METODICA SI PRACTICA PREDARII MATEMATICII

IN INVATAMANTUL PRIMAR

METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR

REZOLVAREA DE PROBLEME MATEMATICE FOLOSIND METODE SPECIFCE

METODA FIGURATIVA
Metoda figurativa consta in reprezentarea grafica a datelor sau marimilor care apar in
cazul unei probleme. Aceasta metoda are avantajul ca se intelege mai usor de catre scolar
dependenta dintre marimile cunoscute si cele necunoscute ale problemei considerate.
In aplicarea acestei metode se pot folosi diferite elemente grafice sau combinatii de
elemente grafice. Dintre acestea enumeram:
figuri geometrice: segmentul de dreapta (cel mai des folosit), triunghiul,
dreptunghiul, patratul, cercul;

elemente grafice simple: puncte, linii, ovale, cerculete;

litere si combinatii de litere;

desene care reprezinta actiunea problemei.

In continuare vom da cateva exemple de probleme care pot fi rezolvate cu metoda

figurativa.
1. Reprezentarea prin desen.
Problema:
Ana are 5 mere. Fratele ei i-a mai dat 4 mere, iar sora ei inca 3 mere. Cate mere are
Ana?
Rezolvare

Fiind genul de problema care se rezolva la clasa I, pentru a reprezenta marimile (in cazul
problemei considerate, merele), vom folosi desenul.
Elevii vor afla, mai intai, prin numarare, cate mere a primit in total Ana de la fratele si
sora ei: 4+3=7.
Apoi vor afla cate mere are Ana in total:5+7=12.
Raspunsul problemei: 12 mere.
Aceasta problema putea fi facuta si direct, punand de prima data intrebarea din
enuntul problemei: cate mere are Ana in total?
La aceasta intrebare elevii ar fi numarat toate merele desenate si ar fi ajuns la
raspunsul: 5+4+3=12 mere.
2. Utilizarea figurilor geometrice plane.
Desi pot fi utilizate orice figuri geometrice plane (cercuri, patrate, dreptunghiuri etc.)
cel mai folosit mod de reprezentare este cel ce foloseste segmentele de dreapta.
In acest caz gasim mai multe tipuri de probleme.
I. Aflarea a doua numere cand se cunosc suma si diferenta lor.
Problema
Suma a doua numere este 95. Sa se afle cele doua numere, stiind ca unul este cu 17
mai mare decat celalalt.

Rezolvare.
Pentru a rezolva aceasta problema vom reprezenta cele doua numere prin
segmente de dreapta. Vom desena mai intai numarul mai mic, printr-un segment,
apoi numarul mai mare. Stim ca acesta este cu 17 mai mare decat primul, deci il
vom desena astfel: facem un segment egal cu cel care reprezinta primul numar, si
ii vom adauga un segment suplimentar care va reprezenta cele 17 unitati ce
reprezinta diferenta dintre numere.

Mai stim din problema ca cele doua numere adunate dau suma 95. Vom
reprezenta acest lucru in felul urmator:

Pentru a determina cele doua numere, trebuie mai intai sa obtinem doua
segmente la fel de mari. Acest lucru il putem face in doua moduri: prin adunare sau
prin scadere.
a.

Prin adunare

Observa
m ca daca numarului mic i-am aduna 17 unitati, atunci cele doua segmente obtinute ar fi
egale. Pentru a mentine insa egalitatea, adunand la segment 17 unitati trebuie sa adunam
aceeasi cantitate si la suma. Obtinem astfel:
Am obtinut astfel doua segmente egale care adunate dau 16216p1522q suma 112.
Pentru a afla cat reprezinta un segment, vom face impartirea:
112:2=56.
Acesta este insa segmentul ce reprezenta numarul mai mare, deci numarul mai mare
are valoarea 56.
Cum numarul mai mic este cu 17 mai mic decat celalalt, vom afla valoarea acestuia
prin scadere:
56-17=39 (numarul cel mic).

