sebacee
modificate , secretia lor contribuind la formarea stratului extern lipidic al filmului
lacrimal , cu rolul de a preveni evaporarea lacrimilor .
Desfasurat:
Pleoapele sunt constituite din apte straturi care se succed n urmtoarea ordine de la suprafa spre
profurizme: pielea, esutul celular subcutanat, stratul muscular striat, aldoilea strat de esut celular, stratul
fibros, stratul fibrelor musculre netede si stratul mucos.(conjunctivl}
- tegument

-Stratul esutului celular subcutanat e form dntr-un esut conjunctiv lax, care nu conine grasime v Datorita
laxitii sale, permite o mobilitate deosebit esutului supriacent i este responsabil de acumularea la acest
nivel, a revrsatelor sanguine, purulente sau permite dezvoltarea edemelor masive
Stratul muscular striat e reprezentat de un muchi plat,, circular,, cu forma de sfincter, numit muchiul
orbicular. Clasic se descriu 2 portiuni ale muchiului: papebrala si orbitar. Unii' autori descriu si a treia
poriune, lacriml. Pori unea palpebrala a muchiului prezint o inserie ligamentar, pe cnd poriunea
orbitar prezint o inserie osoas la nivelul marginii bazei orbitei. Nu exist
unanimitate de preri ns n ceea ce privete inseria ligamentar a poriunii
palpebrale. n timp ce unii autori susin c aceast poriune se insera exclusiv, pe ligamemtul intern
palpebral, iar ligamentul palpebral extern nu are nici un rol; n inseria muchiului, ali autori afirm c
muchiul se insera pe ambele ligamente. Poriunea palpebral, este poriunea central a muchiului situat
in jurul deschiderii palpebrale avnd lime de aproximativ 1 cm. Aceast poriune prezint 4 prti:

muchiul Riolan care ocup toat limea marginii libere a pleoapelor, prezint fascicule care trec
naintea i napoia foliculilor cililor;
poriunea pretarsal este format din fibre dispuse circular, situate naintea tarsului. ,
poriunea preseptal se afl dispus circular n faa septului orbitar, inserndurse intern pe
ligamentul palpebral i pe domul sacului lcrimat (muchiul tensor al sacului lacrimal);

muchiul Horner sau muchiul lacrimal posterior. Se dispune posterior de tendonul

reflectat al ligamentului palpebral, 'intern, pornete de la nivelul crestei lacrimale
posterioare a apofizei ascendente a maxilarului si se ndreapt lateral, spre
extremitatea medial; a tarsului. Fibrele muchiului Horner nconjur canaliculele
lacrimale, contractia si relaxarea muchiulu realiznd : un rl de pomp
aspiratoare a lacrimilor.
-Stratul .celular intermediar este situat sub stratul muscular, striat, ,este un esut
lax, subire, ce se lasa infiltrate uor de revrsrile patologice, iar n cursul
interveniilor chirurgicale pe pleoape permite separarea fr dificultate a pleoapelor
n dou planuri: unul superficial musculocutanat i unul profund tarso-c onjunct va
I.
- Stratul fibros, impropriu numit fibrocartilaginos, realizeaz un veritabil schelet care
menine poziia corect a pleoapelor i confer tonus corespunztor acestora. O
poriune central mai consistent poart numele de tars. La periferie, tarsul este
completat pn la marginile orbitare de un strat mai puin ferm care separ
coninutul orbitei de pleoape i este numit septul orbitar sau ligamentele largi.
Forma i dimensiunile tarsurilor difer la cele dou pleoape, Tarsul pleoapei superioare are form
semilunar cu convexitatea orientat superior i avnd nlimea maxim de 10-11 mm in partea mijlocie.
Tarsul inferior, de form dreptunghiular, are dimensiuni mai mici, de 10/5 mm. Fata posterioar a
tarsurilor este concav, mulndu-se pe globul ocular prin intermediul conjunctivei cu care vine intim n
contact. Anterior, prin intermediul esutului celular intermediar, tarsul vine n contact cu stratul muscular
striat. Una din marginile tarsului delimiteaz marginea liber a pleoapelor i prezint 20-25 de orifie de
deschidere a glandelor Meibomius.Prin marginea opus, tarsul se continu cu ligamentele largi, dnd n
acelai timp inserie muchiului ridictor al pleoapei superioare i expansiunii muchiului drept inferior,
pentru pleoapa inferioar. Cele dou extremiti extern i intern se continu cu cte o formaiune
fibroas alungit.
Cte dou din aceste prelungiri se unesc formnd ligamentul palpebral intern j ligamentul palpebral
extern. Ligamentul palpebral extern se inser pe marginea extern a bazei orbitei puin inferior de sutura
frontozigomatic. Ligamentul palpebral intern prezint o inserie mai complex. Poriunea anterioar a
ligamentului palpebral intern este numit tendonul direct al muchiului orbicu- lar i se inser pe creasta
lacrimal anterioar a apofizei frontale a maxilarului superior. Tendonul direct al ligamentului se distinge
cu uurin sub pielea comisurii palpebrale interne i reprezint un reper chirurgical important in chirurgia
sacului lacrimal. Din acest ligament se desprinde tendonul reflectat al muchiului orbicular care se

