Licentă Finală PDF

UNIVERSITATEA TEHNIC ,, GH.
ASACHI IAI
FACULTATEA DE CONSTRUCII I INSTALAII
C.F.D.P.
LUCRARE DE LICEN
Coordonator tinific
Student
As. Dr. Ing. Cristian Blejeru
Grap Teofil Ionu
Iai
2015
1
1. BORDEROU
A. Piese scrise
1. Tema proiectului..1
2. Memoriu tehnico-justificativ...3
3. Note de calcul......7
4. Tehnologie de montaj a suprastructurii podului....89
5. Devize....90
6. Caiet de sarcini.......91
7. Protectia muncii....107
8. Protectia mediului.....109
9. Bibliografie....128
B. Piese desenate
1. Dispozitie generala pod existent
2. Dispoziie general pod proiectat
3. Grind principal. Detalii
4. Sectiune transversala suprastructura. Detalii mbinare lonjeron antretoaz
5. Contravntuiri orizontale principale
6. Contravntuiri orizontale secundare
7. Tehnologie de executie
8. Detalii mbinare antretoaz - grind principal
2.MEMORIU TEHNIC
Capitolul I DATE GENERALE

Denumirea lucrrii:
LINIA
PROIECTARE POD DE CALE FERAT KM 453 + 867 PE

BRAOV SINAIA COMPONENT A CORIDORULUI IV
PAN EUROPEAN,
PENTRU CIRCULAIA
MAXIM DE
TRENURILOR
CU
VITEZA
120 KM/H. TRONSONUL: COLARIU SIMERIA

LOT 1 VINU DE JOS - SIMERIA
Obiect:
PODURI
Titularul investitiei:
C.N.C.F. "C.F.R." - S.A.
Beneficiarul investitiei:
C.N.C.F. "C.F.R." - S.A.
Elaboratorul proiectului:
GRAPA TEOFIL
Capitolul II DESCRIEREA GENERAL A LUCRRILOR

2.1.
Amplasamentul lucrrii
Tronsonul de cale ferat Colariu - Simeria face parte din intervalul Braov - Sinaia ,
component a coridorului IV Pan - European. Din punct de vedere geografic tronsonul de cale
ferat este amplasat n sud-vestul Ardealului n bazinul mijlociul al rului Mure.
Din punct de vedere administrativ teritorial, tronsonul se afl pe teritoriul judeelor Alba
i Hunedoara.
Linia de cale ferat Colariu - Simeria a fost construit i dat n exploatare n anul 1872,
dublarea liniei fcndu-se n perioada 1950-1960.
2.2.
Obiectul proiectului
Ca urmare a aciunilor de dezvoltare, modernizare, ntreinere, reparaii i consolidri,
desfurate de-a lungul timpului, n prezent coexist lucrri cu vechime de peste 100 ani cu
lucrri n ultimii 30-40 de ani.
Pentru respectarea standardelor recomandate de UIC pentru Coridoarele Europene i
Coridoarele TEN precum i Acordurile AGC i AGCT de a circula cu viteza maxim de
4
160km/h cu trenurile de cltori i 120km/h cu trenurile de marf s-a prevzut proiectarea

lucrrilor de reabilitare i modernizare a liniei de cale ferat.
Scopul acestui proiect este de a reabilita pe tronsonul Colariu - Simeria, podurile de cale
ferat pentru a corespunde cerinelor tehnice cerute de noile condiii de circulaie.
2.3.
Topografia zonei
Linia de cale ferat Colariu-Simeria este situat, din punct de vedere geografic, n sudul
Transilvaniei caracterizat ca zon joas de es dominat de Depresiunea Alba Iulia i de
Culoarul depresionar al Ortiei.
2.4.
Clima i fenomenele naturale specifice zonei
Clima este temperat, specific rii noastre, difereniat n funcie de altitudine, cu
temperaturi medii anuale de 2 grade C n zonele montane i 9,5 grade C n Lunca Mureului.
Adncimea maxim de nghe conf. STAS 6054/1977, este de 0,800,90m de la nivelul
Tn/Ts.
Din punct de vedere hidrologic, zona este dominat de cursul mijlociu al Mureului i
afluenii si care colecteaz toate vile din zona, pe partea dreapt afluenii Mureului sunt:
Arieul, Aiudul, Geoagiul, Valea Galzii, Cricaul, Ampoiul, Vinul, iar pe partea stng Mureul
primete:Trnava Mare, Secasul Sebeului, Sebeul, Pianul, Cugirul, Streiul etc.
2.5.
Geologia, seismicitatea
Perimetrul studiat este dispus pe zona de lunc i terasa inferioar a rului Mure, pe
malul stng, pe terenuri aplatizate.
Structura geologic este caracteristic zonelor de teras cu depozite fine de argile i
prafuri, la partea superioar ce repauzeaz pe aluviunile Mureului reprezentate n general de
fracii grosiere rulate (pietriuri), mai rar nisipuri.
Aceste depozite au o dispoziie cvasi-permanent i pot prezenta local ndinri de facies.
Pnza freatic ce este cantonat n depozitele poros-permeabile(nisipuri i pietriuri) este n
legtur cu variaiile nivelului apelor Mureului.
Conform Codului de proiectare seismic P100-2006, ca Anex naional la SREN 19981,2/2006, amplasamentul podurilor se afl n zone seismice cu acceleraia orizontal de vrf
ag=0,08g i perioada caracteristic Tc=0,7s.
2.6.
Suprafaa i situaia juridic a terenului ocupat de lucrare
Situaia definitiv a suprafeelor i situaia juridic a terenurilor vor fi stabilite dup
finalizarea expropierilor necesare executrii obiectivelor proiectate.
2.7.
Devierile i protejrile de utiliti afectate
Lucrarea care se executa, nu impune demolari sau devieri de retele electrice, apa, gaze,
telefonie etc.
2.8.
Surse de alimentare cu ap, energie electric, gaze, etc.
Lucrrile proiectate nu necesit racorduri pentru alimentarea cu ap, energie electric sau
gaze. Dac va fi cazul, acestea vor fi asigurate, pe perioada execuiei, de ctre antreprenor din
surse proprii sau locale, incluse n organizarea de antier.
Pentru organizarea de antier apa potabil va fi asigurat din surse controlate.
Transportul apei se va face n recipiente igienice.
2.9.
Cile de acces permanente, cile de comunicaii i altele asemenea
Transportul materialelor i utilajelor se face pe drumurile existente pe lng calea ferat,
care se vor amenaja astfel nct s corespund traficului de antier. Acolo unde nu exist
drumuri, se vor amenaja drumuri tehnologice pn la locul lucrrilor. Drumurile tehnologice vor
avea limea de 3.00m i vor fi balastate.
Nu sunt necesare mijloace de comunicaii speciale pe parcursul executrii lucrrilor
5
proiectate.
2.10. Organizarea de antier:
Lucrrile de organizare de antier vor cuprinde:
- construcii, instalaii i utilaje ale antreprenorului, echipate cu mijloace la alegerea
lui, n concordan cu cerinele proiectului, care s-i permit s-i satisfac
obligaiile de execuie i calitate, de relaii cu beneficiarul, precum i cele privind
controlul execuiei lucrrilor;
- toate materialele, instalaiile, aparatele, dispozitivele i sistemele de control a calitii
execuiei, n conformitate cu prevederile din proiect, caietul de sarcini, standardele i
normativele n vigoare;
- platform tehnologic necesar execuiei lucrrilor (S = 1500mp).

Amplasamentul platformei tehnolofice s-a stabilit n funcie de conexiunile la cile de
comunicaie existente.
Suprafaa platformei a fost stabilit n funcie de mrimea podului i volumul
materialelor i lucrrilor necesare.
Realizarea platformei tehnologice const n decaparea stratului vegetal, nivelarea
terenului i aternerea unui strat de refuz de ciur n grosime de 30cm dup compactare.
2.11. Trasarea lucrrilor
Trasarea lucrrilor se va efectua respectndu-se prevederile STAS-ului 9824/4-83
"Msurtori terestre". Trasarea pe teren a lucrrilor se va face lund ca baz sistemul general de
reperi ai lucrrilor de reabilitare a liniei de cale ferat realiznd reperajul de specialitate care
const n trasarea axelor obiectelor n sistem rectangular (pile, culee, amenajare albie) i a
reperajului de detaliu pentru fiecare obiect n parte.
2.12. Protejarea lucrrilor executate i a materialelor din antier.
Protejarea lucrrilor executate ct i a materialelor de pe antier sunt n sarcina
constructorului (executantului), care va lua msuri de amenajare a unor spaii corespunztoare
de depozitare a materialelor i utilajelor, precum i paza acestora prin organizarea de antier pe
care i-o efectueaz n apropierea lucrrii.
La executarea lucrrilor se vor lua msuri de protecie a lucrrilor de betoane dup
turnare n conformitate cu prevederile din "Cod de practic pentru executarea lucrrilor din
beton, beton armat i beton precomprimat", indicativ NE 012-2007.
2.13. Msurarea lucrrilor
Msurarea lucrrilor executate de constructor va fi fcut att de acesta ct i de
reprezentantul investitorului (beneficiarului) - dirigintele de antier (consultantul).
2.14. Laboratoarele constructorului i testele care cad n sarcina sa
Antreprenorul va asigura prelevarea de probe din materialele care necesit
ncercri. ncercrile se vor efectua n laboratoare de specialitate autorizate de
MLPAT i AFER, conform Ordinului MT nr. 290/2002.
2.15. Curenia pe antier
Constructorul are obligaia de a se ngriji de curenia pe antier, la locurile
de munc i n anexele sociale pe care le utilizeaz.
Este interzis depozitarea dezordonat pe antier a materialelor i a utilajelor, aceasta
trebuie fcut n conformitate cu prevederile reglementrilor n vigoare privind protecia muncii
6
i P.S.I.
2.16. Servicii sanitare
Antreprenorul trebuie s asigure pe antier un post de prim ajutor n caz de accidente sau
mbolnviri, precum i mijloace de comunicaii i transport pentru deplasarea rapid la cele mai
apropiate uniti sanitare din zon.
Antreprenorul are obligaia de a asigura dotrile sanitare necesare pe antier: surse de ap
potabil, grupuri sanitare, etc. Va amenaja spaiile pentru meninerea igienei la locul de munc
i n organizarea de antier. Acestea trebuie s fie amplasate n aa fel nct s respecte normele
sanitare, de protecie a muncii si P.S.I. n vigoare i s nu produc poluarea mediului.
Capitolul III NECESITATEA I OPORTUNITATEA LUCRRII
3.1.
Date de proiectare
Lucrrile prevzute n prezentul proiect au fost stabilite pe baza urmtoarelor date de
proiectare:
- studiu topografic;
- studiu geotehnic;
- expertiz tehnic;
- debitele maxime cu diverse probabiliti de depire furnizate de INHGA;
- fiele podurilor i informaii primite de la beneficiar, CNCF CFR SA;
- date culese cu ocazia vizitrii obiectivului;
3.2.
Situaia existent
La podul existent Km 453 + 867 tablierele sunt dispuse normal i independente pe
fiecare linie, tablierele sunt realizate, din grinzi cu inim plin, calea jos, pe linia I c.f., respectiv
pe linia II c.f., ambele tabliere fiind mbinate cu uruburi de nalt rezisten i cu infrastructuri
comune din beton armat i fundaii din beton simplu fundate direct n startul portant.
Deschiderea de calcul a podurilor este de 21,00 m. Distana ntre liniile c.f. pe cele dou tablier
este de 6,20 m, msurate ntre axele cii.
Infrastructura este realizat din culee de beton comune pentru fiecare linie de circulaie
c.f., executate, cu ziduri de gard i ziduri ntoarse.
Calea pe ambele poduri este tip 65 UIC, cu prindere rigid tip K, cu contraine pe pod i
capete de contrain pe terasamentele de la capul podului, cu calea montat pe traverse
speciale din lemn pentru poduri. Calea pe poduri este sudat electric i inclus n calea fr
joante pe acest sector de linie c.f.
n prezent actualul pod nu are un curs de ap permanent, numai la debitele mari de
revrsare ale rului Strei. Pe sub pod albia este calibrata i pereat cu beton.
mbinrile tlpilor grinzilor principale precum i a grinzilor cii sun realizate prin
cordoane de sudur de col de 10 mm n uzin.
3. NOTE DE CALCUL
(CALCULUL SUPRASTRUCTURII PODULUI)
1.Alcatuirea i calculul grinzilor cii

1.1. Alctuirea i calculul lonjeronilor
Deoarece lonjeronii au asigurat continuiatea n dreptul antretoazelor, acetia

secalculeaz ca o grind continu pe reazeme elastice, elasticiatea reazemelor fiind dat de
sgeata elastica a antretoazelor i a grinzilor principale sub aciunea ncrcarilor utile.
n cazul de fa se va aplica procedeul simplificatde calcul al eforturilor, care admite
s se calculeze momentul ncovoietor maxim M0 i fora tietoare maxim T0 pentru
lonjeronul grind simplu rezemat, momentul M0 repartizndu-se n cmpurile i reazemele
lonjeronilor continuizai prin eclise de continuitate, conform tabelului 1.1 fora tietoare
considerndu-se nemodifict.
Tabelul 1.1
Denumirea momentului
Valoarea momentului
OL 37
OL 52
1,0 M0
1,2 M0
0,8 M0
1,0 M0
- 0,75 M0
-0,8 M0
Mcf n cmpul lojeronilor finali

Mci n cmpul lojeronilor intermediari
Mr pe reazemele intermediare
1.1.1
Evaluarea aciunilor
Se vor lua in calcul urmtoarele aciuni:
Aciuni permanente :
greutatea unui lonjeron, se detremin cu ajutorul relaiei de mai jos:
g1 = l
unde :
8
[daNm]
este un coeficient numeric, care ia valori ntre 20 25. n cazul de faa vom adopta
valoarea coeficientului = 21;
l este deschiderea de calcul a lonjeronului. n cazul de fa l = 5,25 m;
g1 = 215,25 = 110,25 111
[daN/m]
greutatea cii, se calculeaz conform STAS 1489 78 pct. 2.1.1 Tabelul 1, unde
pentru convoiul tip P 10 greutatea cii g2 pentru un lonjeron se calculeaza cu relaia:

g2 = 900/2 =450
[daN/m]
nsumnd cele dou valori obinute rezult c aciunea permanent ce acioneaz

asupra lonjeronului va avea valoarea:
g = g1 + g2 = 111+450 = 561
[dan/m]
Aciunea convoiului tip P 10:
Lonjeronii vor fi dimensionai la aciunea convoiului P 10, convoi care este compus
dintr-o locomotiv cu 5 osii a 250 kN/osie (echivalent cu 139 kN/m) i din vagoane
reprezentate printr-o ncrcare uniform distribuit de 100 kN/m(conform STAS 1489 78
pct. 4.1) .
9.00
1.50
1.50
1.50
1.50
1.50
1.50
100 kN/m
100 kN/m
250 kN
250 kN 250 kN
250 kN
250 kN
Fig. 1
Rosturile inelor se consider a fi sudate, de aceea coeficientul dinamic se calculeaz
cu relaia :
= 1,10 +
17
17
= 1,10 +
= 1,52
35 +
35 + 5,25
Aciunea forei de erpuire:
Aceast ncrcare se noteaz cu S se determin din STAS 1489 78- pct.4.2-alin.4.2.1, unde
fora de erpuire este o for concentrat unic, orizontal, aplicat la nivelul superior al inei,
normal pe axul inei i n sensul cel mai defavorabil.
Valoarea ei se consider cafiind egal cu 60 kN pentru podurile de cale ferat cu
ecartament normal, far a se ine seama de efectul dinamic.
S = 60
[kN]
Aciunea vntului:
Aceast ncrcare se noteaza cu w si este o ncrcare uniform distribuit ce acioneaz,

n cazul de fa pe partea superioar a convoiului neprotejat de grinzile principale (pod cu
calea jos), n seciunea lonjeronilor din mijlocul unui panou de contravnturie.
La calculul suprafeei expuse vntului, se iau n considerare suprafeele pline, reale,
ale urmatoarelor elemente: suprafaa convoiului de calcul, suprafaa elementelor de cale,
suprafaa grinzilor principale, suprafaa grinzilor cii. Calculul se face pe metru liniar
considernd urmtoarele nalimi pentru calculul suprafeei expuse vntului:
nlimea convoiului : hconv = 3,50

[m];
nlimea cii : hcale = 0,40
[m];
nlimea lonjeronului : hlonj = 0,60
[m];
nlimea antretoazei : hantretoaz = 0,90 [m];
nlimea grinzilor principale : hgr.pp. = L/10 = 21/10 = 2,10 [m].
Presiunea vntului pw = 150 [daN/m2],se adoptpentru pod ncarcat, conform STAS

1489-78-pct.4.2.6. Avnd toate valorile cunoscute, atunci putem calcula valoarea aciunii
vntului:
w = (hconv + hcale + hantretoaza hgr. pp.) pw = (3,5 + 0,4 + 0,9 2,10) 150 = 405 [daN/m].
1.1.2
Calculul eforturilor secionale
Pentru calculul eforturilor secionale se vor considera urmtoarele grupri de aciuni:

Gruparea I :
- aciuni permanente;
- aciuni din convoiul tip P 10;
Gruparea II :
- aciuni permanente;
- aciuni din convoiul tip P 10;

- aciunea forei de erpuire;
- aciunea vntului;
10
aciuni permanente:
Schema de ncrcare i diagramele de eforturi secionale este reprezentat n figura de mai

jos:
g = 561 daN/m
5.25
Mg
+
+
-
Tg
Fig. 2
2
561 5,252
=
= 1933 []
8
8

561 5,25
=
= 1473 []
2
2
aciunea convoiului tip P 10:
Pentru determinarea eforturilor secionale se vor folosi linii de influen, schema de rezemare
i dispunerea convoiului pe pod se face ca n Fig.3 pentru moment ncovoietor i Fig.4 pentru
fora tietoare:
= 12500 0,56 2 + 1,31 = 30375
= 1,52 30,375 = 46170
= 12500 1,00 + 0,71 + 0,43 + 0,14 = 28500

= 1,52 28500 = 43320
Aadar solicitrile din gruparea I de aciuni, considernd lonjeronul grind simplu rezemat,
sunt:
11
0 = + = 1933 + 46170 = 48103 [] ;

0 = + = 1473 + 43320 = 44793 [] ;
12500 daN
1.125
12500 daN
1.50
12500 daN
1.50
1.125
5.25
2.625
0.56
0.56
1.31
2.625
Fig. 3
12500 daN
12500 daN
1.50
12500 daN
1.50
12500 daN
1.50
0.75
Fig.4
aciunea vntului:
12
0.14
0.43
0.71
1.00
5.25
Acest tip de solicitare produce ncovoiere n plan orizontal (numit aciunea direct) a
sistemului format de lonjeroni i contravntuiri. Lonjeronii sunt solicitai intre dou noduri de
contravntuire, la ncovoiere, produs de ncarcarea n cauz ca n Fig.5.
w = 405 daN/m
a = 1.75
Fig.5
=
1
1
2 =
405 1,752 = 62 []
20
20
aciunea forei de erpuire:
Aceast ncarcare are aceleai caracteristici ca i aciunea vntului, diferena const in

faptul c are o distribuie concentrate, care aplic n cazul de fat la mijlocul deschiderii unui
panou de contravantuire ca in Fig.6 :
S = 6000 daN
a = 1.75
0.875
0.875
13
Fig.6
=
1
1
=
6000 1,75 = 656 []
16
16
Pentru gruparea II, se adauga aciunile provenite din fora de erpuire i din aciunea
vntului, considerndu-le preluate numai de talpa superioar a lonjeronului:
= 656 [];
= 62 [] ;
innd seama de coeficienii de corecie, n tabelul 1.2sunt date solicitrile
lonjeronilor:
Tabelul 1.2
Seciunea care se
verific
Cmpurile finale ale
irului de lonjeroni
Cmpurile intermediare ale
lonjeronilor
Reazemele lonjeronilor
1.1.3
Momente ncovoietoare [daNm]

Gruparea I
Gruparea II
= + = 718
= 1,2 0 = 57724
= 1,1 0 = 52913
= + = 718
= 0,9 0 = 43293
Predimensionarea seciunii transversale a lonjeronilor
Predimensionarea nlimii seciunii lonjeronului (h):
Stabilirea acestei dimensiuni se face pe baza a trei criterii i anume:
n raport cu deschiderea grinzilor principale, funcia pe care o ndeplinete n

structura podului si schema static a acesteia (tabelul 1.3):
Tabelul 1.3
Destinaia
Elementul podului
Sistemul
Raportul
podului
static
h/L
Lonjeron
profil laminat
1/8 1/12
Poduri de
simplu
seciune
1/7 1/10
osea
rezemat
compusa
sau C.F.
Antretoaz
pod deschis
1/6
pod nchis
1/8
Poduri de osea
Grind principal
simplu
1/10 1/16
rezemat
continu
1/12 1/30
Poduri de C.F.
Grind pricipal
simplu
1/10
rezemat
continu
1/12
14
n cazul de faa rezult c :

1 1
1 1
5,25 (0,75 0,525)

7 10
7 10
Se va adopta h = 60 [cm].
n functie de consumul de oel, care trebuie s fie minim h rezulta din relatia de
mai jos:
3
= 6 3 = 6 2405 = 80,39 80 [] ,
unde Wnecreprezint modulul de rezisten necesar, care se determin cu relaia:
unde:
57724 102
=
=
= 2405 [3 ]
2400
areprezint rezistena admisibil la ntindere a oelului OL 52;
Mmax reprezint momentul ncovoietor maxim ce acioneaz pe lonjeron.
n funcie de sgeata admisibil a lonjeronului:
n functie raportul dintre sgeata admisibil si deschiderea de calcul a lonjeronului (fa / l),
conform tabelului 1.4se detremin raportul h / l.
Tabelul 1.4
fa / l
h/l
1 / 300
0,0476
1 /500
0,0793
1 / 600
0,095
1 / 800
0,127
Pentru cazul de fa se va considera raportul fa / l = 1 / 750, conform SR 1911-1998

pct.8.5 - alin.8.5.6 Tabelul 39, unde pentru viteze V 120 Km/h, pentru numrul de
deschideri 3 i deschideri de calul 25 mrezult valoarea raportului fa / l adoptat mai sus.
Deoarece raportul fa / l are valori cuprinse ntre intrevalul (1/600 1/800) atunci se va
intrepola linear pentru a putea detremina valoarea raportului h / l corespunztor, aadar
pentru:
=
=> = 0,119
750
= 0,119 => = 0,119 = 0,119 5,25 = 0,62
= 62 []
nlimea lonjeronului se va adopta ca o valoare medie a celor trei valori determinate

mai sus i se va rotunji la multiplu de 10 [mm].Deci se va adopta h =60 [cm].
Predimensionarea grosimii inimii lonjeronului:
La fel ca i n cazul predimensionrii nalimii lonjeronului i aici trebuie respectate

trei criterii de dimensionare:
din condiia ca inima s preia fora tietoare:

15
44793
=
= 0,54 0,50 = 5

60 1380
unde: areprezint rezistena admisibil la forfecare a oelului OL 52 in gruparea I de

aciuni;
Tmax reprezint fora tietoare maxim ce acioneaz asupra lonjeronului.
din condiia de zveltee a inimii:
60
60
= 100 150 => =
100
150
= 0,60 0,40 []
Se va adopta ti = 5 [mm].
folosind o relaie empiric:

2 + 8
[]
unde h se consider n [m].