Am obtinut astfel valorile celor doua numere: 39 si 56.

b. Prin scadere.
Observam ca daca din numarul mare am scadea 17 unitati, atunci cele doua segmente
obtinute ar fi egale. Pentru a mentine insa egalitatea, scazand din segment 17 unitati trebuie
sa scadem aceeasi cantitate si din suma. Obtinem astfel:

Am obtinut astfel doua segmente egale care adunate dau 16216p1522q suma 78.
Pentru a afla cat reprezinta un segment, vom face impartirea:
78:2=39.
Acesta este insa segmentul ce reprezenta numarul mai mic, deci numarul mai mic are
valoarea 39.
Cum numarul mai mare este cu 17 mai mare decat celalalt, vom afla valoarea acestuia
prin adunare:
39+17=56 (numarul cel mare).
Am obtinut astfel valorile celor doua numere: 39 si 56
II. Aflarea a doua numere cand se cunosc suma si raportul lor.
Problema
Suma a doua numere este 560. Al doilea numar este de trei ori mai mare decat celalalt.
Care sunt cele doua numere?
Rezolvare.
Pentru a rezolva aceasta problema vom reprezenta cele doua numere prin segmente
de dreapta. Vom desena mai intai numarul mai mic (primul), printr-un segment, apoi
numarul mai mare. Cum al doilea numar este de trei ori mai mare decat celalalt, rezulta ca
pentru a il reprezenta, vom desena segmentul corespunzator primului numar de trei ori:

Cunoastem suma celor doua numere, deci desenul va fi:

Din
desen se observa ca avem 4 segmente de aceeasi lungime care impreuna dau suma 560.
Pentru a afla lungimea unui singur segment, este suficient sa impartim suma 560 la numarul
de segmente egale (4):
560:4=140 - lungimea unui segment.

Tot din desen se vede insa ca segmentul cu lungimea 140 reprezinta chiar primul
numar.
Pentru a afla cel de-al doilea numar, cum stim ca el este de 3 ori mai mare ca primul,
va trebui sa facem inmultirea:
140*3=420 - valoarea celui de-al doilea numar.
III.

Aflarea a doua numere cand se cunosc diferenta si raportul lor.

Problema
Tatal are de 4 ori mai multi ani decat fiul, adica cu 24 de ani mai mult. Cati ani are
tatal? Cati ani are fiul?
Rezolvare.
Si de aceasta data vom reprezenta varstele tatului si fiului prin segmente de
dreapta. Vom desena mai intai varsta cea mai mica - adica a fiului, iar a tatalui o vom
desena, asa cum spune problema, de patru ori mai mare.

Stim insa ca tatal are cu 24 de ani mai mult decat fiul. Urmarind pe desen, observam
ca diferenta dintre cele doua segmente este data de:

Cum toate segmentele desenate au aceeasi lungime, rezulta ca 24 reprezinta

valoarea a trei segmente egale adunate. Valoarea unui singur segment va fi:
24:3=8.
Cunoscand valoarea unui segment, rezulta ca am aflat varsta fiului:8 ani.
Varsta tatalui este de patru ori mai mare decat a fiului, deci:
8*4=32 ani are tatal.
3. Reprezentare schematica.
Problema
Intr-o curte sunt gaini si iepuri. Stiind ca in total sunt 11 capete si 34 de picioare, sa se
afle cate gaini si cati iepuri sunt.
Rezolvare.
Cum in curte sunt 11 capete, inseamna ca sunt de fapt 11 animale, unele cu
doua picioare (gainile) altele cu 4 picioare (iepurii).
Vom desena cele 11 animale prin 11 cerculete (ovale):

Tre
buie in continuare sa distribuim cele 34 de picioare. Fiecare animale are cel putin cate
doua picioare. Din acst motiv, vom desena cate doua picioare fiecarui animal.

Am distribuit astfel 2x11=22 picioare din totalul de 34. Au mai ramas in plus
34-22=12 picioare.
Plusul de 12 picioare se datoreaza faptului ca unele animale (iepurii) nu au
numai 2, ci patru picioare. Nu ne mai ramane decat sa distribuim pe desen cele doua
picioare ramase, doua cate doua.

Dupa ce am distribuit restul de picioare, numaram cate animale cu 2 si cate cu

4 picioare avem. Obtinem:
6 animale cu patru picioare (iepuri)
5 animale cu doua picioare (gaini).

