RECOLTAREA DE

PRODUSE BIOLOGICE
Introducere
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
CURSUL 6

Recoltarea produselor
biologice si patologice

Recoltarea diverselor probe ( de sange, de urina

etc) poate afecta direct diagnosticul, tratamentul
si vindecarea pacientului.
De cele mai multe ori, asistenta este drect
responsabila de recoltarea prompta si corecta a
acestor probe.
In unele cazuri, chiar daca nu asistenta este cea
care recolteaza, ea trebuie sa verifice proba, sa
pregateasca pacientul, sa asiste medicul, sa-l ajute
la efectarea respectivei recoltari, sa acorde
ingrijiri specifice pacientului dupa recoltare..
Exista anumite teste pentru care pacientul trebuie
invatat cum sa si le faca singur acasa (glicemia pe
glucotest).

Importanta analizelor de
laborator
completeaza simptomatologia bolilor cu
elemente obiective -infirma sau confirma
diagnosticul clinic
reflecta evolutia bolii si eficacitatea
tratamentului -confirma vindecarea
semnaleaza aparitia unor complicatii permit depistarea imbolnavirilor
infectioase ca si a persoanelor sanatoase
purtatoare de germeni patogeni

Rolul asistentei

recolteaza analizele la indicatia medicului

respecta orarul recoltarilor

Pregatirea psihica si fizica a

pacientului

buna intelegere si informare despre testul pe care pacientul trebuie

sa il efectueze in scop diagnostic ne va ajuta sa pregatim pacientul
adecvat pentru respectiva manevra.

explicandu-i pacientului procedura medicala cu claritate si vom

castiga increderea si cooperarea sa.

de exemplu, inaintea unei recoltari dificile si dureroase ( cum ar fi

punctia de maduva osoasa) trebuie sa informam pacientul asupra
tipului si gradului de disconfort pe care probabil il va simti.

de asemenea trebuie informat cat timp va dura procedura, la ce

efecte sa se astepte dupa si in cat timp vor fi gata rezultatele stiind exact la ce sa se astepte, pacientului ii va fii mult mai usor sa
coopereze si sa suporte manevra in sine.

Pregatirea psihica si fizica a

pacientului
daca trebuie doar sa asistam medicul in timpul unei
recoltari, trebuie vorbit cu pacientul pe parcursul
acesteia, sa il incurajam, si apoi sa-l supraveghem
pentru eventualele efecte adverse sau complicatii,
pregatite pentru a acorda ingrijirile specifice in orice
situatie.
unele teste necesita instructiuni detaliate pentru a ne
asigura de cooperarea totala a pacientului si de
corecta recoltare a probelor, cu atat mai mult cu cat
unele necesita anumite conditii de recoltare si
schimbarea regimului de viata inaintea recoltarii ( o
dieta speciala, un mod corect de recoltare de catre
insusi pacient, etc).

Consimtamantul pacientului

Este un drept al pacientului sa i se ofere toate

informatiile pentru a intelege exact ce i se va face,
procedura medicala in sine, riscurile si implicatiile
manevrei inainte de a consimti si a semna ca este
de accord cu efectuarea procedurii.
A explica procedura, cum va fi efectuata si
potentialele riscuri este in primul rand
responsabilitatea medicului.
Asistenta va relua explicatiile medicului, se va
asigura ca pacientul le-a inteles bine si va verifica
daca pacientul a semnat consimtamantul atunci
cand este necesar.

Pregatirea materialelor si
instrumentelor necesare

Eprubeta pentru
examen sumar urina
(Examen sumar de
urina)
Urocultor (Urocultura)
Coprocultor (materii
fecale)
Coprocultor cu mediu
de transport (materii
fecale - coprocultura)
Tub de recoltare
exudata faringian

Pregatirea materialelor si
instrumentelor necesare

Tub recoltare sange pentru determinarea

analizelor imunologice (capac rosu sau
verde)
Tub recoltare sange pentru determinarea
analizelor biochimice (capac galben sau alb)
Tub recoltare sange K2-EDTA pentru
determinarea analizelor hematologice (capac
mov si rosu )
Tub recoltare sange 3.2% citrat citrate de
sodium pentru determinarea testelor de
coagulare (capac bleu sau verde)
Tub recoltare sange 3,8% citrat de sodium
pentru determinareaVSH (viteza de
sedimentare a hematiilor (capac negru sau
mov )
Tub recoltare sange Sodium F-K3-EDTA
pentru determinarea glicemiei (capac grisau
alb )

Medii de cultura pentru

hemocultura

Efectueaza tehnica cu
professionalism
completeaza imediat si corect buletinul de
analiza
etichetarea produsului
transporta la laborator ambalate
corespunzator(cutii cu capac)

Masuri de protectie:
Masurile de protectie trebuie luate atat
pentru asistenta cat si pentru pacient.
Dupa recoltare, produsul trebuie pastrat
si transportat in conditii optime, care sa
nu afecteze rezultatul.

RECOLTAREA SANGELUI
Sngele se recolteaz pentru examene:
hematologice, biochimice, bacteriologice,
parazitologice, serologice.
Recoltarea se face prin: punctie capilara,
puncie venoas, puncie arteriala.

