Sunteți pe pagina 1din 8

GEOGRAFIE

Terra este supranumită „Planeta albastră", apa acoperind:

a) 50%

b) 90%

c) 70% din suprafaţa sa

CRESTE cu 8 000 L PENTRU PRODUCEREA UNEI PERECHI DE BLUGI ACOPERĂ 70% 9% ÎN*VOLUM
CRESTE cu
8 000 L PENTRU
PRODUCEREA
UNEI PERECHI
DE BLUGI
ACOPERĂ 70%
9% ÎN*VOLUM
DIN SUPRAFAŢA
ATUNCI CÂND
PĂMÂNTULUI
ÎNGHEAŢĂ
CIRCUITUL APEI
EXPLICAT
APA PE ALTE
PLANETE
f - 'V
Â
%
"fS S fŞ in
l
Descoperiţi de ce
este temelia vieţii
A, .
i.
1

O moleculă de

apă este alcătuită din doar trei

atomi - unul de oxigen şi doi de hidrogen

(H,0). Are dimensiuni mai mici decât o

moleculă de dioxid de carbon şi ar trebui să pluteas­ că sub formă de gaz la temperatura camerei, dacă ar fi după mărime, însă moleculele de apă rămân împreună sub formă lichidă. Acest fapt se datorează legăturii de hidrogen. Chimia apei implică faptul că o parte a moleculei este încărcată pozitiv, iar cealaltă parte este încărcată negativ. Atunci când o moleculă se apropie de alta, sarcinile diferite se atrag formând o legătură tempo­ rară - legătura de hidrogen. Aceste interacţiuni stau la baza multor proprietăţi ale apei, inclusiv capacita­ tea sa de a exista în toate cele trei stări de agregare - solidă, lichidă şi gazoasă - la valorile de temperatură

6 » TERRA MAGAZIN

şi presiune ce pot fi întâlnite pe Pământ Legăturile temporare dintre moleculele de apă fac ca aceasta să rămână lichidă pe un interval de temperaturi de cel puţin 100° C sau chiar mai mult, dacă apa este sărată sau sub presiune. Acest lucru înseamnă că râ­ urile şi oceanele Terrei sunt stabile chiar dacă există fluctuaţii climatice, deoarece apa poate îngheţa, se poate topi, evapora şi condensa în cadrul variaţiilor normale de temperatură din sistemul climatic al planetei. Moleculele de apă pot avea până la patru legături de hidrogen cu cele învecinate, însă acest lucru nu se întâmplă aproape niciodată în starea lichidă a apei. Cu toate acestea, atunci când apa se răceşte sub 0° C, moleculele se aliniază formând cristale rigi­ de pentru a maximiza numărul acestor legături.

Această structură are multe goluri, astfel încât este mai puţin densă decât apa lichidă; de aceea, gheaţa pluteşte pe apă. Aceasta proprietate bizară este esenţială pentru menţinerea climei Pământului şi pentru susţinerea vieţii aşa cum o ştim. Dacă gheaţa nu ar pluti, lacurile ar îngheţa complet pe timpul iernii, dinspre fund către suprafaţă. Apa este, de asemenea, unul dintre cei mai buni solvenţi cunoscuţi. Moleculele ei polare pot dizolva alte particule încărcate, şi chiar particule neîncărcate pot fi atrase în soluţie în anumite condiţii. Acest fapt are multe efecte, de la modificarea geologiei plane­ tei la menţinerea chimiei vieţii. Apa este esenţială pentru viaţa aşa cum o ştim noi şi, pe măsură ce am progresat, i-am folosit puterea pentru a realiza lucruri uimitoare.

©Thinkstock; Dreamstime

încă nu s-a descoperit vreoformă de viaţă care să nu se bazeze pe apă.

