1. Definiie Tehnica dentar i Biomaterialele .

Cerinele medico-biologice
ctre materialele de construire i indicai clasificarea lor.
Tehnica dentara-esta stiinta care studiaza procesele tehnologice de confectionare a protezelor dentare si aparatelor
ortopedice.
Biomateriale-un compartiment al stomatologiei si proteticii dentare care studiaza provenienta materialelor,
component, insusirile, procesele tehnologice de utilizare, elaborarea materialelor noi.
Catre toate materialele utilizate sint urmatoarele cerinte medico-biologice : 1. Sa fie nevatamatoare; 2. Sa nu
actioneze toxic si chimic; 3.sa fie biocompatibile cu tesuturile cavitatii bucale si sa nu produca alergii; 4. Sa aiba o
reactive neutra cu saliva si produsele alimentare; 5. Sa nu aiba gust si miros neplacut; 6. Usor sa se supuna curatirii
igienice; 7. Insusiri satisfacatoare: mecanice, fizice, chimice.

2. Caracteristica aliajelor nobile utilizate n protetica dentar, componena titlului

900 i 750 cu platin al aliajului aurului i destinaia. Cu ci carai este egal
titlul 900.
Aliajele metalelor nobile sunt divizate in 2 subgrupe: 1. Aur-argint: 2. Aur-platina.
Aliajele din aur au calitati tehnologice mult mai superioare decit ale aurului pur. In general aurul se aliaza cu
argintul, cuprul si platina, iar pentru lipituri se aliaza si cu cadmiul, alama si zincul. Gradul de finite-titlul- se
exprima in carate sau in miimi. Aurul pur are titll 1000 sau 24 carate. Un carat este egal cu 1000/24 sau cu 41.66
miimi. Prin urmare, 583 miimi sunt egale cu 14 carate; 750-cu 18; 833-cu20; 916-cu 22 carate.Asadar,puritatea
aurului este exprimata prin carate sau miimi care indica cantitatea de aur pe care-l contine aliajul.
Aliajul aurului cu titlul 900 contine: aur pur 90%, argint 4% si cupru 6%. Aliajul respective are o culoare galbena
placuta, e rezistent la coroziune,poseda o mare plasticitate, viscozitate, fluiditate in stare topita, usor se supune
stantarii, laminarii si altor procese tehnologice. Acest aliaj e folosit la confectionarea coroanelor stantate fiind
comercializate sub forma de discuri cu diametrul de 18, 20, 23 si 25 mm, cu o grosime de 0,28 0,30 mm. Pentru
turnarea pieselor protetice acest aliaj e comercializat in forma de cubulete de 5 g.
Aliajele din aur se caracterizeaza printr-o duritate mica si usor se supun abraziunii. Temperatura de topire a aliajelor
din aur e de circa 1000-1040gr. C
Aliajul din aur cu titlul 750. Acest aliaj contine aur pur 75%, argint- 3%, cupru- 9,7%, cadmiu- 12 % si diverse
impuritati , nu mai mult de 0,3% si se foloseste pentru lipire si pentru turnarea in interiorul coroanelor, pe suprafata
ocluzala sau taietoare. Temperatura de topire- 790-810gr. C.
Platina. Este unicul metal care in protetica dentara se utilizeaza in stare pura la confectionarea unor proteze dentare,
insa datorita insusirilor fizice si tehnologice este folosit rar ( incrustatii, coronae stantate, piese turnate). Din foi de
platina cu grosimea de 0,025 mm se confectioneaza cape , pe care se aplica portelanul, apoi se efectueaza arderea
coroanelor din portelan in cuptoarele special. Platina are o culoare asemanatoare cu a argintului si a otelului
inoxidabil, dar cu o nuanta mai alba , are greutatea specifica de 21,5, temperature de topire de 1770gr.C sic ea de
fierbere de 3710gr.C.