orienteaz medial i posterior, trece posterior de sacul lacrimal i se inser pe creasta lacrimal
posterioar.
Structural, tarsurile sunt formate dintr-un esut conjunctiv dens acoperit pe ambele fee de cte o lam de
fibre elastice. Nu conin celule cartilaginoase, motiv pentru care denumirea de ,,cartilaje tarsale este
improprie. n grosimea tarsurilor se gsesc glandele tarsale Meibomius i glandele acinotarsale WolfringKrause.
Septul orbitar (ligamentele largi) completeaz periferic tarsurile. Sunt formate din esut fibros mai puin
consistent dect tarsul. Periferic, se inser pe marginile osoase ale bazei orbitei. Lateral septul orbitar se
confund cu ligamentul palpebral extern. Medial, septul orbitar se orienteaz posterior inserndu-se
mpreun cu tendonul reflectat al muchiului orbicular pe creasta lacrimal posterioar. Rezult deci c
sacul lacrimal i canaliculele lacrimale sunt coninute n pleoap i nu n orbit.
- Stratul muscular neted este prezentat de o lam muscular fm orientat vertical, numit muchiul tarsal superior i,
respectiv, inferior Muller, ambii muchi se inser cu unul din capete pe marginea orbitar a tarsului corespunztor i se
ndreapt rad ar spre marginile orbitei. Muchiul tarsal superior se inser cu captul proximal pe tendonul terminal al
muehiului ridictor al pleoapei superioare. Muchiul tarsal inferior se inser proximul pe expansiunea orbitar a
muchiului drept inferior. Muchii tarsali sunt inervai de ramuri ale simpaticului cervical.
- Stratul mucos este reprezentat de conjunctiva palpebral. Ea este intim aderent de tars i mai puin aderent ta
periferie, unde vine n contact cu stratul muscular.n grosimea pleoapelor se disting trei categorii de glande:

glandele tarsale Meibomius. Sunt glande sebacee, tubulo-acinoase, alungite, situate n grosimea
tarsului. nnumr de 25-30, se deschid la nivelul marginii libere a pleoapelor;
glandele ciliare Zeiss. Sunt glande sebacee mici, care se deschid n teaca folicular a cililor;
glandele sudoripare Moli: Sunt glande apocrine situate n apropierea marginii libere a pleoapelor i
se deschid fie ntre cili, fie n teaca folicular a acestora.

Fiziologia pleoapelor
Integritatea anatomic i funcional normal a pleoapelor sunt factori indispensabili funciei segmentului
periferic al analizatorului vizual. Acest fapt este realizat prin actul important al clipitului care ndeplinete
urmtoarele roluri:
- rol protector al polului anterior al globului ocular. Acest rol este realizat prin clipitul reflex sau voluntar,
pleoapele ncercnd s se opun, prin nchidere, oricrui agent vulnerant;
- rol mecanic de ntindere uniform a lichidului format prin secreia lacrimal i conjunctivai. Se asigur n acest mod
o nutriie corespunztoare a corneei i n acelai timp netezimea perfect a acesteia. n acest fel se asigur caliti optice
dioptrului ocular;
-influenarea circulaiei sanguine intraoculare i conjunctivale a circulaiei umorii apoase i
prin aceasta influenarea tensiunii intraoculare. Acest rol este realizat prin compresiunea
ritmic, odat cu fiecare clipit, a grsimii orbi- tare i indirect a globului ocular;
rolul protector asupra retinei se exercit prin nchiderea ritmic a pleoa pelor i
ntreruperea ritmic a imaginilor ce se formeaz pe retin. Se realizeaz deci o
fragmentare a travaliului retinei.
Starea de deschidere a pleoapelor este ntrerupt prin contracii intermitente ale celor doi
muchi, realizndu-se actul fiziologic al clipi tului.
Se disting clipitul: - spontan (normal, fiziologic); - voluntar; - provocat (re flex).
Clipitul spontan apare n stare de veghe, este bilateral i simetric i nu este provocat de stimul.
Frecven clipitului variaz ntre 10 i 30 de micri/minut. Frecventa medie fiziologic este de
12micri/minut. nchiderea pleoapelor survine la interval de 2-4 sec. i este o micare rapid
care dureaz sub 0,5 sec. Durata scurt a ocluziei palpebrale ex plic faptul c imaginea vizual
nu este ntrerupt prin clipit. Frecvena normal a clipitului este influenat de fact individuali
i factori de mediu factorii individuali amintim:
vrsta clipitul nu exist la nastere, apare la 4-6 luni i frecventat crete cu vrsta; a
direcia privirii. La privirea in sus frecvena crete, iar la privirea n j os frecvena
clipitului scade. Micrile capului modific, de asemenea, ritmul clipitului;
starea psihic. Emoia, atenia ncordat cresc ritmul clipitului, pe cnd starea de
relaxare, de calm, rresc ritmul clipitului.

