Drogurile

Istoric:
n anii 50, inhalarea de cleiuri a fost larg raspndita n rndul
adolescentilor americani si suedezi. Adezivii care contin toluol si solventi
volatili erau picurati pe batiste (care apoi au fost tinute n fata gurii si
nazului), sau turnati n pungi, pentru inhalarea vaporilor acestora.
Alte substante:
Substantele care se preteaza la inhalare (adulmecare) sunt solventii
chimici din industrie, bricolaj si domeniul casnic, precum: cleiuri, diluanti
pentru adezivi, vopsele si lacuri, benzina, acetona, butilacetatul,
diclormetanul, hexanul, xilolul, tetraclorura de carbon ("Tetra") si
hidrocarburile fluorurate alifatice.
Diluantul utilizat de pictori pentru culorile lor contine, de exemplu,
toluol.
Cloroformul, sau triclormetanul, este un solvent cu proprietati
narcotizante care produce vapori neinflamabili.
Forma de consum:
Inhalarea (adulmecarea, germ. schnffeln)
Periculoasa este mai ales varianta ce utilizeaza pungi de plastic,
deoarece - trase prea mult peste cap - pot duce la moarte, n cazul instalarii
rapide a efectului stupefiant si a intoxicatiei necontrolabile de catre
consumator.
Mod de actiune a solventilor cu efect narcotic:
Cele patru stadii ale narcozei (pentru ntelegerea mdicalfarmacologica):
Analgezia: Este inhibata perceperea durerii, dar si capacitatea de
autocritica si orientarea temporo-spatiala.
Excitatia: Prin inhibarea aproape totala a impulsurilor "frenatoare"
superioare, de la nivel cortical, se produce dezinhibarea centrilor motori
inferiori. n cazul abolirii sau tulburarii starii de constienta se observa o
hiperreactivitate motorica. Acest stadiu de excitattie nervoasa se combate, n
anesteziologia moderna, prin medicamente miorelaxante.
Toleranta: Pe lnga scoarta cerebrala, sunt inhibate si diencefalul si
maduva spinarii. Tonusul muscular se reduce, starea de constienta este
abolita, dar inima mai bate si respiratia nca functioneaza.

Paralizie: n acest stadiu sunt afectati si centrii vegetativi ai

trunchiului cerebral, respiratia si circulatia fiind tulburate.
Cnd narcoticele sunt utilizate ca droguri stupefiante, consumatorul
ncearca sa atinga doar primele doua stadii. Tinde sa atinga acea stare de
buimaceala cu tenta euforica, cu o usoara tulburare a constientei, n care nu
mai percepe problemele personale ce-l chinuie atunci cnd e treaz si n care
tensiunile emotionale si spirituale sunt aplanate. n aceasta stare,
autosugestiile pot deveni "realitate" prin lipsa constientei ancorate n
realitatea obiectiva, astfel nct aurolacul adolescent se transforma n Tarzan
sau puternicul Superman al benzilor sale desenate.
Se deosebesc patru stadii ale actiunii substantelor inhalate
(adulmecate):
n primul dintre acestea apar: greata, dureri la nivelul gambelor, sau
senzatia de creier sub presiune. n cel de-al doilea se descrie receptivitatea
crescuta la stimuli externi, asociata cu o stare de bine si sentimentul
imponderabilitatii, similar cu starea de ebrietate
Aproape toti solventii au efect toxic n cazul abuzului regulat.
Cloroformul produce leziuni hepatice si poate determina - n doze prea mari
- paralizia respiratiei, sau cel putin tulburari central nervoase grave, datorate
hipoxiei cerebrale.
Abuzul de tricloretilena produce inflamatii ale nervilor, nevralgii ale
fetei si suferinte cardiace, de asemenea conditionate nervos (prin tulburarea
conducerii impulsurilor). La adolescentii care au inhalat n mod regulat, timp
de mai multi ani, vapori de toluol, au fost observate delirii (vezi delirium
tremens, la cap. Alcoolul) de mai multe zile.
Pe lnga stopul respirator, colapsul cardio-circulator reprezinta o
importanta cauza de deces.
Pot aparea stari confuzionale, cu reactii de hiperexcitatie, anxietate si
panica. n plus, se pot produce arsuri si combustii (arsuri chimice) ale cailor
respiratorii.
Cerc de persoane afectate:
Se remarca mai ales adolescentii tineri (10 - 15 ani) din paturile
sociale inferioare. Consumatorii solitari sunt putini, dar cu att mai
periclitati, deoarece nu actioneaza ntr-un anumit context, si pastreaza acest
obicei multa vreme si au suferit, de regula, un traumatism psihic anterior
consumului.
Sechele de lunga durata:
Leziuni hepatice, renale, nervoase si cerebrale.