PUNCTIA CAPILARA
Definitie
Recoltarea sangelui capilar pentru analize
de laborator

Scop
Recoltare glicemie, cholesterol,
hemoleucograma, hemoglobina TS (timp
de sangerare),TC (timp de coagulare),
grup sanguin, Rh

PUNCTIA CAPILARA
Materiale necesare

lanteta sterila sau ac de punctie

steril,
stilet special steril de unica folosinta
antiseptic pentru tegument(alcool
90grade)
tampoane sterile
pipeta Potain (pentru numararea
elementelor figurate),
hartie de filtru
lame de sticla,
lamele(pentru frotiu)
benzi de testare
manusi de protectie,
tavita renala

PUNCTIA CAPILARA
Locuri de electie
pulpa degetului inelar sau mediu
lobul urechii,
fata plantara a halucelui si calcai, la copil

PUNCTIA CAPILARA
Pregatire pacient
Psihica:
se explica necesitatea efectuarii tehnicii

Fizica :
se aseaza in pozitie sezand cu bratul sprijinit
spalarea mainilor cu apa si sapun,
se usuca corect

PUNCTIA CAPILARA
Tehnica
se spala mainile
se imbraca manusile
se aseptizeaza locul punctiei cu un tampon cu alcool
se asteapta evaporarea alcoolului
cu o miscare brusca se inteapa pulpa degetului, perpendicular
pe straturile cutanate
se sterge prima picatura de sange cu tampon uscat sau hartie
de filtru
se lasa sa se formeze o noua picatura de sange din care se
recolteaza cu pipeta sau pe lama

se pune o picatura de sange pe benzile de testarea glicemiei,

colesterolului;
1picatura pe lama de sticla pentru frotiu simplu sau frotiu in
picatura groasa - pentru determinari hematologice (hemoglobina,
hematii, leucocite )

se utilizeaza pipeta Potain

PUNCTIA VENOASA
Definitie
Puncia venoas reprezint crearea unei ci de acces
ntr-o ven prin intermediul unui ac de puncie.

Scop
explorator recoltarea sngelui pentru examene de
laborator biochimice, hematologice, serologice i
bacteriologice
terapeutic administrarea unor medicamente sub
forma injeciei i perfuziei intravenoase
recoltarea sngelui n vederea transfuzrii sale
executarea transfuziei de snge sau derivate ale
sngelui sngerare 300 500 ml n edemul pulmonar
acut, hipertensiune arterial.

PUNCTIA VENOASA
Materiale necesare
tava medicala
garou sau banda Esmarch
Manusi
paduri cu alcool
tavita renala
holder cu acul atasat sau ac pentru holder
holder vacutainere cu aditivii specifici in
functie de analiza ceruta (EDTA,citrat de
sodiu 3,8%,heparina)
seringi+ace sterile
etichete formular analize pentru laborator
recipient special de colectare si transportare
a probelor de laborator
solutii medicamentoase
materiale pentru perfuzie
materiale pentru transfuzie
bandaj adeziv pentru locul punctiei
recipiente pentru colectarea deseurilor

PUNCTIA VENOASA
Locul de electie :
venele de la plica cotului(cefalica
si bazilica) unde se formeaza un
M venos prin anastomozarea
lor
venele antebratului
venele de pe fata dorsala a
mainii
venele subclaviculare
venele femurale
venele maleolare interne
venele jugulare si epicraniene la
sugari si copii mici
orice vena accesibila

PUNCTIA VENOASA
Pregatirea pacientului
pregtirea psihic

se comunica pacientului ce i se va face,

i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne
asigura de cooperarea sa

pregtirea fizic pentru puncia la venele braului,

antebraului :
se aeaz ntr-o poziie confortabil att pentru pacient, ct i
pentru persoana care execut puncia (decubit dorsal)
se examineaz calitatea i starea venelor
se aeaz braul pe perni i muama n abducie i extensie,
decliv
se dezinfecteaza tegumentele
se aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupra locului punciei,
se recomand pacientului s strng pumnul, venele
devenind astfel turgescente

PUNCTIA VENOASA
Tehnica
spalarea mainilor si dezinfectia,
imbracarea manusilor
se fixeaz vena cu policele minii
stngi la 4-5 cm sub locul punciei,
exercitnd o uoar compresiune i
traciune n jos asupra esuturilor
vecine
se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus,
acul ataat cu bizoul n sus, n mna
dreapt, ntre police i restul
degetelor;
se ptrunde cu acul traversnd, n
ordine tegumentul n direcie oblic
(unghi de 30 - 45 grade), apoi peretele
venos nvingndu-se o rezisten
elastic, pn cnd acul nainteaz
n gol;
se schimb direcia acului 1-2 cm n
lumenul venei;

