Alte tiri despre infraciuni informatice

O cretere a rolului Internetului ca mediu de desfsurare a unor fraude ce aduc mari

neajunsuri este dat i de urmtorul exemplu.
Dup o studiu efectuat de Jupiter Communications, populatia on-line din SUA a atins n
1998 cifra de 60 milioane, reprezentnd 22,4% din populaia total. Dup unele statistici
guvernamentale, cel puin 46 milioane de americani au cumprat on-line pn n anul 2000,
cheltuind n jur de 350 USD/persoan/ an.
Multe grupri de hackeri se dovedesc tot mai bine organizate i mai profesioniste. Ele
sunt cu cel puin un pas naintea capacitii poliiei i a experilor n securitatea informatic de a
prevedea infraciunea.
Companiile care gestioneaz crile de credit nregistreaz anual pagube de ordinul miliardelor
de USD. Romnia este una dintre cele mai importante surse de pli frauduloase, a a nct,
majoritatea firmelor americane refuz s accepte pli cu cri de credit emise cet enilor romni.
Poliia romn este n posesia unui mare numr de reclamaii cu privire la aceste fraude.
Un aprtor al legii apreciaz: "Hotul modern nu mai este un bun trgtor, ci are cunotinte de
programare i de gestiune informatizat a sistemului bancar. El st undeva ntr-o parte a lumii i
sparge o banc aflat la sute sau mii de kilometri, iar acest lucru l face n voie, acoperit de
anonimatul pe care l ofer retelele de comunicatii. Nu se pune problema de atac armat, riscul e
minim, performanta maxim, nici nu exist vrsare de snge - lucruri care n conditii clasice pot
constitui ori circumstante agravante ori concurs de infractiuni". Calculatorul a devenit deja
principalul corp delict al majorittii infractiunilor moderne.
n SUA s-a nfiintat la 8 mai 2000 Centrul de reclamatii pentru fraude pe Internet (IFCC - The
Internet Fraud Compliant Center), o asociere ntre NW3C (The National White Collar Crime
Center) si FBI (The Federal Bureau of Investigation). FBI manifest un interes deosebit pentru
depistarea fraudelor, anihilarea infractorilor, protejarea pgubitilor.

Cele mai frecvente infractiuni sunt cele bazate pe comertul electronic, incluznd folosirea
crtilor de credit. Pe locul doi se afl infractiunile care au n vedere retelele de calculatoare si
sistemele de comunicatii.
ntr-un studiu recent despre securitatea sistemelor informatice ale unor corporatii si agentii
guvernamentale americane, realizat de Computer Securites Institute cu ajutorul FBI, au aprut
urmtoarele cifre: - 90% dintre organizatii au detectat probleme de securitate n ultimile 12 luni 70% au raportat probleme importante, altele dect virusi, furturi de laptop-uri sau abuzuri n
folosirea legturii la Internet - 74% au sustinut c au avut pierderi financiare - trei ani la rnd s-a
constatat cresterea numrului de accesri neautorizate prin Internet (59%), fat? de 38% din
reteaua intern - 273 de institutii au raportat pierderi de aproape 266 milioane USD (media
anual fiind 120 milioane USD). Reclamatiile nregistrate n numai sase luni sunt: 2/3 din totalul
plngerilor sunt fraude n domeniul licitatiilor.
Mrfurile nelivrate si pltile neefectuate acoper alte 22% din reclamatii, frauda comis prin
spargerea codurilor crtilor de credit si a celor de debit nu depseste 5%. Altele: crti de creditdebit = 4,8%, fraude de confident 4,6%, fraude de investitii = 1,2%, altele = 3%. Paguba total
reclamat a atins cifra de 4,6 milioane USD, cu o medie de 894 USD per persoan reclamant.
Cine sunt infractorii? - Brbatii sunt "mult mai hoti" dect femeile, - Cei mai experti hackeri sunt
americanii, - Romnii se situeaz pe locul patru. Pgubitii sunt brbati, cu vrsta 30-50 ani, cei
mai multi din afara business-ului si rezidenti n unul din cele mai mari state americane. Vrsta
medie a infractorilor: 26 ani.
Topul primelor 10 tri de provenient a infractorilor:
1. 92,2%-Statele Unite

6. 0,3 %- Hong Kong

2. 1,8 % - Canada

7. 0,3 % -Australia

3. 1,3 % -Ucraina

8. 0,2 % - Indonezia

4. 1,1 % - Romnia

9. 0,2 % -Germania

5. 0,5 % -Anglia

10. 0,2 % - Olanda.