Drogurile in societate
In fiecare zi pe tot cuprinsul globului pamantesc milioane de
oameni folosesc droguri.In mod surprinzator, de cele mai multe ori, folosim
droguri atunci cand consumam ceai sau cafea, sau in cazul multor adulti, un
pahar de vin ce ne relaxeaza.Ca si alte droguri, cafeina din ceai, caf sau din
alte bauturi racoritoare cum ar fi Coca-Cola, sau alcolul din vinsi bere sunt
substante care modifica functionarea normala a organismului. Folosite
cumpatat, aceste droguri sunt relativ inofensive si in multe zone ale lumii
perfect legate.
Totusi, alte tipuri de droguri sunt ilegale si periculoase.
Substantele ca heroina fac parte din aceasta categorie, iar detinerea sau
folosirea lor sunt interzise prin lege.Aceste droguri pot ucide.
Stimularea creierului
Asemenea nicotinei, cafeina este un alcaloid provenit in acest caz
din funzele plantei de ceai, sau din semintele arborelui de cafea. Cafeina este
prezenta si in cacao si in unele bauturi racoritoare, cum ar fi cola.
In consumul zilnic, cantitatile de cafeina sunt de obicei reduse.
Insa, in cantitati mai mari, aceasta poate cauza probleme mai grave de
sanatate, cum ar fi somnul nelinistit si tulburarile digestive.
Marijuana, denumita si canabis sau hasis, este extrasa din canepa.
Cel core o consuma se simte relaxat, tihnit, mai constient de ceea ce-l
inconjoara si mai capabil de a fi increzator si creativ. Cel ce priveste de
afara, vede opusul acestor stari.
In general, si in comparatie cu alte droguri mai puternice,
marijuana nu pare sa creeze dependenta. Cercetarile au demonstrat ca
aceasta poate duce la probleme mai putin grave in comparatie cu alcoolul
sau tutunul. In multe tari, unele grupari au incercat sa schimbe legile si sa
inlature unele pedepse pentru consumul acestora.
Barbituricele
Aceste droguri create in laborator sunt uneori prescrise de medici
pentru alungarea insomniei si nelinistii, in calitete de somnifere sau
calmante. Sunt de asemenea, recomandate persoanelor care nu pot
supravietui, datorita faptului ca sunt prea nelinistite, agitate si speriate tot
timpul.
Barbituricele sunt prescrise mai rar in zilele noastre iar folosirea
lor este supravegheata cu atentie. Aceasta datorita problemelordin trecut,
inclusiv abuzul, dependenta fizica si psihologica.

In doze mari, barbituricele produc efecte cu cele ale alcoolului.