Factorii de mediu care pot influena frecvena clipitului sunt: fumul, variai ile intensitii
luminoase, variaiile de temperatur.
Asupra factorilor care declaneaz clipitul fiziologic au fost emise o serie de ipoteze. Originea
cornean se refer la clipitul care apare n momentul n care filmul de lichid precornean rtu
umecteaz suficient acest segment, Aceast teorie se preteaz la discuii, deoarece clipitul
persist i dup anestezia corneei. O alta teorie este cea care postuleaz originea retiniana a
clipitului. Conform acestei ipoteze, clipitul apare ca urmare a formrii imaginilor pe retin,
dar, faptul c clipitul se menine i n obscuritate, este un argu ment de infirmare a teoriei. Cea
mai plauzibil pare originea reflexa 4 clipitului. Oboseala muchiului ridi ctor al pleoapei
superioare este un stimul care este transmis pe calea afere nt a sensibilitii profunde pn la
centrii nervoi bulboprotuberaniali. Prin conexiunile nervoase cu centrul motor al nervului
facial impulsul este condus spre calea eferent reprezentat de nervii faciali care
inerveaz mu chiul orbicuiar. Modificri patologice ale frecvenei clipitului apar n
diplegia facial si este abolit n paralizia facial periferic.
Clipind voluntar este un gest in tenionat. Are o durat ma i lung i poate fi asi metric i
asincron cu mi carea pleoapei opuse. In diplegii faciale, clipitul spontan poate fi
abolit n ti mp ce clipitul voluntar i clipitul reflex r mn ne modificate. Calea aferent
i eferent a arcului reflex care realizeaz clipitul voluntar sunt aceleai ca i la
clipitul spontan. Centrii nervoi care coordo neaz aceast micare sunt situai la
nivelul genunchiului inferior al scizurii rolandice. Clipitul voluntar poate fi abolit n
unele stri patologice. In cornee i coreoatetoz abolirea clipitu lui voluntar se
asociaz cu paralizia mi crilor asociate ale globilor oculari.
Clipitul provocat (reflex) este denu mit astfel deoarece este declanat de ex citani cu
punct de plecare n aria de iiiervaie senzitiv a nervului trige men (reflex trige minopalpebral), excitani cu punct de plecare retinian (reflex opticopalpebral) sau
receptorul acustic sau vestibular din urechea intern (re flex acusticopalpebral.
cohleopalpebral).
Calea aferent a acestui reflex n funcie de stimulul provocator: nervul trigemen, n cazul
excitanilor corneeni, conjuctivali, faciali; nervul optic, n cazul unor excitani vizuali neobinuii,
cum ar fi lumina puternic, imaginile aprute brusc; nervul acusticovestibular, n cazul unor
zgomote intense sau n cazul unor sti muli ter mici sau me canici exercitai asupra
ti mpanului. Centrii nervoi ai arcului reflex sunt situai la nivelul trunchiului
cerebral. Calea eferent este nervul facial care trans mite i mpulsurile efectoare la nive lul orbicularului.
Vascularizatia pleoapei este asigurata in principal de cele doua aa. palpebrale , a.
palpebrala mediala ( ram din a. oftalmica ) si a. palpebrala laterala ( ram di n a.
lacrimala ). Venele dreneaza in v.oftalmica si v.faciala
Sistemul limfatic medial dreneaza in ganglionii limfatici submandibulari , iar
sisteuml limfatic lateral in ganglionii preauriculari.
Inervatia pleoapelor - pleoapa superioara primeste ramuri senzitive din ganglionul
trigeminal Gasser prin intermediul n.oftalmic. Pleoapa superioara este inervata
senzitiv in 1/3 mediala de n. nazociliar ce se desprinde din n. oftalmic , iar in 2/3
laterale de ramuri ale n. maxilar . M. orbicular este inervat de ramura frontala a n.
facial.
4. Aparatul lacrimal,structura si functiile lor

Este format dintr- un aparat secretor (glanda lacrimala principala, glandele

accesorii Krause si Wolfring si glandele exocrine din conjunctiva ) si caile

lacrimale canalele care conduc lacrimile in meatul nazal inferior din

cavitatea nazala .
Glanda lacrimala se afla in fosa glandei lacrimale de la nivelul partii anterolaterale a tavanului orbitei . Ea este formata din doua portiuni separate
printr-o expansiune a aponevrozei m. ridicator al pleoapei superioare . Partea
orbitara este mai voluminoasa (20 mm/ 5 mm / 12 mm ) si este situata in
fosa lacrimala deasupra aponevrozei m. ridicator al pleoapei superioare.
Partea palpebrala este mai mica si este formata din 2-3 lobuli glandulari .
Aceasta parte palpebrala se afla situata intre mm. drepti lateral si superior .
De la nivelul glandei lacrimale pornesc ductele lacrimale ( in numar de 12 )
care se deschid in fornixul conjuctival superior. Glanda lacrimala este
vascularizata de a. lacrimala ( ram din a. oftalmica ) si de v. lacrimala care
dreneaza in v. oftalmica superioara . Inervatia glandei lacrimale este de tip
parasimpatic . Glanda lacrimala principala are rol in secretia lacrimala reflexa
.
Glandele lacrimale accesorii ( Krause si Wolfring ) sunt raspandite in toata
conjunctiva pleoapei superioare si inferioare si produc secretia lacrimala de
baza .
Filmul lacrimal . Lacrimile se rspndesc pe conjunctiv i cornee pe un strat de 4 naintea
conjunctivei i 8 naintea corneei, constituid filmul lacrimal. Filmul este mai gros n lungul marginii
palpebrale constituind riviera lacrimala.
Structur. Filmul lacrimal se pune din trei straturi succesive:
- strat profund mucos, unit intim cu microvilozitile hidrofobe ale epiteliului corneean;
- strat intermediar apos (6-,8) in poriunea sa profund bogat n mucina i cea superficial mai redusa;
- strat superficial lipidic format din esteri de colesterol, lecitin, acizi grasi si fosfolipide.
Aderena filmului lacrimal la comee este favorizat de microviloziti vizibile la microscopul electronic