Polaritatea apa F ila re moleculă de apă are'o parte încărcaţii ^ 7- pozitiv şi
Polaritatea
apa
F ila re moleculă de apă
are'o parte încărcaţii
^
7-
pozitiv şi una încărcată":
negativ" •
Apa este alcătuită din două
elemente esenţiale: hidrogenului
oxigenul. Fiecare moleculă conţine
un atom de oxigen în mijloc, legat de
doi atomi de hidrogen aşezaţi la un
unghi de
Aceste caracteristici dau apei •
moleculele se aliniază for­
mând o structură cristalină
ordonată. Fohftra „încovoiată"
a moleculelor le împiedică să
fie prea apropiate, rezultând
astfel multe goluri minuscule.
Starea lichidă
in mod straniu, suS această formă
moleculele pot să se aprop» mai
mult. Polii pozitivi şi negativi atrag
moleculele între ele, făcând ca apa
să fie mai densă decât gheaţa.
.•
proprietăţile sale mttce. Oxigenul
este electronegativ, adică are tendinţa
de a atrage electronii încărcaţi nega-
tiv. Aceasta înseamnă că trage spre el"
electronii celor doi atomi de hidro­
gen din moleculă, iar datorită formei
specifice a moleculei de apă, ea ajun­
ge să aibă o parte încărcată pozitiv şi
o alta încărcată negativ.
Atomul de oxigen din
molecula de apă trage
spre 51electronii din
atomii de hidrogen,
devenind uşor negativ.
Starea gazoasă
Atomii de hidrogen cedează
electronii atomului de oxigen,
devenind încărcaţi pozitiv.
Dacă moleculele de apă primesc suficientă energie,
ele se separă între ele şi se distanţează, ducând la
formarea vaporilor de apă.
Creierul -------
Apărare
APA
Apa din structura
sistemului nervos
central absoarbe
şocurile, protejând
creierul şi măduva
spinării.
Apa este folosită pentru
a
produce lacrimi, salivă
şi
mucus, protejându-ne
în corpul
uman
corpul de infecţii şi corpi
străini.
Mai mult de jumătate din corpul
uman este reprezentat de apă şi toate
procesele interne depind de ea. Apa
este solventul ce permite derularea
principalelor procese biochimice,
dizolvând substanţele chimice care
stau la baza vieţii şi pregătindu-le
Apa din sânge este
un „cărăuş", trans­
portând globulele
albe şi roşii, gazele
şi nutrienţii în tot
corpul.
70%
Rinichii folosesc
apa pentru a eli­
mina reziduurile,
cum ar fi sarea în
exces şi ureea.
Sistemul
digestiv
Apa ajută la deplasarea
hranei prin sistemul
digestiv, permiţând
enzimelor să ajungă
la nutrienti.
50%

pentru transport şi asamblare. în lipsa apei, corpul ar înceta rapid să mai funcţioneze. Efectele deja devin vizi­ bile la pierderea a doar două procente din apa corpului, însă dacă pierderile ajung la 15%, faptul poate fi fatal. Când în corp există mai puţină apă,

inima trebuie să lucreze mai mult. Creşterea concentraţiei de săruri cau­ zează spasme musculare, iar pierderea apei din creier duce la dureri de cap, ameţeli şi confuzie. în cele din urmă, organele încep să cedeze.

DIN SÂNGELE NOSTRU ESTE APĂ

organele încep să cedeze. DIN SÂNGELE NOSTRU ESTE APĂ Apa ajută la reglarea temperaturii corpu­ lui,

Apa ajută la reglarea temperaturii corpu­ lui, transferând căl­ dura în exces departe de piele, prin evapo­ rarea sudorii.

400-2 000 ml

URINĂ PUTEM PRODUCE ZILNIC

SAU CHIAR MAI MULT DIN CREIERUL NOSTRU ESTE APĂ

2

ZILNIC SAU CHIAR MAI MULT DIN CREIERUL NOSTRU ESTE APĂ 2 LITRI PE ORĂ CANTITATEA DE

LITRI

PE ORĂ

CANTITATEA DE APĂ PE CARE O PUTEM PIERDE ÎN TIMPUL EXERCITIILOR FIZICE INTENSE

- Oasele

Pot părea uscate, însă aproximativ 25% din

masa lor este apă, care ajută celulele vii din interiorul oaselor să primească nutrienţii.

din masa lor este apă, care ajută celulele vii din interiorul oaselor să primească nutrienţii. TERRA

GEOGRAFIE

Urmăreşte cu atenţie cantităţile de apă din diagrama de maijos! Calculează, cu aproximaţie, câţi litri de apă sunt„înmagazinaţi" într-o gospodărie modernă!