Simptomele incetarii folosirii acestora sunt foarte grave, uneori chiar fatale.
Amfetaminele
Fabricate si ele in laborator, aceste medicamente sunt denumite
excitante. Cei care le folosesc se simt energici si alerti. Aceste
medicamente accelereaza reactile chimice al organismului, producand
energie. Au fost folosite, candva, ca tablete pentru slabit. Problema este ca,
de mai multe ori, consumatorul este tentat sa mai ia o doza, pentru a se simti
din nou energic. Acest fapt poate duce la obisnuinta si dependenta
psihologica.
Halucinogenele
Halucinogenele prezinta un grup variat de droguri. Unele sunt
naturale, cum sunt cele din ciupercile magice si mescalina din cactusul
peyote. Celelalte sunt create in laborator, ca LSD-ul (acid lisergic
dietilamid), cunoscut sub numele de acid.
Aceste droguri au efecte dramatice asupra constientei, a simturilor
si a perceptiei consumatorului. Acesta poate avea halucinatii puternice si o
astfel de "caltorie" poate fi extrem de inspaimantatoare.
Cea mai mare parte a halucinogenilor nu creaza o dependenta
fizica serioasa, iar pe termen lung nu par sa cauzeze o dependenta
psihologica puternica. Acestia insa provoaca o toleranta in organism, iar
oamenii au murit, Chiar, sub influenta lor. De exemplu consumatorul poate
sa-si inchipuie ca este capabil sa zboare, si sa sara pe fereastra.
Opiaceele
Opiul, morfina si heroina se obtin din specia de mac numita opiu.
Acestea provoaca stari temporere de amorteala, liniste si chiar exaltare si
fericire. In medicina, aceste droguri se folosesc ca remedii contra durerii. Ele
sunt insa deosebit de puternice si periculoase, putand provoca rapid toleranta
in organism si dependenta serioasa. O supradoza poate chiar ucide.
Renuntarea la consumul acestora se realizeaza sub supraveghere medicala,
iar reactiile organismuluisunt neplacute: friguri, crampe, greturi, transpiratie
si tremuraturi.
Cocaina si crack
Cocaina este un praf alb, extras din frunzele plantei coca. Aceasta
poate sa-l faca pe cel care o consuma alert si plin de energie, chiar euforic.
Desi unii oameni pretind ca pot folosi cocaina ca pe un drog social sau de
recreere, ca si alcoolul, altii devin dependenti din punct de vedere

psihologic de aceasta. Printre alte efecte se numara halucinatiile, teama si

paranoia.
Crack este o versiune modificata, din punctde vedere chimic, a
cocainei. Este unul dintre drogurile cele mai puternice si creeaza
dependenta. I unele zone consumul ilegal al acestora poate duce la jafuri,
violenta si alte infractiuni.
Efecte ale dependentei
Dependenta de droguri poate fi psihologica sau fizica, sau
ambele.Dependenta psihologica (uneori numita obisnuinta) se petrece in
mintea omului. Consumatorul simte ca nu poate sa gandeasca normal si sa
supravietuiasca fara ajutorul drogului. In cazul dependentei fizice, nervii,
muschii,inima si alte organe ale corpului au nevoie de drog pentru a-si
continua functionarea.
Daca este privat de droguri, dependentul poate suferi probleme
fizice si mintale ale renuntarii la cestea. Aceste probleme variaza de la
tremuraturi si friguri, la transpiratii, crampe si dureri, halucinatii (zarirea sa
simtirea unor lucruri care nu sunt reale), inconstienta sau chiar convulsii
fatale.
Organismul se obisnuieste treptat cu unele droguri. Cu timpul este
nevoie de o cantitate mai mare de drog pentru a da aceleasi rezultate ca
inainte. Aceasta nevoie de cantitati din ce in ce mai mari de drog, in vederea
obtinerii aceluiasi efect, poarta denumirea de toleranta.
Modul de administrare poate fi de asemenea periculos. Inspirarea
cocainei poate deteriora nasul si caile respiratorii. Injectarea unui drog cu
ajutorul unui ac sau al unei siringi, care nu sunt sterile, poate provoca injectii
cu hepatita si SIDA.
Drogul e o substan sau un amestec de substane naturale sau
sintetice, avnd aciune psihotrop (asemeni unui sedativ sau stimulent)
asupra sistemului nervos central, intensificnd unele procese (apar
halucinaii auditive sau vizuale) i eliminndu-le pe altele (durerea fizic,
moralitatea).
De-a lungul timpului, prin intermediul drogurilor, omul a
ncercat s trateze rul, s fug de preocupaii, de tristee, s se rup de
cotidian, s aib o percepie mistic i s aib experiena sacrului, experien
creata de el nsui cu ajutorul drogului. Din cele mai vechi timpuri oamenii
au selectat plante, produse minerale care s aib fie o aciune plcut,
euforizant, fie s nlture durerea, fie s-l sustrag pe individ de la realitate,
fie erau utilizate n cadrul unor ceremonii sau ritualuri, fie, n sfrit,
utilizate n scopuri terapeutice. Cert este c toate drogurile au la nceput un