3. Caracteristica aliajelor seminobile. Componena.

Aliajele seminobile: Aliajele din argint si paladiu. Dupa calitatile fizico-mecanice aceste aliaje corespund aliajelor
din aur. In cavitatea bucala produc curenti electrici foarte mici(nu mai mult de 1-5MA). Dintre aceste aliaje fac
parte:

PD-250 care contine argint 72,1 %, paladiu 24,5%, temperature de

topire fiind 1160gr.C. Este comercializat in forma de discuri cu
grosimea de 0,3mm si diametrul 18, 20, 23 si 25mm. Din el se
efectueaza coronae stantate.
PD-190 care contine argint 78%, paladiu 18,5 %; temperature de topire
fiind 1100gr.C. Se produce in forma de discuri cu grosimea de 1 mm si
diametrul de 8 si 12 mm sau in forma de benzi cu grosimea de 0,5, 1 si
1,2 mm . Din acest aliaj se confectioneaza piese dentare turnate.
PD-150 care contine argint 84,1%, paladiu 13,5%; temperature de
topire fiind 1100gr.C. E fabricat in forma de placate cu dimensiuni de
1x5x5mm. Se foloseste pentru confectionarea incrustatiilor.
PD-140, care contine argint 53,9%, paladiu 13,5%,; temperature de
topire fiind 870gr.C. Se furnizeaza in forma de sirma cu diametrul de

1,2, 1,4 si 2 mm si se intrebuinteaza pentru turnarea interiorului

coroanelor pe suprafetele ocluzala si teietoare.
In afara de argint si paladiu aliajele mai contin si elemente de legatura ( zinc si cadmiu)

4. Caracteristica aliajelor crom-cobalt i crom-nichel, i destinaia lor.

Fe(1.5%)
Co(66.42%)
Cr(24.1%)
Ni(5.3%)
Mo(5%)
Cr mareste rezistenta la coroziune
Ni plasticitate marita
Poseda elasticitate astfel fiind utilizate in confectionarea protezelor scheletate
5. Proprietile biomaterialelor utilizate n protetica dentar.
Fiecare material in parte trebuie sa posede proprietati mecanice, fizice, chimice si tehnologice individuale.
Particularitatile mecanice : Exprima capacitatea materialului de a se opune rezistentei maxime actiunii diverselor
forte executate asupra lui pentru a deforma sau farimita.
Proprietatile mecanice : rezistenta, durabilitate, elasticitate, viscozitate, plasticitate, fragilitate.
Rezistenta : determinata de proprietatea materialului de a rezista la actiunea fortelor din exterior.
Durabilitatea : Exprima proprietatea materialului de a se opune tendintei de patrundere in el a unui alt material.
Elasticitate: este determinata de proprietatea materialului de a reveni la forma initiala dupa incetarea actiunii
fortelor externe.
Viscozitatea: este influentata de proprietatea materialului de a rezista la actiunea diverselor lovituri.
Plasticitate :exprima proprietatea lui de a capata forme noi la actiunea diverselor forte.
Fragilitatea :proprietatea materialului de a se farimita la actiunea diverselor forte
Proprietati fizice:
-exprimate prin temperatura de topire si fierbere;
-conductibilitatea termica si electrica;
-culoare;
-luciu;
-efecte optice;
-coeficienti de dilatare;
-contractie termica.
Proprietati chimice:
-determinate de compozitia chimica a materialului
-structura retelei cristaline;
-rezistenta la coroziune;
-gradul de oxidare.

6. Cerinele medico-biologice ctre biomaterialele utilizate n protetica dentar.

-Sa nu se exercite actiuni toxice asupra tesutului cavitatii bucale
-Sa fie neutre la aciunea salivei si a comp. Alimentari
-Sa fie tolerate de tesutul cimpului protetic
-Sa nu produca senzatii gustative, olfactive
-Sa nu posede agenti alergici
-Materialele de baza sa se supuna autocuratirii
-Sa nu posede absorbtie sau solubilitate

-Necesitatea in prezenta a anumitor propr fizice, chimice si tehnologice care ar

permite utilizarea lor in sistemul stomatognat
7. Cerinele ctre aliajele de lipire.Indicai componena celor pentu lipirea
pieselor protetice din aliajele aurului i a celor din aliajele crom-nichel.
Cerintele catre aliajele de lipire: Proprietatile fizico-mecanice ale aliajelor de topit sa fie
asemanatoarecu cele ale aliajelor care se lipesc; sa aiba temperature de topire mai mica cu
50-100gr.C decit cea a liajelor care se supun lipirii; sa posede calitati anticorozive in
conditiile cavitatii bucale; sa aiba un interval de topire scurt; sa posede o fluiditate buna; sa
formeze lipituri dure( fara porozitati) si dupa culoare sa coincide cu culoarea aliajului supus
solidarizarii.
8. Clasificarea aliajelor inobile dup Craig.
Pentru m/c Craig clasifica aliajele in 3 grupe:

Pe baza de nichel;
Pe baza de cobalt;
Pe baza de titan.