2 0,6 + 8 = 9,20 10 []
Pentru a satisface simultan cele trei criterii se va adopta grosimea inimii lonjeronului
ti = 12 [mm].
Predimensionarea seciunii tlpilor lonjeronului:
Cunoscnd dimensiunile inimii, se pot determina dimensiunile tlpilor, din conditia de

rezisten la ncovoiere a seciunii lonjeronului:

= 2
- momentul de inerie necesar al grinzii pentru a prelua momentul ncovoietor maxim;

=

57724 102 60
=
=
= 72155
2
2
2400
2
- momentul de inerie al inimii lonjeronului;

=
3 3 1,2 603
=
= 21600
12
12
12
=
72180 21600
= 14,05
602
Se aleg: t =15 [mm] i b =200 [mm]

Not: Seciunea efectiv a tlpilor s-a suplimentat faa de cea rezultat din calcul pentru a
acoperi faptul c n calculele de predimensionare s-a considerat hi = h.
16
Valoarea efectiv a dimensiunile b i t ale tlpilor se determin prin ncercri

succesiverespectndu-se pe ct posibil urmtoarele domenii de variaie:
+ 2 2 3 <=> 14 24 36
15
1
3
2400
=> 15 1,5
2400
3600
=> 18,37 []
5 = 20 12
Se constat c sunt ndeplinite cele trei condiii de mai sus i n plus i relaia:
0,50 0,60 <=> = 60 64.20 77.04
At aria tlpilor lonjeronilor;
A aria total a grinzii.
Avnd toate dimensiunile seciunii transversale a lonjeronului cunoscute, seciunea
lonjeronului va arta ca n Fig.7 de mai jos.
200 15
600
570
57012
200 15
Fig.7
1.1.4
Calculul caracteristicilor geometrice secionale:
17
15
200
570
600
12
15
200
Fig.8
= = 0
= 2 20 1,5 + 1,2 57 = 128,40 [2 ]
20 1,53
1,2 573
1,5 57
= 2
+
+ 2 128,40
+
12
12
2
2
1,5 203
57 1,23
= 2
+
= 2008,21 [4 ]
12
12
=
=
2008,21
= 200,82 [3 ]
10
238239
= 7941,30 [3 ]
30
238239
2008,21
128,40
128,40
= 43,07 []
= 3,95 []
18
= 238239 [4 ]
1.1.5
Verificarea seciunii lonjeronilor:
1.1.5.1 Verificari de rezisten
Verificarea eforturilor unitare normale maxime din ncovoiere

cmp marginal gruparea I
=
0
57724 102
=
30 = <
208688,45
unde este un coeficient care depinde de natura solicitrii. Conform STAS 191198,pct.8.2.2.1.2,n cazul ncovoierii simple, = 1,05.
= 726,88 < 1,05 2400 = 2520
cmp marginal, gruparea II:

=
0
+

unde Iyt reprezint momentul de inerie al tlpii superioare calculat fa de axa vertical y-y:
= 726,88 +
718 102
10 = 1444,88 < 1,05 2700 = 2835
1000
cmp intermediar, gruparea I:

=
3 1,5 203
=
=
= 1000
12
12
0
52913 102
=
30 = 666,30 < 2520
238239
cmp intermediar, gruparea II:

=
= 666,30 +
0
+

718 102
10 = 1384,30 < 1,05 2700 = 2835
1000
Verificarea eforturilor tangeniale maxime:
Aceast verificare se face in dreptul reazemelor, acolo unde avem fora tietoare
maxim, doar pentru gruparea Ifolosind o relaie aproximativ:
19
=
=
0
<

44793
= 654,86 < = 1380
1,2 57
Verificarea eforturilor unitare locale:
Verificarea se efectuiaz innd seama c dac se prevd traverse de lemn de 22 cm i

dac transmiterea forei se face la 45, rezult limea de repartiie a forei concentrate
(Fig.9).
1.4
P = 125 kN
45
45
22
z = 24.80
Fig.9
= 22 + 2 = 22 + 2 1,5 = 25
Efortul local la care se verific seciunea lonjeronului se calculez cu relaia:

=
1,7 12500
=
= 354,17 < = 2400
2
2 25 1,2
unde : = 1,7 reprezint coeficientul dinamic pentru cazul aciunii directe a forei.
Verificarea eforturilor unitare echivalente:
Se face n dreptul mbinrii dintre inim i talp n seciunea de reazem, cu relaia de

mai jos:
=
2 + 2 + 3 2
n aceast relaie:
=
43293 102
=
30 = 545,16
238239
2
20
unde Mz este momentul ncovoietor din reazem.

=
n care: z =22 + 2 ( t + tpl.cont.) = 22 + 2 ( 1,5 + 2,5 ) = 30 [cm]

=
=
545,16
1,7 12500
= 295,14
2 30 1,2
+ 295,142 545,16 295,14 + 3 654,86 2 = 1353,41
Cum rezistena admisibil corespunztoare efortului unitar echivalent este ech

=2700 [daN/cm2] rezult:
<
1.1.5.2 Verificari de stabilitate
Verificarea sgeii lonjeronului:
n lipsa unui calcul exact al deformaiilor, prntru grinzile continue cu moment de inerie
constant se folosete relaia:
=
5 2 2
48
8
unde:
Mmax- momentul ncovoietor maxim al grinzii considerat simplu rezemat, fr afectarea
aciunilor din convoi cu coeficient dinamic;
Mmed - media momentelor ncovoietoare de pe cele dou reazeme adiacente deschiderii
considerate, produse de aceeai ncrcare;
I -momentul de inerie brut al sceiunii de la mijlocul deschiderii considerate.
Pentru cmpurile marginale:
= + = 1933 + 30375 = 32308
= 0,75/2 = 12115,50
I = Iz = 238239 [4 ]
Rezult:
5 32308 102 5252 12115,50 102 5252

=
= 0,10
48 2,1 106 238239 8 2,1 106 238239
=
750
21
fa reprezint sgeata admisibil conform SR 1911-98,tabelu 39.

= 0,10 < =
525
= 0,70
750
Verificarea stabilitii generale
n lipsa unui calcul exact, aceast verificare (denumit i verificare la flambaj lateral
sau pierderea stabilitii grinzii prin deplaserea lateral i torsiune), se face stabilind dac
efortul unitar n fibra cea mai comprimat satisface relaia:
=
1,14
n care:
Mz - momentul ncovoietor maxim (innd cont de coeficientul dinamic ) n seciunea n
care se face verificarea;
Wb- modulul de rezisten brut al seciunii considerate;
- coeficientul de flambaj corespunztor coeficientului de zveltee :

=
unde:
c - distana dintre punctele de rezemare n direcia orizontal a tlpii comprimate;
iy - raza de giraie n raport cu axa y-y a seciunii tlpii comprimate la care se adaug 1/5 din
nalimea inimii.
200
15
114
12
Fig. 10
n conformitate cu SR 1911-98,pct.8.4.6.2, verificarea la flambaj lateral nu mai este
necesar dac este ndeplinit condiia:
22
40
n cazul de fa:
=
1001,64
= 4.79
43,68
3 3 /5
1,5 203 1,23 (57/5)
=
+
=
+
= 1001,64
12
12
12
12
1001,64
= 100,164
10
= 1,5 20 + 1,2 (57/5) = 43,68 [m2]

c = 1,75 [m]
= 4,79 <
175
=
= 4,38
40
40
obesrvm c este ndeplinit condiia de mai sus, deci se va verificacondiia la flambaj lateral.
Verificarea stabilitaii locale a inimii
n cazul ncovoierii pure (SR 1911-98 tabelul 34).
2
= = 23,9 1898000
.
Voalarea nu apare atunci cnd cr>c . Aceast conduce la concluzia c pentru rapoarte:
23,9 1898000 120
nu mai este necesar verificarea la voalare.

n cazul de faa al lonjeronilor avem:
1,5
1
<=> 0,075 0,0083

20 120
1.1.6
Dimensionarea prinderii tlpilor de inim:
20015
as
as
57012
23
Fig.11
Pentru prinderea tlpilor de inim se utilizeaz cordoane de sudur de colt (Fig. 11)
as grosimea de calcul a sudurii care se detremin din egalitatea dintre capacitatea la lunecare
a dou cordoane de sudur cu lungimea de 1 [cm] (Lcap.s) i lunecarea maxima efectiv
dintre talp si inima antretoazei ( Lmax).
2 1 =
2 1 1350 =
44793 585
=> = 0,35 = 3,5
238239
Grosimea minim pentru suduri de col conform SR 1911 98 tabelul 45 este 4 4,5
mm. Se va adopta:
as = 5 [mm]

= 20
1.1.7
1,5 57
+
= 585
2
2
Alctuirea i calculul contravntuirii lonjeronilor:
Calculul contravntuirii dintre lonjeroni se face la aciunea direct a forei de erpuire

i a presiunii vntului pe convoi, la partea superioar a acestuia.
Contravntuirile lonjeronilor se realizeaz din profile laminate prinse nituit i de
aceea se poate folosi otelul OL 37-2k.
Att aciunile de erpuire, ct i cele din vnt i pot schimba sensul de aplicare, astfel
nct, innd seama c sistemul de contravntuire este triunghiular cu montani n fiecare nod,
n bare pot rezulta fie eforturi axiale de compresiune, fie de ntindere. Dimensionarea i
verificarea se fac la solicitarea cea mai defavorabil, astfel nct n calculi se consider toate
barele comprimate. Considernd schema de ncarcare din Fig.10 rezult urmatoarele eforturi
din bare:
01 = 23 = + ;
1 2 = + ;
11 = 22 = + ;
Aciunea vntului w care se transmite la contravntuirea lonjeronilor este:
w = (hconv + hcale + hantretoaza hgr. pp.) pw = (3,5 + 0,4 + 0,9 2,10) 150 = 405 [daN/m].
01 = 405 2 0,943 5,52 + 6000 0,943 = 6660,53

1 2 = 405
0,4712,625
2
+ 6000 0,471 = 3076,37

24
11 = 405
1,003,50
2
+ 6000 1,00 = 6708,75 ;
5.25
1.75
1.75
a=
45
1.75
1.75
0'
1'
2'
3'
w
a = 45
sin a = 0.707
-
1/sin a = 1.414
D 2-3'
1/sin a = 1.414
D 1'-2
0.471
0.471
S
M 1-1
1.00
Fig.12
1.1.7.1 Dimensionarea diagonalelor
Diagonala 0-1 are lungimea teoretic egal cu:

=
1,752 + 1,752 = 2,47
Se alege un profil cornier 10010010, iar prinderea se face cu nituri cu diametrul 23

mm. Datorit modului de prindere excentric, Fig.11, verificarea se face la compresiune
excentric:
25
0,9

Verificarea se face fa deaxa principal fa de care se considerlungimea

flambaj convenional:
=
+ + 0.8
=
= 0,9 = 0,9 2,47 = 2,223
2
2
Coeficientul dezveltee maxim este:

=
222,3
=
= 114 < = 200 =>
1,95
= 0,416
Pentru o cornier 10010010, rezult: e = 4,23 cm; e =0,453 cm; W+b= 39,6
cm Wb = 20,59 cm3. din suprapunerea celor trei efecte date de efortul axial i momentele pe
dou direcii, rezult c efortul unitary maxim este n fibra extrem si are valoarea:
3;
6660,53
6660,53 4,234
6660,53 0,453
+ 0,9
0,9
0,416 19,2
39,6
20,59
= 1329,14
<
=
1,1
1650
=
1815
2
2
unde aIIeste rezistena admisibil a oelului din care este executat diagonala
corespunztoare gruprii II de aciuni, egal cu 1650 daN/cm2.
Din considerente constructive, toate diagonalele se aleg cu aceeai seciune, respectiv
L 10010010.
26
Fig.13
1.1.7.2 Dimensionarea montanilor
Se alege un montant format dintr-un profil cornier L 100 100 10.

= 0,9 = 0,9 1,75 = 1,575
=
157,5
=
= 102 < 2 = 200 => = 0,517
1,55
= 3,536 ; = 0,481 ; = 24,56 3 ; = 12,74 3 ;

=
6708,75
6708,75 3,536
6708,75 0,481
+ 0,9
0,9
0,517 15,1
24,56
12,74
= 1500,69
< = 1,1 1650 = 1815

2
27
1.1.7.3 Prinderea de guseu a barelor contravantuirii
Barele contravntuirii se prind cu nituri din oel OL 34 cu diametrul de 23 mm,

folosind gusee cu grosimea de 10 mm. Efortul capabil este cel minim corespunztor forfecrii
sau presiunii pe gaur (strivire):
=
2
2,32
= 1
1400 = 5816
4
4
= 2,3 1 2800 = 6440
Rezult: Ncapnit = Nf = 5816 [daN].

Numrul de nituri de prindere rezult:
pentru diagonale
=
01 6660,53
=
1,15
5816
1 1 6708,75
=
1,15
5816
Se vor adopta 2 nituri 23 [mm].
pentru montani
Se vor adopta 2 nituri 23 [mm].

Pentru a micora efectul solicitrilor dinamice contravntuirea este amplasat la o
distan de 150 mm fa de talpa superioar a lonjeronilor.
SCEMA GEOMETRICA
1875
B = 5500
1750
1875
G.P
''B''
''A''
1750
28
1750
= 5250
1750
G.P
SECTIUNE 2 -2
15
200
1
150
L 10010010
10
100
85
200 10
570
''S''
50
12
9
50
70
75
15
15
Rigidizare 84 10.....520
SECTIUNE 1 -1
Detalilul '' A ''
Detalilul '' B ''
279
85
20
R1
85
45
20
L 10010010
Nit 23
25
50
85
85
41
100
400
109
R1
00
85
231
50
L 10010010
85
310
50
45
Nit 23
150
50
45
100
45
720
R5
150
50
231
310
94
259
94
L 10010010
2
1750
29
10
50
12
1
Inima lonjeron
Racordarea curb a guseelor de prindere a barelor contravntuirii lonjeronilor di inima

lonjeronilor mbuntete comportarea la oboseal a zonelor de prindere.
1.2. Alctuirea i calculul antretoazelor
Calculul se face pentru o antretoaz curent. Antretoazele sunt considerate a fi grinzi

simplu rezemate, avnd deschiderea de calcul egal cu distana dintre axele grinzilor
principale B = 5,50 m.
1.2.1. Evaluarea aciunilor pentru antretoaze
Aciunile care solicita antretoaza sunt:
Aciunea greutaii
Aceast ncrcare are caracter permanent, uniform distribuit i este alctuit din:
- greutatea proprie a antretoazei:
= 200 [/]
- greutatea cii:
= 800 [/]
30
- greutatea lonjeronului:
= 250 [/]
Antretoaza va prelua aciunile greutii cii i a lonjeronului sub forma a dou
reaciuni fore concentrate, date de cei doi lonjeroni adiaceni, avnd valoarea:
=
800 250
800 250
+
= 5,25
+
= 2756 [ ]
2
2
2
2
unde este lungimea lonjeronului.

Schema de ncrcare pentru aciunea greutii este przentat in figura de mai jos:
Rgl = 2756 daN
Rgl = 2756 daN
g = 200 daN/m
1.875
1.75
1.875
B = 5.50
Fig. 14
Aciunea convoiului feroviar P10:
Din ncrcarea lonjeronilor cu convoiul feroviar P10 va rezulta reaciunea Rpl care
ncarca antretoaza sub forma a dou fore concentrate ce acioneaz n dreptul mbinrii
lonjeron antretoaz. Valoarea reaciunii Rpl se va calcula cu ajutorul liniei de influen
conform figurii de mai jos:
31
Fig. 15
=
25000
10000
=
1 + 2 0,71 + 2 0,43 + 2 0,14 +
2
2
2
1
2 0,75 0,14 = 45025 []
2
Aciunea vntului i a forei de erpuire
Att ncrcarea dat de vnt ct i ncrcarea dat de fora de erpuire au o aciune

indirect asupra antretoazei, iar pentru evaluarea lor se vor considera trei ipoteze de ncarcare
dup cum urmeaz:
- pod descrcat supus doar aciunii vntului(conform Fig.16);
unde:
= 1,00 = 1,00 2,10 200 = 420
pw - reprezint presiunea vntului care pentru pod descrcat are valoarea de 200 daN/m,
conform STAS 1489-78- 4.4.6.1.
= = 420 2,10 = 882
32
h = 2.10
1.05
ha/2 = 0,45 m
ha/2 = 0,45 m
H/2
H/2
Fig.16
- pod ncrcat supus doar aciunii forei de erpuire (Fig. 17);
Ca i n cazul aciunii vntului, fora de erpuire acioneaz tot indirect asupra
antretoazei, ca o for concentrat la nivelul superior al inei de cale ferat. Se noteaz cu S i
are valoarea de:
= 6000 []
S = 6000 daN/m
hcale = 0,40 m
e = ha/2 +hcale= 0,85 m
ha/2 = 0,45 m
S/2
S/2
Fig.17
33
- pod ncrcat supus att aciunii vntului ct i forei de erpuire (Fig.