efect pozitiv benefic (necesar n situaia dat) pentru individ, plcut, de

stimulare a plcerii, curiozitii, voluptii, de ndeprtare a durerii,
insomniei, fricii, foamei, oboselii, epuizrii.
Referitor la noiunea de drog la noi n ar, termenul a fost preluat
din literatura internaional n special anglo-saxon n care termenul de
drug semnific medicament, dar are i conotaia de produs care duce la
toxicomanie, sens pe care-l are i n limba romn.
Majoritatea drogurilor sunt de origine vegetal i sunt cunoscute
din antichitate : opium (extras din mac Papaver somniferum), hai,
marijuana (din Canabis indica), mescalina, psilocibin etc. Pornind de la
extrase din aceste plante, prin semisintez sau direct prin sintez s-a ajuns la
produi noi, mult mai activi, care la nceput au avut un efect benefic n
anestezie i dezvoltarea rapid a chirurgiei. Unele droguri deosebit de active
au fost de la bun nceput sintetizate n laborator (cum ar fi LSD-ul)
Multe din substanele considerate droguri sunt medicamente care sunt
distribuite cu destul rezerv, fiind necesare reete, dar n general sunt destul
de accesibile ; dependena de acestea se ntlnete mai ales la intelectuali
(farmacofilie).
Consumul regulat de droguri i intoxicaia cronic voluntar cu
acestea, determin farmacodependen (toxicomanie).
Pentru a caracteriza toxicomania, prezentm mai jos cteva referiri la
reaciile fa de substanele toxice :

reaciile adverse sunt efecte nocive, nedorite, care apar dup

administrarea de substane n doze normale n scop terapeutic ; tot aici sunt
incluse i reaciile alergice

intolerana const n aceea c simptomele apar dup prima

administrare a medicamentului

reaciile toxice sunt acele tulburri care se datoresc efectelor

directe ale administrrii unui toxic

reaciile de rezisten se caracterizeaz prin scderea efectelor

dup administrri repetate. Dintre acestea cele mai importante sunt :
tolerana caracterizat prin obinerea de efecte tot mai mici
dup administrri repetate de toxic ; oprirea administrrii toxicului duce la
sindromul de abstinen
dependena urmeaz toleranei i const ntr-o stare de
intoxicaie cronic caracterizat de necesitatea constrngtoare de folosire a
toxicului. Exist patru trsturi ce contureaz dependena :

dependena psihic

tolerana


dependena fizic, necesitatea de a continua folosirea toxicului
pentru a evita tulburrile grave uneori care urmeaz ntreruperii administrrii
(sindromul de abstinen)

psihotoxicitatea
Majoritatea covritoare a toxicelor ce determin dependena sunt
psihotrope, respectiv au o aciune asupra sistemului nervos central (n faza
iniial o senzaie foarte plcut)
Drogarea este definit ca o stare de intoxicaie periodic sau cronic,
duntoare individului i societii, generat de consumarea repetat a unui
drog natural sau sintetic i care se caracterizeaz prin :
o dorin invincibil sau o necesitate obligatorie de drogare i
de procurare a drogului prin orice mijloace.
o tendin de a mri dozele
o dependena de ordin psihic i uneori fizic fa de efectele
drogului cu apariia sindromului de abstinen la suprimarea drogului.
Sindromul de abstinen se manifest dup oprirea administrrii
drogului la cteva ore i este o expresie a dependenei fizice, prin simptome
i semne care pot fi chiar periculoase pentru viaa pacientului. Multe dintre
ele sunt inverse fa de reacia la drogul respectiv i este mai grav pentru
toxicele cu efect intens i de scurt durat cum este heroina. Sindromul de
abstinen poate duce la moarte.
ncercm s trecem n revist pe scurt principalele grupe de droguri :
A. Euforicele dup cum le spune i numele, produc o stare de
euforie, beatitudine ; sunt reprezentate n primul rnd de opium, derivaii lui
i de cocain.
Un alt preparat renumit al opiului este heroina, care cauzeaz o
dependen foarte rapid. Aciunea ei euforic e mai scurt dec a morfinei.
Cocaina este un alcaloid obinut din frunzele de Erytroxylon coca, un
arbust originar din Peru. Folosit ca i drog, cocaina este prizat pe nas,
datorita proprietii ei de a trece uor de bariera mucoaselor i datorit
bogatei vascularizaii la acest nivel ; datorit acestei vascularizaii se produc
leziuni ale septului nazal care pot ajunge pn la necroz i perforaie. n
prezent, din cocain s-a produs un derivat, kack, cruia I se atribuie un
efect i mai puternic. Prizarea de cocain determin o stare de euforie, de
bine, cu dispariia senzaiei de foame i oboseal (cultura de coca a fost
stimulat de conquistadorii spanioli pentru c permitea indigenilor s
munceasc pn la epuizare fr hran) ; se adaug o senzaie de vioiciune,
de vigoare, ndrzneal, cu senzaia de uurin n gndire. n acest timp
individul prezint o stare de hiperactivitate i hiperexcitabilitate genital. n

