Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ft#ffi
APARATULPRE$EDINTELUI
REPUBLICIIMOLDOVA
W '<(rD-
"19
rnmrtL
206
Nr.Mt-6-t
Alexandru
TNICOV,
$ef al Direcliei generale dre,
Anexe:5file.
Domnutui GheorgheDUCA,
PreSedinteal Academiei de $tiinle a Moldovei
ACADEMIA DE $TIINTE
A MOLDOVEI
Bd. Stefancel MaregiSfhnt,1
MD-2001,Chigin6u,Moldova
Tel: (3732)271-478
Fa:<:(3732)276-014
27.12.2013
Nral6/O -ls/L
ACADEMY OF SCIENCES
OF MOLDOVA
1 Stefancel Mare si SfhntAve.
MD-2001, Chigin6u,Moldova
Tel: (3732)271-478
Fa:r:(3732)276-01,4
Domnului NicolaeTIMOFTI,
PregedinteaI Republicii Moldova
Excelen!5,
Prin prezerrtaV6 aducem la cunogtinfi cd in cadrul qedin,teiAsambleei
Academiei de $tiinle a Moldovei, care $i-a finut lucrErile la 19 decembriecurent,
academicianul Valeriu Pasat a abordat problema limbii rom6ne. Potrivit Domniei
Sale, pentru unii servegtemotiv de a provoca tensiuni gi destabilizdi tn societate,
iar pentru allii
este o parte din via!6, este o luptd, o credinld gi o jertfd. Din
categoria acestora din urmd fac parte qi mulfi angajafi ai A$M - savanli filologi,
istorici, juriqti, dar gi din alte domenii, care au luptat pentru afirmarea adevdrului
istoric despre limba romdnd, pentru punerea in circulafie ale altor valori
fundamentaleale poporului nostru.
in pledoaria so, academicianul susfine cd, savanlii au pornit de la
argumentele gtiinlifice, dar gi de la cele mai sincere sentimente intelectuale,
naficnale, chiar pur omenegti.De aceeaconsiderd cd"cei care s-au aflat in fruntea
migcdrii penlru limba romdnd trebuie prefuifi, menfionafi la justa valoare in timpul
viefii. A
In acest sens,academicianulValeriu Pasata propus membrilor Asambleei
sd vind cu o adresarecdtre pregedinteleRepublicii Moldova, pentlrr a fi acordate
distincliile de rigoare acelor savanfi ai A$M, care au o contribulie deosebitdin
afirmarea limbii romdne. Astfel, s-ar recunoagtemeritele, eforfurile, jertfele
fiec[ruia in parte, iar concomitent s-ar recunoaqtegi aportul A$M la ocrotirea gi
dezvoltareavalorilor spirituale ale poporului nostru.
Propunereaa fost suslinutdunanim de membrii Asambleei.
Anexd pe 4 foi.
Cu respect,
Preqedinteal A$
academician
e DUCA
t tt|
Relafii latel.270-3t3
..{2
"/{/6.
3/r?./7
Onoratd asiste$A,
Dup[ cum gti1i, in ultimul timp au fost reluate cu o noud putere
discufiile privind problema limbii romdne, mai exact, a denumirii ei corecte.
Aceasta a luat amploare dupd ce s-a fdcut
publicd decizia Cu4ii
Constifufionale. Desigur, este un domeniu ce revine filologilor, din care motiv
nu intru aici in detalii. Dar nu pot sd nu exprim un gend care nu-mi d6 pace de
c6teva zile gi care ne privegte pe noi tofi, Asambleea Generald gi in genere
Academiade $tiinfe a Moldovei (A$M).
Am spus-o gi cu alte ocazii, cd problema limbii este la noi excesiv de
politizatl, fiind ridicati mai ales in campaniile electorale, sau in perioade de
cnz6, sociald gi economicd. De multe ori problema limbii romdne este pus6
anumepentru a provoca tensiuni in societate,c6ci unii fac din aceastabusiness
- fie businesspolitic, fie businessadev[rat, economic.
Deci, pentru unii aceastdproblemd este o modalitate de a se menline
la putere, de a-gp[stra privilegiile. Dar pentru al1ii, problema limbii romdneeste
o parte din via![, esteo 1upt6,o credin!6, o jertfb.
Din categoria aoestordin urmd fac parte gi mulfi din lucritorii A$M savanfi filologi, istorici, jurigti, dar gi din alte domenii, inclusiv de la gtiinlele
exacteqi ale nafurii. Fdrd ca s6-i oblige cineva, frrd, a aveainterese de partid sau
de grup, ei au luptat pentru aftmarea limbii materne, pentru adevdrul istoric,
pentru alte drepturi fundamentale ale poporului nostru. $i au fbcut aceastanu
astdprimdvarE sau anul trecut, ci cu un sfert de secol in urm6. Noi nu putem, nu
avem dreptul sd neglijem, s[ ddm uiterii aceste contribufii, acestejertfe. Unii
dintre ace lupt[tori cu jertfire pentru dreptul la limba maternd la sigur se afld
printre noi, sunt de fa[d,in aceastdsald,la aceastdgedinld...
Poate afi intuit cd mi refer, in primul rAnd, la cei care au elaborat gi
semnat, cu 25 de ani in urmd documenful numit Scrisoiarea celor 66. Acest
document a fost comentat relativ nu de mult in Adevdrul. Moldova - vn ziar
obiectiv, echidistant, aI c[rui redactor-gef este talentata jurnalista dna Alina
furcanu. Tot acest ziar a publicat gi lista celor care au riscat punandu-gi
semndturape acea Scrisoare, devenitS istoricd. Este, de fupt, un demers, uo
sfudiu, riguros argumentat qtiinfific, in care se demonstreazd necesitatea
revenirii la alfabetul latin, decret6rii limbii de stat gi a recunoagterii identitdlii
limbii vorbite in RSSM qi in Romilnia socialistdde atunci - august 1988.Dintre
cei 66 semnatari,mai bine de jumdtate sunt de la Academia de $tiinte, cu regret,