Canaliculele lacrimale ( in numar de 2 ) se afla situate in partea mediala a

pleoapelor si incep de la nivelul punctelor lacrimale , dupa care se deschid in
sacul lacrimal . Contractia m. orbicular preseaza punctele lacrimale si in
acest fel lichidul lacrimal patrunde in sacul lacrimal .
Sacul lacrimal reprezinta extremitatea superioara a canalului nazo-lacrimal si
are dimensiuni de 12mm/6 mm/ 2 mm .
Ductul nazo-lacrimal are o lungime de cca. 18 mm si un diametru de 4 mm . El
porneste din partea inferioara a sacului lacrimal si se deschide in meatul nazal
inferior printr-un orificiu acoperit de o plica mucoasa
Functii:
Secreia lacrimal apare din prima zi de via, dar este redus.Secreia lacrimal cuprinde:
- secreia reflex produs de glanda lacrimal principal stimulat prin iluminarea retinei. Ea
dispare noaptea i n obscuritate prelungit. Este o secreie reflex: calea aferent fiind cea
optic, iar calea eferent parasimpatic;
- secreia de baz, constant i regulat, este produs de glandele accesorii. Nu au o inervaie

autonom i se ntlnete la toate vertebratele. Este singura care persist i n timpul somnului.

Cantitatea de lacrimi produs n 24 de ore este de 1,35 ml. Volumul lacrimilor secretate este de 1220l /minut. Compoziia chimic este de 98,2% ap i 1,8% elemente solide. Lacrimile conin electrolii

ca bicarbonat de sodiu,fosfor, potasiu, sodiu, hidrai de carbon, acid citric, acid ascorbic, fosfataze acide i
alcaline. Cantitatea de proteine este de 5 g/I, din care albumine 30% i alfaglobuline 4-8%, beta i
gamma- globuline 40%, lizozim 30%. Protecia imunologic este asigurat de proteine cu aciune
antibacterian nespecific: lizozim, transferaz, lactotransferaz, transferin, ce se gsesc n lacrimi n
concentraie mai mare dect n alte secreii externe. Aprarea imunitar specific este asigurat de IgM,
IgA, IgE i IgD.
5. Tunicile globului ocular: anterioara(cornea,sclera);medie:(uveia);
posterioara(retina).Structura si functiile
Ochiul poseda trei tunici , care dinspre exterior spre interior sunt urmatoarele :
1. Tunica externa , fibroasa ( formata din cornee si sclera ).
2. Tunica medie , vasculara ( iris , corp ciliar si coroida ).
3. Tunica interna , nervoasa ( retina ) .
1.Particularitile anatomo-clinice ale tunicii externe i funciile ei
Corneea formeaza 1/6 anterioara a tunicii externe si este o structura avasculara ,
transparenta si care contribuie cu cca. 2/3 la puterea dioptrica a ochiului( +48D ) .
Se continua posterior cu sclera , la jonctiunea cu aceasta aflandu-se limbul sclerocornean . Suprafata sa anterioara are o forma ovalara , cu diametrul vertical mai
mic decat cel orizontal ( 10,6 mm, respectiv 11,7 mm ) si cu o raza de curbura de
cca. 7,8 mm. Suprafata posterioara este rotunda . Grosimea ei nu este uniforma,
este mai subtire in centru ( 0,5 mm ) si mai groasa in periferie ( 0,7 mm).
Structura histologica a corneei tesutul cornean prezinta dinspre suprafata spre
profunzime urmatoarele straturi : epiteliul cornean , membrana Bowman , stroma
corneana , membrana Descemet si endoteliul cornean .
Vascularizatia corneei corneea nu poseda vase proprii sanguine sau limfatice ,
nutritia ei fiind asigurata prin difuziunea substantelor nutritive si a oxigenului de la
nivelul umorului apos .
Inervatia corneei inervatia senzitiva a corneei este bine reprezentata si este
constituita din prelungiri periferice ale trigemenului .
Limbul sclero-cornean este o banda inelara de tranzitie intre cornee si sclera si se
proiecteaza in sectiune intre linia care trece prin marginile membranelor Bowman si
Descemet si linia perpendiculara pe canalul Schlemm .
Intre fata posterioara a corneei si cea anterioara a irisului se afla camera
anterioara a ochiului care contine cca. 0,25 ml umor apos , care este incolor si are
un ph de 7,2 .
Sclera formeaza 5/6 posterioare ale tunicii externe si are rolul de a proteja
continutul ocular si de a mentine forma ochiului . Prezinta o culoare alb-sidefie si
este foarte rezistenta . Ea vine in contact cu tesutul adipos orbitar prin intermediul
capsulei lui Tenon care este atasata de glob la nivelul limbului sclero-cornean . La
nivelel sclerei se insera anterior mm. oculomotori . La polul posterior al sclerei se
gaseste canalul scleral al nervului optic, zona in care sclera prezinta numeroase
orificii ( lamina cribrosa ) prin care trec axonii celulelor ganglionare ce vor alcatui
ulterior n. optic , precum si artera si vena centrala a retinei