faza de toxicomanie apare delirul, halucinaiile, tulburrile motorii. n final

se ajunge la decdere fizic i moral, dupa 5-10 ani de folosire a drogului.
B. Toxice care provoac starea de beie
Pe lng etanol (alcoolul propriu zis), exist o gam ntreag de
produi care duc la o stare de beie, muli dintre ei solveni organici.
Benzenul de exemplu provoac o stare de beie caracterizat prin excitaie,
agitaie, apoi ameeli, mers nesigur, pierderea autocontrolului. Acesta
mpreun cu ali solveni (cloroform, eter, cloral, derivai organoclorurai)
particip ca ageni etiologici n toxicomania numit gluare (glue=lipici)
care s-a rspndit rapid la noi n ar n ultimul timp, prin inhalarea unor
soluii de cleiurisintetice i paste de lipit din pungi de plastic ermetic aplicate
pe orificiile respiratorii (la noi produsul numit aurolac). Preul accesibil,
uurina procurrii a fcut ca acest mod de drogare sa se rspndeasc foarte
rapid, la vrste incredibil de tinere; i n acest caz se manifest necesitatea
imperioas de drog i tendina de cretere a dozelor.
De unde vine metadona ?
Metadona a fost la origine dezvoltata de catre nazisti in timpul celui
de-al doilea razboi mondial. Cand rezervele de opium au fost epuizate,
narcomanii nazisti ( Hermann Gring- seful suprem al Luftwaffe si
succesorul lui Hitler- era unul dintre ei ) au incercat sa evite renuntarea la
acest drog. Din aceasta cauza s-a ajuns sa se impuna companiilor
farmaceutice si chimice germane obtinerea unei substante opiacee de
sinteza, pentru a nu mai fi nevoie de culturile de mac. Chimistii nu auvenit
numai cu un drog care a functionat, dar care in plus a reusit si sa infrunte
timpul. Drept consecinta, metadona a ajuns un drog folosit de doctori pentru
a incerca sa-i ajute pe cei dependenti de opiacee. Efectul heroinei se duce
dupa cateva ore, fapt ceea ce duce la nevoia de a lua mai multe doze pe zi.
Pe de alta parte, efectul metadonei dureaza undeva intre 24 si 72 de ore, in
stansa legatura cu doza luata si cu metabolismul fiecaruia.
Cum este folosita metadona ?
Metadona este un drog (o substanta opiacee sintetica ) care atunci
cand este administrata o data pe zi, pe cale orala, in doze adecvate, poate cel
ami adesea sa suprime pentru 24 de ore impulsul de a lua heroina. Pacientii
au aceeasi dependenta fizica fata de metadona ca si fata de necesitatea de a
lua heroina sau alte opiacee cum ar fi Oxycotin sau Vicotin. De fiecare cand
un narcoman foloseste heroina apare un ciclu care consta initial intr-o
intoxicatie urmata de o perioada de functionare normala a creierului care