* ' ' H
* '
'
H

WM

CUM FOLOSIM APA?

Vieţile noastre s-au legat de apă încă de la început.

Nu este o coincidenţă faptul că oraşe precum Londra, Paris sau New York se află pe malurile unor râuri importante. Depindem de apă pentru

a supravieţui. Strămoşii noştri au fost interesaţi de

această resursă preţioasă timp de milioane de ani,

însă doar în urmă cu câteva milenii omul a reuşit să

o stăpânească. Elementul-cheie al progresului tehnologic, ce a schimbat relaţia noastră cu apa, a fost agricultura. în­ cepând din jurul anului 10 000 Î.H„ oamenii au înce­ put să renunţe treptat la viaţa de vânători-culegători

şi au început să cultive plante şi să crească animale.

Primii fermieri din Egiptul antic şi Mesopotamia au săpat şanţuri şi canale pentru a direcţiona apă către câmpurile lor, iar în China antică, bazinul fluviului Chang Jiang („Fluviul Albastru”) a fost modificat pentru a crea câmpurile de orez. Această infrastructură a deschis drumul către

dezvoltarea aşezărilor, iar pe măsură ce comunităţile

lucrau împreună pentru a face faţă perioadelor de

secetă şi inundaţie, au transformat peisaje aride în oaze productive. Capacitatea de a ameliora potenţia­ lul unui teren şi de a produce hrană, chiar mai mult decât era nevoie, a fost una dintre etapele esenţiale în

dezvoltarea lumii moderne. Chiar şi astăzi, cea mai

mare cantitate de apă dulce este folosită în agricultu­

ră, aproape trei sferturi din totalul zilnic.

Apa a fost folosită, de asemenea, pentru transport

şi explorări, ducându-ne strămoşii către toate colţurile

Pământului. A luat naştere, astfel, comerţul global cu

bunuri şi idei, deschizând drumul către dezvoltarea

unor tehnologii noi, cum ar fi, de pildă, roata hidraulică.

Iniţial folosite pentru a transporta apa dintr-un loc în

altul, roţile hidraulice au fost ulterior utilizate pentru diverse activităţi, grecii antici fiind printre primii care le-au folosit puterea pentru măcinarea grânelorracum mai bine de 2 000 de ani. Până în 1880, această tehnolo­ gie fusese adaptată pentru a produce electricitate pentru

iluminat, iar astăzi folosim acelaşi principiu vechi în

construcţia turbinelor hidroelectrice modeme. Inven­ tarea roţii hidraulice a dus la dezvoltarea pompelor şi a valvelor, iar atunci când a fost construit primul motor cu abur eficient, în 1775, Revoluţia Industrială a luat avânt şi a schimbat lumea pentru totdeauna. în prezent se consumă pentru industrie aproape o cincime din apa folosită zilnic, aceastajucând un rol vital în gene­

rarea de energie şi producţia de bunuri. Doar o mică parte din apă este folosită în gospodărie - mare parte pentru curăţenie şi igienă - şi surprinzător, doar o mică fracţiune este folosită pentru băut.

8 Hainele -------------------

Cultivarea bumbacului pentru

producerea de haine noi nece­

x1,350

sită multă apă - 2 7001pentru o singură cămaşă.

Bem doar

1%

din apa folosită zilnic

Cărţile

Sunt necesari mai mult de 101

de apă pentru a fabrica o singură

foaie de hârtie.-----------------------

Electricitatea----------------------------

Producerea curentului electric necesar

vizionării a nouă episoade dintr-un serial

TV necesită aproape doi litri de apă.

