Miturile colectarii si reciclarii selective

Apa pe care o bem si produsele pe care le mancam sunt imbuteliate in ambalaje de plastic,
aluminiu sau sticla. Scriem pe hartie in fiecare zi la birou. Folosim becuri, baterii si multe
produse electrocasnice pe care le schimbam intr-un ritm alert. toate lucrurile din jurul nostru
devin rapid deseuri. cu toate acestea, cand vine vorba despre reciclare, oamenii clatina din cap
neincrezatori si prefera comoditatea ghenei de bloc sau a tomberonului din curte
Daca nu reciclam de bunavoie, uniunea Europeana ne va obliga sa o facem la un moment dat
avem deja niste tinte asumate pe care trebuia sa le atingem pana in 2013. Trebuie sa-i scriem
primarului, cel care e obligat conform legii sa amplaseze cat mai aproape de locuinta noastra
containerele pentru colectare selectiva. Asociatia MaiMultVerde a inceput inca din 2009 o
campanie de informare si mobilizare in sprijinul colectarii selective, intitulata Viata dupa
colectare. Pe site-ul proiectului, www.viatadupacolectare.ro, se gasesc modele de scrisori
care pot fi trimise primarului sau membrilor Camerei Deputatilor pentru ca acestia sa sustina
initiativele legislative referitoare la colectarea selectiva.
Deseurile sunt gunoaie
De ce sa colectam selectiv?, se pot intreba unii. De ce sa separam hartia, plasticul si metalul,
sticla, deseurile electrice si electronice de cele care sunt biodegradabile? Pentru ca aceste
deseuri nu sunt gunoaie, ci resurse care pot fi refolosite si retransformate in lucruri utile.
Deseurile merita a doua sansa si, de ce nu, si pe a treia sau a patra. Iar asta pentru ca o tona
de plastic reciclat reprezinta o economie de 800 de litri de petrol brut, la fel cum o tona de
hartie reciclata inseamna 17 arbori maturi care nu mai trebuie taiati.
Nu am motive pentru care sa colectez selectiv
In Romania, se recicleaza in proportie de 1 spre 2%. In alte tari ale Uniunii Europeane,
procentul ajunge la aproape 80%. Pana in 2013, Romania si-a luat angajamentul fata de UE sa
sporeasca procentul de deseuri valorificate pana la 60%. Acest obiectiv nu va fi atins fara
implementarea unor sisteme de colectare selectiva la nivelul comunitatilor locale, lucru pe
care Asociatia MaiMultVerde l-a sustinut prin proiectul Viata dupa colectare.
In Romania nu exista fabrici de reciclare
Nimic mai fals! In Romania exista fabrici de reciclare a deseurilor. Iata numai cateva
exemple: plasticul, sticla, hartia si aluminiul, colectate de ECO-Rom Ambalaje, pot fi
reciclate in Bucuresti, Vrancea, Brasov, Galati sau Craiova; Recolamp, o organizatie for the
Future! 59 nonprofit colecteaza gratuit becurile economice arse, iar GreenWEEE
international, de langa Buzau, cea mai mare fabrica de reciclare a deseurilor de echipamente
electrice si electronice din sud-estul Europei, le recicleaza.

Tot ce se colecteaza selectiv de catre oameni este strans la un loc de catre masinile de gunoi
Adevarat! Unii operatori de salubritate colecteaza toate deseurile intr-o singura masina. altii le
colecteaza separat, avand chiar zile speciale pentru fiecare tip de deseu reciclabil. Dar in
ambele cazuri exista etapa de re-sortare desfasurata la centrul de sortare, etapa necesara din
cel putin doua motive. Primul e ca nu le poti cere inca oamenilor sa separe deseurile pe toate
subcategoriile diverselor tipuri de plastic, hartie si sticla, asa cum sunt necesare in vederea
refolosirii, iar al doilea e ca nu poti avea incredere ca fiecare arunca in fiecare tomberon doar
ceea ce scrie pe el ca ar trebui sa contina. Insa nu trebuie sa ne descurajam. cand va creste
numarul celor care colecteaza selectiv, se va investi si in masini performante de colectare
separata direct din strada.
Nu exista viata dupa colectare
Desi 99% dintre deseurile menajere ajung la gropile de gunoi, la ora actuala, se re-selecteaza
si se recicleaza numai deseurile de la tomberoanele de colectare selectiva. Deseurile organice
aruncate la un loc cu sticla, plasticul sau hartia le fac pe acestea aproape inutilizabile. masinile
colecteaza separat deseurile reciclabile de cele organice, pentru a nu le contamina pe cele din
urma. Dupa ce ajung la centrele de sortare, materialele se separa pe categorii si se
compacteaza, apoi se vand ca baloti. Balotii se prelucreaza mai departe si materialul este
refolosit. De exemplu, din fibrele recuperate din 6 PEt-uri albe se poate face un tricou, iar din
cele colorate se pot produce alte PEt-uri sau produse din plastic, cum ar fi galeti.