9. Titanul. nsuirile fizico-chimice. Destinaie.

10.Acrilatele. Caracteristica. Clasificarea dup destinaie.
Acrilatele- sunt substane sintetice macromoleculare obinute n urma reaciei chimice de polimerizare sau
condesare. Ele au o vasta utilizare in confectionarea protezelor dentare fixe si mobile.
Acrilatele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte medico-tehnice:

Sa aiba o duritate satisfacatoare pentru asigurarea integritatii protezei

Sa posede elasticitate corespunzatoare rezilientei fibromucoasei sau a dintelui natural, dar totodata sa nu
permita deformarea protezei

Sa posede rezistenta inalta la indoiri shi lovituri

Sa fie rezistente la uzura

Sa aiba culori necesare pentru reproducerea culorilor dintilor naturali sau a mucoasei cav bucale

Culorile sa fie stabile la actiunea factorilor intra- si extrabucali

Sa nu aiba actiuni nocive asupra tesuturilor cav bucale

Sa nu posede calitati de absorbire a produselor alimentare shi a microflorei cav bucale

Sa fie omogene si usor sa se supuna prelucrarilor mecanice necesare

Sa posede luciu corespunzator.

Componena acestora este: Monomerul si polimerul care deriv din eterul acidului metacrilic. Acidul metacrilic
mpreun cu alcoolul metilic formeaz metilmetacrilatul, reprezentat de o singur molecul si este lichid numit n
practic monomer, care este fasonat si comercializat n flacoane de sticl ntunecat nchise ermetic.
Din monomer, prin procesul de polimerizare a mai multor monomolecule, se obine polimetilmetacrilatul sau
polimerul. Polimerizarea se efectueaza in reactoare speciale din otel inoxidabil. Ca rezultat al polimerizarii se
formeaza legaturi moleculare si polimerice inalte si se deosebesc de ale monomerului numai prin marimea
moleculelor. Spre deosebire de monomer polimerul este in forma praf ci nu lichida.
Dup procesul de polimerizare acrilatele se impart n:

1.

termopolimerizabile ( reactia necesita un anumit regim termic)

2.

autopolimerizabile ( nu necesita, deoarece contin catalizatori specifici)

Caracteristica monomerului:
Un amestec de eteruri ai acizilor rindului acrilic, un lichid incolor, cu miros eptor usor se evapor este inflamabil,
toxic i se furnizeaz n flacoane de sticl ntunecat care nu sunt pline, pentru a preveni iniierea reaciei de
polimerizare, care poate fi iniiat de razele luminii. Iar O2 este un inhibitor al reaciei de polimerizare.
Polimerul- produs al reaciei de polimerizare si prezint o substan sticloas, care ulterior se frmieaz i se
macin pn la finalitate de 0.0001 microni.

11.Caracterizai i enumerai acrilatele termopolimerizabile i destinaia lor,

procesul de polimerizare a acrilatelor termopolimerizabile. nsuirile
monomerului.
Acrilatele termopolimerizabile sunt acrilatele ce necesita un anumit regim termic pentru ca reactia chimica de
polimerizare ce contribuie la solidificarea lor sa aiba loc. Acest regim termic poate sa fie reprezentat de surse de
caldura uscata, umeda, ( bai cu apa, vapori) sau de raze ultraviolete, infrarosii, individual pentru fiecare varietate de
acrilat, ceea ce este indicat in prospectul anexat la acrilatul respectiv.
Varietile acrilatelor termopolimerizabile :
1.

Sinma-74, Romodent, Superacril-Spofa. Acestea sunt comercializate sub form de polimer (praf) cu 7-10
culori de baz i monomer (lichid)ambalat n flacoane. Polimerizarea acestor acrilate se realizeaz n bi cu
ap la temperatura fierberii. Acestea sunt utilizate la confecionarea protezelor fixe ct i la confecionarea
protezelor provizorii.

2.