1000,

De atâta apă este nevoie pentru a produce mai puţin de un litru de lapte.

5000,

Apa scursă în trei luni de la un robinet care picură

60 sec.

în acest interval de timp, dacă speli vasele cu mâna, la robinet, se consumă aceeaşi cantitate de apă ca la un ciclu al maşinii de spălat vase.

1/5 mm

O gaură cu această dimensiune dintr-o teavă poate irosi aproape ido 0 0 0 1 de apă pe an.

8 » TERRA MAGAZIN

STiATI

Cu mai mult de un secol in urmă, un locuitor din România arfi folosit câţiva litri de apă zilnic - suficienţi, în prezent, doar pentru un duş rapid.

= 2 litri O baie în cadă necesită de aproape două ori mai multă apă
= 2 litri
O baie în cadă necesită de aproape
două ori mai multă apă decât
un duş de cinci minute - 80 litri faţă
de numai 45 de litri.
Spălarea pe dinţi
Lăsând robinetul deschis în timpul
perierii dinţilor, se irosesc în jur de 121
de apă, suficienţi pentru a umple o
Ponderea
găleată mare.
consumului
de apă
V
Toaleta
Mai bine de un sfert din
apa folosită zilnic se con­
sumă la toaletă. In fiecare
gospodărie se trage apa
la toaletă de aproape
5 000 de ori pe an.
■ TOALETĂ
DUŞ
ROBINET BUCĂTĂRIE
■ SPĂLAREA RUFELOR
■ ALTELE
Caloriferul
Caloriferul obişnuit
conţine în jur de 5 1
de apă.
A
A
A
180000
Spălarea maşinii
Folosirea timp de o oră a
sunt necesari pentru
fabricarea unei maşini noi
unui furtun de grădină
poate necesita 5001de
apă - de ajuns pentru a
umple şase căzi. x250
Spălarea hainelor

în funcţie de vechimea

^

maşinii de spălat, se pot folosi între 50 şi 1501la fie-

jjjji

care ciclu de spălare. x25-75

130;

Cantitatea medie de apă folosită zilnic de un locuitor în România.

Agricultura

Agricultura consumă in jur de 70% din totalul de apă dulce folosită de oameni. Doar în Statele Unite se folosesc zilnic peste 484 de miliar­ de de litri pentru irigarea culturi­ lor. Apa din râuri, lacuri, puţuri şi lacuri de acumulare este deviată pentru folosirea pe uscat, udarea recoltelor, hrănirea animalelor şi curăţarea produselor în vederea vânzării.

şi curăţarea produselor în vederea vânzării. Industria Industria este al doilea cei mai mare consumator

Industria

Industria este al doilea cei mai mare consumator de apă dulce,

după agricultură, utilizând 20%

din consumul global. Apa este fo­ losită în confecţionarea unor pro­

duse, în procesare, spălare, răcire

şi transport şi este inclusă în mul­ te produse, de la săpun la băuturi răcoritoare. în Statele Unite se folosesc în fie­ care zi peste 65 de miliarde de litri pentru acest sector.

care zi peste 65 de miliarde de litri pentru acest sector. Uz casnic Activităţile casnice folosesc

Uz casnic

Activităţile casnice folosesc doar 8% din apa consumată zilnic, in oraşe, mare parte din apă este fo­ losită pentru spălat şi igienă. Deşi apa care curge la robinet este po­ tabilă, o foarte mică parte din ea este folosită pentru băut.

apa care curge la robinet este po­ tabilă, o foarte mică parte din ea este folosită

TERRA MAGAZIN « 9

GEOGRAFIE

Identificaţi, utilizând harta de la pagina alăturată, regiunile cu acces la rezerve de apă scăzute (sub 1700 m3/locuitor/an)!

CIRCUITUL APEI ÎN NATURĂ

Apa care există astăzi pe Pământ este aceeaşi apă

care exista şi pe vremea dinozaurilor. Ea este recicla­

tă constant într-un sistem circular alimentat de către Soare. în timpul zilei, apa de la suprafaţa Pământului se încălzeşte, iar pe măsură ce moleculele capătă energie, ele se eliberează din legăturile de hidrogen, care le ţin strâns unite, şi devin vapori de apă.