18);
H2 = h 2 w
h2 = 2.72 m
w = 150 daN/m
hconvoi= 3.50 m
w = 150 daN/m
h1 = 2.10 m
S = 6000 daN/m
H1 = h1 w
hcale = 0,40 m
e = ha/2 +hcale= 0,85 m
ha/2 = 0,45 m
(S +H1+H2)/2
ha/2 = 0,45 m
(S +H1+H2)/2
Fig.18
n cazul de fa presiunea vntului are valoarea pw = 150 daN/m pentru pod ncrcat
conform aceluiaiSTAS 1489-78- 4.4.6.1.
1 = 1 = 1,00 2,10 150 2,10 662
2 = 2 = 1,00 2,72 150 2,72 1110
1.2.2. Calculul eforturilor secionale
Calculul eforturilor secionale se vor calcula pentru fiecare tip de ncarcare n parte,
urmand ca n final s se grupeze n funcie de ipotezele de ncrcare i anume: gruparea I de
aciuni i gruparea a doua de aciuni dupa cum urmeaz:
Eforturi secionale din aciunea greutii
2
200 5,502
+ 1,875 =
+ 1,875 2756 = 5923,75
8
8
5924 []

200 5,50
+ =
+ 2756 = 3306 []
2
2
34
n figura de mai jos este reprezentat schema static a antretoazei cu ncrcrile ce

solicit antretoaza, precum si diagramele de eforturi secionale (moment ncovoietor i for
tietoare).
Fig.18
Eforturi secionale din aciunea convoiului P10
Acestea se vor multiplica cu coeficientul dynamic , care se calculeaz cu relaia de

mai jos:
= 1,10 +
17
17
= 1,10 +
= 1,52
35 +
35 + 5,50
unde l = 5,50 reprezint lungimea de calcul a antretoazei.

= 1,875 = 1,52 (1,875 45025) = 1,52 84421,88 = 128321,25
128321 []
= = 1,52 45025 = 68438 []
35
Fig.19
Eforturi secionale produse de aciunea vntului i a forei de erpuire
Pentru calculul eforturilor secionale n cazul de fa se va proceda ca i la evaluarea

aciunilor unde identificam trei ipoteze de ncrcare. Eforturile secionale din antretoaz se
vor calcula pentru fiecare ipotez n parte urmnd ca apoi n calculul de predimensionare s
se in cont de eforturile maxime dintre cele trei ipoteze.
- ipoteza 1. pod descrcat supus aciunii vntului;
n cazul de fa schema de ncarcare este prezentat n Fig. 19, iar eforturile secionale
maxime (ipoteza1) conform diagramelor de eforturi sunt:
1 = 213,211
1 = 243,682
1 = 441
36
h =1.05
H = 882 daN
H/2= 441 daN
ha/2 =0.45
H/2= 441 daN
(Hh)/2 = 463 daN
(Hh)/2 = 463 daN
H/2ha/2= 198 daNm
H/2ha/2= 198 daNm
H/2= 441 daN
H/2= 441 daN
1.875
1.75
1.875
B = 5.50
243.682
+
219.318
219.318
Tw
[daN]
213.221
198
198
Mw
[daNm]
213.221
Nw
441
441
[daN]
Fig. 20
- ipoteza 2. pod ncrcat supus aciunii forei de erpuire;
Schema static i diagramele de eforturi sunt prezentate n Fig. 21 ,iar valoarea
eforturilor secionale ale antretoazei pentru aceast ipotez sunt:
2 = 3790,90
2 = 1418,20
2 = 3000
37
e =0.85 m
S = 6000 daN
S/2= 3000 daN
ha/2 =0.45
S/2= 3000 daN
S/2ha/2= 1350 daNm
Se= 5100 daNm
S/2ha/2= 1350 daNm
S/2= 3000 daN
S/2= 3000 daN
1.875
1.75
1.875
B = 5.50
1418.20
1418.20
TS
[daN]
1309.10
1350
1350
3790.90
MS
[daNm]
1309.10
NS
3000
3000
[daN]
Fig. 21
- ipoteza 3. pod ncrcat acionat de aciunea combinat a vntului cu

fora de serpuire;
Schema static este prezentat mai jos n Fig.22 , la fel i diagramele de eforturi
secionale, iar valoarea eforturilor este:
38
H2 = 1110 daN
3.01
S = 6000 daN
0.60
0.85
H1 = 662 daN
(S+H1+H2)/2= 3886 daN

ha/2 =0.45
(S+H1+H2)/2= 3886 daN
(H23.01)/2 = 1671
daN
H10.60+(S+H1+H2)/2ha/2=
2146 daNm
(H23.02)/2 = 1671
daN
Se= 5100 daNm
(S+H1+H2)/2ha/2= 1749 daNm
(S+H1+H2)/2= 3886 daN
(S+H1+H2)/2= 3886 daN
1.875
1.75
1.875
B = 5.50
2383.85
712.85
2383.85
TS+w
[daN]
2323.72
1749
2146
2776.23
1528.79
MS+w
[daNm]
NS+w
3886
3886
Fig. 22
1.2.3. Gruparea aciunilor
Gruparea I
Pentru grupareaI, valoarile eforturilor seionale sunt:

= + = 5924 + 128321 = 134245
39
[daN]
= + = 3306 + 68438 = 71744
Gruparea II
Pentru gruparea a II-a, pe lng ncrcrile din gruparea I se mai adaug i valoarea
eforturilor rezultate din aciunea vntului i a forei de erpuire (innd cont de valoarea
maxim a efortului rezultat din cele trei ipoteze de ncrcare) dup cum urmeaz:
= + + = 134245 + 3791 = 138036
= + + = 71744 + 23484 = 74128
Comparnd raportul momentelor n cele dou grupri cu raportul rezistenelor

admisibile, rezult ca raportul este mai mic dect cel al rezistenelor admisibile, adic
dimensionarea se va face n gruparea I :
138036
=
= 1,028
134245
2700
= 1,028 < =
= 1,125
2400
1.2.4. Predimensionarea seciunii antretoazei
Predimensionarea nlimii seciunii antretoazei (h):

Tabelul 1.5
Destinaia
Elementul podului
Sistemul
Raportul
podului
static
h/L
Lonjeron
profil laminat
1/8 1/12
Poduri de
simplu
seciune
1/7 1/10
osea
rezemat
compusa
sau C.F.
Antretoaz
pod deschis
1/6
pod nchis
1/8
Poduri de osea
Grind principal
simplu
1/10 1/16
rezemat
continu
1/12 1/30
Poduri de C.F.
Grind pricipal
simplu
1/10
rezemat
continu
1/12

1
1
5,25 0,875
6
6
40
Se va adopta h = 90 [cm].
mai jos:
3
= 6 3 = 6 5594 = 106,51 110 [] ,
unde:
134245 102
=
=
= 5594 [3 ]
2400
Mmax reprezint momentul ncovoietor maxim ce acioneaz pe lonjeron.
n funcie de sgeata admisibil a antretoazei:
n functie raportul dintre sgeata admisibil si deschiderea de calcul a antretoazei (fa /

l), conform tabelului 1.4se detremin raportul h / l.
Tabelul 1.6
fa / l
h/l
1 / 300
0,0476
1 /500
0,0793
1 / 600
0,095
1 / 800
0,127

deschideri 1;2 i deschideri de calul 25 mrezult valoarea raportului fa / l adoptat mai sus.
Deoarece raportul fa / l = 1/500 atunci valoarea raportului h / l corespunztor, aadar pentru:
=
=> = 0,0793
500
= 0,0793 => = 0,0793 = 0,0793 5,50 = 0,44
50 []
nlimea antretoazei se va adopta ca o valoare medie a celor trei valori determinate mai sus
i se va rotunji la multiplu de 10 [mm].Deci se va adopta h =90 [cm].
Predimensionarea grosimii inimii antretoazei:
La fel ca i n cazul predimensionrii nalimii antretoazei i aici trebuie respectate trei

criterii de dimensionare:
71744

=
= 0,87 1,00 = 10

60 1380

aciuni;
41
80
80
= 100 150 => =
100
150
= 0,80 0,53 []

2 + 8
[]

2 0,8 + 8 = 9,60 10 []
Pentru a satisface simultan cele trei criterii se va adopta grosimea inimii antretoazeiti
= 15 [mm].
Predimensionarea seciunii tlpilor antretoazei:

rezisten la ncovoiere a seciunii antretoazei:

= 2

=

134245 102 90
=
=
= 251709,38
2
2
2400
2
- momentul de inerie al inimi antretoazei;

3 3 1,5 903
=
=
= 91125
12
12
12
=
251709,38 91125
= 19,83
902
Se aleg: t =20 [mm] i b =250 [mm]

succesive respectndu-se pe ct posibil urmtoarele domenii de variaie:
+ 2 2 3 <=> 17 30 45
15
2400
=> 15 2,5
42
2400
3600
=> 30,62 []
5 = 30 18
3
Se constat c sunt ndeplinite cele trei condiii de mai sus i n plus i relaia:
0,50 0,60 <=> = 100 114,5 137,4
At aria tlpilor antretoazei;
A aria total a grinzii.
Avnd toate dimensiunile seciunii transversale a antretoazei cunoscute, seciunea va
arta ca n Fig.23de mai jos:
25020
860
900
86015
25020
Fig. 23
1.2.5. Calculul caracteristicilor geometrice secionale:
43
20
250
860
250
20
900
15
Fig. 24
= = 0
= 2 25 2 + 1,5 86 = 229 [2 ]
= 2
25 23
1,5 863
2 86
+
+ 2 229 +
12
12
2 2
= 2
2 253
86 1,53
+
= 5232,52 [4 ]
12
12
=
=
5232,52
= 418,60 [3 ]
12,5
966228,33
= 21471,74 [3 ]
45
966228,33
= 64,96 []
229
522,52
= 4,78 []
229
44
= 966228,33 [4 ]
1.2.6. Verificarea seciunii antretoazei

1.2.6.1.Verificri de rezisten
n aceast etap se vor verifica eforturile unitare normale si tangeniale maxime si

eforturile unitare echivalente.
Verificarea unitare normale maxime
134245 102
=
45 = 625,22
966228,33
= 1,05 2400 = 2520 /2
/2 <
( = 1,05, conform SR 1911-98 pct. 8.2.2.1.2.).
Verificarea eforturilor unitare tangeniale maxime
71744
=
=
= 556,16
1,5 86
/2 < = 1380
/2
Verificarea eforturilor unitare echivalente
Aceast verificare se va realiza n seciunea de prindere a lonjeronului de antretoaz,

deoarece n aceast seciune att momentul ncovoietor ct i fora tietoare au valori mari.
Momentul ncovoietor, respective fora tietoare, n seciune de prindere a
lonjeronului de antretoaz au valorile:
= + = 5847,19 + 1,52 84421,88 = 134168,45
= + = 2931 + 1,52 45025 = 71369
Eforturile unitare corespunztoare acestor solicitri n seciunea de prindere a inimii

de talp sunt:
=
134168,45 102 86
=
= 597,09
2
966228,33
2
=
unde: =

71369 2200
=
= 108,33
1,5 966228,33
= 25 2
86
2
+ 2 = 2200
/2
/2
3
Valoarea efortului unitar echivalent va fi:

=
2 + 3 2 = 597,092 + 3 108,332 = 625,88

= 2700 /2
45
/2 <
1.2.6.2. Verificarea sgeii

Antretoaza se consider grind simplu rezemat avnd deschiderea egal cu distana
dintre axele grinzilor principale, B = 5,50 m. Aciunile din convoi nu se vor afecta cu
valoarea coeficientului dynamic.
Verificarea se face cu relaia:
=
5 2
< =
48
500
= + = 5923,75 + 84421,88 = 90345,63

=
5 90345,63 102 5502

= 0,14
48 2,1 106 966228,33
< =
550
= 1,10
500
1.2.6.3.Verificarea stabilitii generale

Distana dintre axele lonjeronilor este de 1,80 cm.
Evalund caracteristicile geometrice:
15
hi/5=172
bp=250
tp=20
y
Fig. 25
3
/5 3 2 253
86/2 1.53
=
+
=
+
= 2616,26
12
12
12
12
= + /5 = 25 2 +
2616,26
= 4,78
114,5
>
46
86
1.5 = 114,5
5
187,5
=
= 4,69
40
40
1.2.6.4.Verificarea stabilitii locale

Se verific unul din panourile marginale al antretoazei, delimitat de elementele de
prindere a lonjeronului de o parte si de cealalt parte elementele de prindere cu grinda
principal, pentru care s-au calculate solicitrile la punctul 1.2.6.1. :
M = 134245 daNm; T = 71744 daN.
b = 860
= a/b = 1875 / 860 = 2,18

ti = 15
=-
a = 1875
Fig. 26
Eforturile unitare la extremitile panoului de inim sunt:
1 =
134245 102
45 = 625,22
966228,33
/2
2 = 1 = 625,22 /2
=
71369
= 553,25
86 1,5
/2
= 2,18
=
= 1898000
2
= 1
1
= 1898000
1,5
86
= 577,41
/2
Conform SR 1911- 98, tabelul 34 (anex):

= 23,9
= 5,34 +
4,00
4,00
=
5,34
+
= 6,18
2
2,182
rezultnd eforturile unitare critice:

47
=-
/2
1 = 23,9 577,41 = 13800,10
/2
1 = 5,98 577,41 = 3452,91
Cu aceste valori se calculeaz efortul unitar critic de comparaie dup cum urmeaz:
1 + 3 2
=
1+
result astfel:
2
625,22
+ 3 553,252
2
625,22
13800 ,10
553,25
= 6871,59 /2
3452 ,91
Pentru oel OL 52, limita de curgere este c = 3600 daN/cm2.

Conform SR 1911- 98, pct. 8.4.7.15 (anex), pentru 2,04 c >crcomp> 0,6 c, se
consider :
= 1,474 0,667
= 3568,40
= 3600 1,474 0,667
/2
Se calculeaz coeficientul de siguran efectiv la voalare:

=
.
12 + 3 2
3568,40
625,222 + 3 553,25 2
= 3,12
Coeficientul de siguran admisibil la voalare este:

1
=
1 1
( 1 )

()
n care a(1) i a() sunt egale cu 1,32 (anex).

625,22 2
13800 ,10
625,22 13800 ,10 2
1,32
+
+
553,25
3452 ,91
553,25 3452 ,91 2
= 3,12 >
deci stabilitatea local a inimii este asigurat.
48
1,32
= 1,32
3600
6871,59
1.3. Calculul prindcerii lonjeronului de antretoaz

1.3.1. Prinderea cu SIRP
Prinderea se proiecteaz cu uruburi de nalt rezisten pretensionate pentru

solicitrile din gruparea I de aciuni. Lonjeronii i antretoazele au seciuni dublu T sudate
confecionate din oel OL 44-3k.
Alctuirea constructiv a prinderii lonjeronilor de antretoaz
Se adopt sistemul de prindere cu talpa superioar a lonjeronului la nivelul talpii
superioare a antretoazei.
Calculul prinderii lonjeronului de antretoaz
Reaciunile verticale pentru calculul elementelor de prindere ale lonjeronilor se
calculeaz cu relaia:
= 1,2 +
n care:
Rc reaciunea de calcul a lonjeronilor;
Rg reaciunea din ncrcarea permanent, considernd calonjeronii sunt grinzi
independente simplu rezemate;
Rp reaciunea maxim din aciunea convoiului de calcul P10;
- coeficient dinamic.
Aa cu s-a artat la pct. 1.1.2.
( + ) = ( + ) = 0 = 44793
Rezult:
= 1,20 0 = 1,20 44793 = 53752
Prinderea lonjeronilor de antretoaze se face cu uruburi M20, prin intremediul unor

corniere de prindere L10010010.
uruburile n1 care prind cornierele de inima lonjeronului lucreaz cu dou suprafee
de frecare i rezult:
1 =
2 1
n care:
N1 efortul pe care-l poate transmite un urub de nalt rezisten pe o singur
suprafa de frecare:
49
1 =
unde:
f este coeficient de frecare, funcie de marca oelului pieselor ce se mbin i de
modul de prelucrare a suprafeelor n contact;
Pentru OL 52 i suprafa prelucrat prin sablare, f = 0,45.
c2 coeficient de siguran la lunecare a pieselor, funcie de felul solicitrilor
mbinrii i de gruparea de aciuni;
Pentru gruparea I de aciuni i pentru solicitri dinamice, c2 = 1,60;
Nt fora maxim de pretensionare a unui urub de nalt rezisten care se calculeaz
cu relaia:
= 0,7 0,2
n care R0,2 este limita de curgere convenional a materialului din care este confecionat
urubul. La poduri, pentru elementele de rezisten se recomand folosira uruburilor din
grupa de caracteristici mecanice 10.9. Pentru uruburile din aceast grup de caracteristici
mecanice,
R0,2 = 90 daN/mm2
A = 2,45 cm2( aria de calcul aurubului M20).
Se obine:
= 0,7 0,2 = 0,7 2,45 9000 = 15435
1 =
0,45 15435
=
= 4341,09
2
1,60
Putem calcula astfel numrul de uruburi care prind cornierele de inima lonjeronului:
1 =
53752
=
= 6,19
2 1 2 4341,09
se adopt 7 M20.
uruburile n2 care prind cornierele de inima antretoazei lucreaz cu o singur
suprafa de forfecare:
2 =
53752
=
= 12,38
1 4341,09
se adopt 13 M20.
La alctuirea prinderii cu uruburi se ine seama de distanele minime i maxime
dintre acestea.
50
Calculul platbandei de prindere a lonjeronului
Fora axial de ntindere asupra platbandei de continuitate, conform SR 1911-98, pct.

5.2.6.1, este dat de relaia:
=
n care:
Mr reprezint momentul negativ maxim pe reazem (Mr = - 0,90 M0 = 43293,
tabelul 1.2);
h reprezint braul de prghie (distana dintre centrele de greutate ale platbandei de
continuitate i a plcilor de transfer de la talpa inferioar, egal cu grosimea tlpilor
lonjeronului:
Pentru determinarea distanei h se consider grosimea platbandei de continuitate i a
plcilor de transfer de la talpa inferioar, egal cu grosimea tlpilor lonjeronului:
h = 570 + 2 15 +2 7,5 = 615 [mm]
Se obine:
=
43293
=
= 70395,12
0,615
Aria necesar pentru platbanda de continuitate:

70395,12
=
= 29,33
2400
Considernd limea platbandei de continuitate egal cu limea tlpii lonjeronului

(egal cu 200 [mm]), rezult grosimea necesar pentru platbanda de continuitate i plcile
de transfer de la talpa inferioar:

29,38
=
= 1,47
20
= 19,6
se adopt tp = 20 [mm].
Numrul uruburilor de prindere a platbandei de continuitate de la talpa superioar i
a plcilor de transfer de la talpa inferioar este:
=
70395,12
=
= 16,22
1
4341,09
se vor dispune 17 M20.

