Sunteți pe pagina 1din 6

2.

Procesul de invatamant; repere conceptuale, concepte conexe


Definitii:
Este o activitate progresiva, planificata, sistematica, metodica si intensiva de acces la
cunoastere si actiune, pusa sub controlul personalului didactic, bazata pe selectionarea
stricta a continuturilor si pe efortul personal al elevului;
O forma sistematizata si organizata de desfasurare a ansamblului procesual predareinvatare, orientata finalist, transpusa pragmatic intr-o serie de metode si procedee si
supusa legilor evaluarii.
Activitatea instructiv educativa complexa desfasurata in mod sistematic si organizat de
catre elevi si profesori care conduce la inzestrarea elevilor cu un sistem de cunostinte,
deprinderi , capacitati si competente pe baza carora ei dobandesc cunoasterea stiintifica
a realitatii , isi formeaza conceptia despre lume, connvingerile morale, trasaturile de
caracter, precum si aptitudinile de cercetare si creatie.
8 B. Conditii interne si externe ale invatarii
I. Conditii/ factori interni ai invatarii

1 factori biologici ( dezvoltarea fizica generala, starea generala de sanatate,


particularitatile organelor de simt si psihologici)
2 factori psihoindividuali ( atentia, perceptia, memoria , gandirea, vointa, motivatia,
creativitatea, reprezentarile etc)
Atentia

- consta in orientarea si concentrarea activitatii psihice asupra unui


obiect sau fenomen
- factori care stimuleaza atentia: noutatea unui obiect sau fenomen, intensitatea
stimulilor,contrastul, miscarea,variatia,interesul.
Forme ale atentiei
1) atentia involuntara (atentia in functie de stimuli externi zgomote de

afara )
2) atentia voluntara (cand ne propunem sa fim atenti)
3) atentia postvoluntara (apare ca rezultat al exersarii de a fi atent;
starea de a fi atent devine obisnuinta pentru momentul inceperi unei activitati, efortul de
vointa nu mai este necesar; acest tip de atentie este cel mai productiv )
!!! Elevii nu pot avea o atenie concentrat mai mult de 15-20 minute. De aceea, la
unele lecii mai grele, sunt necesare sarcini concrete de lucru, metode variate, materiale
didactice i forme distractive.

b Perceptia
-este un proces psihic care da informatii despre obiecte si fenomene , cu
toate insusirile lor, asigurandu-se imaginea lor integrala , atunci cand
actioneaza direct asupra receptorilor (organele de simt).

Clasificare ale perceptiilor :


a) dupa analizatorul dominant : -perceptii vizuale, gustative,
olfactive, auditive
- perceptii combinate(vaz-auz)
b) dupa obiectul reflectat perceptia capata denumirea obiectului
(perceptia unei cladire)
c) dupa timp insusirile temporale conduc la formarea perceptiilor
durata , viteza
e) perceptiile denaturate iluziile determinate obiectiv(fata
morgana , orizont linia unde se pare ca se uneste cerul cu pamantul) ;
determinate subiectiv (Ce lunga mi s-a parut ziua)

c) Memoria
-este procesul psihic de intiparire, pastrare in creier si reactualizarea a
ceea ce omul a perceput, trait sau efectuat in trecut.
-presupune 3 procese: intiparirea memorarea propriu-zisa a imaginii
pastrarea stocarea propriu-zisa a informatiei
reactualizarea destocarea de informatii
- procesul opus memoriei este uitarea imposibilitatea definitiva de a ne aminti
ceva ce am memorat candva; alte forme ale uitarii:
lapsusuri imposibilitatea de a ne aminti pe moment ceea ce s-a
invatat ;
recunoasterea sau reproducerea eronata a ceea ce s-a memorat
candva.
- condiiile unei memorri eficiente sunt:
- cunoaterea de ctre elevi a scopului memorrii (motivaia);
- nelegerea cunotinelor;
- repetarea perseverent a materialului pentru fixarea temeinic;
- cunoaterea rezultatelor i autoreglarea.

d) Gandirea / intelegerea
a intelege insemna a stabili o relatie importanta intre ceva
necunoscut
si
ceva
cunoscut
dinainte
- i ajuta pe elevi s-i insueasc noiuni, concepte, legi, reguli, principii alte
generalizri, stabilind legturi logice, de dependen cauzal funcional ntre obiectele i
fenomenele
studiate,
ptrunznd
n
esena
lor.
- Operatiile gandirii: analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea, generalizare,
concretizarea
e) Vointa

este capacitatea omului de a-si mobiliza in mod constient intreaga


activitate psihologica in vederea realizarii unor scopuri dinainte fixate , adica
a unor activitati voluntare.
- mai putin ii ramane in minte elevului care vrea sa tina minte lectia pentru a doua
zi, decat daca isi propune sa o tina minte pentru toata viata)
f) Motivatia
- motivatia este totalitatea motivelor care determina elevul sa invete.
- motivatia poate fi:
a) motivatia extrinseca cand elevul se incadreaza in disciplina scolara
fara vreun interes direct pentru ceea ce se preda , ci pentru a primi direct sau
indirect anumite recompense.
Motive extrinseci :
1) dorinta de afiliere(copilul merge la scoala, invata bine doar pentru a
fi pe placul familiei) ; dorinta de a fi pe placul profesorului
2) tendinte normative: parintii, profesorii ii cer copilului sa se supuna
unei indoctrinari, copilul deprins sa asculte, se supune.
3) teama consecintelor neascultarii( frica sentiment dominant in coala
de acum 100 de ani)
4)-ambitia: dorinta de a fi printre primii

b) motivatia intrinseca - au legatura cu specificul invatarii:


Motive intrinseci :
1) interesul de cunoastere, curiozitatea. Mentinerea ei depinde de
maiestria profesorului
2) aspiratia spre competenta, prin autodepasire;
3) motivul reciprocitatii
4) aptitudini speciale.
.
g) Imaginatia
-este un proces de construcie a unor imagini sau idei noi, prin combinarea
experienei anterioare.
- are un rol deosebit n elaborarea de produse noi, originale, sub diferite forme,
materiale sau ideale.
Crearea de imagini noi are loc cu ajutorul unor procedee cum sunt: reorganizarea
cunotinelor, combinarea i recombinarea lor, disocierea si fuzionarea n forme noi,
metaforizarea, schematizarea, tipizarea, amplificarea, diminuarea, miniaturizarea,
substituirea

h)Reprezentarile
-sunt importante in procesul invatarii intrucat ofer materialul necesar gndirii
pentru generalizri sub form de notiuni, legi, reguli, principii, precum i memoriei, pentru
a fi folosit mai tarziu prin actualizare.

II. Conditii/ factori externi ai invatarii

a)profesorul, tinuta, atitudinea lui, maiestria didactica. El trebuie sa stie sa aleaga


cele mai adecvate obiective operationale, sa dozeze continutul lectiei, sa foloseasca
metode active care sa trezeasca interesul scolarilor si sa-i antreneze in solutionarea
problemelor;
b) grupul scolar (fiecare elev sufera influenta mentalitatii clasei, fie ea pozitiva sau
negativa);
c) ambianta (cladirea scolii, aspectul clasei, linistea, igiena scolara);
d) regimul de viata al elevului: respectarea unor ore fixe pentru masa, studiu,
repaos, in vederea crearii unui cadru extern optim al invatarii, dirigintele trebuie sa
colaboreze cu familia.
9. 1. Principiul nsuirii contiente i active a cunotinelor, priceperilor i
deprinderilor
Cerine:
participarea contient a elevului la actul nvrii, respectiv NELEGEREA ct mai
clar i profund a materialului de nvat;
participarea activ presupune EFORT PERSONAL (VOLUNTAR), implicarea elevilor
ntr-o multitudine de activiti: ascultare, scriere, dezbatere, experimentare, rezolvare de
probleme, creaie etc.
Nu este suficient numai s nelegi, mai trebuie s nvei, s exprimi i s practici ceea ce
ai
neles! (J.A. Comenius)
2. Principiul intuiiei
Cerina fundamental:
abordarea nvrii ca proces de cunoatere, realizat n manier senzorial, intuitiv.
Respectarea principiului intuiiei presupune valorizarea pedagogic a experienei directe
n
cunoatere.
Aplicarea acestui principiu n practica colar previne formalismul i verbalismul.
Exerciiu de reflecie
Analizai valenele principiului intuiiei din urmtorul citat:
i ca totul s i se imprime mai uor trebuie apelat, ori de cte ori este posibil, la
simuri ... s fie unite auzul cu vederea i gustul, cu mna ..., materia care trebuie
nvat s
nu fie doar expus, ca s ptrund numai n urechi, ci ea trebuie prezentat i prin
imagini, ca
astfel reprezentarea s se imprime ochiului, urechii, intelectului i memoriei.(...) Prin
intuiia
real se ncepe nvarea i nu prin descrierea verbal a lucrurilor (J.A. Comenius,
Didactica
Magna).
3. Principiul accesibilitii i individualizrii nvrii
Cerine:
Accesibilitatea coninutului, a metodelor i tehnicilor instruirii, a limbajului i formelor
de activitate etc. pentru a realiza concordana dintre posibilitile elevilor i dificultile
nvrii. Se realizeaz prin selecionarea i gradarea informaiilor tiinifice i a
exerciiilor care conduc la nsuirea cunotinelor i la formarea unor deprinderi.
Individualizarea elevilor potrivit particularitilor lor fizice i psihice, prin diferenierea
sarcinilor didactice i a cilor de ndeplinire a lor. Presupune crearea condiiile ca
fiecare copil s se dezvolte n ritmul su propriu, prin activizarea potenialului real i
valorificarea acestuia.
27
Exerciiu de reflecie
Exprimai un punct de vedere fa de afirmaia de mai jos:
Orice tem poate fi predat efectiv ntr-o forma intelectual corect, oricrui copil, la