2.Particularitile anatomo-clinice ale tunicii vasculare i funciile ei

A. Irisul formeaza partea anterioara a tunicii vasculare si are aspectul unei
diafragme care separa camera anterioara de camera posterioara a globului ocular.
In centru prezinta un orificiu circular ( cu diametrul de 3-5 mm. )numit pupila , care
are rolul de a regla cantitatea de lumina ce patrunde in ochi . Structura histologica a
irisului este reprezentata dinspre anterior spre posterior de urmatoarele straturi :
a. stratul anterior marginal ce contine melanocite si fibroblaste
b. stroma iriana , care in apropierea pupilei contine muschiul constrictor al pupilei
( cu fibre orientate paralel cu marginea pupilei );
c. stratul muschiului dilatator al pupilei , cu fibre dispuse radiar ;
d. stratul epitelial pigmentar alcatuit din celule pigmentate .
Vascularizatia arteriala a irisului este reprezentata de artere ce provin din marele
cerc arterial al irisului situat in stroma corpului ciliar si care se dispun radiar prin
stroma iriana si in vecinatatea pupilei formeaza micul inel arterial al irisului .
Inervatia irisului este asigurata de nn. ciliari scurti ce provin din ganglionul ciliar si
care contin fibre senzitive ale n. trigemen si fibre vegetative parasimpatice ( care
inerveaza m. dilatator al pupilei ). Fibrele simpatice ce provin din ganglionul cervical
superior inerveaza m. dilatator al pupilei .
B. Corpul ciliar reprezinta partea intermediara a uveei si se intinde intre ora
serrata si radacina irisului . Limita sa posterioara se proiecteaza pe sclera la 6,5 mm
posterior de limbul sclero-cornean . Este format din doua zone : corpul ciliar anterior
si corpul ciliar posterior ( pars plana ).
In spatele irisului pana la fata anterioara a cristalinului se afla camera posterioara
in care se gaseste umor apos , secretat aici de procesele ciliare .
Corpul ciliar anterior este format din m .ciliar ( situat anterior ) si procesele
ciliare ( situate posterior ) . Muschiul ciliar este un m. neted a carui contractie
determina in procesul de acomodatie relaxarea fibrelor zonulare si a capsulei
cristaliniene facand posibila vederea de aproape. Procesele ciliare sunt reprezentate
de 70-80 franjuri foarte vascularizate , al caror rol este de a secreta umoarea
apoasa .
Corpul ciliar posterior sau pars plana este limitata posterior de ora serrata .
Corpul ciliar este vascularizat de aa. ciliare anterioare si de ramuri din aa. ciliare
lungi posterioare .
C. Coroida formeaza segmental posterior al tunicii vasculare si este formata din
urmatoarele straturi dinspre exterior spre interior : stratul supracoroidian , stratul
vascular si membrana Bruch ( adiacenta retinei ) . Stratul vascular coroidian este
compus din mai multe structuri vasculare arteriale , venoase si capilare , precum si
anastomoze ale lor .
Unghiul irido-cornean este reprezentat de o structura conjunctiva numita retea
trabeculara , formata din lamele trabeculare separate de spatii intertrabeculare si care are
rol in evacuarea umorii apoase din camera anterioara . Dupa ce traverseaza trabeculul
umoarea apoasa ajunge in canalul Schlemm , iar de aici , prin vv. apoase in circulatia
venoasa si limfatica . De integritatea functionala a acestei cai depinde mentinerea presiunii
intraoculare in limite normale ( 14-21 mmHg ).

3.Particularitile anatomo-clinice ale tunicii posterioare(retina) i funciile ei.

Retina captuseste posterioare ale ochiului . Limita ei anterioara este la nivelul