Verificarea platbandei de continuitate a lonjeronilor se face n dreptul primului rnd
de uruburi ce prind platbanda de talpa lonjeronului, cu relaia:
,
=

51
n care: An este aria net n seciunea unde se face verificarea, aI este rezistena admisibil
pentru gruparea I de aciuni, iar H are valoarea:
= 1
0,4
unde:
r numrul de uruburi cuprinse ntre nceputul mbinrii i seciunea care se verific;
a numrul de uruburi din seciunea care se verific;
n numrul total de uruburi din mbinare.
Se obine astfel:
= 70395,12 1
=
0
2
0,4
= 67082,42
17
17
, 67082,42
=
= 2122,86
31,60
/2 = 2400
= 20 2 2 2 2,1 = 31,60
Se observ ca platbanda de continuitate verific condiia de rezistena deci dimensionarea

mbinrii este corect.
Realizarea prinderii cu SIRP presupune prelucrarea pieselor care vin n contact, motiv
pentru care se analizeaz i varianta de prindere cu nituri a lonjeronului de antretoaz.
1.3.2. Prinderea cu nituri
Prinderease proiecteaz cu nituri din oel OL 44, avnd diametrul d = 20 mm, prin
intermediul unor profile laminate L 15010010.
Se adopt sistemul de prindere cu talpa superioar a lonjeronului la nivelul tlpii
superioare a antretoazei.
Calculul prinderii lonjeronului de antretoaz
Niturile n1 care prind cornierele de inima lonjeronului lucreaz cu dou seciuni de forfecare
i la presiune pe gaur (strivire). Efortul capabil al unui nit este cea mai mic valoare dintre:
2
=

4
=
n care:
nf numrul seciunilor de forfecare;
52
d diametrul de calcul al nitului;

a rezistena admisibil la forfecare a materialuli din tija nitului;
suma minim a grosimilor tablelor ce tind s se deplaseze ntr-un sens;
s rezistena admisibil la strivire sau presiune pe gaur.
Rezult:
22
= 2
1700 = 10681,42
4
= 2 1,2 3400 = 9792

Se obine deci:
1 =
53752
= 5,49
9792
se adopt 620.
Niturile n2 care prind cornierele de inima antretoazei lucreaz cu o singur seciune de
forfecare i la presiune pe gaur:
= 1
22
1700 = 5340,71
4
= 2 1,5 3400 = 12240

2 =
53752
= 10,06
5340,71
se adopt 1220.
Calculul platbandei de continuitate a lonjeronului
Considernd platbanda de continuitate de 20 mm grosime, analog cu punctul 1.3.1,

fora axial de ntindere care acioneaz asupra platbandei de continuitate este:
=
43293
=
= 69827,42
0,62
unde:
h = 570 + 2 15 +2 10 = 620 [mm]
Aria necesar pentru platbanda de continuitate este:

69827,42
=
= 29,09
2400
Se adopt limea platbandei de continuitate egal cu laimea tlpii lonjeronului (150

mm), iar niturile de prindere sunt aezate pe dou iruri i rezult:
53
= 20 2 2,1 = 15,8
iar grosimea necesar a platbandei de continuitate de la talpa superioar se determin din

condiia:

29,09
=
= 1,84
15,80
se adopt tp = 20 [mm].
Numrul niturilor de prindere a platbandei de continuitate de talpa superioar i a
plcilor de transfer de la talpa inferioar este:
=
69827,42
= 16,09
4341,09
se dispun 1820.
Cunoscnd modul de realizare a prinderii lonjeronului de antretoaz, se face o
verificare a eforturilor unitare normale maxime pentru lonjeron, n seciunea de prindere a
acestuia de antretoaz ( pe reazem).
Talpa superioar a lonjeronului fiind ntins pe reazem, gurile daten acesta pentru
prinderea nituit sunt slbiri care reduc caracteristicile statice ale seciunii, astfel:
= 2
unde c este distana de la centrul de greutate al slbirilor la centrul de greutate al seciunii:
- pentru calculul Iznet se iau n considerare dou slbiri de nituri, cu c = hi/2 + tp/2 = 57/2 + 2/2
= 29,50 cm;
- pentru calculul Iynet se ia n considerare o slbire de nit (cea din zona ntins), cu c = 5 cm (
distana din axa gaurii la axa vertical a lonjeronului).
Rezult:
= 238239 2 2,1 2 29,502 = 230928,9
= 2008,21 1 2,1 2 52 = 1903,21
4
4
Se obine:
- gruparea I:
43293 102
=
=
30 = 562,42
230928,9
= 2520 /2
/2 < = 1,05 2400
- gruparea II:
=
718 102
+
= 562,42 +
10 = 939,68
1903,21
< = 1,1 2700 = 2520 /2
54
/2
55
2. Alctuirea i calculul grinzilor principale
Structurile alctuite din plci denumite cu cu inim plin , n comparaie cu cele

alctuite din sisteme de bare denumite cu zbrele , conduc n general la un consum mai
mare de material dar n schimb un consum mai redus de amnoper, se preteeaz mai bine
tipizrii i automatizrii execuiei (n special dup introducerea sudurii automate ca mijloc de
mbinare asamblare).
Pentru podurile de cale ferat domeniul de economicitate al podurilor pe grinzi cu
inim plin este situat n cel al deschiderilor cuprinse ntre 30 i 50 de metri, dup care ncepe
domeniul podurilor pe grinzi cu zbrele, dar nu este exclus utilizarea acestora i pentru
deschideri mai mari. La aceste poduri elementele constructive sunt alctuite prin asamblarea
unor table subiri care preiau cu preponderen eforturi paralele cu planul lor median
(comportare de aib sau membran).
De cele mai multe ori podurile pe grinzi cu inimplin ofer un aspect estetic superior
structurilor cu zbrele.
2.1.
Stabilirea solicitrilor
Pentru calculul eforturilor secionale pe bazacarora se va dimensiona sceiunea

transversal grinzii, se vor lua n calcul doar aciunea din greutate permanent i aciunea
convoiului de calcul P10, celelalte dou ncarcri (aciunea vntului i a forri de erpuire) se
vorlua n calcul la dimensionarea contravntuirilor orizontale principale.
2.1.1. Calculul momentelor ncovoietoare
Momentul ncovoietor din greutate permmanent
Conform STAS 1489 78, greutatea proprie a structurii i a cii, pentru grinzi
principale cu inm plin, calea jos, cu deschiderea L > 10 m, se stabileste cu relaia:
= 0,75 55 + 1250 + 800
Rezult:
= 0,75 55 21 + 1250 + 800 = 2603,75
iar pentru o grind,
56
2603,75
=
1302
Cu aceast valoare, se calculeaz momentul maxim din ncrcrile permanante:

=
2 1302 212
=
= 71772,75
8
8
Momentul ncovoietor din ncrcrile utile produse de convoiul P10
Momentul ncovoietor maxim, n diferte seciuni ale unei structuri, din ncrcri
mobile se calculeaz funcie de complexitatea schemei statice cu ajutorul liniilor de influen
sau a programelor specializate de calcul.
La structura proiectat n cauz, grinzile principale sunt simplu rezemate, momentul
ncovoietor de dimensionare (momentul maxim) pentru grinzi simplu rezemate ncrcate cu
convoi din locomotiv intercalat ntre vagoane se calculeaz cu relaia:

+
4
8
4,5
42
n care:
L deschiderea grinzii;
a lungimea locomotivei ntre tampoane;
P rezultanta apasrii osie locomotivei;
v greutatea (uniform distribuit) a vagoanelor.
P = 1250 kN
1.50
1.50
a = 9.00
1.50
1.50
1.50
1.50
v = 100 kN/m
v = 100 kN/m
250 kN
250 kN 250 kN
250 kN
250 kN
Pentru convoiul P10 i deschiderea de calcul L = 21 m, relaia de mai sus devine:

Fig. 27
=
12500 21 10000
+
21 9
4
8
= 233571,43
57
4,5
12500 9
42
iar pentru o grind va fi:

=
233571,43
2
= 116786
Momentul maxim va fi:

= + = 71772,75 + 357857,14 1,40 398772,75
n care este coeficientul dinamic, calculat cu relaia:
= 1,10 +
17
17
= 1,10 +
= 1,40
35 +
35 + 21
2.1.2. Calculul forelor tietoare
Forele tietoare din ncrcri permanente

Conform punctului 2.1.1. , greutatea a structurii i a cii pentru o grind este:
= 1302
Fora tietoare maxim din aciunea greutii proprii este:

=
1302 21
=
= 13671
2
2
Forele tietoare maxime din ncarcarea comvoiului feroviar P10
Calculul forelor tietoare maxime i minime n cazul ncrcrii indirecte a grinzii

(ncrcrile aplicate n dreptul antretoazelo) se face simplificat, pe baza tabelelor de valori, se
parcurg urmtoarele etape:
- se determin poziia convoiului careproduce Txmax;
- se calculeaz lungimea de ncrcare;
- se calculeaz reaciunea Va = M0 / L, n cate M0 este momentul ncovoietor
corespunztor poziiei convoiului care produce Txmax;
- se calculeaz:
=
Datorit ncrcrii indirecte a grinzii (prin intermediul antretoazelor), fora tietoare

este constant pe lungimea a panoului, deaceea se determin de fapt forele tietoare
maxime pentru fiecare panou.
58
Se stabilete mai nti poziia convoiului care conduce la Tmax ntr-un panou ,, i cu
deschiderea , atunci cnd una din forele concentrate calc n dreptul ordonatei maxime:
Fig. 27
1) Fora P2 produce Tmax dac:
1 250 21
>
=
= 1000 1000 + 100 > 1000; > 0
5,25
> 4 1,50 = 6,00 ; 2 ; = 2 5,25 = 10,50

1 + 2 500 21
>
=
= 2000 1000 + 100 > 2000;
5,25
> 10,00
> 10 + 3 1,50 = 10 + 4,50 = 14,50 ; 3 ; = 3 5,25 = 15,75
1 + 2 + 3 750 21
>
=
= 3000 1000 + 100 > 3000;
5,25
> 20
> 20 + 2 1,50 = 20 + 3,00 = 23,00 ; 5 ; = 5 5,25 = 26,25
Se calculeaz pentru fiecare panou al grinzii, fora tietoare maxim innd seama de
poziia de maxim a convoiului stabilit mai sus i tabelul de mai jos:
Tabelul 2.1
Tmax este produs de convoiul cu
li
Pi n seciunea cu max
P2
li< 2
P3
2 li< 3
P4
3 li< 5
Rezult astfel forele tietoare pentru ambele grinzi:
59
Fig. 28
= 3 4 ; = 3 5,25 2 1,50 = 12,75
100
0 = 5625 + 1250 12,75 +
12,752 = 29691
2
1
1
0 = 0 =
29691 = 1414
21
250 1,50 + 3,00 + 4,5
01
= 1414
= 985,43
5.25
Fig. 29
= 2 3 ; = 2 5,25 3 1,50 = 6,00
100
0 = 5625 + 1250 6,00 +
6.002 = 14925
2
1
1
0 = 0 =
14925 = 711
21
250 1,50 + 3,00
01
= 711
= 496,71
5.25
60
PANOUL 1 0
Fig. 30
= 1 ;
0 = 1875 + 220 4 0.75 = 2535
1
1
0 = 0 =
2535 = 121
21
01
= 0 = 121
1 0
= 0;
=0
Fora tietoare maxim din aciunea convoiului P10 pentru o grind are valoarea:
985,43
98543
=
=
= 49272
2
2
Fora tietoare maxim care solicit seciunea grinzii n gruparea I de aciuni este:
= + = 13671 + 49272 = 13671 + 1,40 49272 = 82652
2.2.Predimensionarea seciunii grinzii principale
Predimensionarea nlimii seciunii grinzii principale (h):

Tabelul 1.5
Destinaia
Elementul podului
Sistemul
Raportul
podului
static
h/L
Lonjeron
profil laminat
1/8 1/12
Poduri de
simplu
seciune
1/7 1/10
osea
rezemat
compusa
sau C.F.
Antretoaz
pod deschis
1/6
pod nchis
1/8
Poduri de osea
Grind principal
simplu
1/10 1/16
rezemat
continu
1/12 1/30
Poduri de C.F.
Grind pricipal
simplu
1/10
rezemat
61
continu
1/12

1
1

21,00 2,10
10
10
Se va adopta h = 2,10 [cm].
mai jos:
3
= 6 3 = 6 16615,53 = 153,10 1,60 ,

=
unde:
398772,75 102
=
= 16615,53 [3 ]
2400
Mmax reprezint momentul ncovoietor maxim ce acioneaz pe grinda.
n funcie de sgeata admisibil a grinzii:
n functie raportul dintre sgeata admisibil si deschiderea de calcul a grinzii (fa / l),
conform tabelului 1.4se detremin raportul h / l.
Tabelul 1.6
fa / l
h/l
1 / 300
0,0476
1 /500
0,0793
1 / 600
0,095
1 / 800
0,127

deschideri 1;2 i deschideri de calul 25 mrezult valoarea raportului fa / l adoptat mai sus.
Deoarece raportul fa / l = 1/500 atunci valoarea raportului h / l corespunztor, aadar pentru:
=
=> = 0,0793
500
= 0,0793 => = 0,0793 = 0,0793 21,00 = 1,67
1,70 []
nlimea antretoazei se va adopta ca o valoare medie a celor trei valori determinate

mai sus i se va rotunji la multiplu de 10 [mm].Deci se va adopta h =190 [cm] = 1,90
[m].
Predimensionarea grosimii inimii antretoazei:
La fel ca i n cazul predimensionrii nalimii grinzii i aici trebuie respectate trei

criterii de dimensionare:
62
82652

=
= 0,32 = 4

190 1380

aciuni;
190
190
= 100 150 => =
100
150
= 1,90 1,27 []

2 + 8
[]

2 1,90 + 8 = 11,80 12 []
Pentru a satisface simultan cele trei criterii se va adopta grosimea inimii antretoazei ti
= 20 [mm].
Predimensionarea seciunii tlpilor grinzii principale:

rezisten la ncovoiere a seciunii antretoazei:

= 2

=

398772,75 102 190
=
=
= 1578475,47
2
2
2400
2
- momentul de inerie al inimi antretoazei;

3 3 2 1903
=
=
= 1143166,67
12
12
12
=
1578475,47 1143166,67
= 49,64 50
1902
Se aleg: t =30 [mm] i b =400 [mm]
63
4
2
succesive respectndu-se pe ct posibil urmtoarele domenii de variaie:
+ 2 2 3 <=> 22 40 60
15
1
3
2400
=> 15 3
2400
3600
=> 36,74 []
5 = 64 38
400
30
Avnd toate dimensiunile seciunii transversale a antretoazei cunoscute, seciunea va

arta ca n Fig.31de mai jos:
400
y
1840
30
1900
20
Fig. 31
2.3. Verificarea seciunii grinzii
2.3.1. Verificarea condiiei de rezisten
64
Se verific eforturile unitare normale corespunztoare momentului ncovoietor maxim

astfel:
=
n care:
=
=
184
+ =
+ 3 = 95
2
2
2 1843
40 33
184 3
+2
+ 2 40 3
+
12
12
2
2
= 3136571
Se obine astfel relaia:

=
398772,75 102
95 = 1207,79 1,05 = 1,05 2400
3136571
= 2520 /2
Eforturile unitare tangeniale corespunztoare forei tietoare maxime pe reazem sunt:

=
82652
=
= 224,60 < = 1380
184 2
/2
2.3.2. Verificarea prinderilor sudate n seciunea de la mijlocul

deschiderii grinzii
n aceast seciune se verific sudurile S1, de colt, de prindere a tlpilor de inim.
Grosimea de calcul a sudurilor de colt se consider egal cu grosimea inimii.
Eforturile unitare ce apar n cordoanele de sudur sunt:
Eforturi unitare de lunecare
Aceste eforturi, , sunt paralele cu axele longitudinale ale cordoanelor de sudur S1 i

se calculeaz cu relaia:
=
n care:
T fora tietoare maxim n seciune: T = 82652 [daN];
S momentul static al tlpii fa de axa neutr a sceiunii:
= 40 3
3 184
+
= 11220
2
2
I momentul de inerie brut al grinzii, I = 3136571 [cm3];

ti grosimea inimii grinzii principale, ti = 20 [mm].
Eforturi unitare din momeni ncovoietor

65
Aceste eforturi sunt paralele cu axele longitudinale ale cordoanelor de sudur:

=
n care:
M momentul ncovoietor maxim: M =741523 [daNm];
I momentul de inerie brut al grinzii;
ys distana de la axa neutr la radcina sudurii: ys = hi/2 = 184/2 = 92 [cm];
Se va obine:
=
82652 11220
=
= 147,83

2 3136571
/2 < = 1600
/2
398772,75 102
= =
92 = 1169,66 /2 <
3136571
= 2400 /2
Verificarea eforturilor unitare echivalente se face cu relaia:
=
2 + 3 2 = 3 1482 + 1169,662 = 1197,42

= 2700 /2
/2 <
Verificarea la oboseal a sudurii S1 se face cu relaia:
n care Ra i Ra sunt eforturile unitare maxime admisibile la oboseal, care conform SR

1911-98 pct. 7.4.2. tab. 1.3, corespunztor grupei de crestare B1 i care au valorile:
=
217,38
=
= 0,099
2174,99
88,84
=
= 0,601
147,83
Pentru:
=
71772,75 102
95 = 217,38
3136571
/2
496,71 102 11220

=
= 88,84
2 3136571
rezult:
66
/2
= 104,92
= 73,88
/2 = 1049,20
/2 = 738,80
/2
/2
Se obine:
1169,66
=
1049,20
147,83
+
738,80
= 0,72 < 1
2.3.3. Dimensionarea rigidizrii din seciunea de reazem a

grinzii principale
Alctuirea constructiv a rigidizrilor de reazem
n dreptul reazemelor grinzii cu inim plin se prevd rigidizri transversale verticale

mai puternice dect rigidizrile curente, capabile s preia reaciunea vertical a grinzii.
Pe interiorul grinzii, rigidizarea este format de cornierele de prindere a antretoazei de
grinda principal, 2 L 100 100 10, precum i de poriunea de inim a antretoazei,
cuprins ntre aceste corniere.
Pe exteriorul grinzii, limea rigidizrilor din seciunea de reazem br se stabileste n
funcie de limea platbandelor tlpii grinzii, astfel nct s asigure spaiul necesar ntoarcerii
sudurilor de prindere a rigidizrilor de tlpi; rezult br = 180 [mm].
Grosimea rigidizrilor tr se stabileste la tr = 15 [mm].
n cazul grinzilor sudate se consider c, la preluarea reaciunii verticale particip pe
lng rigidizrile de reazem i un tronson de inim plin de lime egal cu 15 t i = 15 20
= 300 [mm].
Elementele geometrice pentru verificarea rigidiz[rii de reazem sunt prezentate n figura
de mai jos (Fig. 31):
Rigidizrile din seciunea de reazem a grinzii se verific la strivire i la flambaj n plan
perpendicular pe planul grinzii.
67
A-A
A
2
2
Antretoaza de
capat
Rigidizare
de reazem
1
Guseu CV
Aparat de reazem
A
din neopren
1-1
2-2
180
15
Inima
antretoazei
20
15 ti = 300
10
br = 180
40
15 ti = 300
tantr. = 15
ti = 20
Aripi relucrate la baza

L 100 100 10
15
L 100 100 10
Fig. 32
Verificarea la strivire a rigidizrilor
Pentru a permite realizarea continua a cordoanelor de sudur ce prind tlpile de inim,

ce ine seama de degajrile ce se prevd n rigidizri.
Verificarea la strivire se face cu relaia:
=
n care:
R reaciunea maxim egal cu 82652 [daN];
As aria de strivire = 111,102 ;
as rezistena admisibil la strivire egal cu 2 aI = 2 2400 = 4800 [daN/cm2]
Rezult:
=
82625
= 744 < = 4800
111,10
Verificarea la flambaj a rigidizrii de capt
68
/2
n cazul general, rigidizarea dereazemse verific la flambaj n plan perpendicular pe

planul inimii, ca o bar comprimat centric, avnd seciunea format din rigidizri i
poriunea activ din inim.
Avnd n vedere faptul c n plan perpendicular pe planul inimii grinzii (fa de axa z),
flambajul este mpiedicat de ctre antretoaz, n acest caz nu este necesar s fie efectuat
aceast verificare.
Verificarea privind pierderea stabilitii rigidizrii de reazem este absolut necesar n
cazul podurilor cu calea sus fr antretoaze (traversele aezate direct pe talpa superioar a
grinzii),sau dac exist antretoaze prinse de grinzile principale cu ranfori scuri.
2.3.4. Calculul sudurilor n seciunea dereazem
n aceast seciune se verific sudura de prindere a tlpii inferioare de inim.
Cunoscnd ti = 20 [mm], hi = 184 [cm], bt = 400 [cm], se va calcula:
= 40 3 93,5 = 11220
=
82652 11220
=
= 147,83

2 3136571
/2 < = 1600
/2
Se calculeaz eforturile locale perpendiculare pe axa longitudinal a cordonului de

sudur, datorate reaciunii grinzii:
=
n care:
R reaciunea grinzii;
Ah aria inimii i rigidizrilor de pe reazem, considernd o repartiie la 45 din
punctul teoretic de aplicare al reactiunii (Fig. 32)
Rigidizare
de reazem
240
60
45
310
Aparat de reazem
din neopren
Fig. 32
69
= 24 2 + 1,5 12 + 1,5 12 4 = 78 2
=
82652
= 1059,64
78
/2 < 2400 /2
Verificarea eforturilor unitare echivalente se face cu relaia:

=
2 + 3 2 = 3 1482 + 1059,642 = 1090,21

= 2700 /2
/2 <
2.3.5. Verificarea deformaiei elastice

Sgeata grinzilor cu inim plin, simplu rezemate, cu moment de inerie variabil, se
calculeaz cu relaia:
=
5,5 2
48
n care:
Mmax momentul maxim provenit din ncrcrile permanente i din cele utile, fr a
lua n considerare aciunea dinamic a ncrcrilor mobile din convoi;
L deschiderea de calcul a grinzii;
E modulul de elasticitate al oelului;
Ib momentul de inerie brut al seciunii din mijlocul deschiderii.
5,5 (398772,75 ) 102 21 102

2100
=
=
0.002
<
=
= 4,20
48 2,1 106 3136571

500
2.3.6. Stabilirea poziiei primei rigidizri trensversale dup

seciunea de reazem
Inimile seciunilor de pe reazem ale grinzilor cu inim plin se consolideaz cu
elementele capabile s preia forele concentrate mari ce apar n aceast seciune.
n imediata vecintate a seciunii de reazem a inimii grinzii, ponderea ce amai mare o
au eforturile unitare tangeniale; pentru stabilirea poziiei primei rigidizri transversale se
consider numai eforturile unitare tangeniale presupunnd c ele ating valoarea maxim
admis.
Poziia primei rigidizri transversale rezult din condiia de verificare la voalare a
unui panou de inim solicitat numai la eforturi unitare tangeniale, data de relaia:

n care:
a rezistena admisibil la forfecare a oelului din care este confecionat inima;
70
/2
= 1380
a coeficientul de siguran admisibil la voalare;