Vaporii sunt duşi tot mai sus în atmosferă de

către curenţi ascendenţi şi, pe măsură ce urcă, se

1 Evaporarea şi transpiraţia

Soarele încălzeşte apa din oceane şi de la suprafaţa Pământului, făcând-o să se eva- pore. De asemenea, prin transpiraţie, se elimină apă din frunzele plantelor şi din pielea animalelor şi a oamenilor.

Starea gazoasă

Căldura Soarelui deter­ mină trecerea apei în stare de vapori.

răcesc. încep să se condenseze şi să formeze picături

de apă care, ulterior, se adună, dând naştere norilor.

Curenţii de aer din atmosfera superioară transportă norii de-a lungul Globului, departe de locul în care s-au format, iar pe măsură ce se condensează can­ tităţi tot mai mari de vapori, picăturile devin prea grele pentru a rămâne suspendate în aer. în funcţie

de temperatură, apa va cădea în cele din urmă, sub

formă de ploaie, grindină sau zăpadă.

80%

Apa va cădea fie direct într-un râu sau ocean, fie

pe uscat, de unde, prin scurgere, va ajunge tot într-un

râu şi, în cele din urmă, în ocean. Mare parte din apa

care ajunge la sol se scurge către cel mai apropiat râu, o parte se infiltrează în sol şi este absorbită de către plante, iar restul curge în acvifere subterane. Un mic procent îngheaţă, însă, deşi gheţarii se deplasează

lent, toată apa va ajunge din nou, în cele din urmă, la

începutul circuitului.

Condensarea

2 Pe măsură ce vaporii de apă urcă în atmosferă

se acumulează sub forma norilor. Când temperaturile scad, se produce condensarea vaporilor, în jurul parti­ culelor de praf, formându-se picăturile de ploaie.

din apa evaporată provine din oceane

Vaporii de apă ies prin microporii de la suprafaţa frunzelor.

*

Pm

p

 

w

#

Apa urcă

prin tulpină.

Rădăcinile

absorb apa.

Un nor de această grosime produce 1 mm de ploaie

Celulele rădăcinii

10 » TERRA MAGAZIN

6

întoarcerea în ocean

Apele subterane şi apa scursă la suprafaţă se întorc, în

cele din urmă, în ocean, parcurgând circuitul iar şi iar, de fie­ care dată pe o cale diferită.

jP K P < § 0 & în Kauai (Hawaii) sunt cele mai multe zile ploioase pe an - potfi doar până la cinci zilefără ploaie pe an.

Accesul

la apă

< 1 700 m3/loc./an

1

5

700-5 000 m3/loc./an

000 m3/loc./an

Aproape 80% din populaţia lumii are acces la apă potabilă.

•9Z- Oceanul Arctic Asia Oceanul Atlantic Oceanul % Pacific Oceanul Pacific Africa America de Sud
•9Z-
Oceanul Arctic
Asia
Oceanul Atlantic
Oceanul
%
Pacific
Oceanul Pacific
Africa
America
de Sud

3 Pe măsură ce apa se condensează, pică­

turile devin prea grele pentru a mai pluti în aer

şi cad către sol sub formă de ploaie, grindină, lapoviţă sau ninsoare.

Precipitaţiile

#

*

''

% I

Starea lichidă

Atunci când vaporii

se răcesc, legăturile

de hidrogen se refac.

Unde

3%

9 7 %

Se găseşte/

Apă dulce

Apă sărată

Doar o fracţiune este apă dulce; majoritatea este apă sărata!

Apa dulce

freatica

Gheaţă

0,013%

0,002%

Apă

de suprafaţă

Starea solidă

Moleculele de apă formează cristale ordonate în gheaţă şi zăpadă.