Vita K+B 93 alctuit din mai multe componente i comercializat n cutii speciale, n care sunt ambalate
toate componenetele i instrumentele necesare destinate pentru realizarea procesului de preparare i
aplicare a acrilatului. Regimul de polimerizare poate fi realizat n chiuvet la temperatura apei de 93 grade
C la 6 atm. presiune, n mediu de glicerin la 115 grade C sau n vapori de ap la 120 grade C. Acestea sunt
utilizate la protezele dentare fixe.

3.

Vertexrapid, este acrilatul utilizat la confecionarea protezelor mobilizabile

4.

Superpont, utilizat la confecionarea protezelor fixe.

5.

SR- Isosit_N are un regim special realizat in aparatul de polimerizare Ivomat IP3

12.Caracterizai i enumerai acrilatele autopolimerizabile i destinaia lor. Ce

substan chimic se utilizeaz ca catalizator.
Acrilatele autopolimerizabile- se deosebesc de cele termopolimerizabile, prin faptul c n polimer este introdus
catalizatorul chimic peroxoidul de benzoil , care iniiaz reacia de polimerizare. Prin urmare e necesar un regim
de polimerizare special.
Destinaia
-

la confecionarea lucrrilor protetice provizorii

la reparaii

la imobilizarea dinilor mobili prin inare

la confectionarea modelelor( datorita proprietatilor fizico-chimice care permit introducerea directa a acrilatului
in amprenta, prin scurgere, fapt ce permite evitarea formarii porilor si patrunderea amestecului in toate detaliile
amprentei)

Peroxoidul de benzoil
Este catalizatorul chimic n cazul acrilatelor autopolimerizabile, care particip la iniiera reaciei de polimerizare.
Varieti ale acrilatelor autopolimerizabile :
1.

Noracril, Carbodent, Duracril,utilizate n special pentru confecionarea protezelor fixe, ct i la

confecionare protezelor provizorii.

2.

Vita K+B 93K,de 8 culori, utilizat la realizarea protezelor temporale i de protecie, precum i la reparaia
protezelor fixe direct n cavitatea bucal.

13.Caracterizai i enumerai acrilatele elastice i destinaia lor.

Dup polimerizare aceste materiale devin elastice i sunt folosite la confecionarea protezelor dentare cu straturi
duble (suprafaa anterioar din acrilat obinuit, iar cea mucozal din material elastic), n scopul unei repartizri
judicioase a presiunilor masticatoare pe suprafaa cmpului protetic. Suprafaa mucozal elastic are rol de
amortizare a ocurilor masticatoare. Din aceast grup amintim: Eladent-100, Ortosil, Ortosil M ( Rusia),
Hidrocryl, Simpa (Germania), Silane, Verone, Elxilase ( SUA)etc. Regimurile de polimerizare ale acrilatelor elastice
sunt termo si autopolimerizabile.
Unele materiale ca: Elastoplast, Boxil (Rusia), SR-Ivocap ElastomerGermania) sunt utilizate pentru confecionarea
protezelor maxilofaciale, ct i a inelor protectoare pentru boxeri, hocheiiti.

14.Ce reprezinta compozitele foto-polimerizabile

15.Ceramica. Caolinul, cuarul, feldspatul. Caracteristica.
Ceramica- este un produs de origine mineral.
Componentele de baz ale porelanului:
1.

Caolinul este cuvnt provenit din chinez de la localitatea Kaouling, de unde a fost extras pentru prima
dat. Este un lut de culoare alb sau deschis colorat, reprezentat de hidrosilicatul de aluminiu. Temperatura
de topire este de 1700-1800 grade C. La amestecul cu ap caolinul formeaz o paste care-I confer
porelanului plasticitate. Cristalele de caolin micoreaz transparena porelanului, din care motiv este
adugat n proporii foarte mici 1-3 procente.

2.

Feldspatul este substana de baz din componena porelanului, reprezentnd 60-80 procente din toat masa
i asigur transparena materialului. Din punct de vedere chimic este un silicat de divers origine: silicatul
de poatesiu, silicatul de sodium, silicatul de calciu i prezint o roc de origine vulcanic. Are temperature
de topire de 1180-1200 grade C.

3.

Cuarul este un bioxid de siliciu cu temperature de topire de 1710 grade C. n masele ceramice este
introdus ntr-o proporie de 15-30 procente. Cuarul n timpul arderii mrete vscozitatea felspatului topit,
pstrnd forma modelat i conferind rezistena necesar masei ceramice.