orei serrata , adica la 4,5 mm posterior de limbul sclerocornean. Are mai multe zone
, care se diferentiaza din punct de vedere structural si functional : regiunea
maculara , retina periferica si ora serrata . In centrul regiunii maculare se gaseste
foveea , care este cea mai specializata zona retiniana , care asigura acuitatea
vizuala maxima si vederea colorata . Diametrul foveei este de cca. 1,5mm si in
centru prezinta o depresiune de 0,33 mm. numita foveola .Este o zona avasculara ,
cu doar 3 straturi si contine in exclusivitate doar celule cu conuri ( 10000/mm2).
Retina periferica este reprezentata de retina cuprinsa intre macula si ora serrata .
Retina este formata dinspre exterior spre interior din urmatoarele 10 straturi :
1. epiteliul pigmentar format dintr-un singur strat de celule hexagonale care
adera la membrana Bruch .
2. stratul celulelor fotoreceptoare este format din celule cu conuri si
bastonase ( ~ 7 mil. conuri , responsabile de vederea diurna si `~140 mil.
bastonase responsabile de vederea in amurg ).
3. membrana limitanta externa;
4. stratul nuclear extern format din nucleii celulelor fotoreceptoare;
5. stratul plexiform extern contine axonii celulelor fotoreceptoare care fac
sinpsa aici cu dendritele celulelor bipolare .
6. stratul nuclear intern contine nucleii celulelor bipolare ;
7. stratul plexiform intern contine axonii celulelor bipolare care fac aici
sinapse cu dendritele celulelor ganglionare ;
8. stratul celulelor ganglionare contine cca. 700000-15000000 celule .
Fiecare celula ganglionara primeste aferente indirecte de la 100 celule cu bastonas
si de la 3-6 celule cu conuri
9. stratul fibrelor nervoase este format din axonii celulelor ganglionare care
au un traiect radiar spre discul optic . Acestia parasesc globul ocular la nivelul
laminei cribrosa a canalului scleral si devin mielinizati .
10. membrana limitanta interna care adera doar la periferia globului de
corpul vitros.
Vascularizatia retinei este asigurata de a. centrala a retinei cu origine in a.
oftalmica si de coriocapilara
6. Structura unghiului camerei anterioare. Caile de producer si
evacuare ale umorii apoase
Unghiul irido-cornean este ocupat de o structur conjunctiv - reeaua trabecular - situat ntre rdcina
irisului i linia Schwalbe, cu rol n evacuarea umorii apoase din camera anterioar. Reeaua trabecular
este format din lamele trabeculare separate de spaii intertrabeculare i prezint dou poriuni: partea
corneo-scleral (care poate fi mprit ntr-o parte irian i una uveal) i partea juxtacanalicular.
Reeaua prii iriene este situat intern i este alctuit din lamele lungi care separ spaii intertrabeculare
de dimensiuni mari. n reeaua uveal lamelele sunt neregulate, interconectate i spaiile sunt mai mici.
Reeaua juxtacanalicular este dispus n exterior i lamelele acesteia separ spaii mici fusiforme de cca
10.

Umoarea apoasa este un lichid asemanator limfei, numit si limfa endoculara. Ea ocupa camerele ochiului;
nutreste corpul vitros si cristalinul. UA este un lichid transparent. Din punct de vedere chimic ea contine:
sunbstante minerale 8%; clorura de sodiu 7%; glucoza 1%; acid ascorbic de 10 ori mai mult decat serul
sangvin.
UA din camera anterioara trece prin unhgiul camerular in canalul Schlemm, iar din canal ajunge, prin
venele Leber, in circulatia venoasa subconjunctivala. O parte din UA trece din camera posterioara la
corpul vitros, pe care il iriga, ulterior curge prin tecile limfatice din jurul n.optic, ajungand in circulatia
venoasa.
7. Continutul globului ocular,cristalinul, corpul vitros, umoarea apoasa
Cristalinul are un rol important in refractia oculara , contribuind cu cca. 22 dioptrii
la puterea de refractie totala a ochiului ( 60 D ). Dimensiunile cristalinului cresc
odata cu varsta , asfel incat la 60 de ani cristalinul are un diametru de 9,5 mm si o
greutate de 250 mg . Este o lentila biconvexa situata posterior de iris si anterior de
corpul vitros . El este suspendat de corpul ciliar cu ajutorul fibrelor zonulare ( zonula
lui Zinn ) care se insera anterior si posterior pe capsula cristaliniana in zona
ecuatoriala.La exterior acesta prezinta o capsula subtire iar la interior un nucleu
inconjurat de cortexul cristalinian
Vitrosul este un esut conjunctiv, suplu, transparent cu rigiditate, vscozitate i
elasticitate variabil care ocup spaiul situat intre cristalin si retin. Vitrosul este
un tesut avascular bogat in acid hialuronic,cintareste 4g,mentinind forma ochiului.
Spatiu dintre cornee si cristalin ese despartit in 2 camere de catre diafragmul
irisului. Camera anterioara,cuprinsa intre fata anterioara a irisului si fata posterioara
a corneei,are o profunzime de 2.5-3mm. camera posterioara cuprinsa intre fata
posterioara a irisului si fata anterioara,laterala a cristalinului are o profunzime de
0.6-0.8mm. ambele camera contin umoare apoasa,comunica larg intre ele prin
orificiul pupilar.prin sistemul trabecular din unghiul iridocornean camera anterioara
comunica cu canalul Schlemm.
Umoarea apoasa- lichid asemanator limfei,numit si limfa endoculara. Ocupa
camerele ochiului,nutreste corpul vitros si cristalinul. E un lichid transparent
cecontinee: sbs minerale 8%, NaCl7%, glucoza 1%, acid ascorbic de 10 oi mai mult
decit in serul sanguine. Umoarea apoasadin camera anterioara trece prin unghiul
camerular in canalul Schlemm,iar din canal prin venele Leber in circulatia venoasa
subconjunctivala. O parte trece din camera posterioara in corpul vitros,pe care il
iriga, ulterior curge printecile limfaticedin jurul nervului optic, ajungind in circulatia
venoasa.
8. Caile optice ale analizatorului visual
Nervul optic are o lungime de 20-30 mm si o grosime de 3-4 mm . El provine din cei 1,3 milioane de
axoni ai celulelor retiniene ganglionare care parasesc ochiul prin lamina cribrosa dupa care se
mielinizeaza . Apoi nervul optic strabate orbita , canalul optic si fosa craniana medie a endobazei , dupa
care cei doi nervi optici converg partial , formand chiasma . Aceasta are raporturi inferioare cu osul
sfenoid si glanda hipofiza si superioare cu a. comunicanta superioara si substanta perforata anterioara .
Aici fibrele ce provin din retina nazala se incruciseaza , iar cele temporale trec direct, nedecusate in
tracturile optice .Tracturile optice ajung in corpul geniculat lateral de unde se continua cu radiatiile optice