Metoda comparatiei
Metoda comparatiei este o metoda care ajuta la rezolvarea unui anumit tip de
probleme. Acestea sunt problemele in care apar doua situatii distincte in care intervin
aceleasi marimi, sau probleme in care apare o singura situatie, care este insa completata cu o
relatie intre marimile ce apar in ea.
Problema
6 fete si 3 baieti aduna 33kg de zmeura, iar 6 fete si 7 baieti aduna 53kg de zmeura. Cate kg
aduna o fata si cate un baiat?
In primul rand, la astfel de probleme trebuie sa scriem datele problemei sub o forma
care sa ne fie de ajutor.
Vom scrie aceste date pe doua randuri, fiecare dintre cele doua randuri corespunzand
uneia din cele doua situatii prezentate:
6 fete ...................... 3 baieti .................. 33kg zmeura
6 fete ...................... 7 baieti .................. 53kg. zmeura
Privind datele problemei astfel scrise, observam ca in ambele situatii numarul fetelor
este acelasi. Diferenta care apare in ceea ce priveste cantitatea de zmeura culeasa este
datorata numarului de baieti care in primul caz este mai mic iar in al doilea, mai mare.
Putem astfel concluziona ca diferenta de zmeura: 53kg-33kg=20kg zmeura este
culeasa de 7-3=4 baieti.
Daca 4 baieti culeg 20 kg zmeura, atunci un baiat va culege de 4 ori mai putin:
20kg:4=5 kg zmeura culege un baiat.
Mai ramane de aflat cate kg de zmeura culege o fata.
Pentru aceasta alegem una dintre liniile de mai sus, de preferinta cea cu valorile cele
mai mici (nu este insa obligatoriu!).
Alegem:

6 fete ...................... 3 baieti .................. 33kg zmeura

Aceasta linie ne spune ca 6 fete si 3 baieti culeg impreuna 33kg de zmeura. Stim insa
ca un baiat culege 5kg. Astfel, din cele 33 kg, cei trei baieti culeg
5x3=15kg.
Raman restul de
33kg-15kg=18kg zmeura pe care le culeg cele 6 fete.
O fata va culege:
18kg:6=3kg zmeura (culege o fata.

Metoda falsei ipoteze

Aceasta metoda se poate aplica unui mare numar de probleme, atat timp cat
problema considerata contine date proportionale.
Asa cum indica si numele metodei, in aplicarea acesteia se porneste de la o
presupunere (eronata) functie pe care o facem in raport cu una dintre marimile pe care dorim
sa le determinam. Incercam sa rezolvam problema in de presupunerea facuta si vom obtine
niste valori in plus sau in minus, datorate ipotezei considerate. Aceste valori le vom compara
cu datele reale si apoi vom gasi cu cat "am gresit" in presupunere.
Pentru exemplificare vom da cateva exemple de probleme ce se pot rezolva cu aceasta
metoda.
Problema
Intr-un bloc cu 30 de apartamente cu doua si trei camere sunt in total 70 de camere. Cate
apartamente cu doua camere si cate cu trei camere sunt?
Rezolvare
In rezolvarea acestei probleme vom face o presupunere in legatura cu numarul de
camere de fiecare tip care exista in bloc.
Putem, de exemplu, presupune, ca toate apartamentele ar avea exact 2 camere. Ce se
intampla in acest caz?
Daca toate camerele ar avea 2 camere, ar insemna ca in total ar fi 30x2=60 camere
(deoarece avem 30 apartamente).
Stim insa ca in total sunt 70 camere, deci cu 70-60=10 camere mai mult decat am
obtinut in urma presupunerii facute.

De unde rezulta aceasta diferenta? Din faptul ca nu toate apartamentele au 2 camere,

unele dintre ele avand cate trei. Va trebui sa distribuim acum cele 10 camere unora dintre
apartamente.
Ne punem urmatoarea intrebare: cate camere trebuie sa mai adaugam unui
apartament pentru a-l "transforma" din apartament cu doua camere in apartament cu trei
camere?
3camere-2camere=1 camera.
Va trebui ca cele 10 camere sa le distribuim la 10:1=10 apartamente. Cele 10
apartamente vor fi apartamentele cu trei camere iar restul de 30-10=20 apartamente sunt
apartamentele cu doua camere.
Rezultatul este astfel: 10 apartamente cu 3 camere si 20 apartamente cu doua camere.
Observatie
In problema de mai sus am presupun la inceput ca toate apartamentele au 2
camere. Am fi putut sa presupunem ca toate apartamentele au 3 camere. In acest caz am fi
obtinut un numar de 30x3=90 de camere, rezultand o diferenta de 90-70=20 camere.
Diferenta s-ar fi datorat faptului ca unele dintre apartamente au nu 3, ci numai 2 camere.
Cum diferenta dintre numarul de camere intre cele doua tipuri de apartamente este 3-2=1
camera, rezulta ca cele 20 de camere pe care trebuie sa le eliminam vor corespunde unui
numar de 20:1=20 apartamente. Rezulta ca in bloc sun 20 apartamente cu 2 camere si restul
de 30-20=10 apartamente au trei camere.