Este necesar de mentionat ca masele ceramice folosite in prezent in protetica dentara sunt clasate in trei tipuri :
1.Opacul (kern) , masa de baza aplicata ca prim strat in constructiile dento-ceramice. Acest strat constituie un
support rigid pentru celelalte straturi de ceramica, mascheaza stratul de cement al tesuturilor dentare, precum shi
componentele metalice ale constructiilor metaloceramice, serveste si ca material de adezie , reda unele nuante
coloristice in special in treimea cervicala a dintelui.
2.Dentina, care reprezinta stratul cel mai voluminos al constructiilor dento-ceramice, determinind totodata culoarea
lor si posedind o transparenta foarte mica. Pentru redarea unor culori mai pronuntate in zona coletului sunt
elaborate si mase de dentina pentru colet ce au o culoare galben-inchis sau cafeniu-inchis.
3.Smaltul, care poseda o transluciditate mai marita caracteristica dintilor naturali si care este aplicat mai mult in
treimea incizala si pe suprafata ocluzala, continuind in descrestere pina la limita superioara a treimii cervicale.
Pentru o transparenta mai buna a incisivilor sunt aplicate straturi si in regiunea incizala a suprafetelor orale.
In functie de temperatura de ardere masele din portelan sunt clasificate in :
Mase cu un punct de topire inalt (1300-1370 grade celsius) , mase cu punct de topire mediu (1090-1260), mase cu
un punct de topire scazut ( 870-1065) in practica prioritate se ofera celor cu un punct scazut de topire, care se ard in
cuptoare speciale cu vid.
Dup destinaia ceramica se clasific n:
1.

pentru confecionarea lucrrilor din porelan pur, adic pentru confecionarea coroanelor fizionomice
Jacket, a punilor dentare n edentaii unice n zona frontal, a incrustaiilor.

2.

pentru placajul scheletelor la diverse lucrri, adic pentru acoperirea componentelor metalice n scopul
realizrii protezelor dentare fizionomice sau parial fizionomice.

Cele mai des utilizate mase ceramice sunt: Camma, White, Prisma, Dentsply, Ceramico, Microbond, Duceram.

16.Ce metode sunt folosite pentru confectionarea unitatilor ceramice.

La obtinerea ceramicii, componenti de baza sunt divizati in portiuni de cate 5-10 mm care se macina in mari
speciale.
Acest amestec este putin umezit si introdus in forma de 3-5kg si ars in cuptoare la temperatura de topire 20h.
Procesul de ardere - fritare, iar substanta obtinuta frita, frita este racita

17.Prezentati pe scurt descrierea a CAD/CAM de confectionare a unitatilor

ceramice.
18.Legtura metalo-ceramic (ipotezele fizic, mecanic, chimic).

19.Cerinele medico-biologice ctre materialele amprentare. Clasificarea dup

Oksman, Napadov, Postolachi-Brsa.
Oksaman
1. Cristalizabile (ghips, dental, repin)
2. Termoplastice (stens, termo-masa nr. 1-5, Ortocor)
3. Elastice (stomalgin, sielast, optasil, xantopren)
4. Acrilate autopolimerizabile

Napadov
1. Elastice
2. Termoplastice
3. Dure
Postolachi-Birsa
1. Elastice
2. Dure
Ambele grupe sunt divizate in reversibile si ireversibile
20.Caracteristica materialelor pentru confecionarea modelelor.
21.Ceara i varietile ei. Clasificarea dup provenen, destinaie.
Ceara stomatologica consta din:
-ceara naturala si
-modificatori.
Modificatorii sunt substante de diferita provenienta ce se adauga la amestecuri de ceara si schimba proprietatile lor
fizice, chimice si mecanice. Ca ex. : colofoniu, Kopalul, Sandaracul, colorantii etc.

Dupa origine ceara se clasifica in:

Ceruri animale:
-

Ceara de albine - este mata, se topeste la 55C iar la 43C

devine maleabila, se
foloseste pentru machete in
combinatie cu alte ceruri vegetale carora le scade
temperature de topire.

Lanolina se obtine din lina oilor prin fierbere, se topeste la

39-41C si se foloseste in amestec cu ceruri vegetale carora
le scade temperature de topire

Cetaceum- este ceara de balena care se obtine din capul

balenei. Se topeste la 49-50C iar chimic este palmitate de
etil. Influenteaza temperature de topire a amestecului cu
ceruri vegetale.