Peste 1,3 milioane de romni au folosit reteaua Internet n anul 2000, statisticile asezndu-ne din
acest punct de vedere pe locul 4 n Europa de Est.
Cu 1000 USD se pot cumpra echipamente pentru a produce crti de credit.
Pe Internet exist liste a tipurilor de infractiuni n mediul virtual precum si descrierea lor
(inclusiv un FAQ) cu tipurile de fraude on-line.
Produsul Microsoft Outlook, unul dintre cele mai populare programe de e-mail aflate n uz, a fost
lansat pe piat cu unele bug-uri care permiteau unui programator ru intentionat s lanseze un
atac prin email. Aceast "scpare" permitea totodat si ptrunderea unor noi tipuri de virusi email, din categoria "cailor troieni".
De curnd a fost nfiintat si un "Muzeu al fraudei pe Web", de ctre compania Ad Cops, care
contine n prezent o colectie doar cu 13 exponate, pentru ajutor mpotriva fraudei prin ecommerce.
Frauda pe calculator, n ciuda restrictiilor legislative severe, reprezint un pericol major. Astfel,
ntro statistic american, acest delict se ordoneaz astfel: - furt de bani: 45% - furt de date si/sau
programe: 16% - distrugerea programelor: 15% - alterri de date: 12% - furt de servicii: 10% diverse delicte: 2%. Clasamentul alctuit dup valoarea medie n dolari a pagubelor produse
arat astfel: 1. 93.000 pentru distrugeri de date si/sau sisteme 2. 55.166 pentru furturi de
programe si date 3. 10517 pentru furturi de bani.
De curnd Microsoft a lansat ceea ce reprezint prima sa aplicatie dedicat securittii - un sistem
firewall si pentru Web cache. Internet Sucurity and Acceleration (ISA) Server este produsul
pentru securitate si performante din familia serverelor .NET. Acesta protejeaz reteaua fat de un
acces neautorizat, fat de atacurile externe, realiznd inspectii privind securitatea asupra
traficului de retea n ambele directii si alertnd administratorii n cazul unei activitti suspecte.
Editia standard a produsului ISA Swerver costa circa 1.500 USD per procesor, iar editia scalabil?
pentru organizatii cost circa 6000 USD per procesor.
n SUA exist nu mai putin de 6 agentii guvernamentale care se ocup cu fraudele pe Internet si
au rolul s investigheze si s instrumenteze cazurile semnalate.

Statisticile americane apreciaz c fraudele financiare au atins cifra de 45 % din totalul

infractiunilor informatice.
O fabric de microprocesoare cost circa 6 miliarde USD, constructia si exploatarea ei dureaz n
jur de 3 ani, dup care nu se poate reutiliza aproape nimic.
Criptarea este singura metod care asigur o confidentialitate perfect.
n afar de unul sau dou servicii de provider de Internet din tara noastr, toate celelalte nu sunt
certificate.
Exist virusi ce pot provoca si stricciuni ale prtii de hard? Iat o ntrebare pe care si-o pun
multi. Rspunsul este da. Iat si dou exemple: unii scriu si rescriu portiuni de hard pn l stric,
altii deschid si nchid placa de baz pn o ard. . n ultimii doi ani au fost furate din Internet mai
mult de 300.000 de carduri. Multi dintre pgubiti nici nu siau dat seama iar hackerii nu au nici un
interes s atrag atentia asupra lor.
n ultimii ani au czut pe mna hackerilor unele dintre cele mai renumite site-uri si centre de
comert electronic, precum: Amazon, eBay, Yahoo, NBD s.a.
Hackerii, constituiti n diferite organizatii, pot declansa chiar si actiuni comune de rzbunare sau
protest. O arestare a unui hacker, cunoscut sub numele de "Stormbringer", a condus la scoaterea
din functiune n mai multe rnduri a site-ului FBI, precum si la numeroasele atacuri de gen
"Denial-Of-Services" asupra site-urilor comerciale. De mai multe ori asupra porturilor din
serverele care sustin aceste pagini s-a abtut o ploaie de date care a fcut ca paginile s nu mai
poat fi accesate. Desi exist mai multe tipuri de protectie mpotriva acestui gen de atacuri, o
protectie important a fost pus la dispozitie de curnd si poate fi ntlnit la adresa:
http://solid.ncsa.uiuc.edu/~liquid/patch/don_lewis_tcp.diff.
"ntr-o tar n care legile sunt ntr-o miscare permanent, n care se manifest o imobilitate
excesiv a legislatiei, nu mai este suficient forma gutenbergian a documentelor", sublinia cu
ocazia unei conferinte de pres domnul Gabriel Liiceanu, directorul Editurii Humanitas.
Cu ajutorul programului Ositron Tel 2.1 poate fi controlat confidentialitatea mesajelor
telefonice. Acest soft cripteaz n timp real cuvntul rostit, astfel nct asculttorul nu poate auzi

dect sunete nearticulate. Se utilizeaz procedeul OTPS de criptare cu o cheie lung si una
scurt. Alte informatii pot fi gsite la adresa: http://www.ositron.com. 129 Petre Ru Infraction