Metoda mersului invers

Asa cum spune si numele, aceasta metoda se foloseste in cazul in care rezolvarea
problemei se face pornind de la sfarsit catre inceput.
In astfel de probleme necunoscutele apar in prima parte a calculelor iar partea finala a
acestora este cunoscuta.
Problema
Triplam un numar natural si scadem din el 21. Rezultatul astfel obtinut il triplam din nou si
scadem din el 4. Obtinem astfel numarul 311. Care este numarul considerat?
Rezolvare

Sa notam numarul considerat cu a. In prima etapa il triplam, deci vom obtine 3a. Din
rezultat vom scadea 21, adica vom ajunge la
3a-21
Rezultatul obtinut il triplam din nou si scadem 4, adica
(3a-21)x3-4
Stim ca rezultatul este 311, deci
(3a-21)x3-4=311.
Am ajuns astfel la ecuatia care se regaseste in enunt, aceasta fiind:
(3a-21)x3-4=311
Pentru a rezolva acest exercitiu vom proceda in felul urmator:
-

in partea stanga avem o valoare din care am scazut 4. Pentru a "scapa" de

acest 4, il vom trece in partea dreapta, cu semn schimbat (altfel spus, vom
adauga 4 in ambele parti ale egalitatii). Obtinem:
(3a-21)x3=311+4 adica
(3a-21)x3=315

in partea stanga avem acum o valoare inmultita cu 3. Vom imparti ambele

parti ale egalitatii la 3 si vom obtine:
3a-21 =315:3 adica
3a-21 =105

adunam acum 21 in ambele parti si avem 3a =126

putem acum sa aflam numarul a impartind in ambii membrii cu 3: a=42.

Am obtinut deci numarul cautat, a=42.

Regula de trei simpla

In problemele care se rezolva cu ajutorul regulii de trei simpla apar doua marimi
proportionale. Cum marimile pot fi direct proportionale sau invers proportionale, rezulta ca
putem avea doua cazuri atunci cand aplicam aceasta regula.

Doua marimi sunt direct proportionale daca pe masura ce una dintre ele creste, si
cealalta va creste in aceeasi proportie, si invers proportionale daca pe masura ce una dintre
ele creste, cealalta va scadea in aceeasi proportie.
Regula de trei simpla poate fi aplicata in doua variante: prin reducere la unitate sau
prin proportii.Vom da exemple pentru fiecare din tipurile de probleme ce pot aparea si vom
aplica fiecare din cele doua variante ale regulii.
Problema
10 caiete costa 22000lei.. Cat vor costa 3 caiete?
Rezolvare
Pentru inceput vom scrie datele problemei intr-o forma convenabila:
10 caiete ................. 22000lei
3 caiete ...................? lei
Mai intai, observam ca cele doua marimi: numarul de caiete si pretul sunt direct
proportionale: daca numarul de caiete creste, va creste si pretul platit.
a.

Vom rezolva mai intai problema prin reducere la unitate. In acest sens, vom dori
mai intai sa aflam cat costa un caiet.
10 caiete ................. 22000lei
1 caiet ...................? lei

Cum 10 caiete costa 22000lei, rezulta ca un caiet va costa de 10 ori mai putin, adica
22000lei:10=2200 lei (costa un caiet).
Stiind acum cat costa un caiet, putem afla cat costa 3 caiete:
1 caiet ................. 2200lei
3 caiete ...................? lei
Daca un caiet costa 2200lei, 3 caiete vor costa de 3 ori mai mult, adica
2200lei x3=6600 lei (costa 3 caiete)
b.

Vom rezolva acum problema prin metoda proportiilor.

10 caiete ................. 22000lei

3 caiete ..................... x lei

Marimile fiind direct proportionale, raportul dintre doua valori ale aceleiasi marimi
este egal cu raportul dintre valorile corespunzatoare celeilalte marimi, adica:

, deci

lei (costa 3 caiete).