Ceruri vegetale :
-

Ceara Carnuba- se extrage din frunzele palmierilor din

Brazilia si Venezuela. Este de culoare verde si se topeste la
80-84C. Este rigida casanta si creste temperature de topire
si consistenta amestecurilor cu alte ceruri.

Ceara Candelilla- Se extrage din frunzele unorm plante

tropicale din genul EUPHORBIACEELOR, are culoare bruna,
este rigida casanta, se topeste la 83-84C si creste

temperature de topire si consistenta amestecurilor cu alte

ceruri
Ceruri minerale :
-

Parafina- este o hidrocarbura saturate superioara care se

extrage din carbuni si produse petrolofiere. Este alba
transparenta si are temperature de topire 90-95C. In
amestec creste consistenta si temperature de topire a
diverselor ceruri.

Ozocherita- este o hidrocarbura parafinica de culoare

calbena inchis care se extrage din produse petrolifiere.
Ozocherita prelucrata isi deschide culoarea si se numeste
ceresina. Temperatura de topire este de 90-95C.

Ceara sintetica- se obtine pe cale chimica sau modificind

proprietatile chimice ale cerii naturale.
Ex. Avax, Acrosol, Durawax 1032 etc.

Clasificarea dupa utilizare:

Ceruri pentru confectionarea machete incrustatiilor,
coroanelor si puntilor
-

Ceara de vara- este verde si contine: ceara de albine 50 de

parti, cera Carnauba 25 de parti, Terebantina 15 parti,
Cinabru 5 parti, Oleum Sesam 5 parti.

Ceara de iarna- este de culoare albastra si contine: ceara de

albine 75 parti terebentina 15 parti, Cinabru 5 parti, Oleum
Sesam 5 parti

Ceara inlay- contine ceara de albine 50 parti, Ceara

Carnauba 10 parti, Parafina 35 parti si coloranti.

Cerurile se prezinta sub forma comerciala de batoane,

benzi, conuri si stifturi.

Ceruri pentru confectionarea machete protezelor

scheletate
-

Se folosesc cerurile de vara, iarna si ceara Danmar

Ceara Danmar contine: ceara Danmar 10 parti, de albine 10
parti, Ceresina 20 parti, ceara Carnauba 30 parti, Parafina 30
parti

*Ceara Danmar este rigida, nedeformabila si este usor de

modelat fiind stabile.
*Cerurile se prezinta sub forma de benzi, cuburi, placate cu
culori si consistenta variabila.
Ceruri pentru confectionarea machete coroanelor
fizionomice si a fatetelor acrilice
Se foloseste ceara inlay (fara coloranti) asemanatoare dentine si
se individualizeaza machete.
Ceruri pentru confectionarea machetei, protezelor
partiale si totale
Se foloseste ceara de vara si de iarna.
Formosul este o ceara livrata sub forma de matrice obtinindu-se
din elemente prefabricate. Formosul prezinta urmatoarele
calitati: maleabilitate, stabilitate volumetrica, nu se deformeaza
la 20C si arde fara rezidii.

Proprietatile:

Sa fie rigide sau semirigide dupa racier

Sa prezinte fidelitate

Sa fie plastic pentru a putea fi applicate pe bonturi sau

introduce in cavitate

Sa nu se deformeze la 20C

Sa se modeleze usor prin picurare sau cu ajutorul

instrumentelor taioase

Sa se topeasca fara rezidii sis a nu coloreze tiparul

Cerinte catre ceara stolatologica:

Ceara topita :

Sa nu fie supraincalzita

Sa se aplice cu o miscare pe toata suprafata

Sa fie usor de turnat

Sa nu fie casanta la solidificare

Sa nu se modifice dupa topire sau solidificare

Ceara in stare plastica:

Reprezinta un plastificant omogen

Permite o modelare rapida (racier brusca)

Se folosesc instrumente ascutite pentru modelaj

22.Clasificarea materialelor abrazive n protetica dentar dup provenen i

destinaie.
23.Caracteristica instrumentelor abrazive pentru lefuirea esuturilor dure a
dinilor.
24.Caracteristica abrazivelor pentru lustruirea lucrrilor protetice i indicai
componena lor.