ce conduc informatiile culese de fotoreceptori in ariile corticale 17 , 18 , si 19 ale lobului

occipital .
Traiect. Nervul optic strbate orbita, canalul optic i fosa cranian medie a
endobazei.
1. Partea intraorbitar. Nervul are are o lungime de 4 cm, un diametru de 4
mm i o direcie postero-medial. El

este uor sinuos i se afl n axul

conului muscular format din muchii drepi superior, medial, inferior i

lateral.
2. Partea intracanalicular. Nervul optic strbate canalul optic (lungime 6
mm) mpreun cu artera oftalmic.
3. Partea intracranian. Nervul traverseaz

fosa cranian mijlocie pe o

lungime de cca 10 mm i se termin n unghiul antero-lateral al chiasmei

optice.
9. Aparatul oculo-motor.nervii oculo-motori
Muschii extrinseci ai globului ocular
a. Mm. drepti ai globului ocular sunt in numar de 4 m. drept superior, m. drept
inferior, m.drept intern si m. drept extern si au originea pe un tendon circular
comun (inelul lui Zinn) ce porneste din varful orbitei . Ei se insera pe sclera la 6-8
mm de limbul sclero-cornean . Inervatia acestor mm . este asigurata de n . cranian
III ( oculomotor ) pentru mm .drepti superior, inferior si intern, iar m. drept lateral
este inervat de n.VI (abducens).
b. Mm. oblici ai globului ocular sunt in numar de doi m. oblic mare, inervat de n.1V
( trohlear) si m. oblic mic, inervat de n. VI (abducens).
Actiunea acestor mm. este urmatoarea :
m. drept superior ridica globul ocular si are secundar si efect de adductie si rotatie
interna ;
m. drept inferior coboara ochiul si secundar determina adductie si rotatie externa ;
m. drept intern si drept extern asigura miscarile de lateralitate ( mediala si
laterala ) ,
m. oblic mare produce torsiune interna si secundar abductia si coborarea ochiului,
m. oblic mic are efect rotator extern .
c. M. ridicator al pleoapei superioare are originea pe aripa mica a osului sphenoid ,
iar insertia se face printr-o aponevroza care trece prin pleoapa superioara si se
ataseaza pe fata anterioara a tarsului .
Inervatia motorie inerveaza intreaga musculatura a globului ocular, atat interna, cat si externa, prin 3 nervi
cranieni: motorul ocular comun(perechea II); motorul ocular extern (perechea IV); pateticul (perecheaIV).
N.motor ocular comun inerveaza muschii drept intern, drept superior, drept inferior, oblic mic inferior,
ridicator al pleoapei superioare si musculatura intraoculara (mm irisului: sfinter pupilar, ciliar).

N.motor ocular extern inerveaza numai muschiul drept extern, nervul patetic inerveaza muschiul oblic
mare superior, nervul facial, perechea VII, inerveaza muschiul orbicular si muschiul Horner, iar
simpaticul inerveaza muschiul dilatator al irisului.
Inervatia vegetativa este alcatuita dintrun sistem de fibre si ganglioni, care leaga ochiul de centrii
vegetativi cerebrali (parasimpaticul ocular) si de centrii vegetativi medulari (simpaticul ocular)
10.