Regula de trei compusa

Este asemanatoare cu regula de trei simpla, cu deosebirea ca de aceasta data avem trei
marimi, nu doar doua.
Problema
20 vaci consuma 2550kg furaj in 15zile. In cate zile vor consuma 18 vaci 4590kg furaj?
Rezolvare
Vom scrie datele problemei in mod convenabil:
20vaci .................. 2550kg furaj .......................... 15 zile
18 vaci ................. 4590kg furaj .......................... ? zile
Va trebui de aceasta data sa reducem la unitate doua dintre cel trei marimi care apar.
Reducem mai intai numarul vacilor
20vaci .................. 2550kg furaj .......................... 15 zile
1 vaca ................... ? kg furaj .............................. 15 zile
Daca timpul este acelasi, atunci 1 vaca va consuma de 20 de ori mai putin decat 20
vaci:

kg furaj (consuma o vaca in 15 zile).

Vom afla acum cat consuma o vaca intr-o singura zi (va consuma de 15 ori mai putin):

kg furaj (consuma o vaca intr-o zi).

Stim acum ca:

1 vaca .........................

kg furaj ...................1 zi

Revenim la intrebarea problemei: in cate zile vor consuma 18 vaci 4590kg?

Vom afla mai intai cat consuma 18 vaci intr-o zi:

kg furaj.
Deci 18 vaci consuma intr-0 zi 153kg furaj. Pentru a afla in cate zile vor consuma ele 4590kg,
ne mai ramane sa facem impartirea: 4590kg:153kg=30 zile.
Raspunsul problemei este: 15 zile.
Observatie
In cazul regulii de trei compusa consideram ca este mai indicat sa se foloseasca
reducerea la unitate, deoarece este mai usor de inteles.
Datorita faptului ca in problemele de acest tip apar trei marimi, este posibil ca una
dintre ele sa fie direct proportionala cu celelalte doua sau este posibil sa fie direct
proportionala cu una si invers proportionala cu cealalta, motiv pentru care scrierea
proportiilor, in cazul in care acestea nu au fost foarte bine intelese de catre elev, va fi foarte
dificila.
Pentru problema de mai sus, am avea, in cazul metodei proportiilor:
20vaci .................. 2550kg furaj .......................... 15 zile
18 vaci ................. 4590kg furaj .......................... x zile

de unde

adica x=30 zile

Probleme de miscare
Problemele de miscare sunt acele probleme in care avem de-a face cu miscarea unor
mobile.
Miscarea rectilinie si uniforma este definita de legea de miscare:

sau

Putem, in principiu, sa intalnim doua tipuri de probleme:

-

mobile care merg in acelasi sens (probleme de urmarire);

mobile care merg in sens contrar (probleme de intalnire).

Mobile care merg in acelasi sens

Problema
Un tren circula de la Bucuresti spre Timisoara cu 56km/h. Dupa trei ore porneste alt tren cu o
viteza de 70km/h. In cat timp il va ajunge al doilea tren pe primul?
Rezolvare
Vom afla mai intai ce distanta parcursese primul tren in momentul in care a pornit cel
de-al doilea. Cum acesta merge cu 56km/h, in trei ore a facut:
56km x3=168km.
Deci cel de-al doilea tren va trebui sa recupereze o distanta de 168km.
Intr-o ora, distanta dintre cele doua trenuri se micsoreaza cu
70km-56km=14km.
Pentru a recupera 168km va fi deci nevoie de:
168:14=12 ore.
In concluzie, al doilea tren il va ajunge pe primul dupa 12 ore de la plecarea sa.
Mobile care merg in sens contrar
Problema
Doi calatori pornesc unul spre altul din doua localitati, unul cu 4km/h, celalalt cu 5km/h.
dupa cat timp se vor intalni, stiind ca distanta dintre localitati este de 18km?
Rezolvare
Vom calcula mai intai cu cat se micsoreza distanta intr-o ora. Avand in vedere ca cei
doi merg unul spre celalalt, inseamna ca distanta dintre ei se va micsora cu 4+5=9km in
interval de o ora.

Dar distanta este de 18km, deci de 2 ori mai mare decat cei 9km. Rezulta ca cei doi se
vor intalni in 18:9=2ore de la pornire.