orice vrst, cu precizarea c orice tem din program poate fi prezentat n forme care
s
pun accent fie pe aciuni obiectuale, fie pe imagini, fie pe mijloace verbale (Jerome
Bruner).
4. Principiul legrii teoriei de practic
Cerine:
Leciile s ofere suficiente ocazii de valorificare, n practic, a cunotinelor teoretice i
a capacitilor nvate;
Leciile s asigure putere operatorie cunotinelor teoretice, adic transferul nvrii n
circumstane noi;
Leciile s aduc elemente de via cotidian n coal.
Exerciiu de reflecie
Executarea se nva exersnd. Talentul se dezvolt prin exerciiu. Cititul se nva
citind, scrisul scriind, cntul cntnd. Fiecare limb se deprinde mai bine prin practic, pe
cale oral, prin auz, lectur, dect prin reguli! (J.A. Comenius)
5. Principiul nsuirii temeinice a cunotinelor i deprinderilor
Cerine:
nsuirea durabil a cunotinelor i abilitilor astfel nct s poat fi actualizate i
utilizate atunci cnd se reclam prezena lor.
Persistena n timp i fidelitatea celor nsuite de elevi, precum i profunzimea
(implementarea lor n sistemul de personalitate) i mobilitatea lor n reproducerea
datelor acumulate.
Temeinicia este generat de:
baza intuitiv, concret-senzorial;
aplicaii practice;
sistematizri logice;
nsuire contient i prin efort propriu;
completri i aprofundri continue;
integrarea n sisteme tot mai cuprinztoare.
6. Principiul sistematizrii i continuitii n nvare
Cerine:
Desfurarea ordonat, logic i pedagogic a coninuturilor predrii i nvrii.
Sistematizarea tematic a programelor colare, a planificrilor calendaristice, a
unitilor de nvare i a leciilor.
Continuitatea presupune cerine unitare, constante, controlate sistematic i succesiv
de
ctre toi factorii educativi, pe msura dezvoltrii copilului.
28
Exerciiu de reflecie
Mintea cu cunotine fragmentare i neordonate seamn cu o cmar plin, n care
gseti ceva doar din ntmplare (K.D. Uinsky).
7. Principiul asigurrii conexiunii inverse
mbuntirea din mers a rezultatelor procesului instructiv-educativ, n funcie de
informaia primit despre rezultatele anterioare, asigur obinerea de efecte pozitive
pentru proces i reducerea sau eliminarea celor negative.
Conexiunea elev-profesor, invers procesului de comunicare de cunotine, contribuie
la
activizarea i intensificarea nvrii, la asigurarea unui confort n educaie pentru
fiecare elev n parte, reliefnd calitatea procesului de nvare, prin determinarea acelor
comportamente ale elevilor care, odat formate, se concretizeaz n deprinderi,
capaciti intelectuale i practice, atitudini, trsturi motivaionale i afective.
Principiul retroaciunii sau al conexiunii inverse se realizeaz prin evaluare ritmic,
progresiv, formativ.
Concluzii
principiile didactice alctuiesc un sistem unitar;
au valoarea orientativ pentru activitatea profesorului;
au caracter deschis i dinamic;
respectarea lor asigur un echilibru procesului de nvmnt.
11 8.2. Funciile mijloacelor de nvmnt

a. Funcia cognitiv: const n faptul c mijloacele de nvmnt sunt instrumente prin


care se
comunic date, informaii asupra realitii studiate, facilitnd nelegerea, nsuirea i
reinerea
acestora, prin mbinarea obiectelor reale cu cuvntul, a scrisului cu aciunea, a
cunoaterii senzoriale
cu cunoaterea raional.
b. Funcia formativ: const n faptul c mijloacele de nvmnt permit dezvoltarea
gndirii i a
operaiilor acesteia, a spiritului de observaie, ateniei, formarea atitudinilor i
convingerilor
tiinifice, tehnice, culturale, contribuind i la formarea noiunilor i a capacitii de
corelare
interdisciplinar. Mijloacele de nvmnt contribuie i la stimularea motivaiei nvrii,
determinnd participarea activ a elevilor n cadrul procesului instructiv-educativ.
c. Funcia demonstrativ const n faptul c prin mijloacele de nvmnt li se
nfieaz elevilor
o multitudine de aspecte ale realitii, care sunt greu accesibile cunoaterii directe, acest
lucru
contribuind la formarea corect a reprezentrilor i dezvoltarea imaginaiei.
d. Funcia ergonomic - se refer la contribuia mijloacelor de nvmnt la
raionalizarea
eforturilor profesorilor i elevilor, n cadrul activitilor didactice. Mijloacele de nvmnt
vor
reduce efortul de predare al cadrului didactic i efortul de nvare al elevilor.
e. Funcia de evaluare - se refer la posibilitatea pe care o ofer unele mijloace de
nvmnt
de a obine informaii despre rezultatele elevilor, nivelul performanelor atinse.
f. Funcia estetic - const n faptul c mijloacele de nvmnt sunt astfel concepute
i utilizate,
nct s declaneze triri afective, s cultive capacitatea de nelegere i apreciere a
frumosului,
simul echilibrului.