ulterior duce la o stare de disconfort si la nevoia acuta de a mai lua o doza

( apar simptome ca acelea ce insotesc instalarea gripei, dureri, frica si
depresie ).
Ciclul acesta care se repeta in cazul heroinei la fiecare 4- 8 ore, poate
fi eliminat prin folosirea metadonei in cadrul unor programe speciale. Acest
fapt este posibil deoarece metadona patrunde mult mai lentr in sistem iar
efectul ei dureaza o perioada mai indelungata decat in cazul heroinei si a
altor opiacee. Opiaceele cu efect de scurta durata cum ar fi heroina,
hidrocortizonul si morfina, perpetueaza si / sau dau nastere unor procese
anormale in creier care interfereaza cu procesele emotionale si rationale
normale. Luand metadona, majoritatea acestor procese nocive sunt oprite,
normalizandu-se anumite procese neuro biologice care altfel ar fi afectate.
Dupa stabilirea unei doze corespunzatoare, metadona nu mai produce
aceleasi stari de exaltare si plutire atat de frecvente in cazul heroinei.
Care sunt efectele metadonei ?
Cel mai importante efect secundar al metadonei constau in : ameteala,
slabiciune generala, euforie, gura uscata, retentie urinara, constipatie,
respiratie inceata si greoaie. Mai exista si unele efecte secundare
ocazionale : reactii alergice, iritatie a pielii, mancarimi, dureri de cap,
dificultati de concentrare, senzatia de betie, confuzie, depresie, dificultati de
vedere si vedere dubla, eruptii cutanate faciale, transpiratie, palpitatii, greata,
si voma.
Efectele secundare cele mai putin comune sunt : reactiile anafilactice,
hipotensiune cauzatoare de slabiciune si de lesin, dezorientare, halucinatii,
tremur, crampe musculare. Printre riscurile asociate sunt incluse si
problemele cu rinichiul. Simptomele supradozei sunt : ameteala foarte
puternica, confuzie, tremur, convulsii, coma, frisoane, hipotensiune, piele
rece si lipicioasa.
Care sunt simptomele unei supradoze de metadona ?
Corpul in intregul lui : ~ spasme musculare
Din punct de vedere respirator: ~ dificultati respiratori ; ~ stop
respirator ( uneori fatal in marja de 2-4 ore )
Nas, gat si urechi: ~ pupile micsorate; ~ piele vinetie; ~unghii si buze
vinetii ;

Gastrointestinal : ~ spasme ale stomacului si/sau ale tractului

intestinal; ~constipatie
Inima si vase sangvine : ~puls slabit; ~presiune arteriala scazuta.
Sistem nervos : ~ ameteala; ~ dezorientare; ~ coma
Ce implica dezintoxicarea de metadona ?
Pentru tratamentele de dezintoxicare, metadona este administrata sub
stricta supraveghere. In timpul dezintoxicarii, un pacient poate primi
metadona atunci cand apar simptomele de sevraj ( stranut, cascat, ochi si nas
care curg, transpiratie excesiva, febra, pupile dilatate, crampe abdominale,
greata, dureri in tot corpul, tremur si iritabilitate. Dupa cateva zile dupa ce
pacientul a fost stabilizat cu ajutorul metadonei, cantitatea de substanta
administrata va fi gradual redusa. Rata cu care va fi redusa depinde de
modul cum reactioneaza organismul pacientuluiavandu-se grija ca
simptomele asociate renuntarii sa ramana in limite tolerabile.
Da metadona dependenta ?
In anumite teste, celor care li s-au dat ambele droguri pe cale orala, nu
au putut face distinctie intre efectele heroinei si cele ale metadonei. O alta
problema pentru cei care incearca sa scape de dependenta fata de heroina
prin folosirea metadonei consta in simptomele de renuntare care apar.
Sevrajul in cazul heroinei ar trebui sa se termine dupa aproximativ 7 sau 10
zile. Pentru metadona, perioada este ceva mai lunga putand ajunge la o luna
sau chiar mai mult.
In mod ironic, metadona care este folosita pentru a controla
dependenta de alte narcotice mai nocive este destul de des intalnita pe piata
neagra si a fost asociata unui numar crescut de decese datorate supradozelor.
Toleranta si dependenta de metadona este un pericol grav, ca si simptomele
ce pot aparea cand se renunta la folosirea ei. Multe persoane care au fost
dependente de heroina afirma ca simptomele asociate renuntarii la heroina
sunt de departe mai putin neplacute decat cele asociate renuntarii la
metadona.
Multe persoane ajung sa treaca de la dependenta de heroina la
dependenta de metadona, continuand acest tratament de-a lungul anilor,
fiindu-le teama de simptomele ce ar putea aparea dupa renuntarea si la
metadona. Metadona nu trebuie sa se transforme intr-un mod de viata pentru
fostii dependenti de heroina.