Inervatia globului ocular si anexelor lui

Oganul vizual este inzestrat cu o inervatie ft complexa, iar dereglarile ei prezinta un factor
important in patologia oculara si cea neurologica.
Inervatia analizatorului viz este constituita din 4 elemente: senzoriala, senzitiva, motorie,
vegetativa.
Inervatia senzoriala este formata in intregime de un singur nerv- n.optic- si caile optice.
Inervatia senzitiva este asigurata de un singur nerv- trigemen. Primele 2 ramuri ale acestuia
(oftalmic, maxilar) detremina sensibilitatea globului ocular si anexelor lui.
N.oftalmic este format din jonctiunea a 3 ramuri- n.nazal, frontal si lacrimal.
N. nazal este format la randul sau din 2 ramuri: nazalul extern, care detremina sensibilitatea
sacului lacrimal, canaliculelor lacrimale, jumatati interne a pleoapelor, precum si conjunctivei; si
ramura nazala interna, care este nervul senzitiv al regiunilor cutanate ale nasului.
N.frontal este format din 2 ramuri: frontalul intern, care inerveaza fruntea si conjunctiva pleoapei
superioare; si frontalul extern, care inerveaza restul pleoapei si al conjunctivei, precum si
mucoasa sinusului frontal.
N.lacrimal se constituie din mai multe ramuri palpebrale, conjunctivale si lacrimale.
N.maxilar inerveaza pleoapa si conjunctiva inferioara.
Sensibilitatea globului ocular se datoreaza celor 2 nervi ciliari lungi si nervilor ciliari scurti, in
numar de 8-10. Ciliarii lungi se unesc cu nervul nazal, iar ciliarii scurti ajung in ganglionul
oftalmic.
11.

Vascularizarea globului ocular

Artera oftalmic se desprinde din artera carotid intern n apropierea procesului

clinoid anterior i trece mpreun cu nervul optic prin canalul optic, n orbit. Iniial
este infero-lateral de nervul optic, ulterior se dispune lateral. Apoi are un traiect
spre medial, ntre nervul optic (situat inferior) i muchiul drept superior (situat
superior). Ajungnd la nivelul peretelui medial al orbitei ajunge ntre muchiul drept
intern (situat inferior) i muchiul oblic superior (situat superior). Ajuns n partea
anterioar a orbitei, se mparte n artera supratrohlear i artera supraorbitar. Dea lungul traiectului su, artera este nsoit de nervul nazociliar. Ramurile arterei
oftalmice sunt:
1.Artera central a retinei are un traiect scurt n interiorul tecii durale a nervului
optic, iar la 1,25 cm posterior de globul ocular ptrunde n nervul optic i apoi prin
lamina cribrosa scleral n interiorul globului ocular.
2.Artera lacrimal are un traiect spre anterior mpreun cu nervul lacrimal de-a
lungul marginii superioare a muchiului drept lateral. D ramuri pentru glanda
lacrimal, ramuri palpebrale laterale i ramura zigomatic (care poate ptrunde n

canalul zigomaticului). Ramura recurent a arterei lacrimale se anastomozeaz la

nivelul fisurii orbitare superioare cu o ramur din artera meningee medie.
3.Arterele ciliare scurte i lungi posterioare

nsoesc nervii ciliari lungi,

perforeaz sclera paralel cu nervul optic i ajung s vascularizeze coroida.

4.Arterele ciliare anterioare se formeaz din ramurile musculare i particip la
formarea marelui cerc arterial al irisului.
5.Ramurile musculare
6.Artera supraorbitar trece medial de muchiul drept superior, superior de
muchiul ridictor al pleoapei superioare i apoi prin gaura supraorbital ajunge n
regiunea frontal, vasculariznd mpreun cu artera supratrohlear planurile
cutanat, musculo-aponevrotic i periostul acestei regiuni. Se anastomozeaz cu
ramura frontal a arterei temporale superficiale i cu artera supratrohlear.
7.Artera etmoidal posterioar ptrunde prin canalul etmoidal posterior n fosa
cranian anterioar i apoi ramurile sale coboar prin lama ciuruit n cavitatea
nazal. Artera vascularizeaz labirintul etmoidal, dura mater a fosei craniene
anterioare i tavanul cavitii nazale.
8.Artera etmoidal anterioar trece prin canalul etmoidal anterior n fosa
cranian anterioar, traverseaz lama ciuruit a etmoidului, ajunge mpreun cu
nervul omonim n anul de pe faa posterioar a osului nazal. Particip la
vascularizaia prii anterioare a peretelui lateral al cavitii nazale i a septului
nazal.
9.Ramura meningeal ajunge n fosa cranian medie i vascularizeaz dura
mater.
10.Arterele palpebrale mediale (superioar i medial) contribuie la formarea
arcadelor arteriale palpebrale prin anastomoze cu ramurile palpebrale ale arterei
lacrimale.
11.Artera supratrohlear traverseaz regiunea frontal, medial de mnunchiul
vasculo-nervos frontal.
12.Artera dorsal a nasului trece ntre trohleea muchiului oblic superior i
ligamentul

palpebral

medial,

vascularizeaz

sacul

lacrimal

apoi

se

anastomozeaz cu artera angular (ramur a arterei faciale).

VENELE OFTALMICE I VENA CENTRAL A RETINEI
Venele oftalmice (superioar i inferioar). Vena oftalmic superioar se
formeaz n partea medial a pleoapei superioare. Urmeaz traiectul invers arterei
oftalmice i trece prin fisura orbitar superioar i se vars n sinusul cavernos.Vena
oftalmic inferioar are originea n partea antero-medial a podelei orbitei. Primete
ca aflueni vene de la muchii drept inferior i oblic inferior, pleoapa inferioar i

sacul lacrimal. Se vars fie n sinusul cavernos, fie n vena oftalmic superioar.
Vena

central a retinei strbte nervul optic i dup ce trece prin spaiul

subarahnoidian dreneaz fie n vena oftalmic superioar, fie n sinusul cavernos.