0,001%

Atmosferă

0,0002%

Râuri

■ Circulaţia

^subterană

O parte din apă se infiltrează în sol, acumulân-

du-se în acvifere, în cursuri de apă subterane, strecurându-se prin porii şi fisurile din roci sau deplasându-se lent, sub forma gheţarilor.

500

de milioane de miliarde de litri de ploaie cad în fiecare an pe Terra.

57000

de litri de apă curg în fiecare secundă pe Cascada Niagara

Scurgerea apei

1Mare parte din apa care ajunge la sol, sub formă de ploaie, se scurge către lacuri, pâraie, râuri şi ocean.

TERRA MAGAZIN « 11

GEOGRAFIE

APA ÎN SPAŢIU

9

De ce căutarea vieţii în Univers a devenit căutarea’apei?

Viaţa şi apa sunt inseparabile. Viaţa aşa cum o

ştim are nevoie de un solvent pentru a exista - un

lichid care să dizolve şi să transporte moleculele cu funcţii biologice, permiţându-le astfel să intre în con­ tact şi să genereze reacţiile chimice necesare vieţii. Dintre moleculele cunoscute, molecula de apă este singura care poate tace aceste lucruri.

Apa nu se aseamănă cu niciun alt solvent cunos­

cut. în structura sa chimică, un pol al moleculei este

încărcat pozitiv, iar celălalt este încărcat negativ, ceea ce face ca molecula de apă să atragă orice substanţă cu sarcină pozitivă sau negativă, inclusiv alte mole­ cule de apă şi alte particule încărcate electric, cum ar

fl sărurile.

Există şi alte lichide care au fost propuse drept

posibili solvenţi biologici, inclusiv metanul în stare lichidă, însă niciunul nu se compară cu apa. Deoa­ rece aceasta este bipolară şi moleculele sale se atrag foarte intens, ea poate să rămână sub formă lichidă la temperaturi la care substanţe cu molecule de mărimi

similare ar trece în stare gazoasă. Apa rămâne lichidă

într-un interval larg de temperaturi, o proprietate

esenţială pentru dezvoltarea vieţii pe Terra. Pentru ca metanul să fie în stare lichidă, tempera­ tura trebuie să fie mai joasă de -161° C. Mări de me­ tan lichid există pe satelitul Titan al planetei Saturn, însă la această temperatură moleculele se mişcă atât de lent, încât orice reacţie biologică ar avea loc cu o

viteză extrem de scăzută. Apariţia apei pe Pământ a reprezentat catalizato­ rul pentru apariţia vieţii. La începuturile ei, planeta noastră era fierbinte şi neprimitoare, însă, la apro­ ximativ 400-600 de milioane de ani după formarea ei, lucrurile au început să se schimbe. Pământul

era bombardat constant de roci şi gheaţă venite din regiuni îndepărtate ale Sistemului Solar, atrase de interacţiunile gravitaţionale ale coloşilor Jupiter, Saturn, Neptun şi Uranus. Rocile au adus cu ele gheaţă care, ulterior, s-a topit, formând apa lichidă. Toate formele de viaţă descoperite până acum pe Pământ depind de apă, aşa încât pentru căutarea

formelor de viaţă extraterestre savanţii se concentrea­ ză tot pe descoperirea apei sub formă lichidă. Dacă există condiţii optime, apa lichidă de pe alte planete sau luni ale Sistemului Solar ar fi putut susţine viaţă extraterestră în trecut sau chiar şi în prezent.

12 » TERRA MAGAZIN

Indicatorul care poate atesta existenţa, posibilă sau probabila, a vieţii pe o altă planetă îl constituie:

a) atmosfera

b) prezenţa apei

c) prezenţa sateliţilor naturali

 

Alte luni

 

Apa pe Marte

Mulţi dintre sateliţii planete­ lor din propriul nostru Sistem

Există dovezi care sugerează că

Solar conţin apă lichidă, aşa

M

arte a fost cândva o planetă

m ult

cum ar putea conţine şi alţi

m

ai caldă şi mai um edă decât astăzi.

sateliţi din Calea Lactee şi

Robotul „Curiosity" de la NASA a des­

chiar de dincolo de ea.

coperit recent dovezi ale existenţei

apei lichide în solul de sub suprafaţa Planetei Roşii, insă se crede că m ediul

ar

fi m ult prea ostil pentru ca viaţa pe

M

arte să existe si astăzi.