= 1,32 pentru gruparea I de aiuni
cr efortul unitar tangenial criticde voalare care se determin cu relaia:
=
unde:
k factor de voalare pentru panouri de inim solicitate numai la eforturi unitare
tangeniale, obinut n funcie de raportul laturilor panoului:
=
1, = 5,34 + 400/ 2
e efortul unitar critic n domeniul elastic, corespunztor unei fii de inim cu

limea de 1 cm i cu lungimea b.
Se determin cu relaia = 1898000 /
limea panoului: t = 2 cm; b = 184 cm.
1380 1,32 5,34 +
400
, unde t este grosimea inimii, iar b
1898000
2
184
184
Rezult:
220,58
Pentru asigurarea stabilitii de voalare a inimii sunt necesare rigidizri transversale,
iar prima dintre acestea trebuie prevzut la o distan de cel mult 220,58 [cm].
La stabilirea poziiei rigidizrilor transversale se ine cont i de alctuirea constructiv
a tablierului. Se prevd rigidizri curente n dreptul antretoazelor i la jumtatea distanei
dintre dou antretoaze alturate ( din 2,625 n 2,625 m).
Prima ridizare transversal dup cea din reazem se va prevedea la 2,625/2 = 1,312 m
din axul de rezemare.
2.3.7. Verifivcarea la voalare a inimii grinzii principale
Verificarea la voalare apanourilor de capt
Fora tietoare maxim , la mijlocul panoului marginal (conform Fig.33, punctul m),
este:
71
2 1.3125
3 2.625
panou marginal
2
panou central
21.00
0.656
1'
0'
20.344
P1
P2
P3
P4
P5
T0 - 1
+
1
12.75
P1
P2
P3
P4
P5
(m)
0.399
0.445
0.492
0.539
0.586
0.636
0.633
LM
Fig. 33
= + = 12807,04 + 985,43 1,40 = 14187
unde fora tietoare din ncarcari permanente ntr-o seciune oarecare se calculeaz cu relaia:
=
iar pentru x = 0,656 [m],corespunztor mijlocului panoului marginal (punctul m) relaia

devine:
= 1302
21
0,656 = 12807,04
2
Momentul ncovoietor aferent poziiei convoiului ce d Tmax va fi:

= +
unde momentul ncovoietor din ncrcri permanente intr-o seciune oarecare se calculeaz cu
relaia:
=
iar pentru x = 0,656 [m], atunci valoarea momentuluii ncovoietor n aceasta seciune va fi:
=
1302 0,656
21 0,656 = 8688,03
2
Momentul ncovoietor din aciunea convoiului P10 aferent poziiei de Tmax se

calculeaz cu ajutorul liniei de influien (Fig. 33) dup cum urmeaz:
=
25000
10000
0,636 + 0,633 + 0,539 + 0,492 + 0,445 + 0,399 +
2
2
1
0,399 12,75 = 52018,13
2
72
Aadar momentul aferent pozitiei de Tmax corespunztor mijlocului panouli marginal

n punctul m este:
= + = 8688,03 + 1,40 52018,13 = 81513,41
Efortul unitar amxim de compresiune din moment ncovoietor este:

1 = 2 =
81513,41 102
=
95 247
3136571
/2
Efortul unitar tangenial maxim efectiv este:

=
14187
=
= 37,33
190 2
/2
Pentru obinerea eforturilor critice de voalare, respectiv:

1cr efortul unitar normal critic de voalare corespunztor solicitrilor panoului la
ncovoiere;
cr efortul unitary tangenial critic de voalare;
se calculeaz astfel:
= 1898000
=
= 1898000
2
184
= 224,24
/2
113,13
2
1,87
=
= 0,61 < => = 15,87 + 2 = +8,6 2 = 24,10
184
3
= 4 +
5,34
= 18,35
2
rezult:
1 = = 24,10 224,24 = 5404,184
1 = = 18,35 224,24 = 4114,80
/2
/2
Efortul unitar critic de comparaie este dat de relaia:

1 + 3 2
=
1+
4
3
4
247 + 3 37,332
=
11
4
247
5404 ,184 +
3+1
4
247
5404 ,184
37,33
= 1453,23
4114 ,80
Pentru 2,04 > > 0,6 = = 3600 rezult:
73
/2
. = 1,474 0,677
= 1470,43 /2
Coeficientul de siguran efectiv la voalare se calculeaz cu relaia:

=
12 + 3 2
1470,43
2472 + 3 37,332
= 5,76 > = 1,32
Verificarea la voalare a panourilor centrale
Se verific la voalare panourile de inim din vecintatea mijlocului grinzii, unde

solicitrile de ncovoiere este predominant.
Momentul ncovoietor maxim la mijlocul panoului (punctual n , Fig.34) este:
panou marginal
1'
0'
panou central
11.813
9.188
21000
P1
P2
P3
P4
T1 - 2
P5
4.688
9.00
P1
P2
P3
7.313
P4
P5
(m)
3.199
3.855
5.512
5.168
4.324
3.480
2.637
LM
Fig. 34
= +
1302 9,188
=
21 9,188 + 1,40
2
25000
10000 1
3,480 + 4,324 + 5,168 + 5,512 + 3,855 +
2
2
2
10000 1
2,637 4,688 +
3,199 7,313 = 646546,44
2
2
Fora tietoare aferent poziiei convoiului din care rezult Mmax este:
74
= + 1,40 = 1302
21
9,188 + 1,40 496,71 = 2403,62
2
Se obine:
1 = 2 =
646546,44 102
=
95 1958,25
3136571
=
2403,62
=
= 6,33

190 2
= 1898000
2
= 1898000
184
/2
/2
2
= 224,24
/2
262,5
2
=
= 1,43 > => = 23,90
184
3
= 5,34 +
4
= 7,30
2
rezul:
1 = = 23,90 224,24 = 5359,34 /2
1 = = 7,30 224,24 = 1636,95
/2
Efortul unitar critic de comparaie este dat de relaia:

1 2 + 3 2
=
1+
4
3
4
1958,25 + 3 6,332
=
11
4
1958,25
5359,34 +
3+1
4
1958,25 2
5359,34
6,33
= 5359,12
/2
1636 ,95
Pentru 2,04 > > 0,6 = = 3600 rezult:

. = 1,474 0,677
= 3308,86 /2
Coeficientul de siguran efectiv la voalare se calculeaz cu relaia:

=
.
12 + 3 2
3308,86
1958,252 + 3 6,332
= 1,68 > = 1,32
n concluzie verificarea la voalare este satisfacut.
2.3.8. Verificarea stabilitii generale a grinzii principale

75
Avnd n vedere faptul c c prinderea antretoazelor de grinzile principale se

realizeaz prin dezvoltarea unor ranfori puternici (pe toat nlimea grinzilor), aceti ranfori
mpiedic pierderea stabilitii generale a grinzii n dreptul lor, funcionnd ca nite reazeme
elastice.
Calculul exact privind pierderea stabilitii generale presupune s fie luat n
considerare rigidiateta efectiv a acestor ranfori, eforturile din talpa superioar i seciunea
grinzii pe fiecare panou.
n lipsa unui calcul exact, se verific stabilitatea tlpii comprimate pe distana dintre
doi ranfori consecutivi; n cazul n care verificarea ar fi al limit este absolut necesar un
calcul mai exact, deoarece aceast verificare nu este acoperitoare (ranforii nefiind n realitate
reazeme rigide).
Distana dintre antretoaze ( distana dintre punctele fixe) este de 5,25 m.
Evalund caracteristicile geometrice rezult:
=
3
/5 3 3 403
184/5 23
+
=
+
= 49224,02
12
13
12
12
= + /5 = 3 40 + 184/5 2 = 193,60
=
49224,02
= 15,94
193,60
<
525
= 13,13
40
4
2
rezult c este satisfcut condiia de stabilitate general a grinzii.
2.4. mbinrile de montaj ale grinzii pincipale
Grinda principal se realizeaz din trei tronsoane, un tronson central cu lungimea de

8,00 m i dou tronsoane marginale cu lungimea de 6,75 m.
Adoptarea acestei soluii de tronsonare a grinzii permite ncadrarea tronsoanelor n
dimensoinile gabaritului de liber trecere a cii de comunicaie pe care acestea se transport
la locul de montaj i totodat corespunde unei capaciti medii a utilajelor de ridicat necesare.
Deasemenea, tronsonarea find simetric fa de mijlocul tablierului, cele dou grinzi
principale sunt perfect identice i se evit eventualele greeli de execuie i de montaj.
2.4.1. ndirea tlpilor
Pentru ndirea platbandelor tlpilor se utilizeaz eclise de continuitate i uruburi de
nalt rezisten M24.
Seciunea ecliselor se alege identic cu a tlpilor, respentiv 400 30 mm, lungimea
rezultnd din respectarea distanelor dintre uruburi.
76
Efortul capabil al unui urub M24 marca12.9, pentru o seciune de frecare este:
=
0,55 26460
=
= 9095,63
1,60
unde:
f este coeficientul de frecare, funcie demarca oelurilor pieselor ce se mbin i de
modul de prelucrare a suprafeelor de contact. Pentru OL 52 i suprafaa de contact prelucrat
prin metalizare rezult f = 0,55;
c - coeficientul de siguran la lunecare a pieselor, funcie de felul solicitrilor i de
gruparea de aciuni, pentru gruparea I de acini i pentru incrcri dinamice c = 1,60;
Nt fora maxim de pretensionare a unui urub de nalt rezisten care se calculeaz
cu relaia:
= 0,7 0,2 = 0,7 3,50 10800 = 26460
Numrul de uruburi necesar pentru preluarea efortului capabil al platbandei este:

=
90 2400
=
= 23,74
9095,63
unde: = 40 4 2,5 3 = 90
2 .
mbinarea va fi rezolvat constructiv cu un numr de 28 de uruburi.

2.4.2. mbinarea inimii
Considernd trei iruri de uruburi de nalt rezisten M24, aezate conform figurii
de mai jos, se calculeaz eforturile n uruburile cele mai solicitate (cele extreme).
77
1-1
P2
P2
Schema de calcul
Nt
70
NR
45
N1
y1 = 850
IPM 24
Eclise
P1
360 10.....1790
Ni
Mi
1790
1960
1900
1840
17 100
yi
P1
45
10
45
360
80 110 80
45
P2
70
P2
1
2-2
IPM 24
50
Eclise
400 30.....750
50
3 90
110
750
3 90
50
50
85 130 85
400
P2
Fig. 35
n mbinare eforturile secionale sunt:
= + =
1302 6,5
2
+ 1,40 0,1936 0,88 2 max

1
6,5
21 6,5 + 1,40 0,1936 0,88 21
6,52
212
357857,14 =
548053 pentru x = 6,50 m.

Taf = 49671
Momentul ncovoietor preluat de inim va fi:

3
1038251
12
= 548053
= 548053
= 181414
3136571
3136571
Rezult:
1 =
1
2 2 2
= 548053
85
4 (852 + 752 + 652 + 552 + 452 + 352 + 252 + 152 + 52 )
= 685,07
102
=
=
12 + 2 =
49671
=
= 1380
2 18
36
685,072 + 13802 = 1540,69
= 2 9095,63 = 18192
78
< = 2
2.5. Calculul prinderii antretoazei de grinda principal
Prinderea se realizeaz cu uruburi de nalt rezisten, pentru solicitrile din gruparea

I de aciuni.
Reaciunea de calcul este data de relaia:
= 1,20 +
n care:
Rg - reaciunea antretoazei din ncrcarea permanent;
Rp reaciunea maxim din ncrcarea cu convoi;
coeficientul dinamic corespunztor deschiderii antretoazei.
Rezult:
= 1,2 0 = 1,2 71744 = 86093
Prinderea antretoazelor de grinzile principale se face cu uruburi de nalt rezisten

M22, prin intermediul unor corniere de prindere L 10010010.
Suruburile care prind cornierele de inima antretoazei
Aceste uruburi lucreaz cu dou suprafee de frecare i rezult:

1 =
2 1
n care N1 este efortul determinat la punctul 2.4.1. pe care l poate transmite prin frecare un
SIRP, pe o singur suprafa de frecare, N1 = 9095,63 [daN].
Se obine astfel:
1 =
86093
=
= 4,73
2 1 2 9095,63
uruburile care prind cornierele de inima grinzii principale
Aceste uruburi lucreaz cu o singur suprafa de frecare i rezult astfel:

2 =
86093
=
= 9, 47
1 9095,63
innd cont c la captul antretoazei se realizeaz un ranfort pentru asigurarea

stabilitii generale a grinzilor principale, alctuirea prinderilor este prezentat n figura de
mai jos.
mbinrile cu uruburi de inalt rezisten sunt mai rigide dect mbinrile cu nituri,
de aceea, la calculul uruburilor n2 trebuie s se in cont i de efectul momentului
79
ncovoietor negative ce apare n seciunea de prindere a antretoazei de grinda principal. n

lipsa unui calcul exact acest moment ncovoietor se poate calcula cu relaia:
=
1
1
0 = 134245 = 33561,25
2
2
unde M0 este momentul ncovoietor maxim din cmpul antretoazei considerat grindsimplu
rezemat, calculat capitolul anterior.
Efortul de ntindere maxim se produce n urubul cel mai deprtat de axa de rotire;
dac uruburile se dispun la distana de 200 mm rezult:
= 1 =
1
33561,25 102 160
=
2 2 2 202 + 402 + 602 + 802 + 1002 + 1202 + 1402 + 1602
= 3290,32
Fora suplimentar de ntindere T dintr-un urub nu trebuie s depeasc 60 % din

valoarea forei maxime de pretensionare a unui urub, Nt = 26460.
Condiia trebuie verificat deoarece:
= 3290,32
< 0,60 = 26460 0,6 = 15876
Efortul N1 pe care-l transmite prin frecare un urub de nalt rezisten care este
solicitat i de fore suplimentare de ntindere se calculeaz cu relaia:
1 =
unde:
f coeficientul de frecare, funcie de marca oeluli pieselor ce se mbin i de modul
de prelucrare a suprafeelor de contact f = 0,55;
c2 coeficientul de siguran la lunecare a pieselor ce se mbin, funcie de felul
solicitrilor mbinrii i de gruparea de aciuni c = 1,60.
Rezult:
1 =
0,55
=
26460 3290,32 = 7999
2
1,60
n cazul considerrii i a efectului forelor de ntindere din uruburi datorate

momentelor negative de la capetele antretoazelor, numrul de uruburi n2 este:
2 =
86093
=
= 10,76
1
7999
2.6. Contravntuirea orizontal principal

80
2.6.1. Calculul i alctuirea panourilor curente

Contravntuirea orizontal principal are rolul de a prelua aciunea din vnt de pe
grinzile principale i convoy (partea superioar neadpostit de grinzi) i fora de erpuire i
de a le transmite mai departe la aparatele de reazem i de acolo la infrastructur.
Tlpile contravntuirii orizontale sunt tlpile inferioare ale grinzilor principale i o
poriune de conlucrare din inim (30ti), iar diagonalele sunt bare suplimentare introduce n
structura tablierului, de obicei realizate din corniere (dou corniere n cruces au alturate).
n mod obinuit, contravntuirea orizontal se realizeaz ca o grind cu zbrele
system combinat, cu diagonal ncruciate.
Aciunea direct a vntului asupra grinzii principale
2.92
Avnd n veder faptul c tlpile inferioare ale grinzilor principale cumuleaz i funcia
de tlpi ale contravntuirii orizontale, acestea se vor ncrca cu un efor suplimentar calculate
simplificat astfel:
1.90
2.41
4.82
pwdir.
B = 5.50
pwindir.
pwindir.
Fig. 36
- presiunea vntului pe grinzile principale i pe partea expus a convoiului:

= 150 1,90 + 2,92 = 723
- momentul ncovoietor produs de aciunea direct a vntului:
2 723 212
=
= 39855,38
8
8
81
- efortul axial suplimentar care apare n tlpile inferioare va fi:
39855,38
=
=
= 7246,43
5,50
Acest efort ncarc suplimentar tlpile inferioare cu eforturile unitare:

7246,43
=
=
= 31,19
240
/2
unde: = 30 + = 30 2 2 + 40 3 = 240
Aciunea direct a forei de erpuire asupra grinzii principale
Analog ca la punctul precedent se va obine urmtoarele:

=
6000 21
=
= 31500
4
4
=
=
31500
=
= 5727,27
5,50
5727,27
=
= 183,63
31,19
/2
Rezult efortul unitar suplimentar n talpa inferioar agrinzii principale:

1 = 31,19 + 183,63 = 214,82
/2
Aciune indirect a presiunii vntului pe grinzile principale
Aceast aciune apare din cauz excentricitii de aplicare a presiunii vntului pe

grinda principal i convoy, fa de planul contravntuirii principale.
Rezult astfel:
723 2,41
=
=
= 317
5,50
- momentul ncovoietor maxim produs deaciunea indirect a vnyului va fi:
2 317 212
=
=
= 17475
8
8
Acest moment ncovoietor ncarc suplimentar grinda cu efortul unitar maxim:

=
17475 102
=
= 53
3136571
/2
95
Se observ c valorileacestor eforturi unitare sunt relativ mici neinfluennd

dimensionarea grinzii principale.
Calculul diagonalelor contravntuirilor orizontale

82
Pentru calculul eforturilor n diagonalele contravntuirii se utilizeaz liniile de

influen care se incarc cu presiunea vntului care acioneaz asupra vntului, care
acioneaz asupra grinzii pe ntreaga lungime, iar aciunea convoiului se va dispune pe zona
liniei de influen de un singur sens (situaie care conduce la un efort maxim) i fora de
erpuire n dreptul ordonatei maxime, valoarea efortului maxim intr-o diagonal oinnduse
prin nsumare algebric.
4 5,25
1
7,
5,50
60
1/ sin 46,3322
46.3322
S
w1
1.38
Linia T
panou 1
1.035
1/ sin 46,3322
w
w
1.18
4.07
1.19
1.38
0.345
Linia T
panou 2
Fig. 37
n panoul 0 -1:
01 =
21 1,035
+ 1 + 1,035
2
21 1,035
=
285 + 438 + 6000 1,035 = 14067,21
2
n panoul 1 -2:
12 =
6,195 0,345
14,57 1,19
438 +
723 + 6000 1,19
2
2
= 11098,03
innd cont c vntul poate aciona n ambele sensuri, iar intr-un panou sunt dou
diagonal, eforturile de dimensionare vor fi:
83
- panoul 0 1: D0-1 = 7034 [daN];

- panoul 1 - 2: D1-2 = 5549 [daN].
Dimensionarea barelor contravntuirii orizontale
Pentru acest calcul se va alege aceeai seciune pentru toate barele contravntuirii care
nu fac parte i din dispozitivul pentru preluarea frnrii, dimensionat la efortul maxim de
compresiune ( calculat n gruparea a doua de aciuni).
= 7034
Se neglijeaz eforturile provenite din deformaia comun a barelor contravntuirii i a

tlpilor grinzilor principale, considernd rezistena admisibil redus la 1000 [daN / cm2].
Diagonalele contravntuirilor tablierelor metalice de cale ferat normal, cu
deschidere medie (30 60 m), se alctuiesc din profile cornier. Atunci cnd alctuirea
constructiv a tablierului permite unei seciuni simetrice n raport cu axa guseului de prindere
a diagonalelor contravntuirii, se alege aceast soluie ( pentru evitarea solicitrii de
compresiune excentric).
Elementele contravntuirii se confecioneaz din oel OL52.
Se aleg dou corniere L 10010019 ca n figurade mai jos i rezult urmtoarele
caracteristici de calcul ale seciunii:
Fig. 38
= 2 19,20 = 38,40
=
=
+
2
0,8 +
= 0,9 = 0,9 7,60 = 6,48
2
= 3,83
Rezult:
=
648
= 169,19 < = 200; = 0,126
3,83
Efortul unitar de compresiune:

84
7034
= 1453,79 < = 2700
0,126 38,40
/2
Prinderea barelor de contravntuire n noduri
Prinderea diagonalelor de guseele de contravntuire, care au grosimea de 10 mm, se

face cu nituri de diametru de 20 mm din OL44.
Fiecare bar se prinde cu cel puin dou nituri pe direcia efortului, rezultnd pentru
fiecare capt de bar 4 nituri de prindere cu cte o seciune de forfecare, capabile s preia
efortul:
22
=4
1700 = 21363
4
> = 7034
n detaliul de mai jos este prezentat detaliul pentru nodul de intersecie a diagonalelor
contravntuirii.
159
50
50
50
10
50
50
1
11
10
276
1
11
10
10
159
50
00
00
15
50
50
00
10
11
10
11
0
10
0
50
50
50
167
50
50
10
Fig. 39
85
50
290
623
Guseu
594 10 ..... 623
50
50
0 110
276
50
167
50
10
594
00
15
10
10
159
623
290
167
10
50
L 100 10010
159
15
50
167
15
00
2.6.2. Dispozitivul pentru preluarea frnrii

Dispozitivul pentru preluarea frnrii se prevede n planul contravntuirii orizontale,
prin suprapunerea parial a unor bare ale dispozitivului cu diagonalele contravntuirii.
Datorit faptului ca nu este asigurat conlucrarea dintre grinzile cii, grinzile
principale si contravantuire, se prevede un singur dispozitiv contrafrnrii, asezat la mijlocul
podului (irului nentrerupt de lonjeroni) ca in figura de mai jos:
SCHEMA GEOMETRICA A TABLIERULUI

A
175
Contravantuire orizontala
principala
175
Dispozitiv pentru
preluarea franarii
B'
C'
175
188
550
188
Contravantuire orizontala
secundara
A'
525
525
525
525
Fig. 40
Fora de frnare are valoarea:
1
= 2450 = 306,25
8 8
Adoptnd schema de calcul a dispozitivului contrafrnrii din figura de mai jos, se

obine efortul maxim din aceste bare:
Hf/2
Hf/4
B'
Hf/2
Hf/4
Hf/4
C'
Hf/2
B'
C'
Hf/4
Hf/2
C
Hf/4
Hf/4
Hf/4
Hf/4
A'
A'
86
A'
Fig. 41
= 12984
Verificm seciunea initial a diagonalei din 2 L 10010010 pentru efortul axial

maxim innd cont c lungimea barei va fi:
= =
1.752 + 1.8752 = 2,56
Rezult:
=
=
256
=
= 67
3,83
=> = 0,621
12984
= 544,48 < = 2700
0,621 38,40
/2
Pentru celelalte bare se allege aceeai seciune pentru uurinta execuiei.

n figura de mai jos este prezentat nodul B al dispozitivului de frnare, precum i
tachetul de legtur dintre lonheron i dispozitiv.
2.7. Aparate de reazem

Rezemarea suprastructurii pe infrastructur (culei) se face prin intermediul aparatelor
de reazem.
Avnd n vedere avantajele pe care le prezint aparatele de reazem din neoprene, n
comparative cu aparatele de reazem metalice (simplitatea montajului, pre de cost redus, nu
este necesar ntreinerea), se adopt acest tip de aparate.
Neoprenul este un cauciuc sintetic, obinut prin polimerizarea cloroprenului.
Forma aparatelor de reazem este paralelipedic i aezarea lor se face cu latura scurt
n lungul podului. Aparatele se realizeaz din straturi de neoprene dispuse ntre plci din oel
perforat la exterior tot cu straturi din neopren.
Plcile de oel au rolul de a reduce deformabilitatea aparatului n plan vertical i de a
mri rezistena pe aceast directive.
Dimensiunile aparatelor se stabilete n funcie de mrimea ncarcarilor vertivale i
orizontale, a deformaiilor liniare i rotirilor.
Vulcanizarea pachetului se face prin nclzire la 180200 i presiune de 612
N/mm2, modificndu-se astfel structura cauciuculuiprin trecere de la o stare relative plastic la
una elastic.
n ce privete calculul aparatelor de reazem trebuie parcurse urmtoarele etape de
calcul:
Verificarea presiunii pe aparatul de reazem

87
Presiunea medie pe aparatul de reazem din reaciunea verticala R, trebuie s satisfac

relaiile:
=
= 120
/2
i
=
= 20
/2
Reaciunile grinzilor principale sunt:

- reaciunea vertical maxim: Rmax = 826, 52 [kN];
- reaciunea vertical minim:
Rmin = 136,71 [kN];
- fora orizontal de frnare:
Hfr = 306,25 [kN].
innd cont de reaciunea vertical maxim, se aleg aparate de reazem de tipul 3,

avnd urmtoarele caracteristici:
- tip 3 mobil: - ab = 310350 mm;
- h = 70 mm;
- grosimea straturilor intermediare 8 mm;
- tip 3 fix:
- ab = 310350 mm;
- h = 20 mm;
- grosimea straturilor intermediare 10 mm;
- reaciunea maxim pe aparat 1300 kN.

Pentru aparatele dereazem alese avem urmtoarele presiuni medii pe neopren:
=
82652
= 76,17 = 120
31 35
/2
i
=
13671
= 12,60 = 20
31 35
/2
Verificarea deformaiei unghiulare
Deformaia unghiular maxim a neoprenului, datorat deplasrii suprastructurii se

limiteaz la 0,7:
=
88
0,7
este suma grosimilor straturilor intermediare de neopren.
n care
Deplasarea orizontal use poate calcula cu relaia:

= + = +
unde:
- ltemp reprezint deformaia grinzii din variaii de temperatur;
- lefort reprezint deformaia grinzii datorat eforturilor provenite din ncovoiere i
din fora de frnare.
=
398772,75
=
= 1207
33017
30625
=
= 50,37
608
/2
/2
Considernd temperature de montaj t = 25, rezult t = 50 15 = 35C.

= = 1,2 105 35 2100 = 0,882
=
1207 + 50,37
2100 = 1,26
2,1 106
Rezult:
=
0.882 + 1,26
=
= 0,44 0,7
6 0,8
6 0,8
89
4. TEHNOLOGIA DE MONTAJ
A SUPRASTRUCTURII PODULUI
Suprastructura podului se realizeaz n dou tronsoane de lungimi diferite n uzin cu

dimensiunile conform plansei dispoziie general pod proiectat. n uzin se realizeaz mai
nti elementele componente ale ale tablierului i anume grinzile principale,antretoazele,
lonjeronii,guseele i barele de contravntuire, dup care cu uruburi de nalt rezisten se
realizeaz imbinrile dintre elementele componente ale tronsoanelor de tablier metallic.Dup
ces-au realizate cele dou tronsoane de tablier acestea se ncarc cate unul cu ajutorul unei
macarale de tonaj mare pe cte o platform feroviar i apoi transportat de la uzina de
confecii metalice n amplasamentul podului, unde sunt descrcate pe platform de lucru
conform planului de situatie.Tehnologia de montaj propriuzis a suprastructurii podului
presupune urmatoarele etape tehnologice:
1. Dup ce s-au realizat infrastructurile podului respectiv cele dou culei se
monteaz n dreptul rostului de montaj dou palei adic dou elemente de
infrastructur provizorii de o parte i de alta a rostului de montaj;
2. Cu ajutorul unei macarale de 30 de tone se ridic de pe platforma de lucru
tronsonul de lungime mai mare respectiv tronsonul doi i se aeaz pe
infrastructuri n doar pentru un singur fir de cale ferat;
3. Cu ajutorul aceleiai macarale se monteaz i tronsonul de lungime mai mica
respective tronsonul doi pe infrastructuri
4. Se realizeaz mbinrile de montaj cu uruburi de nalt rezisten;
5. Se demonteaz cele dou palei;
6. Cu ajutorul unor prese hidraulice patru la numr (cte o pres la cte un capt
a grinzii) se ridic ntregul tablier i se monteaz aparatele de reazem aferente
fiecarei grinzi n dreptul cuzineior pe bancheta de rezemare;
7. Se coboar tablierul pe aparatele de reazem , dup care se ndeprteaz
presele;
8. Se realizeaz calea pe firul de cale ferat unde s-a montat tablierul;
9. Se deschide circulaia pe pod firul de cale ferat realizat;
10. Se repet aceleai operaii i pentru cellalt fir de circulaie.
11. Se realizeaz recepia lucrrilor.
Observaii:
Deoarece rostul de montaj este foarte aproape de nodul de contravantuire

central la nivelul contravantuirilor orizontale principale, intreruperea complete
n dreptul rostului de montaj se realizeaz doar la nivelul grinzilor principale i
la nivelul lonjeronilor. Barele de contravntuire aferente panoului de
contravntuire n care se realizeaz rostul de montaj urmnd a se monta dup
90
montarea celor dou tronsoane pe infrastructure respective pe banchetele de

reazemare a celor dou culei i pe cele cou palei.
Dup realizarea mbinrii de montaj pe antier se face verificarea mbinrilor;
Pe timpul execuie operaiei de montaj se vor evita pe ct posibil abaterile i
defectele de execuie.
5. DEVIZE
Beneficiar:
Executant:
Proiectant:
Obiectivul:
Obiectul:
Stadiul
CFR
CFR
Teofil Grapa
suprastructura metalica pod Cf
TMSR Tablier metalic
TM Montare suprastructura+ cale
Formular F3
Lista cu cantitati de lucrari pe categorii de lucrari
SECTIUNEA TEHNICA
Nr.
Capitol de lucrari
SECTIUNEA FINANCIARA
U.M.
Cantitatea
1 L1A06E1 - Su
p
q
a
st
q
u
c
t
u
q
ad
el
i
ni
if
e
q
a
t
e
km
no
q
ma
l
ep
ep
o
d
u
q
ime
t
a
l
i
c
esa
ud
el
e
mn
e
x
i
st
e
nt
ec
usi
net
i
p65
2 PH21A1 - Mo
nt
a
tt
a
b
l
i
e
q
eme
t
a
l
i
c
ep
e
nt
q
u
TOTALUL
(fara TVA)
- Lei -
5 =3 x 4
0.02
387,728.10
8,530.02
material:
360,939.62
7,940.67
manopera:
26,788.48
589.35
utilaj:
0.00
0.00
transport:
0.00
0.00
44.44
804.36
35,745.76
15,903.64
tona
p
o
d
u
q
il
i
v
q
a
t
.
su
b
a
ns.
c
uma
c
a
q
ap
ep
ne
u
q
ic
u
c
a
p
a
c
i
t
.
d
eq
i
d
i
c
.
d
e1
0
1
2t
f
Pretul unitar
(fara TVA)
- Lei -
material:
357.87
manopera:
160.74
7,143.26
utilaj:
285.75
12,698.86
transport:
0.00
0.00
TOTAL 1 (Cheltuieli directe)

Greutate Materiale (tone)
Ore Manopera
4.45
Recapitulatie
749.63
Valoare
Material
23,844.31
Material
Manop
era
7,732.
61
Manop
era
Utilaj
Transport
12,698.86
Utilaj
0.00
Transport
TOTAL
44,275.78
TOTAL
Alte cheltuieli directe

CAS
0.00
1,608.38
5.20 %
1,608.
38
0.00 402.10
0.00
CASS
20.80 %
0.00
0.00
402.10
Somaj
0.50 %
0.00
38.66
0.00
0.00
38.66
Fond de risc
0.28 %
0.00
21.65
0.00
0.00
21.65
Fond de garantare
0.25 %
0.00
19.33
0.00
0.00
19.33
Concedii si indemnizatii
0.85 %
0.00
65.73
0.00
0.00
65.73
23,844.31
9,888.
46
12,698.86
0.00
46,431.63
2,384.43 988.85
1,269.89
0.00
4,643.16
26,228.74 10,877
.30
13,968.75
0.00
51,074.79
1,311.44 543.87
698.44
0.00
2,553.74
27,540.18 11,421
.17
14,667.18
0.00
53,628.53
T2 = T1 + Alte cheltuieli directe
0.00
Cheltuieli indirecte
Cheltuieli indirecte
10.00 %
T3 = T2 + Cheltuieli indirecte
Beneficiu
Profit
5.00 %
T4 = T3 + Beneficiu
TOTAL GENERAL (fara TVA)
53,628.53
TVA
12,870.85
(24.00%)
TOTAL GENERAL (inclusiv TVA)
66,499.38
91
6. ORGANIZARE LUCRRI
Denumire lucrare
Luna
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1. Organizare de
antier
2. Constructie
drum de acces
3. Montare pod
provizoriu
4. Asamblarea
tabliere
metalice
tronsonate n
uzin
5. Transport
tronsoane
tablier
n
antier
i
descrcare pe
platform
de
lucru
6. Montare palei
provizorii
7. Demontare pod
provizoriu pe
firul
1
de
circulaie
8. Montare
tabliere
metalice
9. Realizare cale
pe pod
10. Recepie lucrari
92
7. CAIET DE SARCINI
CONSTRUCII METALICE
1. PREVEDERIGENERALE
1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplica la executia in uzina si pe santier a structurii metalice.
1.2. La executia acestei structuri se vor respecta integral toate reglementarile si prevederile in
vigoare privind executia, verificarea, calitatea executiei si receptia obiectelor de investitii in
constructii.
1.3. Intreprinderile executante care contribuie la executia structurii metalice raspund direct de
buna executie si de calitatea tuturor lucrarilor ce le revin, in conformitate cu planurile de
executie, cu prevederile standardelor, normativelor si prescriptiilor tehnice in vigoare,
precum si cu prevederile prezentului Caiet de Sarcini.
1.4. Elementele, subansamblele si structurile metalice se vor executa conform planurilor de

executie predate de proiectant.
1.5. Executia structurii metalice, verificarea calitatii si receptia lucrarilor, se vor face in
general pe baza STAS 767/0-88 Constructii din otel. Conditii tehnice generale de calitate.
93
1.6. Prevederile acestui standard sunt valabile numai in masura in care ele nu contravin
prevederilor prezentului caiet de sarcini, care completeaza, precizeaza si modifica unele
dispozitii din actul normativ citat mai sus.
1.7. Inaintea inceperii montajului, o comisie formata din delegatii beneficiarului si

proiectantului verifica intreprinderea care asigura executia si montajul pe santier, daca
aceasta indeplineste urmatoarele conditii:
Dispune de instalatii si utilaje corespunzatoare tehnologiei de executie specifice

lucrarilor ce sunt de executat;
Spatii necesare - special amenajate - pentru depozitarea materialelor si pentru
desfasurarea proceselor tehnologice de executie.
1.8. Conducerea firmei executante va numi un coordonator tehnic care va conduce lucrarile,
care va raspunde de buna calitate a lucrarilor pe tot timpul executiei. Sarcinile si raspunderile
coordonatorului vor fi stabilite de conducerea intreprinderii si vor fi aduse la cunostinta
beneficiarului si proiectantului.
1.9. Lucrarile de montaj si asamblare pe santier vor fi urmarite si receptionate, pe faze de

executie, de un delegat permanent al beneficiarului.
2. DOCUMENTATIA DE EXECUTIE
2.1. Documentatia de executie este elaborata de:
proiectant
intreprinderile care furnizeaza elementele si subansamblele de constructie
intreprinderea care executa montajul structurii metalice.
2.2. Documentatia elaborata de proiectant

Aceasta trebuie sa cuprinda piesele scrise si desenate specificate la art. 1.4.1 din STAS 767/088.
Breviarul notelor de calcul trebuie sa cuprinda:
caracteristicile materialelor folosite;

caracteristicile geometrice si mecanice ale sectiunilor;
eforturile in sectiunile caracteristice;
eforturile unitare maxime, in comparatie cu rezistentele de calcul.
94
2.3. Documentatia ce trebuie elaborata (pusa la dispozitie) de firmele furnizoare

Firmele care furnizeaza piesele metalice ale structurii de rezistenta vor asigura cataloagele de
produs, certificatele de calitate si instructiunile necesare punerii in opera a acestora.
2.4. Documentatia tehnica ce trebuie intocmita de intreprinderea ce monteaza structura

metalica
2.4.1. Aceasta trebuie intocmita de personal cu experienta in lucrari de montaj, care vor
conduce montajul, tinand seama de specificul lucrarii si de utilajele de care se dispun, precum
si de anotimpul in care se vor face lucrarile de montaj.
2.4.2. Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de montaj, intreprinderea care o
intocmeste are obligatia sa verifice documentele tehnice de proiectare si de executie in uzina
si sa semnaleze elaboratorului acestora orice lipsuri sau nepotriviri constatate.
2.4.3. Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda:
spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de
constructii;
organizarea platformelor de preasamblare pe santier, cu indicarea mijloacelor de transport
si ridicat ce se folosesc;
verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse;
succesiunea operatiilor de montaj;
pregatirea si executia imbinarilor de montaj;
verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata;
ordinea de montaj a elementelor;
metode de sprijinire si asigurare a stabilitatii elementelor in fazele intermediare de
montaj.
3. MATERIALE
3.1. Materiale de baza

3.1.1. Materialele de baza sunt indicate in planurile de executie, pentru fiecare reper in parte.
Eventualele schimbari ale marcilor si claselor de calitate ale laminatelor prevazute in proiect
nu sunt admise decat cu aprobarea scrisa a proiectantului.
3.1.2. Toate laminatele folosite trebuie sa corespunda prevederilor tehnice in vigoare si sa fie
livrate conform acestora.
95
3.1.3. Laminatele din otel trebuie sa fie insotite de certificate de calitate si sa fie marcate de
catre uzina producatoare.
3.1.3.1. Executantul trebuie sa verifice corespondenta dintre datele cuprinse in certificatele
de calitate;
3.1.3.2. Laminatele livrate din bazele de aprovizionare trebuie sa fie insotite de certificate
de calitate.
4. EXECUTIA SUBANSAMBLELOR
4.1 Generalitati
Lucrarile de asamblare pe santier sunt conduse in permanenta de catre coordonatorul tehnic al
echipei de montaj, asistat de catre reprezentantul beneficiarului.
4.2. Organizarea controlului calitatii

4.2.1. Controlul calitatii se va face conform prevederilor din fisele tehnologice si procesele
tehnologice de executie, pe fiecare faza de executie in parte.
4.2.2. Controlul calitatii executiei se va face de catre reprezentantul beneficiarului si al
proiectantului.
4.2.3. In vederea urmaririi controlului executiei, executantul va intocmi si completa fise de
urmarire a executiei si fise de masuratori, care vor fi urmarite de catre proiectant si
beneficiar.
4.2.4. In vederea efectuarii controalelor in timpul executiei, se va infiinta un registru de
control ce va fi tinut in biroul sectiei sau atelierului ce executa lucrarea. In acest registru se
vor trece urmatoarele:
Data controlului
b) Cine a efectuat controlul
c) Constatarile facute
d) Semnatura persoanelor care au efectuat controlul
4.2.5. Cu ocazia controalelor pe parcursul executiei se va da o atentie deosebita calitatii,
geometriei suprafetelor, prelucrarii rosturilor, asamblarii si executiei corecte a prinderilor
provizorii.
a)
4.2.6. Verificarea calitatii se face in general in conformitate cu prevederile STAS 767/0-88.