PUNCTIA VENOASA
Tehnica

se controleaz ptrunderea acului n

ven prin aspiraie cu seringa
se continu tehnica n funcie de
scopul punciei venoase: injectarea
medicamentelor, recoltarea sngelui,
perfuzie n caz de sngerare, se
prelungete acul de puncie cu un tub
din polietilen care se introduce n
vasul colector, garoul rmnnd legat
de bra
se ndeprteaz staza venoas dup
executarea tehnicii prin desfacerea
garoului i a pumnului
se aplic tamponul mbibat n soluie
antiseptica la locul de ptrundere a
acului i se retrage brusc acul
se comprim locul punciei 2-3
minute, braul fiind n poziie vertical

PUNCTIA VENOASA

Puncionarea venei femurale se va face n regiunea

femural (sub nivelul ligamentului inghinal), la circa
1 cm medial de artera femural, reperat prin
palpare, cu pacientul aflat n decubit dorsal.
direcia de ptrundere a acului va fi oblic n sus
sub un unghi de 60-70 de grade exercitnd n
permanen o aspiraie uoar asupra pistonului
seringii, pn ce sngele venos ptrunde n sering.

Dup puncie se va exercita o presiune moderat

asupraregiunii timp de 1-2 minute pentru a evita
formarea unui hematom

PUNCTIA VENOASA
Ingrijiri post tehnica
se face toaleta local a tegumentului
se schimb lenjeria dac este necesar
se asigur o poziie comod n pat
se supravegheaz pacientul

PUNCTIA VENOASA
Consideratii speciale:
pentru evidenierea venelor se fac micri n sensul circulaiei de
ntoarcere cu partea cubital a minii pe faa anterioar a
antebraului
se introduce mna i antebraul n ap cald
tapotament la locul punctiei
pentru puncionarea venelor jugulare, pacientul se aeaz n decubit
dorsal, transversal pe pat, cu capul lsat s atrne prin puncia
venoas, se pot fixa catetere
se utilizeaz numai materiale de unic folosin.
se evita

puncionarea venei din lateral

puncionarea venei cu acul avnd bizoul n jos
manevrarea incorect a instrumentarului steril
atingerea produsului recoltat
flectarea antebraului pe bra cu tamponul la plica cotului, deoarece
mpiedic nchiderea plgii venoase, favoriznd revrsarea sngelui.

PUNCTIA VENOASA
Accidente - Interveniile asistentei

Hematom (prin infiltrarea sngelui n

esutul perivenos) - se retrage acul i se
comprim locul punciei 1-3 minute
Strpungerea venei (perforarea peretelui
opus) - se retrage acul n lumenul venei
Ameeli, paloare, lipotimie - se ntrerupe
puncia, pacientul se aeaz n decubit
dorsal fr pern, se anun medicul.

Recoltarea cu sistem
vacutainer

Inaintea recoltarii
sangelui, desfaceti acul
prin rasucirea capacului
sigilat. inlaturati capacul
si expuneti partea
filetata , avand grija sa nu
indepartati teaca sterila
in care se gaseste acul
asamblati acul la holder

Recoltarea cu sistem
vacutainer
Toate tuburile pot fi acum umplute unul dupa altul in concordanta cu
instructiunile de mai jos

Aplicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea de la plica cotului,

ajutandu-va de degetul mare si indexul mainii drepte.
Inversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul a penetrat vena;
Apasati vacutainerul cu degetul mare al mainii drepte, indexul si degetele
mijlocii sustinandu-l.
Sangele este atras de vacumul din vacutainer si curge in tub cu viteza proprie ;
Se elibereaza garoul din jurul bratului pacientului imediat ce sangele a aparut in
vacutainer,cu mana stanga ,sustinand in continuare holderul
Se retrage vacutainerul cu mana dreapta,apasand usor cu degetul mare pe una
din marginile holderului
Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu anticoagulantul, efectuati 810 miscari de inversiune a tubului.
Daca se recolteaza mai mult de un vacutainer, inserati cel de-al doilea tub si
repetati pasii descrisi mai sus .

Recoltarea cu sistem
vacutainer

Recoltarea cu sistem
vacutainer
Ordinea de recoltare a tuburilor:
1. recipientele pentru hemocultura;
2. tuburile fara aditivi;
3. tuburile ce contin citrat;
4. tuburile ce contin heparina;
5. tuburile ce contin EDTA

Recoltarea cu sistem
vacutainer
De respectat

utilizati manusi de unica folosinta pentru fiecare pacient caruia i se recolteaza probe
de sange

evitati punctionarea in zonele in care exista leziuni cutanate;

dezinfectati zona aleasa pentru punctionare cu ajutorul unui tampon steril imbibat in
solutie de alcool 70%, prin miscari circulare, din interior spre exterior

dupa tamponare, lasati sa se usuce zona inainte de a trece la punctionare (daca zona
este umeda, poate fi indusa hemoliza probei);

la sfarsitul punctionarii, aplicati imediat un tampon compresiv pentru a asigura

hemostaza si a evita formarea hematomului (durata recomandata a compresiei 2-3
minute);

formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu datele pacientului,

analizele cerute, data si ora recoltarii, numele medicului care indica analizele.

fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientului

a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate produce

hemoliza.

acul de punctie nu va fi reintrodus in teaca (pentru a evita inteparea), indoit sau taiat,
ci va fi depus intr-un container de plastic rezistent la reziduuri intepatoare sau
taietoare.