L u n a ----------------

Câteva navete spaţiale au găsit dovezi ale prezenţei gheţii la polii Lunii.

din cantitatea iniţială de apă de pe Marte s-a pierdut în spaţiu.

Lunile lui Saturn

Saturn are cel puţin 53 de

sateliţi naturali. Unul dintre aceştia, Enceladus, are

vulcani de gheaţă masivi.

Se crede că Marte arfi avut cândva suficientă apă de suprafaţă pentru a umple întregul Ocean Arctic.

Alte galaxii

Apa este o prezenţă obişnuită în Univers şi este posibil să existe planete cu apă, asemănătoare cu a noastră, şi în altegalaxii.

Com etele--------------

Aceste corpuri alcătuite din gaze îngheţate şi praf conţin apă din cele mai îndepărtate reg'iuni ale Sistemului Solar.

Zona locuibilă

Astronomii se aşteaptă să

găsească viaţă, cel mai probabil, pe planetele care sunt situate la o distanţă optimă faţă de steaua lor, astfel încât apa să existe in stare lichidă.

Asteroizii---------- •

Asteroizii pe care îi vedem astăzi au puţină apă, însă la începuturile Sistemului Solar erau acoperiţi de gheaţă.

100 km

Grosimea stratului de apă de sub suprafaţa Europei, satelitul lui Jupiter

Apa pe comete

Multă vreme s-a crezut că apa de pe Pământ provine din comete, insă sonda „Rosetta" a Agenţiei Spaţiale Europene a descoperit, în 2014, că apa din comete este diferită de cea de pe Terra, Este mai probabil că asteroizii au fost cei care au adus apa pe planeta noastră, în vremurile

Apa în spaţiu

Cea mai mare şi mai îndepărtată acumulare de apă descoperită vreo­ dată se află într-o imensă gaură nea­

gră, la peste 12 miliarde de ani-lumi-

nă distanţă. Acest rezervor cosmic conţine de aproape 140 de mii de mi­ liarde de ori mai multă apă decât există în Oceanul Planetar al Terrei.

Quasarii----------------

Cel mai mare rezervor de apă din Universul cunoscut a fost găsit într-o gaură neagră, din centrul unui quasar (nucleu galactic activ din jurul unei găuri negre).

Oceanele din spatiIM

Cele mai întinse oceane din Sistemul Solar se află pe luni (sateliţi naturali ai planetelor).

Europa Luna lui Jupiter

Forţa gravitaţională in

tensă a lui Jupiter ge-

nereaza forţe de freca re îngheţat Europa, cumu- lându-se suficientă căldură pentru a menţine apa lichidă sub suprafaţă.

Aici se află un ocean cu mai multă apă de­ cât întreg Oceanul Planetar al Terrei.

f

*

. •.

■djŞjS tK ls B !.'

Enceladus Luna lui Saturn

 

jm

I Ir

s. I|)l

mu

H

j

dor .11 I un.i m ustra,

I n

R

«eladus este Încălzit de

către forţa mareică exer- citată de sSturn. Gheizerele de aici aruncă vaporţde apă în spaţiu la

viteze de 400 m/s.

Ganimede Luna lui Jupiter

Ganimede este mai maredecâţplaneta Mercur şi se crede că

adăposteşte sub

suprafaţă un ocean care conţine mai multă apă decât există la suprafaţa Pământului.

,

Nebuloasele *

Elementele componente ale apei, hidrogenul şi oxigenul, dau strălucirea colorată a unor nebuloase.

Naşterea ---------- 1 stelelor

Se poate găsi apă în norii de praf şi gaze ce înconjoară stelele în formare.

TERRA MAGAZIN «. 13