4.2.7. Verificarile se fac piesa cu piesa, pe toate fazele de executie, la terminarea unui
subansamblu, la montajul de proba si dupa montaj.
96
4.2.8. Verificarea imbinarilor cu suruburi autofiletante va urmari: distanta dintre suruburi si

dispunerea lor, diametri si clasa, precum si infiletarea completa (distanta minima dintre
suruburi va fi 3d, iar distanta de la un surub la o margine minim 3d (atat pe directia efortului
cat si pe directie perpendiculara a acestuia), unde d = diametrul surubului autofiletant,
d=dsurub.
4.2.9. Verificarea suruburilor de prindere in fundatie va urmari: dispunerea suruburilor, tipul
acestora, inglobarea in beton si infiletarea completa a piulitelor.
4.3. Sortarea si pregatirea laminatelor
4.3.1. Laminatele se sorteaza prin verificarea marcii si clasei de calitate a dimensiunilor si
aspectului.
4.3.2. La sortare si inainte de trasare si debitare, toate laminatele se curata pe ambele fete,
pentru a se inlatura complet noroiul, rugina, tunderul, petele de grasime, vopsea, etc.
4.3.3. Cu ocazia sortarii, se verifica corespondenta laminatelor cu indicatiile din proiect
privind marca si clasa de calitate.
4.3.4. Inainte de debitare laminatele se verifica bucata cu bucata, in ceea ce priveste
dimensiunile, aspectul exterior si eventualele defecte de suprafata sau interioare vizibile pe
muchii. Laminatele cu suprapuneri, stratificari, exfolieri, segregari, deformatii (ca torsionari
sau curburi) abateri dimensionale si alte defecte care nu se incadreaza in cele prevazute in
prescriptiile in vigoare, trebuie eliminate de la debitare. Materialele care nu corespund marcii,
clasei de calitate sau calitativ vor fi indepartate si depozitate separat. Ele nu vor fi folosite.
4.3.5. Defectele de suprafata ale laminatelor care nu au influente asupra rezistentei pieselor
pot fi remediate prin polizare.
4.3.6. Prelucrarea materialelor fara indrepartarea lor prealabila este admisa in cazul cand
abaterile fata de forma lor corecta nu depasesc tolerantele STAS 767/0-88.
4.3.7. Laminatele care prezinta deformatii mai mari ca cele de mai sus, trebuie indreptate
inainte de trasare si debitare. Taierea, indreptarea si indoirea pieselor din table se va face cu
dispozitive adecvate, respectindu-se dimensiunile indicate in proiect.
4.3.8. Trasarea si sablonarea pieselor se executa cu o precizie de +/- 1 mm, daca in proiect nu
se prescrie o precizie mai mare. Ea se efectueaza cu instrumente verificate si comparate cu
etaloanele de control verificate oficial sau cu instalatii speciale.
4.4. Prelucrarea laminatelor
4.4.1. Prelucrarea laminatelor consta din: taiere, prelucrarea muchiilor si gaurire.
4.4.2. Taierea
97
4.4.2.1. Taierea se poate face cu foarfeca (la stanta), cu fierastraul, cu flacara de oxigen
(oxicupaj) sau cu laser. Taierea cu flacara sau cu laser se va face cu precadere mecanizat, la
masini de copiat. Nu sunt admise taierile si prelucrarile cu arcul electric.
4.4.2.2. Marginile taieturilor executate cu flacara sau cu foarfeca nu mai necesita
prelucrarea prin aschiere, daca prin sudare se topesc complet sau daca se asigura taierii clasa
de calitate corespunzatoare.
4.4.2.3. Piesele ce se deformeaza in timpul taierii sau prelucrarii se indreapta inainte de a
fi supuse altor operatii. Indreptarea poate fi facuta la rece, cu masini de indreptat cu valturi
sau cu prese. Nu se admite indreptarea prin lovire (ciocanire).
4.4.3. Tolerantele de prelucrare sunt cele din standardele indicate mai sus si din prezentul
caiet de sarcini.
4.5 Remedierea defectelor
Remedierea defectelor constatate pe fiecare faza de executie sau la controlul final, se
stabileste de catre o echipa formata din beneficiar, proiectant si executant.
5. MONTAJUL SI RECEPTIA PE SANTIER
5.1. Reguli generale. Depozitarea si pregatirea pieselor pentru montaj.
5.1.1. Constructorul raspunde de primirea elementelor metalice pe santier. Descarcarea,
manipularea si depozitarea pieselor, elementelor si subansamblelor pe santier se va face in
asa fel incat sa se evite deteriorarea, suprasolicitarea sau deformarea acestora.
5.1.2. La ridicarea si manipularea elementelor in timpul montajului, acestea vor fi prinse de
cu dispozitive care nu vor provoca deteriorari ale sectiunilor sau straturilor de protectie la
coroziune.Se interzice sudarea de piese auxiliare de montaj (urechi, carlige, etc) de piesele si
subansamblele de rezistenta ale structurii sau gaurirea acestora fara aprobarea scrisa a
proiectantului.
5.1.3. Nici o piesa nu va fi asezata in depozit inainte de a fi identificata si inregistrata.
Identificarea si inregistrarea pieselor se va face chiar in timpul descarcarii. Se recomanda a se
tine un registru in care sa fie trecute toate piesele sosite cu indicativul si marca lor, cu notarea
calitatii si cantitatii.
5.1.4. La primirea confectiilor metalice, constructorul va face un control general urmarind in
mod deosebit:
existenta certificatelor de calitate privitoare la material si la executie, cu date
complete in conformitate cu prezentul caiet de sarcini;
b) daca elementele primite nu prezinta lipsuri sau defecte rezultate din transport,
descarcare, depozitare;
c) daca elementele nu prezinta abateri care sa impieteze asupra montarii lor corecte.
5.1.5. Depozitarea elementelor se face in functie de forma si marimea lor. Depozitul se
amenajeaza sub forma unei platforme mai ridicate decat terenul inconjurator si prevazuta cu
a)
98
pante pentru scurgerea apelor. Asezarea elementelor se face pe traverse de lemn (NU pe
suporti de metal sau pe grinzi de beton !) evitandu-se contactul cu solul. In depozit se
prevad spatii de circulatie si de manipulare, iar depozitul trebuie prevazut cu utilaje de
transport si ridicare corespunzatoare. Asezarea pieselor descarcate in depozit va fi astfel
facuta incat ele sa poata fi usor identificate. In afara depozitului, in imediata apropiere a
locului de montare se vor amenaja platforme pentru lucrarile de pregatire in vederea montarii.
5.1.6. Receptia structurii metalice se va face conform reglementarilor in vigoare privind
efectuarea receptiei obiectivelor de investitie, tinand seama si de prevederile STAS 767/0-88.
5.2. Montarea structurii metalice.
5.2.1. Montarea confectiilor metalice se va face pe baza proiectului tehnologic intocmit de
catre executant, in care sunt aratate:
masuri privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de constructie din otel;
organizarea asamblarii in tronsoane, pe santier, a elementelor din otel, cu indicarea
mijloacelor de transport si de ridicat necesare;
c) indicarea dimensiunilor a caror verificare este necesara pentru asigurarea realizarii
tolerantelor de montare impuse prin proiectul de executie si prin prescriptiile tehnice;
d) materiale de adaos, metoda de prelucrare a marginilor pieselor;
e) masuri pentru executia imbinarilor cu suruburi verificarea cotelor si nivelelor indicate in
proiect pentru elementele montate;
f) marcarea elementelor si ordinea fazelor operatiei de montare;
g) asigurarea stabilitatii elementelor din otel in fazele operatiei de montare;
h) planul operatiilor de control in conformitate cu prevederile proiectului de executie, a
prescriptiilor tehnice;
i) metodele si frecventele verificarilor ce trebuie efectuate pe parcursul si la terminarea
fazelor de lucrari de montare.
5.2.2. Modificarile proiectelor deexecutie, in eventualitatea simplificarii procesului
tehnologic de montare se vor face numai cu acordul prealabil, scris, al proiectantului si
investitorului.
a)
b)
5.2.3. Inaintea inceperii montajului propriu-zis, trebuie efectuate unele operatiuni legate de
verificarea elementelor existente si eventuala lor corectie. In acest scop se verifica existenta
certificatelor de calitate ale materialelor si a buletinelor de control pe faze de executie a
elementelor, dimensiunile si aspectul general al elementelor si al imbinarilor, precum si axele
si cotele elementelor existente pe care urmeaza sa se monteze noile elemente de constructie
metalica si zonele lor de imbinare. Orice abatere de la tolerantele admise prin normative sau
prin proiect se rezolva numai cu avizul proiectantului structurii. Tot in cadrul lucrarilor
pregatitoare generale se executa conform fisei tehnologice diverse lucrari cum ar fi: schele,
esafodaje, se stabilesc traseele si statiile viitoare ale macaralelor de montaj, se asigura
dispozitivele de ridicare. De asemenea se verifica punerea la punct a accesului utilajului de
montaj si a mijloacelor de transport.
5.2.4. Contravintuirile se monteaza dupa montarea subansamblelor pentru pereti si a
grinzilor.
99
5.2.5. Toate elementele structurilor metalice se monteaza numai pe baza de fisa tehnologica,
in care sunt rezolvate in detaliu toate fazele de lucru si operatiile de executat.
5.2.6. Se va verifica in mod obligatoriu corecta pozitionare a axelor principale ale
constructiei, precum si a elementelor in raport cu axele constructiei.
5.2.7. Existenta si continutul documentelor de verificare si receptionare a elementelor de
constructie ce constituie suporturi sau reazeme pentru constructia metalica.
5.2.8. Se verifica pozitia in plan si ca nivel a reazemelor si buloanelor de ancorare.
5.2.9. Deformatiile mai mari decat abaterile din STAS 767/0-88 provenite din timpul
manipularilor, depozitarilor si transportului pe santier se vor indrepta de catre constructor in
conformitate cu solutia aprobata in scris de proiectant.
5.2.10. Intreprinderea montoare va asigura instruirea si insusirea corecta a tehnologiei de
executie de catre echipele de executie.
5.2.11. Se verifica existenta si pozitionarea corecta a elementelor provizorii de sustinere si
ancorare.
Toate verificarile de mai sus se fac de catre conducatorul tehnic al lucrarii impreuna cu
delegatul beneficiarului.
5.2.12. Nu se admite fortarea elementelor pentru aducerea in pozitia corecta de montare, prin
presare, indoire sau lovire, care sa introduca in acestea eforturi suplimentare.
5.2.13. Toate masuratorile se efectueaza numai la aceeasi temperatura (de preferat 10 pana la
20 de grade Celsius). Documentatia in care se consemneaza valorile obtinute trebuie sa
specifice temperatura la care s-a facut masuratoarea.
5.2.14. Se face precizarea c tabla cutat de la acoperi (att cea de la exterior ct i cea de la
interior) se prinde pe conturul exterior de panele de acoperi i de structura de rezisten n
fiecare cut pe direcie longitudinal i la fiecare 250mm pe direcie transversal prin
uruburi autoperforante i autofiletante. Prinderea tablei cutate pe panele intermediare se va
face din dou n dou cute. Coaserea tablelor ntre ele se realizeaz cu uruburi autofiletante
UL2 4,8x20/400mm, conform planelor de dispunere a tablelor de la acoperis.
5.3. Abateri limita admise la montarea structurii metalice.
5.3.1. Abaterile limita admise la rezemarea elementelor constructiilor din otel:
abaterea suprafetei fundatiei pe inaltime +/-5mm;
deplasarea suruburilor de ancoraj in plan orizontal +/-10mm.
5.3.2. Abaterile limita admise dupa executarea lucrarilor de montare sunt:
Stalpi si montanti:
abaterea axei stalpului fata de axele de trasare masurata la baza stalpului +/-5 mm;
100
abaterea pe inaltime de la cota suprafetei de reazem a stalpului +/-5 mm;

devierea capatului superior al stalpului fata de verticala: +/-5mm.
Grinzi:
abaterea fata de distanta prescrisa in proiect intre grinzi +/-10 mm.
5.3.3. Rezultatele verificarii lucrarilor ascunse se vor consemna in procesele verbale de
lucrari ascunse, respectiv:
imbinari cu suruburi care devin inaccesibile;
prelucrarea marginilor;
executarea straturilor de protectie anticoroziva;
verificarea calitatii curatirii elementelor care se imbina.
5.4. Verificarea calitatii lucrarilor de montaj
5.4.1. La terminarea lucrarilor de montare se va efectua verificarea calitatii lucrarilor de
montare executate care va cuprinde verificarea existentei si continutului documentatiei de
atestare a calitatii, respectiv:
certificate de calitate, buletine de incercari pentru piesele si materialele metalice
folosite la montare, refaceri, consolidari, remedieri;
procese verbale de lucrari ascunse, buletine de incercari nedistructive;
dispozitii de santier date de proiectant si de investitor pe parcursul montarii,
rezultatele expertizelor tehnice la care a fost supusa structura, procesele verbale
incheiate de organele de control;
procesele verbale de receptie a refacerilor, consolidarilor sau remedierilor
deficientelor, a receptiei elementelor si materialelor la primirea pe santier, controalele
efectuate de proiectant, investitor sau organele de control;
piesele scrise si desenate ale proiectului de executie cu toate modificarile si
completarile intervenite pe parcursul montarii, insotite de aprobarea in scris a
proiectantului si investitorului.
5.4.2. Din punctul de vedere al proiectantului de specialitate pentru constructia metalica,
fazele determinante in procesul de verificare a calitatii lucrarii, vor fi:
Faza cu piesele inglobate anterior incaperii montajului structurii metalice;
Faza cu structura metalica montata pana la cota +3.5m;
3) Faza cu structura metalica integral montata, inclusiv contravantuiri, inainte de
executarea inchiderilor;
4) Receptia finala.
1)
2)
6. PROTECTIA ANTICOROZIVA A STRUCTURII METALICE

6.1. Protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice supraterane este obligatorie
si este reglementata prin Instructiunile tehnice privind protectia anticoroziva a
elementelor de constructii metalice, indicativ C 139 si STAS 10702 Acoperiri protectoare
pentru constructii situate in medii neagresive, slab agresive si cu agresivitate medie.
6.2. Solutia de protectie anticoroziva se stabileste in functie de clasele de agresivitate a
mediilor respective clasele 1, 2, 3 si 4 stabilite conform STAS 10128-86. Ea se va executa in
101
cazul structurii de fata atat de catre executantul structurii cat si de catre constructor (pe
santier).
6.3. Protectia anticoroziva a structurii metalice tine cont de expunerea suprafetei metalice
respective, sau eventuale conditii legate de asamblare. In cadrul prezentului obiectiv exista
mai multe categorii de suprafete metalice din punct de vedere al expunerii si anume:
Suprafete metalice aflate in contact cu betonul:
Suprafete metalice aflate in contact cu metalul
Suprafete metalice aflate in contact cu aerul din mediul interior
Suprafete metalice aflate in contact cu aerul din mediul exterior
6.4. Se recomanda ca protectia structurii sa se execute pe cat posibil complet in uzina, prin
metode industriale, pe santier urmand a se aplica doar completari.
7. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII SI DE PREVENIRE SI STINGERE A

INCENDIILOR
7.1. Masuri de protectia muncii
La elaborarea prezentului caiet de sarcini s-au avut in vedere urmatoarele normative si
prescriptii pentru protectia muncii:
Regulament privind protectia muncii si igiena muncii in constructii MLPAT 9/N/15.03.93
Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de montare utilaje si constructii
metalice
Prescriptii tehnice, colectia ISCIR.
La executie si in activitatea de exploatare si intretinere a structurii proiectate se va urmari
respectarea cu strictete a prevederilor actelor normative care vizeaza activitatea pe santier.
7.2. Tehnica securitatii muncii
In cele ce urmeaza se prezinta principalele masuri care trebuie avute in vedere la
executia lucrarilor de constructii metalice.
Personalul muncitor trebuie sa aiba cunostinte profesionale si de protectia muncii
specifice lucrarilor ce se executa, precum si cunostinte privind acordarea primului ajutor in
caz de accident.
Instructajul este obligatoriu pentru intreg personalul muncitor din santier, precum si
pentru cel din alte unitati care vine pe santier in interes de serviciu sau in interes personal.
Pentru evitarea accidentelor sau a imbolnavirilor, personalul va purta echipamente de
protectie corespunzatoare in timpul lucrului sau circulatiei pe santier.
Mecanismele de ridicat vor fi deservite numai de personal calificat.
Nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor.
102
In timpul transportului pe verticala, elementele de constructie vor fi asigurate contra

deplasarilor longitudinale sau transversale.
Operatiile de incarcare si descarcare manuala se vor face prin rostogolire pe plan
inclinat cu ajutorul unor dispozitive corespunzatoare sarcinilor respective si controlate inainte
de inceperea lucrarilor.
In cazul folosirii macaralelor se va respecta sarcina admisa a acestora.
Efectuarea operatiilor de incarcare - descarcare se va face sub conducerea sefului de
echipa care raspunde de asezarea macaralelor in raport cu greutatea materialelor de
constructii si cu capacitatea acestora, precum si de intreaga manevra de coborare.
Se vor monta placute avertizoare pentru locurile periculoase.
La montarea prefabricatelor vor fi utilizate numai macarale verticale cu capacitatea
corespunzatoare sarcinii, cu carlige asigurate, iar operatia de montare se va executa numai in
prezenta sefului de echipa.
Se interzice prezenta personalului muncitor la santuri sau goluri cand se coboara sau
se ridica in acestea sau prin acestea tevi, accesoriile lor sau alte materiale.
In timpul montarii se vor evita manevrele langa stalpii electrici aerieni pentru a nu produce
avarierea acestora.
7.3. Masuri de prevenirea si stingere a incendiilor
Normativele avute in vedere la intocmirea prezentei documentatii sunt:

Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea
focului;
Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor in unitatile din ramurile
industriale.
La executia proiectului, antreprenorul si investitorul au obligatia sa respecte cu strictete, pe
toata durata desfasurarii lucrarilor toate conditiile cuprinse in normele de prevenire si stingere
a incendiilor sus mentionate care vizeaza activitatea pe santier.
8 DESCRIEREA SOLUTIILOR CONSTRUCTIVE
8.1 INSTRUCIUNI TEHNICE DE MONTAJ
103
Execuia si montajul structurii metalicei va lua n consideraie si prevederile Condiiilor tehnice

generale pentru execuia lucrrilor de structuri metalice pentru construcii ntocmit de C.O.C.C.
si aprobat de MLPAT. Capitolul B - Montarea confeciilor metalice pe antier - cuprinde
urmtoarele faze:
DEPOZITAREA I PREGTIREA PIESELOR PENTRU MONTAJ

La primirea construciilor metalice, constructorul va efectua un control general urmrind n mod
deosebit:
-
existenta certificatelor de calitate privitoare la material si la execuie, cu date complete n

conformitate cu caietul de sarcini;
dac elementele primite nu prezint lipsuri sau defecte rezultate din transport, descrcare,
depozitare;
dac elementele nu prezint abateri care s mpiedice montarea lor corect.
Locul unde se depoziteaz elementele metalice va fi organizat si dotat cu:
spaiu de descrcare;
spaiu de depozitare, corespunztor cantitii si modului de depozitare;
spaiu pentru pstrarea materialului mrunt si a elementelor mici.
Se vor lua msuri pentru evitarea deformrii si deteriorrii elementelor la descrcarea lor
din mijloacele de transport.
-
Aezarea pieselor, la descrcarea n depozit va fi astfel fcut, ca ele s poat fi uor identificate.
Piesele descrcate vor fi sortate si depozitate n intervalul dintre dou sosiri succesive. Se va
urmri ca sortarea si depozitarea s se fac direct la descrcare.
Aezarea pieselor n depozit trebuie fcut pe categorii de piese si pe cote de nivel, astfel ca
ridicarea si expedierea lor din depozit s se poat face n ordinea montrii fr a necesita mutri
sau alte operaii.
Se va evita depozitarea pe terenuri inundabile si se va amenaja platforma pentru scurgerea
apelor.
Nici o pies nu va fi aezat n depozit nainte de a fi identificat si nregistrat. Se recomand a
se tine un registru n care trebuie trecute toate piesele sosite cu indicativul si marca lor cu
notarea cantitii si calitii.
Defectele grave ca: rupturi, uruburi fisurate, ndoiri care nu se pot ndeprta fr o deformare
plastic accentuat vor fi remediate numai cu acordul proiectantului.
RECEPTIA ELEMENTELOR SUDATE LA PRIMIREA PE SANTIER.

Dac la recepia n uzin au participat si delegai ai firmei de montaj, recepia pe antier se
limiteaz la verificarea existentei si examinarea certificatelor de calitate, a pieselor scrise si a
104
schitelor privind modificrile intervenite la uzinarea elementelor sau n cazuri speciale a copiilor
dup dosarul recepiei.
Se va controla dac elementele au suferit n timpul transportului deformri sau deteriorri ale
proteciei anticorozive.
Dac la recepia n uzin nu a participat delegatul firmei de montaj se va proceda la urmtoarele
verificri prin sondaj:
-
mbinrile se vor controla vizual pentru defecte de suprafa si vor fi msurate din punct de
vedere al geometriei;
dac se constat existenta unor defecte n mbinri, care nu se ncadreaz n clasa de calitate
consemnat n document, va fi chemat furnizorul pentru recontrolarea ntregii furnituri si
pentru eventualele modificri.
MONTAREA CONFECTIILOR METALICE.

Montarea confeciilor metalice se va face pe baza proiectelor tehnologice ntocmite de montator
n funcie de posibiliti si dotarea tehnic, n care trebuie artate:
msuri privind depozitarea si transportul pe antier a elementelor de construcie din otel;
organizarea asamblrii n tronsoane, pe antier, a elementelor din otel, cu indicarea
mijloacelor de transport si de ridicat;
- indicarea dimensiunilor la montare impuse prin proiectul de execuie si prin prescripii
tehnice;
- msuri pentru execuia mbinrilor cu uruburi;
- verificarea cotelor si nivelelor indicate n proiect pentru elementele montate;
- marcarea elementelor si ordinea fazelor operaiei de montare;
- asigurarea stabilitii elementelor din otel la fazele operaiei de montare;
- planul operaiilor de control n conformitate cu prevederile proiectului de execuie, a
prescripiilor tehnice;
- metodele si frecventele verificrilor ce trebuie efectuate pe parcursul si la terminarea fazelor
de lucrri de montare;
Se va verifica n mod obligatoriu corecta poziionare a axelor principale ale construciei.
-
Verificarea existentei si coninutul documentelor de verificare si recepionare a elementelor de

construcie ce constituie suporturi sau reazeme pentru construcia metalic.
Se va verifica poziia n plan ca nivel al reazemelor si buloanelor de ancorare.
Se va verifica corecta poziionare a buloanelor, dac au fost bine protejate sau au lungimea din
proiect.
Deformaiile mai mari dect abaterile din STAS 767/0-88 provenite n timpul manipulrilor,
depozitrilor si transportului pe antier se vor ndrepta de ctre constructor n conformitate cu
soluia aprobat n scris de proiectant.
Se verific existenta si poziionarea corect a elementelor provizorii de ancorare si susinere.
105
Toate aceste verificri se fac de ctre conductorul tehnic al lucrrii mpreun cu delegatul
investitorului.
Pe parcursul efecturii lucrrilor de montare se vor efectua verificri referitoare la:
-
ndeplinirea prevederilor proiectului de ctre tehnologia de montare a elementelor din otel

ntocmit de ctre constructor;
realizarea de bun calitate a lucrrilor de montare, poziionarea corect a elementelor din
otel. Verificarea dimensional si calitativ se face prin ncercri directe pe parcursul fazelor
de montare.
Abaterile limit admise la montarea elementelor construciilor din otel sunt:
abaterea axei stlpului fat de axele de trasare msurat la baz este de 5 mm;
abaterea pe nlime de la cota suprafeei de reazem a stlpului este 5 mm;
devierea captului superior al stlpului fat de vertical (h = nlimea stlpului) este de
0.001h.
La terminarea lucrrilor de montare se va efectua verificarea calitii lucrrilor executate
dup cum urmeaz:
verificarea existentei coninutului documentaiei de atestare a calitii;
certificate de calitate, buletine de ncercri pentru piesele si materialele metalice folosite la
montare, refaceri, consolidri sau remedieri (dac au existat);
- fisele cu rezultatele mbinrilor prin uruburi.;
- dispoziii de antier date de proiectant si investitor pe parcursul montrii, procesele verbale
ncheiate de organele de control (dac au fost);
- procesele verbale de recepie a refacerilor, consolidrilor sau remedierilor deficientelor, a
recepiei elementelor si materialelor la primirea pe antier, controale efectuate de proiectant,
investitor sau de organele de control ale MLPAT;
- piesele scrise si desenate ale proiectului de execuie cu toate modificrile si completrile
intervenite pe parcursul montrii, nsoite de aprobarea n scris a proiectantului.
Nu se admite fortarea elementelor pentru aducerea la poziia corect de montare prin presare,
lovire sau ndoire care s introduc n acestea eforturi suplimentare.
-
Elementele structurii metalice realizate n ateliere specializate sunt transportate pe antier,

unde sunt asamblate si montate n poziia prevzut n proiect.
Montarea elementelor de construcii metalice se realizeaz dup anumite reguli care fixeaz
tolerantele la montare ale acestora si sunt cuprinse n STAS 767/0-78.
n general se urmrete ca elementele metalice s fie executate n uzin la dimensiunile
maxime posibile, dictate n funcie de gabaritele de transport.
Elementele metalice sosesc pe antier marcate cu vopsea sau tanate astfel nct s poat fi
identificate cu desenele de execuie din proiect.
ASAMBLAREA LA SOL
106
Asamblarea la sol se poate face pe o platform orizontal bine nivelat sau pe dispozitive
care asigur meninerea elementului n poziia care permite acces mai uor si o execuie mai
bun a diferitelor mbinri ce se execut pentru realizarea elementului n forma definitiv.
Pe ct posibil se va evita ntoarcerea elementului.
Montajul trebuie efectuat ntr-o ordine care s asigure nedeformabilitatea, stabilitatea si
rezistenta elementelor pe toat durata operaiunilor.
Nerespectarea tolerantelor conform STAS implic anumite deformri de elemente care
pot fi inadmisibile fie sub aspectul exploatrii, fie sub aspectul introducerii unor eforturi
suplimentare.
Prinderea n uruburi a stlpilor se face definitiv dup ncheierea montrii, dar astfel
nct s se asigure stabilitatea n timpul montajului pn la cota final.
MONTAREA CONSTRUCTIILOR METALICE.

nceperea execuiilor lucrrilor se va face numai la construciile autorizate n condiiile L
10-95 pe amplasamentul indicat numai pe baza si n conformitate cu proiectele verificate de
specialiti atestai, angajai de beneficiar n condiiile HGR 946-95.
Constructorul mpreun cu beneficiarul vor convoca cu cel puin 10 zile nainte, factorii
implicai n verificarea lucrrilor ajunse n faze determinante ale execuiei (conform programului
existent n piesele scrise ale proiectului) i va asigura condiiile necesare efecturii acestora n
scopul obinerii acordului de continuitate a lucrrilor.
Operaiile de montaj se realizeaz, n cazul de fat, prin mbinarea elementelor
confecionate, cu uruburi de nalt rezisten pretensionate. Aceste tipuri de mbinri impun o
execuie precis, tolerantele fiind mici.
Din acest motiv, naintea nceperii montajului propriu-zis trebuie efectuate unele operaii
legate de verificarea elementelor existente si eventuala lor corecie.
Orice abatere de la tolerantele admise de normative sau prin proiect se rezolv numai cu
acordul scris al proiectantului structurii.
Toate elementele structurii metalice se monteaz numai pe baz de fis tehnologic, n
care sunt rezolvate, n detaliu, toate fazele de lucru si operaiile de executat.
Lucrrile de montaj propriu-zis se execut conform proiectului de montaj realizat de
firma executant a montajului.
8.2 CONDIII DE EXPLOATARE
107
Dup darea n exploatare, construcia metalic nu va fi supus altor solicitri n afara

celor nscrise n proiect.
n timpul exploatrii nu se va schimba destinaia construciei si nu se va modifica
structura fr consimmntul scris al proiectantului.
Beneficiarul va face inspecii periodice ale construciei metalice cel puin o dat pe an.
n afara acestora sunt necesare inspecii suplimentare ale construciei metalice astfel:
-
n primele 6 luni de la darea n exploatare;

n reviziile periodice ale instalaiilor;
n cazul tasrilor, vnt cu o intensitate mai mare dect cea prevzut n normative si luate n
considerare la proiectare, seisme severe.
Defectele constatate cu ocazia acestor inspecii se nscriu ntr-un proces verbal si se trece la
remediere dup consultarea proiectantului.
Lucrrile cu caracter de reparaii si consolidri se vor face numai n conformitate cu
legislaia n vigoare, privind proiectarea si execuia, precum si cu respectarea L 10/95 privind
calitatea n construcii.
8.3
RECOMANDARI
PRIVIND
MATERIALELOR SI UTILAJELOR
TRANSPORTUL
SI
MANIPULAREA
Manipularea si transportul materialelor si utilajelor se va face conform instructiunilor

producatorului.
Se va asigura o inspectie prompta a transporturilor de materiale si utilaje pentru a se asigura
ca materialele si utilajele sunt conform cerintelor si fara defecte, iar cantitatile sunt corecte.
Se va asigura personalul si echipamentul necesar manipularii materialelor si utilajelor dupa
metodele indicate, pentru a preveni murdarirea lor, deformarea sau aparitia oricaror defectiuni.
8.4 DEPOZITAREA SI PROTECTIA MATERIALELOR

Materialele si utilajele vor fi depozitate si protejate in conformitate cu instructiunile
producatorului.
Depozitarea se va face cu sigiliile si etichetele intacte.
Materialele si utilajele sensibile se vor depozita in incaperi in care climatul este controlabil.
Materialele prefabricate depozitate afara vor fi asezate pe suporti, deasupra nivelului solului.
108
Se vor prevedea depozite si metode de protectie in afara santierului, atunci cand conditiile
locale de pe santier nu permit existenta acestor depozite sau a metodelor de protectie.
Materialele si utilajele predispuse deteriorarii vor fi acoperite cu prelate sau folii
impermeabile. Se va prevedea un sistem de ventilare care sa previna condensul si degradarea
materialelor.
Materialele granulare necompactate se vor depozita pe suprafete plane intr-o zona in care nu
se aduna apele si cu o scurgere foarte buna. Se vor lua masurile necesare pentru a preveni
amestecul cu materiale straine.
Se va asigura personalul si echipamentul necesar depozitarii materialelor si utilajelor dupa
metodele indicate pentru a preveni murdarirea lor, deformarea sau aparitia oricaror defectiuni.
Depozitarea materialelor si utilajelor se va face de asa maniera incit sa permita cu usurinta
accesul la ele pentru inspectie. Din timp in timp materialele si utilajele vor fi inspectate pentru a
se asigura ca nu s-au deteriorat si sint pastrate in conditii acceptabile.
8. NORME DE PROTECIE A MUNCII
Norme de protecia muncii cu caracter general specifice

La execuia lucrrilor, n vederea evitrii accidentelor de munc, este necesar ca
personalul avizat pentru controlul i organizarea execuiei lucrrilor s respecte normativele
n vigoare pentru asigurarea condiii optime de protecia muncii.
Se vor avea n vedere urmtoarele reglementri:
Legea Nr. 319/2006 - legea securitii i sntii n munc;
H.G. Nr. 1425/2006 - pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Legii securitii i sntii n munc Nr. 319/2006;
H.G. Nr. 1091/2006 - privind cerinele de securitate i sntate pentru locul de

munca;
Ordin Nr. 712/2005 - pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind instruirea

salariailor n domeniul situaiilor de urgen;
109
H.G. Nr. 300/2006 - privind cerinele minime de securitate i sntate pentru

antierele temporare sau mobile;
H.G. Nr. 1048/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru

utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de
munc;
H.G. Nr. 971/2006 - privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate

i/sau de sntate la locul de munc;
H.G. Nr. 1051/2006 - privind cerinele minime de securitate i sntate pentru

manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de
afeciuni dorsolombare;
H.G. Nr. 1876/2005 - privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la

expunerea lucrtorilor la riscurile generate de vibraii;
H.G. Nr. 493/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la

expunerea lucrtorilor la riscurile generate de zgomot;
Legea 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor;
OUG 195/2005 privind protecia mediului;
Legea apelor Nr. 107/1996 modificat de Legea 310/2004;
H.G. Nr. 511/1994 privind adoptarea unor msuri pentru prevenirea i combaterea
polurii mediului de ctre societile comerciale din a cror activitate rezult unele
deeuri poluante;
H.G. Nr. 254/1995 pentru modificarea H.G. Nr. 127/1994 privind stabilirea i
sancionarea unor contravenii la Normele pentru protecia mediului nconjurtor;
Ordonana de urgen 16 din 26 ianuarie 2001 privind gestionarea deeurilor

industriale reciclabile i toate actele normative n vigoare, n domeniu;
Prin caracterul lor, lucrrile n marea lor majoritate vor fi n contact direct sau n
apropierea traficul rutier. Din acest considerent se impun lucrri sigure de semnalizare, de
izolare, protecie i separare a zonelor de lucru i de permanent supraveghere a execuiei
lucrrilor n condiii de trafic rutier. O atenie deosebit trebuie acordat semnalizri
traficului pe timpul nopii cnd orice nerespectare a indicatoarelor specifice de sigurana
circulaiei poate genera accidente deosebit de grave, execuia realizndu-se pe jumtate de
cale, n dou etape. Toate punctele periculoase vor fi semnalizate cu panouri de avertizare
amplasate vizibil i iluminate noaptea.
110
Pentru semnalizarea rutier pe timpul execuiei lucrrilor se vor aplica prevederile din
Instruciunea Nr. 411/1112 din 08.06.2000, privind instituirea restriciilor n vederea
executrii de lucrri n zona drumurilor publice, elaborat de M.T.Tc. Obinerea autorizaiilor
necesare devierii circulaiei de la Inspectoratul Judeean de Poliie, Direcia Circulaie, este n
sarcina constructorului. Constructorul este obligat se efectueze instructajul general i cel
specific locului de munc pentru toi muncitorii, punndu-le la dispoziie echipamentul
necesar.
Executantul nu se va limita la normele menionate mai sus, el avnd obligaia de
a respecta n organizarea procesului de lucru, normele de protecie a muncii n vigoare in
Romnia.
9. PROTECIA MEDIULUI
Implicaii asupra mediului

Lucrrile proiectate nu introduc efecte negative suplimentare fa de situaia
existent asupra solului, microclimatului, apelor de suprafa, vegetaiei, faunei, peisajului,
sau din punct de vedere artistic, deci nu sunt afectate obiective de interes cultural sau istoric.
Prin executarea lucrrilor proiectate vor aprea unele influiene favorabile asupra
factorilor de mediu ct i din punct de vedere economic i social.
Influena asupra factorilor de mediu datorat realizrii unor condiii de circulaie
superioare celor actuale:
va scdea gradul de poluare al aerului;
se va reduce volumul de praf;
111
va scdea simitor emisia diverselor noxe de eapament sau uzur a mainilor, ceea ce va
avea un efect pozitiv asupra mediului;
Influena socio-economic :
crearea de noi locuri de munc n perioada execuiei lucrrilor;
mai rapid deplasarea nspre i dinspre locurile de munc;
reducerea consumului de carburani i economii la costul transporturilor;
creterea siguranei circulaiei i a confortului optic pentru conductorii auto.

Pe ansamblu se poate aprecia c din punct de vedere al mediului ambiant, lucrrile
proiectate nu introduc disfuncionaliti suplimentare fa de situaia actual, ci dimpotriv,
au un efect pozitiv.
Executarea lucrrilor proiectate nu va avea influene defavorabile asupra factorilor de
mediu, economici i sociali.
Lucrrile ce se vor executa i care au o influen asupra mediului constau n:
Lucrri premergtoare nceperii lucrrilor:
Degajarea terenului de corpuri strine i mutarea lor;

Lucrrile ce se vor realiza dup executarea lucrrilor la drum:
Semnarea gazonului pe suprafee orizontale i pe zonele cu o pant mai mic de 30 de grade;

Sursele de poluani i protecia factorilor de mediu.
Lucrrile de reabilitare a tronsonului de drum judeean, nu reprezint i nu produc surse de:
Poluare a apelor;
Poluare a aerului;
Zgomot i vibraii;
Radiaii;
Poluare a solului i subsolului;
Poluare a ecosistemelor terestre i acvatice;
Poluarea aezrilor umane i a altor obiective de interes public;
Deeuri de orice natur;

112
Substane toxice periculoase.

Sntatea oamenilor
Prin executarea lucrrilor, vor aprea unele influene favorabile asupra factorilor de
mediu, de sntate public, i din punct de vedere economic i social. Toate acestea, au ca
rezultat urmtoarele:
Va scadea gradul de poluare a aerului, implicit a apei, a vegetaiei, prin reducerea emanaiilor
de praf i a mirosului de bhlit.
se va evita eroziunea terasamentului i a platformei drumurilor - prin realizarea lucrrilor de

colectare i dirijare a apelor provenite din ploi, zpezi.
Analiza strii iniiale a mediului i evaluarea impactului asupra sntii populaiei i
a mediului, se vor realiza n conformitate cu prevederile Directivei nr. 97/11/EEC din 3
martie 1997 ce amendeaz Directiva nr. 85/337/EEC precum i cu prevederile legislaiei
romneti, dintre care menionm:
ORDIN nr. 44 din 27 martie 1998 pentru aprobarea Normelor privind protecia
mediului ca urmare a impactului drum-mediu nconjurtor.
Legea nr. 137/1995 privind protecia mediului - republicat n M.Of. nr. 70/2000.
Ordonana de urgen 91/2002 pentru modificarea i completarea Legii proteciei

mediului nr. 137/1995 - publicat n M.Of. nr. 465/2002.
113
BIBLIOGRAFIE
1. SR 1911-1998 - Poduri metalice de cale ferat.Prescripii de proiectare;

2. STAS 3220 89 Poduri de cale ferat. Convoaie tip;
3. STAS 4392 84 Ci ferate. Gabarite ;
4. C. Jantea, C. Blejeru Poduri metalice. Suprastructuri compuse oel-beton.
Editura Societii Academice Matei-Teiu Botez;
5. C. Jantea, F.N. Varlaam Poduri metalice. Proiectarea suprastructurii unui pod
pentru osea.Editura Societii Academice Matei-Teiu Botez;
6. C. Jantea Poduri metalice. Alctuirea i calculul mbinrilor.Editura Societii
Academice Matei-Teiu Botez;
7. C. Jantea, F. Varlaam Poduri metalice. alctuire i calcul. Casa de Editur
Venus.
114

Licentă Finală PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licentă Finală PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNIC ,, GH.

As. Dr. Ing. Cristian Blejeru

Grap Teofil Ionu

Capitolul I DATE GENERALE

PROIECTARE POD DE CALE FERAT KM 453 + 867 PE

120 KM/H. TRONSONUL: COLARIU SIMERIA

C.N.C.F. "C.F.R." - S.A.

C.N.C.F. "C.F.R." - S.A.

Capitolul II DESCRIEREA GENERAL A LUCRRILOR

160km/h cu trenurile de cltori i 120km/h cu trenurile de marf s-a prevzut proiectarea

- platform tehnologic necesar execuiei lucrrilor (S = 1500mp).

1.Alcatuirea i calculul grinzilor cii

Deoarece lonjeronii au asigurat continuiatea n dreptul antretoazelor, acetia

Mcf n cmpul lojeronilor finali

Se vor lua in calcul urmtoarele aciuni:

pentru convoiul tip P 10 greutatea cii g2 pentru un lonjeron se calculeaza cu relaia:

nsumnd cele dou valori obinute rezult c aciunea permanent ce acioneaz

Aciunea convoiului tip P 10:

Aciunea forei de erpuire:

Aceast ncrcare se noteaza cu w si este o ncrcare uniform distribuit ce acioneaz,

nlimea convoiului : hconv = 3,50

Presiunea vntului pw = 150 [daN/m2],se adoptpentru pod ncarcat, conform STAS

Calculul eforturilor secionale

Pentru calculul eforturilor secionale se vor considera urmtoarele grupri de aciuni:

- aciuni din convoiul tip P 10;

Schema de ncrcare i diagramele de eforturi secionale este reprezentat n figura de mai

aciunea convoiului tip P 10:

= 12500 1,00 + 0,71 + 0,43 + 0,14 = 28500

0 = + = 1933 + 46170 = 48103 [] ;

aciunea forei de erpuire:

Aceast ncarcare are aceleai caracteristici ca i aciunea vntului, diferena const in

Momente ncovoietoare [daNm]

Predimensionarea seciunii transversale a lonjeronilor

Predimensionarea nlimii seciunii lonjeronului (h):

Stabilirea acestei dimensiuni se face pe baza a trei criterii i anume:

n raport cu deschiderea grinzilor principale, funcia pe care o ndeplinete n

n cazul de faa rezult c :

5,25 (0,75 0,525)

unde Wnecreprezint modulul de rezisten necesar, care se determin cu relaia:

areprezint rezistena admisibil la ntindere a oelului OL 52;

Mmax reprezint momentul ncovoietor maxim ce acioneaz pe lonjeron.

n funcie de sgeata admisibil a lonjeronului:

Pentru cazul de fa se va considera raportul fa / l = 1 / 750, conform SR 1911-1998

= 0,119 => = 0,119 = 0,119 5,25 = 0,62

nlimea lonjeronului se va adopta ca o valoare medie a celor trei valori determinate

Predimensionarea grosimii inimii lonjeronului:

La fel ca i n cazul predimensionrii nalimii lonjeronului i aici trebuie respectate

din condiia ca inima s preia fora tietoare:

unde: areprezint rezistena admisibil la forfecare a oelului OL 52 in gruparea I de

din condiia de zveltee a inimii:

folosind o relaie empiric:

unde h se consider n [m].

Predimensionarea seciunii tlpilor lonjeronului:

Cunoscnd dimensiunile inimii, se pot determina dimensiunile tlpilor, din conditia de

- momentul de inerie necesar al grinzii pentru a prelua momentul ncovoietor maxim;

- momentul de inerie al inimii lonjeronului;

Se aleg: t =15 [mm] i b =200 [mm]

Valoarea efectiv a dimensiunile b i t ale tlpilor se determin prin ncercri

Calculul caracteristicilor geometrice secionale:

Verificarea seciunii lonjeronilor:

1.1.5.1 Verificari de rezisten

Verificarea eforturilor unitare normale maxime din ncovoiere

cmp marginal, gruparea II: