Sunteți pe pagina 1din 99
MAXIMILIAN W. SCHROFF PROFESOR Df Ce aN 19 Msp VOUy penta aduilfi EDITURA SCRISUL ROMANESC S&. A. CURS PRACTIC DE LIMBA GERMANA Gf mportanja limbii germane peniru Roméni si necesitatea Q invdjarii ei a fost recunoscuia gi in irecut, dar in mo- mental de faté se simte si mai mult nevoie de ea. Nu numai ca o coniribuire la educafiunea intelectuald, morala -gi sufle~ leascé a omului gi la cunoaslerea poporului german gi a cul- lurii germane, dar mai ales peniru motive practice. Intr’adevar, in toate ramurile activitafii, nu numai in comer} si industrie, intelectualul, funcjionarul, chiar si muncitorul se lovesc acum in tot momeniul de nevoia de a cunoaste aceasta limba, iar tindraul sau tandra, sau omul matur, in cdutarea unui post, il va gasi mult mai ugor, daca pe langé limba sa maternd va poseda si limba jarii, cu care de acum inainte este strdns legati Jara noastra. Ori in gcolile noastre secundare, predarea gi invdjarea limbilor moderne se face din diferite cauze in aga fel, incat rareori un absolvent sau o absolventa stiu sé vorbeasca bine si sd scrie o asifel de limba si mai ales limba germand; cursu- rile academice nu se ocupa cu partea practicé a invajarii acestor limbi, gcolile libere sau cursurile de seard nu pot fine socoteald nici de gradul de cunostinje anterioare, de indivi- dualitatea si de timpul liber al fiecdruia, gi nici cu aga numi- tele’ cursuri rapide de conversafie nu se poate invéja in mod mai temeinic o limba strdind, c&ci acesle car}i nu ofera nici © baza solida ci servesc numai pentru trebuinjele momentului, nicidecum pentru invajarea si stapanirea unei limbi. lar vre- murile grele de astazi permit ‘numai unui numér foarte mic de persoane, s& recurga la serviciile unui profesor particular pentru dobandirea sau complectarea cunostinjelor in acest domeniu. laid ce m'a hotarit sa alcdtuiesc si s& public un curs practic de limba germand, destinat persoanelor adulte gi com-~ pus in aga fel incat oricine, fie cd are sau nu studii anicrioare, s4 poatd invdja aceasta limbd cu ugurinjé, fara profesor, in scurt timp si cu pujind cheltuialé. M’am folosit la alcatuirea acestui curs nu numai de o experienja de 35 ani ca profesor secundar de limbi moderne si autor de numeroase manuale, dar mai ales de faptul, ca in tot timpul acesia am dat gi 1 lectiuni particulare, pentru cari meloda trebue sa fie adaptata nevoilor gi timpului disponibil al omului adult, care vrea sa ajunga repede la un rezultal practic gi nu poaie de obiceiu jertfi studiului decat cel mult o ord pe zi. Cursul se compune din 50 cicluri, avand fiecare 5 lectiuni cu_un intreg armonic de idei. Fiecare lecjiune cuprinde patru parfi si anume: 1) Un vocabular, care conjine ioate cuviniele noi, ce se vor intalni in bucata de citire, insofite in primele cicluri si de pronunjarea lor. 2. Bucata de citire, care conjine jn primul ciclu ireptat dela 5-10 propoziliuni cu 5-10 cuvinle noi, in ciclul 2 cdte 10 propozijiuni cu cate 10 cuvinte noi, iar in celelalte 18 cicluri ale primului curs 12-15 propozifiuni cu 12-15 cu- vinte noi. Toate cuvinicle noi cat gi expresiunile, cari se re- Jeré la lamuriri sau la observajiunile gramaticale, sunt liparile in bucaia de citire cu litere mai vizibile si anume cuviniele noi cu aldine gsi cuvintele si expresiunile de lamurit cu litere cursive, 3. Conversajia, si anume: A. O conversajie practicd asupra bucajii de cilire prin transformarea_tuturor propozi- Hiunilor in inirebari numerotate, réspunsul find propozifiunea cu acelasi numér. B: Conversajiuni uzuale cari vor imbrajiga loale aspeciele vie}ii zilnice, fiecare lecliune avind pairu in- trebari gi patru réspunsuri cu traducerea lor gi la inceput gi cu pronunjarea lor. 4. Gramatica, care este redusd la un minim indispen- sabil gi intoldeauna in legdlura cu bucata de citire, prezen- tandu-se in mod incidental. In primele doud cicluri se afl& si toate observajiunile, necesare peniru o pronunjare corecté a acelor sunele, cari sunt slraine limbii romdne, urmaie apoi si de unele reguli de intonajie. Aidt observajiunile de pronun- fare cat gi regulile de intonajie sunt concenirate in primele fascicule in doud tablouri. La sjarsitul fiecdrui ciclu se aflé o recapitulare generalaé a iniregii_maierii, irataté in cele cinci lecfiuni, si anume: A. O reiroversiune, in care se reaminteste intregul mate- rial de cuvinte noi al: fasciculei. Spre control, retroversiunea este urmata de traducerea ei in limba germand. B. Recapitularea gramaticii din lecfiunile respective, prin intrebari. Raspunsurile se pot conirola, consultandu-se lec- Hiunile respective, Se oferd asifel acelora cari urmeazé acest curs, 0 auto~ examinare, adicé posibilitatea de a se controla singuri dupé fiecare fasciculé si de a conslala, dacd si-au insusit bine ma- teria celor cinci lecjiuni, spre a putea irece apoi la un ciclu nou. Timpul, in care urmeaza a se invdja conjinutul unui ciclu, este de cel mult doud sépidméni, adicd aproximatiy o lecjiune 2 in doua zile. Primele 20 cicluri cuprind cursul propriu zis al limbii gi invajarea lor aduce cu sine posibilitatea, dea susjine © conversajie de toate zilele, de a putea citi un ziar, o revista sau o carte, si de a face o corespondenja ugoaré. Acest curs se poate termina deci cu ugurinja in zece luni si formeazd un ciclu inlreg si de sine statdior. El se adreseaza acelor persoane de orice condijie socialé, cari n'au urmat niciodalé un curs de limba germané, sau cari vor sé reimpros~ pateze cunoslinjele, dobandite la un asifel de curs. El nu presupune niciun fel de studii anierioare. Ciclurile 20—40 conjin complectarea cursului I prin im- bogatirea vocabularului literar, stiinjific si comercial, in legd- turd iardgi cu hucafi de citire si conversafiuni, cat si un curs de corespondenja comerciaid. $i acest curs, compus tol din cate cinci lectiuni, de si,o continuare formeaza in acelasi limp un ciclu intreg, gi el de sine statdtor, gi este destinat astfel nu numai acelor persoane, cari au lerminat primul curs si doresc s-si complecteze cunostinjele, dar si acelora, cari au cunog~ linje suficienle, spre a se putea lipsi de cursul I gi simt nevoie numai de al doilea. AL treilea curs in sfarsit, compus din ultimele 10 cicluri cuprinde 0 istorie a culturii_poporului german — literatura, stiinja, industria, comerjul, etc. — presdraté cu fragmenie din opere literare gi stiinjifice, cét si o scurté privire asupra obi- ceiurilor poporului, pentru uzul mai ales al vizitatorilor Germaniei. Aceasté parte se adreseazé persoanelor, cari au terminat primele doud cursuri si tind la dobéndirea unor cunostinje absolut complecte cu privire la limba gi intreaga viajé culturalé a neamului german gi poate fi utilizaté ca ceva independent si de persoane, cari poseda deja cunostinje temeinice gi dorese numai intregirea lor in acest domeniu. Fiecare curs are la sfarsitul ultimului curs un dicfionar complect, confindnd toate cuvintele cari s'au intrebuinjat in acest curs cat gi acelea ale cursului au cursurilor precedente. Maximilian W. Schroft Profesor Bucuresti — Sir. Romand, 198 Telefon 2.75.94, CONTINUTUL CURSULUI I. CICLURILE 1—20. LECTIUNEA 1—100. 14, Casa, curlea gi grdina. 2. Locuinja oamenilor; odaile gi mobilele. 3, Familia, Ocupajiunea oamenilor. Varsta. 4. Corpul omului. Imbricdmintes 5. Imp&r}irea timpului, Partile zilei. 6, Scularea gi culcarea. Toaleta. Baia, 7. Anotimpurile. 8; Hrona oamenilor. Serviciul de mas& 9. Oragul gi salul. Padurea gi campia. 10, Animelele si plantele. 11, Fenomenele nalurii, Vremea. 12. Masurile de greutate side Iungime. Monedele. 13. 14. Megtegugarii gi munca lor. 15, Pogta gi Caile ferate. Cum se face 0 scrisoare. Modele de scrisori mici. 16, Putiné Geografie. Romania, 17, O c&latorie prin Romania, 18. O plimbare prin Bucuresti. Mijloace de locomojiune in orag 19. O calatorie in Germania. 20, Dim istoria Romanilor gi Germanilor. CONTINUTUL CONVERSATIUNEI UZUALE. I, Locujiunilecele mai uzuale 21. In tramvai. 11.0 c&latorie la Berlin, 22 Le restaurant. 4, Spre gard. 23. La ‘magazin universal. 2, La gard. 24. La cismar. 3. Spre port. 25. La croitor. 4, In port. 26. La librarie. 5. In tren. 27. La ceasornicar. 6. Pe vapor. 28. La piala 7. In calatorie. 29. La 8. In yagonul-restanrant. 30. La 9. In vagonul de dormit. 31. La teatru. 10. In cabin’. 32, La cinematogral. 11, Reviziunea vamala. 33. Excursiuni in jurul Berlinului. 12, Sosirea la Berlin, 34. Plecarea la Bucuresti in tovi~ 13. La hotel. r&gia unui German. 14. O baie. 35, Romanul araté Germanului ce 15, Prima plimbare. este demn de vazut in Bucuresti. 16. La frizer. 36, Imprejurimile Bucureglilor. 17. La tutungerie, 37. O excursie la Conslanla. 18. La cafenea. 38. O excursie in valea Prahovei. 19. La posta. | 3%. 9 exeursie in, Moldova. 20. La telefon. 40. O excursie la Curtea de Arges. ee ABREVIATIUNI. A, ac. . acuzativ, £ a . . adjectiy, ado. . adverb. art. . . articol. comp. comparativ. gen. : ZL. . . lectiunea m, . .masculin, N. . . nominativ, conj, . conjunctiune, a... neutru. D. dat. dat ex. . . de exemplu. Obs. - obseryatiune. pag.» pagina. pers. . persoana. pl. . . plural. pt. » . pronunta. prep. . prepozitiune. pret. . preterit. pron. . pronume. pt. . - participiul trecut. sup. . superlativ. V. o. . vezi, a se vedea. on. . . verb neregulat. or, . . verb regulat. pup. « verb unipersonal. ox, . verb auxiliar. oxm. . verb auxili dificatiy. | | | | | nam. - numeral. 1 REGUL] DE PRONUNTARE. 1. Vocale. a, i, O gi U se citesc ca si in limba romani; ex. kam, Linde, Lob, trag. e in mijlocul sila sfargitul unui cuvant se citeste tot ca in limba romana; ex. ese, pronunta /eze; dar cand face parte ultima silaba a unui cuvant, se citeste d; ex: lesen, unten; pr. /ezén, untan. j se citeste ca ¢ in fepure; ex. ja, jeder; pr. ta, tedar. fe se citeste 4 pronuntat lung; ex. sie, lfebe; pr. st, [Tbe. ei se citeste af; ex. Seite, breit; pr. zaite, brait. se citeste ca un é foarte deschis, de pildd ca in verde sau in cuvantul frances pére; ex. Banke, Lérm. & se citeste ca un € foarte inchis, de pilda cain articolul fe din limba franceza; ex. bdse. it se citeste ca a din limba francezd; ex. mide. du gi eu se citesc aproape ca of; ex. Béume, Leute; pr. boime, loite. If, Consonante, 5 ge si gi se citesc ghe si ghi; ex. Geld, giftig, pr. gheld, iftig. eh in millocal exvintelor_ simple nu se aude; se_lungeste ined yocala, precedenté; ex. Mahl, Lehrer; pr. mat, @rér. h la inceputul cuvintelor sau in mijlocul unui cuvant Comini\ce laude eal ie’ Euvaqital sromstieses abar,lteiihdters Schultol; pr. habaa, ‘sulhor Givare cand’ un eunéél palatal sspimat, ca in ’nicht cind 5 un sunet mai aspru, ca de pilda 4 in cuvantul romanesc Arand ; ex. Buch, Tuch. dt si ck se citesc ca ¢ gi c; ex. Stadé, nackt; pr. stat, nact. s) urmat de 0 vocali, se citeste z; ex. sie, lesen, pr. zi, lezén. SS se citeste 5; ex. Klasse; pr. clase. De altfel toate con- sonantele duble, ca si vocalele duble, se citesc ca cele simple. sch se citeste 5; ex. Schule, Mensch; pr. sule, mens. st si sp se citesc st si sp, cand stau la inceputul cuvin- telor sau in mijlocul unui cavant compus, ex. Sto, Spiel, Lesestiick ; pr. stof, spil, lesestiic. V se citeste 4 ex. Vater, vier; pr. fatér, fir. W se citeste 0; ex. Wald, wenn; pr. oald, ven. Z si tz se citesc f; ex. Zimmer, jetzt, sitzen; pr. fimar, ieft, sifan. Vocalele si consonantele care nu sunt mentionate in acest tablou, se citesc ca in limba romana. Observatie: A se consulta si regulile de pronungare, date in pri- mele zece lecjiuni. REGULI DE INTONATIE. I, Regula generala. In limba germana, silaba intonata (adicd care se pronuntai mai tare) este de obicei prima; ex. Vater, pr. fatar; geben, pr. géhban; oder, pr. ddar. Tot astfel si in cuvintele compuse: ex. Schlafcimmer, pr. slaftimir; abschreiben, pr. dbsraiban. dl, Exceptiuni. 1. Verbele cari incep cu un prefix neseparabil, ca be, er, g@, der, etc. au accentul tonic pe silaba care urmeazi dupa acest prefix; ex. beginnen, pr. beghirin; erfauben, pr. erldubain; getrieren, pr. ghefriran. 2. Substantivele gi adjectivele cari incep si ele cu un astfel de prefix, au aceiagi intonafie; ex. Bezitztum, pr. bezittum; Gewehr, pr. ghevér; bekanat, pr. hecint ; gesund, pr. ghezind. 3. Substantivele, luate din limbi streine, au de obiceiu accentul tonic pe ultima silaba; Le&sion, pr. lectién; Student, pr. studént; Soldat, pr. zoldat; Religion, pr. relighién; Palast, pr. paldst; Offizier, pr. ofitir. 4. Tot pe ultima silaba au accentul tonic si verbele ter- minate in /eren, ex. spazieren, pr. spatiren. CICLUL I. DAS HAUS DER HOF DER GARTEN Casa Curtea Gradina Zecttunea | = Das Haus 1, _—_Lecftunea Il] = Der Hof 1. Zectiunea Il = Das Haus 2. Lecttunea 1V = Der Hof 2, Lecfiunea V = Der Garten. 6 1. DAS HAUS (Partea 1). CUVINTE. was ist das? pronunfa: vas ist das ce este aceasta ? das ist das ist aceasta este das Haus das haus casa ein Haus ain haus © casa gross gros mare klein clain mic oder édar sau mein main meu, mea dein dain tau, ta ja ia da nein nain nu rie vi cum ; ca REGULI DE PRONUNTARE. 1, Semnul - deasupra unei vocale la rubrica ,pronunfare" inseamna ci aceasta vocala se pronunfa lung; ex. gross, pr. gr0s; mie, pr. vi, 2. Accentul " deasupra unei vocale la rubrica ,pronunfare* inseamna ca silaba in care se afla aceasta vocala este intonata ; ex. oder, pr. odar. 3. Consoana wW se citeste ca 0 romanesc; ex. 7as, pr. vas. 4, Consoana h la inceputul unui cuvant se citeste si se aude ca in cuvantul romanesc Aaind; ex. Haus, pr. haus. 5. Diftongul ef se citeste af; ex. ein, klein, mein, dein, nein, pr. ain, clain, main, dain, nain. 6. Vocala e din ultima silaba neintonatd, urmata de o consoana, nu se pronunfa plin, ci aproape ca 4 romanesc; ex. oder, pr. ddar. 7, Consoana dubla ss se citeste s; ex. gross, pr. gros. 8. J se citeste ca fin fepure; ex. fa, pr. ia. 9, ie, adica ¢ urmat de @,se citeste 4 pronuntat lung; ex. rote, pr. vi. BUCATA DE CITIRE. 1. Das ist ein Haus. 2. Das Haus ist klein, 3. Das Haus ist gross. 4. Das Haus ist klein oder gross. 5, Mein Haus.ist gross. CONVERSATIE. A. Obs. Raspunsul la intrebirile din Conversajia A este intotdeauna propozifiunea cu numirul corespunzitor din bucata de citire. Pentra aceasta lecfiune s’a dat si intrebarea si rispunsul, dar in lectiunile viitoare se va da numai intrebarea. Was ist das? Das ist ein Haus. Ist das Haus klein? Ja, das Haus ist klein. Ist das Haus gross? Nein, das Haus ist klein. Wie ist das Haus? Das Haus ist klein oder gross. Wie ist dein Haus? Mein Haus ist klein. B. Obs. Conversafia B. va confine la inceput unele locufiuni uzuale. Apoi va urma calatoria unui Roman la Berlin. Guten Morgen gutan morghan | Bund diminiata Guten Tag gutan tag | Buna ziua Guten Abend | gutdn aband | Buna seara Gute Nacht | gute naht | Noapte buna Obs. Cu privire la pronunjarea lut ,Nacht* a se vedea Lecjiunea 2, Reguli de pronunfare, al. 4, observindu-se ci ch din Nacht are un sunet mai aspru, ca in cuvantul romanese hrand. GRAMATICA. 1. Limba germana are trei genuri: genul masculin, genul feminin, si genul neutru, si doua feluri de articole: articolul Aotarit si articolul nehotdrit. Genul unui substantiv se cunoaste dupa articolul hotdrit care este pus inaintea lui. Inaintea substantivelor masculine se pune articolul hotarit der; ex, der Keller, (pr. der chelar), pivnita; der Boden, (pr. hédan), podul. Inaintea substantivelor feminine se punc articolul hotarit die ex, die Bank, (pr. di banc), banca; die Wand, (pr. vand), peretele. Inaintea substantivelor neutre se pune articolul hotarit das; ex. das Haus, das Zimmer, (pr. timar), odaia. 2. Toate substantivele germane se scriu cu litera mare; ex. Haus, Keller, Boden, Wand, Zimmer. 3, Genul substantivelor germane nu corespunde cu genul substantivelor romane; asa de pilda Haus, casa, este neutru in 8 limba germana gi feminin in limba romana. De aceea substan- tivele germane se vor invafa intotdeauna impreuna cu articolul care le insoteste. —— —— DECLINATIUNEA SUBSTANTIVELOR Dupa cum s’a aratat la pagina 24, substantivele masculine si neutre terminate in er, el si em au nominativul plural la fel cu nominativul singular, si acuzativul la fel cu nominativul; mai adaogam acum, ca genetivul singular primeste $ si dativul plural n, celelalte cazuri raém&nand neschimbate. La plural se indulceste insi vocala radicali, adicd a, o si u devin lata citeva exemple : |. der Vater, tatil, . des Vaters, tatalui, . dem Vater, tatalui, . den Vater, pe tata. der Boden, podul (casei), des Boden’, podului, | dem Boden, podului, \ den Boden, podul. der Garten, gradina, des Gartens, gradi dem Garten, gradinii, den Garten, gradina. das Zimmer, camera, des Zimmer's, camerei, dem Zimmer, camerei, das Zimmer, camerele. POIOZ PONZ SEOZ FOOZ 8, 6 sii, die Vater, tatii, der Vater, tatilor, dem Vétern, tatilor, die Vater, pe tati. die Béden, podurile, der Boden, podurilor, den Béden, podurilor, die Béden, podurile. die Girten, gradinile der Gatten, gradinilor, den Garten, gradinilor, die Garten, gridinile. die Zimmer, camerele, der Zimmer, camerclor, den Zimmern, camerelor, die Zimmer, camerele. Cum se vede, substantivele ceri au m la nominatty, au mai adaogi inca un p la dativ —— . Se atrage din nou atenjie ci literile dup’ un substantiv, precedate de o liniufa, arata nominativul plural, iar trema deasupra liniugel (=) arati indulcirea yocalelor a, 0, u, cari devin 4, 3, 0, Semnul pl. arata ci sub- stantival este intrebuingat numai la plural. Exemple: das Kind—die Kinder; das Haupt— die Haupter ; die Mutier — die Miltier. BUCATA DE CITIRE. 1. In der Familie sind die Eltern und die Kinder. 2. Die Eltern sind_der Vater und die Mutter. 3, Der Vater ist das Haupt der Familie. 4. Er sorgt fir die Familie (Obs), fir das Haus. 5. Die Mutter sorgt fiic die Kinder. 6. In der Familie sind auch die Grosseltern. 7. Die Grosseltern sind der Grossvater und die Grossmutter. 8. Der Grossvater ist der Vater des Vaters (Gr. 2) oder der Vater der Mutter. (Gr. 1) 9. Die Grossmutter ist die Mutter des Vaters oder die Mutter der Mutter. 10. Die Kinder lieben die Eltern und die Grosseltern. Obs. Verbul sorgen, a ingriji, core in limba germani prepozifia fir: er sorgt fiir die Familie, el ingrijeste de familie. 38 CONVERSATIE. A 1, Wer ist in der Familie? 2. Wer sind die Eltern? 3. Was ist der Vater? 4, Fiir men (de cine. Obs.) sorgt er? 5. Vir wen sorgt die Mutter? 6, Wer ist noch in der F ie? 7. Wer sind die Grosseltern? 8. Was ist der Grossyater? 9. Was ist die Grossmutter? 10, Wen lieben die Kinder? Obs. Wen este acuzativul pronumelul interogativ wer, care se declina in modul urmitor: wer, cine, wessen, al (a) cul; wem, cui, si wen, pe cine. B, Es ist spat | es ist spat | EB tarziu ich muss jetzt gehen ih mus ieft ghén | Trebue sa plec acum Man ermartet mich | man ervartat mih Ma asteapta Lebe wohl) Leben | lebe vol. leban zi | timai cu bine! Sie wohl vol | Rimanegi cu bine! GRAMATICA. 1, der Mutter, Substantivele feminine raman neschimbate fa singular. Mutter se declind prin urmare: N, die Mutter; G. der Mutter; D. der Mutter si A. die Mutter, 2. des Vaters, Substantivele masculine si neutre, termi- nate la’ nominatiy singular in er, el si en primesc la genitiv singular s si la dativ plural m. Toate celelalte cazuri riman neschimbate. Vocala se indulcegte la plural. Vater prin urmare se va declina: $. N. der Vater; G. des Vaters D. dem Vater; A. den Vater. PIN, die Vater; G, der Vater; D, den Vatern; A. die Vater. Exercitiut 1. Se vor declina la singular dupa modelul die Mutter* toate substantivele feminine, intélnite pana acum, adici: die Blume, floarea; die Feder, penija: die Kuk, vaca; die Kiiche, bucitiria ; die Kohle, cirbunele; die Mauer, zidul; die Nacht, noaptea, die Rose, trandafirul; die Tinte, cerneala; die Uhr, ceasul, si die Wasche, rufele. 2. Se vor declina la singular si la plural dup& modelul der Vater* toate substantiyele masculine si neutre, terminate in er, el si en, intilnite pani acum, si anume: der Boden, podul; der Brunnen, fantdna; das Essen, mancarea: das Feuer. focul; der Garten, gridina; der Keller, pivnita; das MBbel, mobila; der Morgen, dimineaja das Wasser, apa sl das Zimmer, odaia, Se observa ck Brannen si Morgen nu indulcesc vocala, —— +o. 12. DIE FAMILIE: DIE KINDER. CUVINTE. Obs. Cu inceperea acestei lecfiuni se va da la toate substantivele masculine si neutre, terminate in er, el i en mat intdiu genitivul singular, apoi nominativul plural; ex. der Bruder,-s, <, adic: des Bruders, die Bri 39 der. (Recitiji Gramatica 2 dela lecia precedentii). La Substantivele femi- nine se va da si de act inainte numai nominativul plural, deoarece ge- nitival singular—cum s’a spus—este intotdeauna la fel cu nominativul. der Knabe, =n knabe baiatul das Médchen, #5. madhan fata der Bruder, -s,— bradar fratele die Schwester, -n syéscdr sora die Schule, «n scoala Aonnen Koran a putea spielen a (se) juca gehen ake n a merge lesen lézan a citi fast fast aproape BUCATA DE CITIRE. 1, Fast jede Familie hat auch Kinder. 2. Die Kinder kéonen Knaben oder Madchen sein. 3. Die Knaben sind dic Briider der Madchen. 4. Die Madchen sind die Schwestern der Knaben. 5. Die Kinder sind gross oder klein, (Gr. 1). 6. Die Keinen Kinder spielen oder gehen in die Schule. (Obs). 7. Sic schreiben oder lesen in der Schule. 8. Die grossen Kinder spielen nicht; sie arbeiten. 9, Wir maren (Gr. 2). auch einmal Kinder. 10. Die kleinen Kinder und die grossen Kinder lieben die Eltern: Obs. In die Schule, in der Schule: Recitifi gramatica dela lectia 4. CONVERSATIE, A. 1. Was hat fast jede Familie? 2. Was kénnen die Kinder sein? 3, Was sind die Knaben? 4. Was sind die Madchen? ep Wie sind die Kinder? 6. Was machen die kleinen Kinder? 7. Was machen die Kinder in der Schule? 8. Was machen die grossen Kinder? 9. Was waren wir auch einmal? 10. Wen lieben die kleinen und die grossen Kinder? B. Wohin fahren, Sie? | vohin faran zi Unde calatoriti? Wann kommen Sie wieder? | yancéman zi vidir | Cand vaintoarceti? Gléickliche Reise} gliiclihe raise Calatorie buna! Grassen Sie Herren | (Frau) | gritsin zi hern | (frau) | Complimente D-lui | nei). 40 GRAMATICA. 1. Die Kinder sind gross oder kein. Cand adjectivul sta dupa substantiy, formeaza impreuna cu verbul predicatul nominal, adicd este un adjectiv predicativ, si ramane intotdeauna ne- schimbat; ex. das Kind ist gross — die Kinder sind gross. 2, wir waren este preteritul verbului ajutator sein, care se conjuga in modul urmator: ich war (eu) eram wir maren (noi) eram da marst (tu) erai thr maret (voi) erati er mar (el) era sie raren ei (ele) erau —< 13. DIE BESCHAFTIGUNG DER MENSCHEN. 4. AM MORGEN UND AM MITTAG. CUVINTE. die Beschdftigung, -en _ begiiftigung ocupatiunea der Mensch, zen mens omul die Arbeit, -en arbait lucrul, munca miissen miisan a trebui, a fi silit aufstehen dufstedin a se scula bleiben blaiban a ramanea kommen comin a yeni wollen a voi sich setzen a se aseza Aungrig flamand Familie de cuvinte: Arbeit, arbeiten, Arbeitssimmer, Arbeitstiscli. BUCATA DE CITIRE. 1. Am Morgen miissen (Gr. 1) die Menschen aufstehen. 2. Alle (Obs. 1) Menschen miissen aufstehen, die grossen Men- schen und die Kinder. 3. Die grossen Menschen gehen an die Arbelt. 4. Sie miissen den ganzen (Obs. 1) Tag arbeiten. 5. Die Kinder gehen mit den Biichern in die Schule. 6. Die Mutter bleibt za Hause (Obs. 2). 7. Sie sorgt fiir das Essen. 8. Am Mittag kommen alle nach Hause. 9. sind hungrig und wollen essen. 10. Sie setzen sich za Tisch und essen. Obs. 1. aile, tof, toate; ganz, tot, toatl, intreg, introagii ex. alle Men- schen, tofi oamenit; alle Blumen, toate florile; der ganze (ac. den ganzen) Tag, toaté ziua, ziua intreagi; die ganze Nacht, toata noaptea, intreaga noapte. 2 @ casa se traduce zu Hause, cind verbul arati o stare pe loc. un repaus; ex. die Mutter bleibt cu Hause, mama ramdne a casa, si nach Hause, cand verbul arata o miscare de direcjie; ex. sie kommen nach Hause, ei vin acasi. 41 CONVERSATIE. A. 1. Was miissen die Menschen am Morgen machen ? 2. Wer muss aufstehen? 3. WoAin (unde) gehen die grossen Menschen? 4. Was miissen sie den ganzen ‘Tag machen? 5. Wohin gehen die der? 6. Was macht die Mutter? 7. Wofiir sorgt sie? 8. Wohin kommen alle am Mittag? 9. Wie sind die Menschen mittags und was wollen sie? 10. Was machen die Menschen mittags zu Hause? B. Nu e departe. Es ist nicht mett. | es ist niht vait E aproape de tot. Es ist ganz nahe. es ist gant nae Fragen Sie einen | Schutzmann. fréghan zi dinin | gutman | | intrebatiunsergent. Ich roeiss es nicht. | ih vais es niht Lu nu stiv. GRAMATICA. Verbele miissen gi wollea din lectiunea de astazi sunt verbe neregulate, ca si kGnnen din lectia precedenta. Ele se conjuga la indicativ prezinte in modul urmator : ich muss | th will ich kann du musst da roillst du kannst er muss er rill er kann rir mussen rir mollen rir kénnen ihr miisst 1 thr roolit } thr konnt sie massen | sie wollen | sie Rénnen Verbul, care urmeaza dupa verbele de mai sus, trebue sa fie intotdeauna la infinitiv; ex. die Menschen miissen aut= Stehen, oamenii trebue sa se scoale; die Kinder wollen essen, % mandnce; er ann nicht nach Hause gehen, el nu poate sd mearga acasi. Exercifiu: Si se taduck urmitoarele propozifiuni cu verbele de mai sus. Traducerea de control se giseste la sfarsitul. fasciculei, Trebue si mergem a casi, Tu trebue si lucrezi. Ea nu trebue si ingrijeasca de copii, Vreau sa vad florile. Copilul nu vrea si mearj scoala. Ei vor sa aibé multe lucruri, ‘Nu pot si dau cirile mele. Ea nu stie (au poate) s& gateasci. Noi nu putem si citim aceasti carte. 42 14. DIE BESCHAFTIGUNG DER MENSCHEN. NACHMITTAGS UND ABENDS. CUVINTE. das Geschéft, -e ghesiift pravalia; afacerea der Kaufmann, » feute (Obs) | caufman, cdufloite | negustorul die Werkstatt, en | vércstat atelierul derHandwerker,zs, | handverkar meseriagul das Amt, ~ er amt iroul der Beamte, -n beamte functionarul die Ruhe rue linistea roieder vidar iar, iardsi, din nou wenn yen | cand, daca jetzt iett acum Obs. Kaufmann, cum se vede mat sus, are un plural neregulat: die Kaufleute. BUCATA DE CITIRE. 1, Nachmittags (Obs. 1) miissen alle Menschen wieder arbeiten, die grossen und die kleinen. 2. Die Kinder gehen wieder in die Schule, wenn sie Schule haben. 3. Wenn sic Reine (Gr. 1). Schule haben, play sie zu Hause. 4. Die grossen Menschen gehen wieder an die Arbeit. 5. Der Vater geht ins (Obs. 2). Geschaft, wenn er ein Kaufmann ist. 6, Er geht in die Werkstatt, wenn er ein Handwerker ist. 7. Er geht ins Amt, wenn er ein Beamter (Gr. 2), ist. 8, Abends kommen alle wieder zu Tisch, zum (Obs. 3). Essen. 9, Um neun Uhr (Obs. 4). oder um zehn Uhr gehen die Eltern und die Kinder za Bett (Obs. 5). 10. Es ist Nacht; Rue ist im ganzen Hause und alle miissen jetzt schlafen. Obs. i. nachmittags, dup’ amiazi, dup’ prinz, de la der Nachmittag, ca si morgens, mittags si abends, de la der Morgen, der Mittag si der Abend. Ans, contracfiune de la in das; ex. ins Geschifi— im das Geschaf, ji zum, contractiune de la zu dem; ex. zum Essen = zu dem Essen, 4, um neun Ubr, um zehn Uhr, la ora nou’, Ia ora zece. 5, zu Bett gehen, a sc duce la pat, adicd: a se culca. CONVERSATIE. A. _1, Was miissen nachmittags alle Menschen wieder machen? 2. Wohin gehen die Kinder? 3. Was machen die Kinder, wenn 43, sie keine Schule haben? 4, Wohin gehen die grossen Men- schen? 5. Wohin geht der Vater, wenn er ein Kaufmann ist? 6. Wohin geht er, wenn er ein Handwerker ist? 7. Wohin geht er, wenn er ein Beamter ist? 8. Wohin kommen abends alle wieder? 9, Wann gehen die Eltern und die Kinder zu Bett? 10, Was ist im ganzen Hause und wass miissen jetzt alle? B. Herein? herdin Intra! Intrati! Mit mem habe ich die Ehre? | mit vem habe ih di Gre | Cu cine am onoare? Mein Name ist? main name ist Numele meu este... Es freut mich, Sie zu sehen. | es froit mih zi tu zean Imi pare bine de Bitte, nehmen Sie | cunostinta. Platz. | bite néman zi plat Luati loc, va _rog. GRAMATICA. 1. keine Schule: S’a vorbit la lectiunea 2 (Gr. 5) de deosebirea intre negatiunile nich¢ si nein. Ori mai este si ne- gatianea 4ein, care se intrebuinteaza inaintea unui substantiv fara articol si se declina la singular ca gi articolul nehotarit si la plural ca articolul hotarit; ex. die Kinder haben keine Schule, copiin’au scoala ; in diesem Garten sind keine Blumen, jn aceasta gradina nu sunt flori; ich habe keine Bruder und keine Schrestern, n’am frati gi n’am surori. 2, der Beamte: Substantivele masculine terminate Ja no- minativ singular cu e primesc la toate cazurile ale singularului si pluralului 2, gi nu indulcesc vocala. Deci: der Beamte, des Beamten, dem Beamten, den Beamten; pl. die Beamten, der Beamten, den Beamten, die Beamten. ‘Tot astfel se declina si unele substantive masculine, cari au fost terminate altadata in e, dar au pierdut astazi acest é si au devenit monosilabe, ca de pilda der Mensch (altadata Mensche), Aceste substantive primesc peste tot en; deci: der Mensch, des Menschen, dem Menschen, den Menschen; pl. die Menschen, der Menschen, den Menschen, die Menschen. Exerci{iu: se ya declina dup& modelul der Beamte substantivul der Knabe, baiatul. ——- — CICLUL IV. DER MENSCHLICHE KORPER.=Corpul omenesc. DIE KLEIDER DER MENSCHEN.=/mbrécémintea oamenilor. Lecttunea 16 — Der menschliche Kérper. Lectiunea 17 — Der Kopt und der Rumph Lectiunea 18 — Die Glieder. Lecfiunea 19 — Die Kleider der Menschen. Lectiunea 20 — Wie und woraus die Kieider sind. —<—— 49 A, Schroff. Limba Germana, CUVINTE. Obs. Cu inceperea acestei lecfluni_se va da la toate substantivele mal intéiu genitivul singular, apoi nominatiyul plural. (Pana acum s’a dat numai la substantivele masculine si neutre, terminate in er, el gl em gi la cele feminine). La substantivele feminine se va da si de aci inalate numai nominativul plural, de-oarece genitivul singular este intotdeauna Ia fel cu, nominativul. Reamintim ca trema Weasupra lnlutel C=) arath indulcirea vocalelor a, 0, u, cari devin 4, 6, é, iar daca liniuga nu mai este urmata de nici-o liters, genitivul singular sau nominativul plural este Ja fel cu nominativul singular. Lipsa semnului pluralului araté ci cuvantul ware plural. Semnul pi. arati ca substantivul este intrebuinjat numa la plural. Pentru a infelege gi mai bine aceste semne, dim din nou exemple de fiecare categorie cu substantive cunoscute? der Hof, des Hofes, die Héfe. » der Bruder, des Bruders, die Briider. der Knabe, des Knaben, die Knaben, der Hof, «es, > der Brader, « s, der Knabe, das Haus, ” das Haus, des Hauses, die Hauser. die Kuh » die Kuh, der Kuh, die Kihe. das Holz, » das Holz, des Holzes; v’are plural. die Eltern, pl. » substantivul este intrebuintat numai la plural, Jat acum gi noile cuvinte pentru lectiunea de fata: der Korper,+s,+, cérpar | corpul. der Teil, es, -e, tail | partea. der Kopf-es, copf | capul. der Rampt,- es, 6, rumpf | trunchiul. das Gilied, «es, «er, | glid membrul. die Mitte, (v’are plural). | mite mijlocul, der Arm, = es,- €, arm bragal. das Bein, = es,-¢, bain piciorul. links, lines la stanga. rechts, rehts la dreapta, BUCATA DE CITIRE. 1. Der menschliche (Obs._ 1.) Kérper hat drei Teile (Gr.), 2. Diese drei Teile sind: der Kopf, der Rumpf und die Glte~ der. 3. Der Kopf ist oben. 4. Der Rumpf ist in der Mitte. 5. Die Glieder sind die Arme und die Beine. 6, Der Mensch hat zwei Arme und zwei Beine. 7. Die Arme sind links, (Obs. 2) und rechts, 8. Die Beine sind unten, 9. Auch (Obs. 3) die Tiere haben einen Kérper mit ort und Rumpf. 10. Die Tiere haben keine Arme, aber sehr viele haben vier Beine. Obs. 1. menschlich, omenesc, dela der Mensch. —2. links si rechts sunt adverbe, dar existi sf adjectivele link, sting, sl recht, dept; ex. der linke Teil, partea sting’; das rechte Bein, picioral drept.—3. auch, de asemenea, Se traduce adeseorl cu si, maf ales la inceputul une! propo- zifiuni; ex. auch die Tiere haben einen’ Kérper, $1 animalele au un corp. 50 CONVERSATIE. A, 1. Wie viele Teile hat der menschliche Kérper? 2. Wie heissen (pr. hdisén, cum se numesc) diese drei Teile? 3. Wo ist der Kopf? 4. Wo ist der Rumpf? 5. Welches, (cari) sind die Glieder? 6, Wie viele Arme und Beine hat der, Mensch? Wo sind die Arme? 8. Wo sind die Beine? 9. Haben auch die Tiere einen Kérper? 10. Haben die Tiere Arme? Was haben sehr viele. B. Was haben Sie gemaait? vas haban zi ghemaht (a) Ich habe einen i Brief geschrieben. | ih habe dinan brif Ce ati facut? | scrisoare, i ghesribin Am scris 0 An wen? an yen Cui? An meinen Vertobten, | an mainan verlébtin Logodnicului i meu. GRAMATICA. Teils Substantivele masculine monosilabe, adicd cu o sin- guri silaba, ca de pilda der Teil, der Kopf der Rumpf der Arm, .primesc la genitivul singular s sau es; la dativ e sau nimic, iar acuzativul este Ja fel cu nominativul. La plural pri- mesc peste tot e, afara de dativ, care primegte en, gi indulcese yocala. Teil si Kopf se vor declina prin urmare in modul urmator: Singular, Plural, N. der Teil | der Kopf die Teile | die Kopfe G. des Teil(e)s | des Kopfes der Teile | der Képfe D. dem Teil(e) | dem Kopf(e) den Teilen | den Ko A. den Teil den Kopf die Teile | die Kopfe Obs. Kopf si Rumpf pot avea la genitiv singular numai es, de oa- rece ar fi prea greu de pronunsat Kopfs si Rumpfs. Exercitiut Se vor declina dup& modelele de mal sus toate sub- stantivele masculine monosilabe, pe cari le-am intAlnit pAn& acum, s1 anume: der Arm, braful; der Hof, curtea; der Herd, masina de gitit, vatra; der Rumpf, teunchiul; der Stall, grajdul; der Tschy masay gt der Tag, ziua, avandu-se in vedere, cd Arm si Tag nu indulcesc vocala la plural. 51 17. DER COPF UND DER RUMPF. CUVINTE. das Haar,zes,2e, | | parul. das Auge,+s,-n, \ | ochiul. das Ohr,=(e) s,zen, | urechia. die Nase,en, | | nasul. der Mund, -(e) s,~ er, gura, bedecken, a acoperi. Aoren, | a auzi. riechen, | a mirosi. sprechen | | a vorbi. also, 1 | asa dar, deci. BUCATA DE CITIRE. 1. Der Kopf ist cin Teil des menschlichen Kérpers (Gr.). 2. Wir sehen am (Obs. 1). Kopfe das Haar, die Augen, die Ohren, die Nase und den Mund. 3. Der Mensch hat zwei Obren, aber nur eine Nase und einen Mund- 4. Die Augen und die Ohren sind links und rechts am Kopfe. 5. Wir haben also ein rechtes Auge und ein linkes Ange, ein rechtes Ohr und ein linkes Ohr. 6, Die Nase ist in der Mitte des Kopfes. 7, Unter (Obs. 2) der Nase ist der Mund. 8. Das Haar bedeckt den Kopf. 9. Mit den Augen sehen wir und mit den Obren héren wir. 10. Mit der Nase kénnen wir riechea und mit dem Munde kénnen wir essen und sprechen, Obs, 1.—am este o contractiune din an si dem, cum am mal arditat la L. 8 —2.—unter der Nase: si nu se confunde prepozitiunea unter, subt (cu dativul sau acuzativul), cu adjectivul unter, de jos, infertor, si cu ad- verbul unicn, jos; ex. unter der Nase ist der Mund, subt nas este gura; der untere Teil des Kérpers, pattea de jos (partea inferioar’) a corpulul; der Boden ist oben und der Keller ist unten, podul € sus si pivniza ¢ jos. CONVERSATIE. A, 1. Was ist der Kopf? 2. Was sehen wir am Kopfe? 3. Wie viele Augen und wie viele ren hat der Mensch? Was hat er aber nur? 4. Wo sind die Augen und die Ohren? 5. Was haben wir also? 6. Wo ist die Nase? 7. Was ist unter der Nase? $. Was bedeckt den Kopf? 9. Was machen wir mit den Augen und mit den Ohren? 10. Was kénnen wir mit dem Munde und mit der Nase machen? 52 B. Was haben Sie gesagt?|vas haban zi ghezagt|Ce ati spus? Sie sprechen zu schnell.|zi spréhan {u gnel | Vorbiti_ prea repede. Sprechen Sie fangsamer. | spréhan 7i langzamar| Vorbiti mai rar. Warum sprechen Ste so?| varum spréhan zi 70|De 3 vorbiti aga GRAMATICA. 1. des menschlichen Kérpers. S’a aratat Ja lectiunea 12, Gr. 1, ca adjectivele cari stau dupa substantiv, adica adjectivele predicative, raman intotdeauna neschimbate. Acelea insa cari stau inaintea substantivului, adica cele atributive, ex. der mensch= viche Korper, sunt variabile. Fle se pot declina cu articolul hotarit, nehotarit si faré articol. Cand este precedat de un articol hotarit, adjectivul atri- butiv primeste la nominatiy singular, masculin, feminin si neu- tru e toate celelalte cazuri ale singularului si pluralului pri- mesc en afari de acuzativul feminin si neutru singular, care este la fel cu nominativul. Exemple. Singular. masculin. feminin. der menschlicie Kérper_ | die schone Blume des menschlichea Kérpers der schénen Blume dem menschlichen Kérper {| der schénen Blume den menschlichen Kérper | die schone Blume neutru. das kleine Médchen des kleinen Madchens dem kleinen Madchen des kleine Madchen Plural. die menschlichen Kérper die schénen Blamen der menschlichen Kérper der schénen Blamen dén menschlichen Kérpern den schénen Blumen die menschlichen Korper die schénen Biumen die kleinen Madchen der kleinen Madchen den kleinen Madchen die kleinen Madchen Obs, Tot astfel se declini adjectivul atributiv, cdnd este precedat de un pronume demonstrativ ca dieser si jener, de pronumele nehotarie jeder, sau de pronumele interogativ welcher, welche, welches, care. Exercitiu: Si se decline dup’ modelele de mai sust der alte Vater, die rechte Hand, das grosse Zimmer, apoi dieser kiihle Keller, jede schine Kiiche, welches grosse Feuers 4o>- 18. DIE GLIEDER CUVINTE. das Glied,:(e)s,-er, flid| | membrul, die Hand, hand mana. der Finger, fingar degetul (de la mana). der Fuss,zes, = e, (Obs. 1) fis | piciorul (de jos). die Zehe,-n, (Obs. 2) tée degetul (de la picior). die Schutlter,sn, sultar =| umarul- das Kniezs,e, cnt genunchiul, faufen, laufin | a alerga. lang, lang | lung. kurz, curt scurt. Obs. 1. das Bein este piciorul intreg, iar der Fuss, piciorul de jos, laba.—2. La Zehe, cat si la toate cuvintele, unde la scris sau la pro- nunjare urmeazi doi ¢ unul dupa altul, sd se pronunje al doilea ¢ ca si primul; decl fee, nu feie, cum sar pronuna romaneste; tot astfel gehen, se pronunfai ghéen, nu gheien. BUCATA DE CITIRE. 1. Die Gleder (Gr.) sind die Arme und die Beine. 2. Je- der Mensch hat zwei Arme und zwei Beine. 3. Jeder Atm hat eine Hand mit finf Fingern, 4. Jedes Bein hat einen Fuss mit fiinf Zehen. 5. Oben am Arme ist die Schulter. 6. In der Mitte des Beines ist das Kafe, 7. Die Arme und die Beine sind lang. 8. Die Finger und die Zehen sind kurz. 9. Mit den Handen kénnen wir arbeiten, schreiben und essen. 10. Mit den Fiissen kénnen wir gehen und laufea, CONVERSATIE. A, 1, Welches sind die Glider? 2. Wie viele Arme und Beine hat jeder Mensch? 3, Was hat jeder Arm? 4. Was hat iedes Bein? 5. Was ist oben am Arme? 6, Was ist in der Mitte 54 des Beines? 7. Wie sind die Arme und die Beine? 8. Wie sind die Finger und die Zehen? 9. Was kénnen wir mit den Han- den machen? 10, Was kénnen wir mit den Iiissen machen? B, Was heisst das? vas haist das Ce inseamnii aceasta ? Ich bin mit Ihnen | ih'bin mit inan | Nu sunt multumit (a) nicht zufrieden. niht fufridan de D-voastra. Sie betragen sich zi betraghan sih | Nu va purtafi frumos. nicht schon, niht sén Ich bin bése. ih bin bése Sunt suparat (a). GRAMATICA. das Glied: Substantivele neutre monosilabe (cu o singura silaba) se declina la, singular intocmai ca si substantivele mas- culine monosilabe (vezi lectiunea 16), adica primesc la genitiv s sau es, la dative sau nimic, acuzativul fiind la fel cu no- minativul. La plural insi primesc peste tot terminafia er, afara de dativ, unde se mat adauga un m gi indulcesc yocala radicala. Exemple, Singular. N. das Glied | das Haus | das Buch G. des Glied (e)s | des Hauses des Buch (e) s D. dem Glied (e) dem Haus (e) | dem Buch (e) A. das Glied | das Haus las Buch Plural N. die Glieder dic Hauser die Biicher G. der Glieder | der Hiuser der Biicher D. den Gliedera den Hausern den Biichern ‘A. die Glieder | die Hauser —'|_ die Biicher Exercitiu: S& se decline dup’ modelele de mai sus toate substan- tivele neutre monosilabe, intAlnite pani acum, adica: das Amt, biroul, das Holz, Jemnele; das Haupt, capul; das Kind, copilal. Se’reamintegte eS Holz ware plural, Substantivele neutre tot monosilabe das Ding, lucrul, das Schwein, porcul, si das Tier, animalul, fac excepfic “dela regula de mai sus, cicl au la plural peste tot ¢, dativ en, lar das Bett, patul, si das Ohr, ure- chea, au la plural peste tot en. —— «o>» — 55 19. DIE KLEIDER DER MENSCHEN. CUVINTE. das Kleid,~(e)s,~er, claid | haina. der Mann,~es,~er, (Obs. 1). man | omul, barbatul, die Frau,~en, (Obs. 1). frau | femeia. der Strumpf-es,~e, strumpf | ciorapul, die Wolle, (Obs 1). vole | Jana. der Hut,~es,-e, hut palaria. tragen, traghan a purta. dick, dic gros. diinn, dim subfire. ander (er), andere, (Obs. 2). | anderes;, pl. andere, | andar, etc. | alt, alta; ae alte. Obs. 1. Substantivul der Mann face exceptie dela regula general (vezi lecia 16), avand la plural die Manner. — die Frau, tot ca excepfie, are la plural die Frauen, tar die Wolle n’are plural. 2. ander, cand e precedat de un articol hotarit, inseamn’ celdlalt, cealalta, ceilalfi, celelalte, st se declina ca un adjectly atributly (V. L. 17); ex. der andere Mann, celdlalt barbat; die andere Frau, das andere Kind; die anderen Manner, etc. Dar cind este precedat de un articol nebotarit sau de nici un articol, inseamna: alt, altd, alfi, alte; ex, ein anderer’ Mann, un alt om, eine andere Frau, ein anderes Kind; andere Kleider, alte haine. In loc de andere, etc. se poate spune si andre, omijandu-se litera ¢5 ex. andre Kleider, BUCATA DE CITIRE. 1, Die Menschen tragen Kleider. 2, Alle Menschen miissen Kleider tragen. 3. Die Kleider bedecken den Kérper. 4, Die Kleider sind dick oder diinn, 5, Die Manner und die Knaben tragen andere (andre) Kleider, wie die Frauen und die Madchen. 6. An den Fiissen tragen wir Striimpfe. 7. Die Striimpfe sind auch dick oder diinn, lang oder kurz. 8. Die dicken Striimpfe sind aus Wolle. 9. Auf dem Kopfe tragen wir einen Hut. 10. Dieser Knabe Aaffe (Gr) einen grossen Hut und jener (acel) Knabe hatte einen kleinen Hut. CONVERSATIE. A. 1, Was tragen die Menschen? 2, Wer muss Kleider tragen? 3. Was bedecken die Kleider? 4. Wie sind die Kleider? 5. Tragen die Manner und die Knaben. dfese/ben (aceleas) Kleider, wie die Frauen und die Madchen? 6, Was tragen 50 wir an_den Fiissen? 7. Wie sind die Striimpfe? 8, Woraus din ce) sind die dicken Striimpfe? 9. Was tragen auf dem Kopfe? 10. Was hatte dieser Knabe und was hatte jener Knabe? B. Sie sind sehr gtitig. | xi zind 2@r gitig Ich verstehe nicht, was Sie rollen. | ih ferstée niht, | ‘vas zi volin | Nu inteleg ce voiti. Sunteti foarte bun. Wozu? yotu La ce bun? Wozu dient das? | voft dint das Laceserveste aceasta? GRAMATICA. Am avut Ja lectiunea 2 indicatioul prezinte al verbului ajutator Aaben, la lectiunea 3 acclas timp al verbului ajutator sein, iar la lectiunea 12 preteritul \ui sein. lati acum si pres terital \ui haben: ich hatte, aveam, wir hatten, (noi) aveam. du hattest, aveai. ihr hattet, aveati. er hatte, avea. sie hatten, (ei, ele) aveau, Exercitfu: Si se traduci in limba germani urmitoarele propozifiuni, controlul find la sfarsitul fasicul Eu aveam un birou frumos. — Tu aveai multe cari. — Fratele tiu avea in dormitor dou’ paturi st cinci tablourl. — Nol aveam paringi buni. — Vol aveafi_o casi, 0 curte si o gridin’. — Negustorli s1 meseriagli ayeau o pravalie. —: 22. DIE TAGESZEITEN — DIE UHR CUVINTE. die Sonne, +n, | sone | soarele, der Zeiger,: 5, *, faighar aratatorul, die Antwort, «en, | antvort | rspunsul, das Rad,zes,~er, | rad | roata. die Taschenuhr,-en, | taseniir | ceasul de buzunar, die Wanduhr, - en, | vandiic | ceasul de perete. der Uhtmacher,=5,=, | firmahar (a) | ceasornicarul. scheinen, | sdindn {a luci, a lumina. zeigen, taighan. a arata. fragen, fraghan a intrebas hell, bél Juminos. dunkel, duncal intunecos. Obs. Tageszeit, de la der Tag si die Zeit. Cuvintele compuse din dou sau mal multe substantive primesc genul celul din urmi; dect Tagesseit este feminin, dup’ die Zeit, de si primul cuvant, der Tag, este masculin. Tot astfel das Arbeitszimmer si das Speisezimmer (die Speise, méncarea), cari sunt neutre dup das Zimmer. BUCATA DE CITIRE. 1, Der Tag hat vier Teile: der Morgen, der Mittag, der Abend und die Nacht. 2. Zs és¢ (Obs. 1) Tag, wenn (Gr. 1) die Sonne (Gr.2) scheint. 3, Es ist Abend oder Nacht, wenn die Sonne nicht mehr scheint. 4. Am Tage (Obs. 2) istes hell. 5. Abends und nachts ist es kihl und dunked. 6, Die Uhr zeigt uns (Obs. 3) die Zeit. 7. Die Uhr hat einen grossen 65 5. Schroff, Limba Germana Zeiger far die Minuten und einen kleinen Zeiger fiir die Sekunden. 8. Wir fragen: wieviel Uhr ist es? (Obs. 4) und die Antwort kann sein zam Beispiel (Obs. 5): es ist vier Uhr, es ist vier Uhr zehn, es ist ein Viertel auf finf, es ist haib fink, es ist dreiviertel auf fink, es ist vier Uhr fintzig (oder zehn Minuten vor finf), es ist finf Uhr, u. s. 1. (Obs.7). 9 In der Uhr sind viele kleine Rader. 10. Es gibt (Obs. 6 Taschenuhren und Wanduhren, welche (Gr. 1) der Uhrmacher macht. Obs. 1. este se traduce cu es ist, mai ales cand se afli la inceputul unel propozifiunt; ex. es ist Tag, es ist kalt; etc.—2% am Tage, abends, nachts, se traduce: ziua (in timpul zilet), seara, noaptea. —3. uns, noui, ne, pe noi, este dativul si acuzativul pronumelui personal wir, noi; ex. die Uhr zeigt uns, ceasul ne arati. — 4. wieviel Uhr ist es? Cat e ceasul? Cuvintele subliniate din propozifinnea 8 se traduc astfel: este ora 4, este 4 $1.10, este 4 gi un sfert, este 4, este 5 fird un sfert, este 4 si 50 (sau 5 fara 10), este ora cinch. —5. zum Beispiel (de la das Beispiel (pr. béigpil), de exemplu, de pildi; scurtat x. B.— 6. es gibt, se afla, exist’, sunt —T. u. 5. @., scurtare ‘pentru: und so weiter, si asa mal departe, etc. CONVERSATIE. A. 1, Wie viele Teile hat der Tag und welches sind diese Teile ? 2. Wann (cand) ist es Tag? 3. Wann ist es Abend oder Nacht? 4. Wie ist es am Tage? 5. Wie ist es abends und nachts? 6. Was zeigt uns die Uhr? 7. Was fir Zeiger hat die Uhr? 8. Wie fragen wir nach der Zeit (de timp)? 9, Was ist in der Uhr? 10. Was fiir Uhren gibt es und wer macht die Uhren? B. Wie getiltt Ihnen das? | vi ghefalt inén das|Cum va Level eee lucru Es ist zu teuer. les ist fu toiar E prea scump. Geben Sie mir etwas | ghéban zi mir etvas billigeres. biligharas | Dati-mi ceva mai ieftin. Was habe ich 2u vas habe ih gu Cat am de platit? bezahlen? ai GRAMATICA. 1. Cand o propozitiune incepe cu o conjunctiune sub- ordinatoare, ca de pildi wenn, mann, dass, rie, sau cu un Pronume relatiy ca selcher, verbul se pune la sfargitul propozitiunii; ex, es ist Tag, wenn die Sonne scheint; es gibt Uhren, welche der Uhrmacher macht. 2. Die Sonne. S’a aratat la lectiunea 11 ca toate substan- tivele feminine ramén la singular neschimbate; Ia plural ins& se declind, si anume monosilabele, adic substantivele cu o singura silaba, ex. dée Nacht, die Wand, primesc la toate 66 rl cazurile e, adiogand la dativ inca un ny si indulcind vocala; jar polistlabele, adica cele cu mai multe silabe, primesc peste tot n, daca sunt terminate la nominativ singular in e, ca de pilda die Sonne, die Blume, si en, daca sunt terminate intr’o con- soana, ca de pilda die Antwort, gi nu indulcesc vocala. Exemple, Singular. die Nacht | die Wand | die Antwort | die Blume der Nacht | der Wand | der Antwort | der Blume der Nacht | der Wand | der Antwort | der Blume die Nacht die Wand die Antwort | die Blume Plural die Nachte | die Wande die Antworten die Blumen der Nachte der Wénde der Antworten der Blumen den Nachten| den,Wanden| den Antmorten | den Blamen die Nachte die Wande die Antworten die Blumen Exercifiu: Sa se decline dup’ modelele de mai sus la singular si Ia plural substantivele feminine monosilabe si polisilabe, intilnite pind acum, adici: 1, Monosilabes die Kuh, vaca; die Hand, mana; die Frau femeia; die Zeit, timpul ; die Uhr, ceasul, avfindu-se in vedere c& ultimele trei aula plural peste tot en, in loc de ¢ sl nu indulcesc vocala, 2. Polisilabe: 4. cue (modelul Blume): die Kohle, cithunele; die Nase, nasul; die Rose, trandafirul; die Stunde, ora; die Sekunde, secunda; dit Minute, minutal; die Schule, scoala; die Tinte, cerneala; die Woche, siptimana, si die Zehe, degetul (de la picior). B. cu consoank (modelul Antwort) : die Beschaftigung, ocupatia; dic Rinteilang, impartirea; die Feder, penita;. die Familie, familia; die Lektion, lectiunea; die Mauer, zidul ; die Mutter, mama; die Schwester, sora; die Schneiderip, crottoreasa, gi die Wohnung, locuinga, Acl se va avea in vedere c& Mutter riméne neschimbat la plural, primind numal la dativ un n, dar indulceste vocala, iar Schneiderin dubleazt la plural consoana n. - 23. DIE JAHRESZEITEN — DER FRUHLING UND DER SOMMER. Januar — Februar — Marz — April — Mai — Juni — Juli — August — September — Oktober — November — Dezember. (Obs. 1) CUVINTE. die Jahreszeit,+en, idrastait | anotimpul. der Frithling, = s,=e, (Obs. 1) | friling —_| primavara, der Sommer, « s,#, zomar vara. der Herbst, = es, =e, herbst toamna. der Winter, « s, z, vintar iarna. das Getreide, +s, (Obs. 2) _| ghetréide | cerealcle. 67 das Obst, = es, (Obs. 2) | obst | poamele, fructele, dauern, dauarn a tine, a dura. blihen, blian a inflori. heiss, hais fierbinte, foarte cald, | arzator. reif, raif copt. bis, | bis ; pana (la). Obs. 2. Nu numat zilele siptamanil si lunile anului sunt de genul masculin, cum s’a spus la lecfia 21, dar gi anotimpurile. — 2. Cuvintele Getreide 1 Obst n’au plural in limba german’, BUCATA DE CITIRE. 1. Es gibt 4 Jahreszeiten ; sie heissen Friihling, Sommer, Herbst und Winter. 2. Jede Jahreszeit hat drei Monate. 3. Der Frihling beginnt am 21-sten Marz und dauert bis zum 21-sten Juni. 4. Die eae (unile primaverii) sind also Marz, April und Mai. 5. Der Sommer beginnt am 21-sten Juni un dauert bis zum 21-sten September. 6. Die Sommermonate sind also Juni, Juli, und August. 7. Im Frihling ist es nicht sehr warm und nicht sehr kalt. 8. Im Fribling blithen die Blumen. 9. Sommer ist es heiss; das Getreide und das Obst wird (Gr.) reif. 10. Im Sommer haben die Kinder keine Schule. CONVERSATIE. A. 1. Wie viele Jahreszeiten gibt es und wie heissen sie? 2. Wie viele Monate hat jede Jahreszeit? 3. Wann beginnt der uhling und sie fange (cat timp) dauert er? 4. Welcies (Obs.) sind also die Frihlingsmonate? 5. Wann beginnt der Sommer und wie lange dauert er? 6. Welches sind also die Sommermonate? 7. Wie ist es im Frihling? 8. Was bliht im Friihling? 9. Wie ist es im Sommer? Was wird reif? 10. Was haben die Kinder im Sommer nicht? Obs. Pronumele interogatly welcher, welche, welches are gi 0 form’ invariabil&: welches; ex. welches sind die Frithlingsmonate? B. Hat jemand nach | hat iémand nah (a) | A fntrebat cineva mir gefragt? | mir ghefragt le mine? Habe ich einen habe ih ainan brif | Am o scrisoare? Briet? Ist etroas fir mich ist étvas fir mih da|F. ceva pentro mine? Warum haben Sie mir| yarum héban zi mir nicht geschrieben? | niht gesriban{De ce nu mi-ati scris? | 68 GRAMATICA. wird vine dela werden, a deveni, care este al treilea verb ajutator, pe langa haben (lectiunea 2) si sein (lectiunea 3), si se conjuga la indicativ prezinte in modul urmator: ich werde devin | voi | wir werden | devenim| vom du wirst devii vei | thr werdet | deveniti | veti er wird devine | va sie merden | devin vor Dupa cum se vede, acest verb ajutator serveste si pentru for- marea Viitorului intdiu; ex. ich werde haben, voi avea; du smirst haben, vei avea; er rird haben, va avea; mir werden haben, vom avea; ihr werdet haben, veti avea; ste werden haben, vor avea; ich mwerde sein, voi fi; ich rerde lernen, voi invata; etc. Exercifius 4 Si oe conjuge la, vitorul 1 yerbul ajutitor sein st urmitoarele 5 verbe: brauchen, gehen, kommen, riechen $i schlafen. — 2, — Sk se traduc& in limba germani urmitoarcle propozitiuni; avindu-se\in vedere ci infinitival se pune la urma: voi merge la scoala; vei aid ; va vorbi cu fratele mew; vom invita lectiunea a cincta; vefi citi 0 carte frumoasd; vor usea rufele. Controlul ca de obiceiu Ja sfarsitul fasciculei. 24. DIE JAHRESZEITEN — DER HERBST UND DER WINTER, CUVINTE. die Traube, » —_ RECAPITULAREA MATERIEI LECTIUNILOR 21—25 I. RETROVERSIUNE. Obs, Aceasti retroversiune se va traduce in scris in limba germanii, fir& a se consulta traducerea ei dela sfargitul fasciculei, care va servi numai pentru indreptarea greselilor flicute. Daci sunt prea multe grescli, retroversiunea se va traduce inc’o dati. Lectiunea 21: /afd (hier ist) impartirea timpului: Anul are 12 luni si 52 sdptamani gi fiecare sdptamana are 7 zile, cari se numesc.....—Lunea este prima, miercurea a_treia, vinerea a cincia si duminica ultima zi a siptamAnii.—Ziua are 24 de ore, ora are 60 de minute gi minutul 60 de secunde.—Lectiu- nea 22, — Cand soarele luceste, este lumina, dar seara este intu- neric. — Aratatorul ne arati timpul. — Noiintrebam : cate ceasul ? gi raspunsul poate fi de pildad: este 7 1/4; este 9 1/2; este 10 fara un sfert; este 12 la pranz; este miezul noptii (/2 Ar nachts, sau Mitternacht).—Ceasornicarul face ceasurile de buzunar gi ceasurile de perete.—Lecfiunea 23.—Anul are 73 12 luni cari sunt... si 4 anotimpuri cari sunt.....— Primavara incepe la 21 Martie si tine pana la 2l Mai si lunile de prima- vara sunt asa dar Martie, Aprilie si Mai. — Primavara infloresc ilorile, far (and) vara este foarte cald, dar cerealele gl ponmele se coc.—Lecfiunea 24.—Toamna ploua si iarna ninge.—Avem struguri, vin si nuci.—Lectiunea 25.—In natura sunt multe fenomene ca de pilda ploaia si zapada, nori, fulgeri si tunete, etc.— Cand nori negri sunt pe cer si cand e prea cald, atunci vine ploaia si noi trebue si mergem a casa sau si stim a casi.— Ploaia intra in pimant gi vine iar din pamant ca isvor racoros. —Cand e rece, ploaia se face zipadi.—Pomii si pomigorii ne dau poame, 2. GRAMATICA. Lectiunea 21.—Ce gen au lunile anului si zilele sapti- manti?— Cum se formeaza numeralele ordinale gi cari fac ex- ceptie ?—Cum se declina adjectivul atributiv, cand este precedat de un articol nehotarit ? — Cari cuvinte se declina tot astfel? —Lectiunea 22,— Ce gen primesc cuvintele compuse din doua sau mai multe substantive? —Cum se traduce esfe la inceputal unei propozitiuni? — Ce reprezinta scurtarile z B. gi u. s. w.? —Unde se pune verbul, ciind propozitiunea incepe cu 0 con- junctiune subordinatoare sau cu un pronume relativ?— Cum se declini substantivele feminine monosilabe si_polisilabe ? — Lecfiunea 23.—De ce gen sunt anotimpurile? —Care este forma invariabila a pronumelui relatiy welcher?— Cum se conjuga _verbul ajutitor “erden Ja indicativ prezinte gi pentru formarea_carui timp mai seryeste acest verb? — Lectlunea 24.—Ce se numeste verb unipersonal si cum se conjugi aceste verbe?—Cum se conjuga substantivele mas culine, luate din limbi_straine, cu accentul tonic pe ultima silaba, gi cele polisilabe ? —Lectiunea 25,— Ce este aus? —ce poate fi cuvantul za?— Cand se traduc cuvintele a, f@ i in cu 24, si cand cu_nach? —Cum se declina substantivele neu- tre polisilabe? —Ce se numeste .diminutio*, de ce gen sunt aceste cuvinte si cum se declina? Obs, Si nu se treack la fascicula 6, pant cand nu se va rispunde exact Ia toate intrebiirile de mal sus, traducindu-se fra gresali gl re- troversiuneal ——<#»—_ 74 TABLOUL DECLINATIUNII SUBSTANTIVELOR. Declina~ Hie Grupul IL. Grupul 1 Grupul I. L Substan- tive _mas- culine, Cuprind : Cuprinde: Cuprinde: cele terminate la N, | A) cele terminate la | restul substanti- S. iner, el, en; ex.der | N. S. ine; ex. der | velor masculine, Vater, der Apfel, der | Knabe. B) cele ter- | adic&: A) cele Garten. minate alee in | monosilabe ; ex. @; ex. der Horr, (fost | der Baum. B) cele Caractere: Herre). C) celestrai- | cu prefixul Ge; G. 8.—s; D. Pl.—| ne cu acentul tonic | ex. der Gesang.C) nj celelaite cazurl | peultima silabi ;ex. | cele terminate la neschimbate. der Student. N. 5. in ig, lings Imlaut. ier, al, ast, ete. Caractere: ete ici A) peste tot n;B) si | Offisier, der Pa Lectiunea = tt C) peste tot en. last. Firé Umlaut. Caractere: Lectiunile: A. = 14| 5. G.—s sau es. B. = 147) D.— esau nimic = 4] Acai N— Pl, peste tot e, D. en, Umlaut. Lectiunile: A. E C=24 I Cuprinde: Cuprinde: ‘Substan- Monosilabe, Polisilabe. ex. die tive ex. die Hand. | Blume, die Freiheit. feminine Caractere : Caractere: ‘S.—neschimbat, Pi. | $.—neschimbat. Pl. peste tot ¢; D.—en. | cele terminate in Umlaut. ¢ peste tot n, iar ce~ Lecfiunile = 11 si 22 lelalte en. Fara Umilaut. Lectiunea = 22 oes Cuprinde: Polisilabele, cari nu fin de grupul 1; ex. das Gewehr. Cuprinde : Cuprinde: A) cele terminate in | Monosilabe; ex das ent ensek daszin« | Has, dat Kind mer. iminutivele in chen gi lein; ex. ees das Biumchen. | S.—la fel cu gra pul Ill al declinasii Caractere: S. i Pl. la fel cu rere I. PL Peste tot er; | grupul il al de- La fel cu grupul 1 D. ern clinagiunti I. ‘al declinastunit I. Umlaut. Fird Uniaut. Calan HRectianeaime 18004] Lecaiaea toa 05 Lectiunile: A. = 11 B= Obs. Pentru scurtirile si se consulte tablou! abreviafiunilor de la inceputul fasciculei. 75 3. TRADUCEREA RETROVERSIUNII. Lectiunea 21.— Hier ist Einteilung der Zeit: Das Jahr hat zwélf Monate und zweiundfiinfzig Wochen, und jede Woche hat_sieben Tage, welche heissen: Montag, Dienstag, Mittwoch, Donnerstag, Freitag, Samstag und Sonntag. — Der Montag ist der erste, der Mittwoch der dritte, der Freitag der fiinfte und der Sonntag der letzte Tag der Woche. — Der Tag hat. vierundzwanzig Stunden, die Stunde hat sechzig Minuten und die Minate sechzig Sekunden.— Lectiunea 22.— Wenn die Sonne scheints ist es hell, aber abends ist es dunkel.— Der Zeiger zeigt uns die Zeit.— Wir fragen: Wie viel Uhr ist es? und die Antwort kann sein zum piel? es ist ein Viertel auf acht, es ist halb zehn, es ist drei Viertel auf zehn, es ist zwélf Uhr mittags, es ist zwélf Uhr nachts (Mitternacht), —Der Uhrmacher macht die Taschenuhren und die Wand- uhren, —Lecfiunea 23, —Das Jahr hat zwélf Monate, welche sind: (V.L. 23) und vier Jahreszeiten, welche sind: der ling, der Sommer, der Herbst, und der Winter. —Der Frih- Jing beginnt am einundzwanzigsten Marz und dauert bis zum einundzwanzigsten Mai, und die Frihlingsmonate sind also: Marz, April und Mai, —Im Frihling blihen die Blumen und im Sommer ist es heiss; aber das Getreide und das Obst wird reif.— Lectiunea 24.—Im Herbst regnet es und im Winter schneit es.—Wirthaben Trauben und Wein und Niisse. — Lectiunea 25.—In der Natur gibt es viele Erscheinungen, wie zum Beispiel Regen und Schnee, Wolken, Blitze und Donner, und so weiter. —Wenn_schwarze Wolken am Himmel stehen und wenn es zu warm (heiss) ist, dann kommt der Regen und wir miissen nach Hause gehen oder zu Hause bleiben. — Der Regen geht in den Boden und kommt wieder aus dem Boden als kiihle Quelle. — Wenn es kalt ist, wird der Regen zu Schnee. — Die Baume und die Baumchen geben uns Obst. 4. TRADUCEREA EXERCITIILOR. Lectiunea 21.—Ich habe Montag zwei Lektionen ge- macht. —Du hast Dienstag ein gutes Essen_gekocht.—Er hat Mittwoch sehr viel gelernt,— Wir haben Donnerstag fir alle Tiere gesorgt.—lbr habt Freitag den ganzen Tag gespielt. — Sie haben Samstag die Wische getrocknet. — Wir ies Sonn- tag in den Garten gehen. Lectiunea 23.—Ich werde in die Schule gehen.— Du wirst eine Mauer machen. —Er wird mit meinem Bruder spre- chen. — Wir werden die fiinfte Lektion lernen. —Ihr werdet ein schénes Buch lesen. — Sie werden die Wasche trocknen, or 76 LISTA DE CONTROL AL SUBSTANTIVELOR INTALNITE IN PRIMELE 5 FASCICULE. Obs. Cu ajutorul acestet liste vefi controla, dac& cunoastefi toate substantivele, intalnite pana acum. In coloana I se alla substantival german, nearticulat, si ffir declt- natie, adic& far& genitivul singular si nominatival plural, cum se obisnu- este la ,Cuvinte*. Coloana IV arati genul, indicat prin literile m. f. 31 2, (masculin, feminin, neutcu —der, die, das). In coloana III se afl insem- narea cuvantului in limba romana. Coloana IV arata prin cifre declinatia sl grupul, in conformitate cu tabloul, far a cincea, ultima, menfloneaz& si explicit exceptiuni eventuale. Veri lisa liber’ numai prima coloan&, acoperind celelalte patru, si vefl incerca si complectafi singur ceeace cuprind. La coloana 1V vefl da pentru fiecare substantiv genitivul singular sl nominativul plural, avand al&turi tabloul declinagiunilor, si vefi declina in intregime cate un sub- stantiy din fiecare declinaie si din fiecare grup. Sa nu trecefi la fascicula VI, pin’ cfind ‘nu Wafi fotipirit bine in minte toate aceste substantive cu toate insemnirile date. Vor urma astfel de tablouti si pentra verbe, adjective, etc. A se consulta gi abreviafiunile cat si regulile de pronunfare gi de intonafie dela inceputul fasciculei. Abend seara. i, fara Umlaut Amt slojba, funcgia, biroul Arbetttsch | m. | trou! (masa) Arbeitszimmer| n. | biroul (camera) Arm . | braful fara Umlaut ‘Auge . | ochiul pl. peste tot n. Baum omul, arborele Baumwolle bumbacul nare plural Beamte funcfionarul Bein . | picoral pl. e; D. en Beispiel . | exemplul, pilda Beschaftigung ocupafiunea Bett patul pl. peste tot en. Bild : | tablonl Blitz fulgerul Blume floarea Boden podul; dusumeaua Bruder fratele Brunnen fantina fr Unlaut Buch cartea Dienstag marfea fair’ Umiaut Ding . | Tucrul, obiectul Donner tunetul mare plural Donnerstag . | joia fark Umlaut Einteilung impirfirea Elefant . | elefantul Eltern iringii are numai plural | Erscheinung Fenomenul Essen méncarea ware plural Familie familia Februar Februarie ware plural Feder penifas pana; tocul Feuer focul Finger - | degetul (maini) Frau .” | femeia, sofia phen, fr’ Umlaui Freitag . | vinerea Frabling m. | primivara Fuss m. | piciorul Garten m, | gridina Gesang m, | cantarea Geschiife n. | privilia; afacerea Getreide n, | cerealele Glied n, | membrul Grosseltern | — | bunicit numai Ja plural Grossmutter | f | bunica PI. neschimbat, Grossvater | m.| buntcul T D.n; Umlaut Haar a. | parul PL ¢, D. en; fara Hand f. | mina Umlaut Handwerker | m.| meseriagul Haupt n. | capul; seful Haus n. | casa Haustier n, | animalul domestic PL e; D. en Herbst m. | toamna a‘ Herd m.| masina (le bucice;) rain Himmet m.| cerul (of m.| curtea Holz n, | lemnele ware plural Hut m.| palaria Jahr a. | anul Me; Deen; fe lant Jabreszeit f. | anotimpul PL. peste tot en Kaufmann | m.| negustorul Pl. Kaufleute; D.n] Keller m. | pivniga Kind a, | copilul Kleta n. | haina Knabe m. | baiatul Knie n. | genunchtul PL 6 D. ew Kohle f, | cirbunele Konig m.| regele Kopf m.| capul Korper m.| corpul Ktche f. | bucitaria Kuh £ | vaca Lektion £ | lecrtunea Madchen n. | fata Mann m. | birbatal PL. er; Dat. ern; Mauer f, | 2idul Mensch m.Jomul Minute . | minuta is Mittag m, | amiaza. fark Unlaut Mitte f. | mijlocal n’are plural Mlcsyect: me | aulercurea fara Umlaut bel mobila a Monat Tuna (anulul) fara Umlaut Morgen dimineaja : = Montag eee Pi. er; D. erm. Mutter mama Phrecbind.2. Cana Nachmittag | m.| dup’ amiaal fara Umlaut Nacht f. | noaptea Nase f. | nasol Natur £ | natura Nuss f | nuca Obst a. | poamele Ochse m. | boul 78 Offizier Ohr Palast Papier Rad Regen Rose Ruhe Rampf Samstag Sekunde Sommer Sonne Sonntag Speise jpeisezimmer Strumpf Stall Stockwerk Student Stubl Stunde Schnee Schneider Schneiderin Schlafzimmer Schule Schulter Schwein Schwester Tag Tageszett Taschenuhr Teil Teppich Tier Tinte Tisch Traube Tuch Uhr Uhrmacher Vater Viertel Wanduhr Wasche Wasser Wein Werkstatt Winter Woche Wohnung Wolke Wolle Zehe Zeiger Zeit Zimmer ofigerul urechea palatul héirtia roata ploaia trandafiral linistea trunchiul simbita, secunda vara soarele duminica mancaréa’ sufrageria ciorapul grajdul catul studentul scaunul ora zapada croitoral croitoreasa dormitorul scoala, umirul porcul sora ziua timpul zilet ceasul de buzunar partea covorul animalul cerneala masa strugurele postavul ceasul ceasornicaral tatal sfertal ceasul de perete rafele apa vinul atelieral iarna siptimana locuinta norul lana degetul (de la pictor) aratatoral timpnl odaia BPPEPB PRE MBE RB BREE RE BM ERTS EE BEB Bg meereming gO 8 Oe 1,3 Me Pl. en; fir Umlaut| ii, 3 Ii, 2 ware plural fara Umlaut fark Umlaut fri Umlaut ware plural duhland nla plural PL e; D. en fri Umlaut Pl. en PL. en; firs Umlaut PL. e; D. en nare plural Pl. en: litt Umlaut fara Umlaut Pl. en; fark Umlaut| n’are plural fark Umlaut cu Umlaut ware plural PL. peste tot en 79 CICLU VI. HRANA OAMENILOR = DIE NAHRUNG DER MENSCHEN: SERVICIUL DE MASA = DAS TISCHGERAT. 80 Lektion 26 — Die Mahizeiten. Lektion 21 — Die Speisen und die Getrinke, Lektion 28 — Was man aut dem Speisetisch sieht, Lektion 29 — Woraus ist das, Tischgerét. Lektion 50 — Wer gibt uns Speisen und Getranke? - 26. DIE MAHLZEITEN. Obs. Cu inceperea acestui ciclu nu se va mai da pronunfarea cu- vintelor si intonafla de ct in cazuri speciale. Se yor consulta la nevole tablourile cu regulile de pronungare si de intonafie, cari se aflé la ince- putul carfii. Tot cu inceperea acestui ciclu, bucasile de citire vor avea 12 pro- pozifiuni, in loc de 10, cite au fost pan’ acum, cu 12 cuvinte noi, CUVINTE die Mahlzeit,zen, (Obs.) masa. nehmen, a lua. das Frihstiick,-s,-e, micul dejun. | fih, de vreme. das Mittagessen,-s,z, pranzul. spat, tarzin. das Abendessen,zs,z, masadeseara. | mide, obosi die Frih (e), dimineata. | gerodhntich, de obiceiu. das Helt,-es,ze, caietul., nachdem, dupa ce. Obs. Cuvantul Mablzeit se intrebuinjeaza si ca exclamafie, in care caz inseamni: poftd bund! Famille de cuvinte: Mitte, Mittag, Mittagessen, Mittwoch. BUCATA DE CITIRE. 1. Wir haben drei Mahlzeiten am Tage. 2. Diese Mahl- zeiten sind: das Frithstiick, das Mittagessen und das Abend- essen, 3. se Mahlzeiten sind in der Fréh (Obs.1), am Mittag und am Abend. 4. Das Frithstiick nehmen wir gew6hn- lich, nachdem soir aufstehen (Gr. 1). 5. Wir stehen im Winter um 7 Uhr auf (Gr. 1), und im Sommer um 6 Uhr. 6. Vom Frithstiick bis zum Mittagessen arbeiten die grossen Menschen im Amte, in der Werkstatt oder im Geschifte. 7. Die Kinder nehmen die Biicher und die Hefte und gehen in die Schule. 8. Wir essen za Mittag (Obs.2) um 12. Uhr oder um 1 Uhr, enn alle hungrig nach Hause kommen (Gr.2. 9. Wir essen za Abend (Obs.2) um 7 Uhr, 8 Uhr oder 9 Uhr. 10. Im Wii essen wir fraher (Gr. 8) und im Sommer spater. 11. Fi zwei Stunden nach dem Abendessen gehen wir zu Bétt und schlafen, weil (Gr. 2) wir miide sind, 12. Im ganzen Hause ist jetzt Ruhe. Obs. 1. in der Frith, dimineata. — 2. su Mittag essen, a pranzi, a tua pranzul; zu Abend essen, a cina, a Jua masa de seara. 81 CONVERSATIE. A. 1. Wie viele Mahlzeiten haben wir am Tage? 2. Welches sind diese Mahlzeiten ? 3. Wann sind diese Mahlzeiten? 4. Wann nehmen_ wir gewdhnlich das Frihstiick? 5. Wann stehen wir gewohnlich auf im Winter und im Sommer? 6. Was machen die Menschen vom Frihstiick bis zum Mittagessen? 7, Was machen die Kinder und wohin gehen sie? 8. Wann essen wir tag? 9. Wann essen wir zu Abend? 10, Wann essen wir friher und wann spater? 11. Was machen wir eine oder zwei Stunden nach dem Abendessen und warum? 12. Was ist jetzt im ganzen Hause? Obs. Am terminat locusiunile cele mai uzuale, din cari am dat in primele cinci cicluzi o suti, si incepem acum prima parte a conversafiunit practice: ,O cdldtorie la Berlin‘, capitolul 1 find intitulat: .Spre gard". Conversafia se prezinti subt forma unui dialog intre D-I Jonescu, care pleaca la Berlin, pentru a urma cursurile scoalei politehnice din Charlot- tenburg, si D-I'Maller, un German, domiciliat in Romania, care il inso- teste si il da toate limuririle necesare, deoarece e nascut Berlinez. Pentru aceastit conversafie, care va cuprinde ca si pan’ acum patra intrebri si patru raspunsuri, se va menfine inci cfitva timp pronunfarea si accentuarea tonic Inainte de a se incepe aceast& conversafic, repetaji_ mai intaiu le~ cufiunile uzuale din primele cinci cicluri, folosindu-va pentru acest scop de recapitularea general de la sfargitul acestel fasclcule. 1. Zam Bahnhof. lonecsa Wann geht der Zug nach Berlin ab? (van gheht der fug nah berlin ab) Cand pleaci trenul la Berlin? Dann will ich zahlen und gehen. (én vil th s4lin und ghéan) Atunci vreau si. plitese si s& plec. Ja; alles ist fertig. (Ldutet. Der Kell- ner kommt). Bitte die Rechnung. fa; alas ist fértig. (W6itat. der chélnar comt. bite di réhnung.) Da; totul e gata. (Sun&. Vine chel- nirul). Va rog, socoteala. Ich habe bezallt. Wir kénnen gehen. (ih habe bepilt. vir cOnin ghéan) Am platit. Putem pleca. 1.Spre gard Maller. In einer Stunde. (in din’r stinde) Peste un ceas. Haben Sie gepackt? (hdban zi ghepdct) Afi facut bagajul? Teh telefoniere indessen dem Portier, einen Wagen su rujen. (ih telefonire indésin dem ortié, dinin vaghan fu rufén). wu telefonez pana atunci portarului sichemeomasing. Gehen vir. (ghéan vir). Sa plecim, GRAMATICA. 1. Unele verbe, compuse cu o particula separabila ca de pilda auf despart aceasta particula in propozitiuni principale; ex. Wir stehen um 7 Uhr auf, ne sculam la ora 7; dar nu o mai despart in propozitiuni secundare; ex. nachdem wir auf- stehen, dupa ce ne sculam, 82 2. Reamintim cele zise la lectiunea 22, si anume ca verbul trece la sfarsit, cand propozitiunea incepe cu o conjunctiune subordinatoara, ca wenn, roeil, etc.; ex. wenn alle hungrig nach Hause kommen, cand toti se intorc flamanzi acasa ; weil wir mcde sind, pentruca suntem obosi; 3, frither, spater, mai de vreme, mai tarziu este compa~ rativul lui dh si spat caci acest grad de comparatie se for- meazii, addogand er la pozitiv; ex. dick, dicker3 dénn, dinner ; hangrig, hungrtiger. De obiceiu intervine gi Umlaut; ex. alt, alter; gross, grésser, Exerctiu: Obseryaind regula de mai sus, si se formeze comparativul urmitoarelor adjective, intalnite pani acum: heli, luminos; heiss, tlerbinte ; Hein, mic; kiihl, ricoros; kurs, scurt; kalt, frig; lang, lung: menschlich, omenesc; reif, copt; schén, framos; schwarz, negra; $i warm, cald, —— er, (Obs. 1), servetul. der Teller, « 5, =, farfuria. das Glas, = es, er, (Obs. 2, paharul ; sticla, der Léttel, = s, =, lingura, die Gabel, « n, furculita, das Messer, « s, 2, cufitul, der Pfeffer, = s, (Obs. 3), piperul. das Salz, = es, sarea. der Speiseschrank, « (e) s, bufetul. das Tischgerdt, « (e) 5, e, tacimul. Speisen, a manca, a lua masa. weiss, alb. Obs: 1. Unele cuvinte, luate din limbi striiine, au fost germanisate in ultimul timp, ca de pildi das Mundiuch, pentru care se spunea (ji se mai spune gi astizl) die Serviette (pr. zerviéte)—Tuch, in ingelesul de »po- stav“, n’are plural; dar in compuneri, cand inseamni mai mule carpi de sters, basma”, arela plural; y Tiicher”; ex. das Mundtuch, die Mundtiichers das Taschentuch,-~(é) s, = er, batista: das Handtuch,—(e) s, er, prosoputs das Tischtuch,—(e) s, = er, faga de masie 2. das Glas, paharul, are la plural die Gldser; dar cand inseama& ssticla (de fereastra), n’are plural, 3. Cavintele Pfofer st Satz nfau plural. Familie de cuvinte Speise, speisen, Speisesinmer, Speisetisch, Speiseschrank. BUCATA DE CITIRE. 1. Wir speisen im Speisezimmer, am Speisetisch. 2. Im Frihling und im Sommer, a/s (Obs. 1) es warm war, speisten rir (Gr) im Garten; aber jetzt ist es zu kalt und wir kénnen nicht mehr dort (Obs. 2) essen. 3. Auf dem Speisetisch sehen wir ein Tischtuch (V. Obs. 1, dupi ,Cuvinte*) und mehrere Mundtiicher (Seroietten). 4. Das Tischtuch und die Mundtiicher sind weiss. 5. Auf dem Speisetisch sehen wir auch noch Teller, Glaser, Léffel, Gabeln und Messer. 6. Auch eine Flasche mit_ Wein und eine mit Wasser ist auf dem Speisetisch und Brot. 7. Der Wein ist fiir die Eltern und das Wasser fiir die Kinder. 8. Mit dem Léffel essen wir die Suppe. 9. Mit der Gabel und mit dem Messer essen wir die anderen Speisen. 10. Den Wein und das Wasser trinken wir aus Glasern. 11. Auf dem Speisetisch muss auch noch Pfeffer und Salz sein. 12. Im Speisezimmer sehen wir noch einen Speiseschrank fiir das Tischgerat, 86 Obs. 1. als, cand, este o conjunctiune cordinitoaré. Recitifi regula ecestor conjuncfiuni la lecfiunile 22 si 27, — 2. dort, acolo, este un adverb de soc. CONVERSATIE. A, 1. Wo speisen wir? 2. Wo speisten wir im Frihling und fm Sommer? Warum kénnen wir jetzt nicht mehr dort spei 3. Was sehen wir auf dem Speisetisch? 4. Welche Farbe (co- loare) haben das ‘Tischtuch und die Mundtiicher? 5. Was sehen wir auf dem Speisetisch noch? 6. Was fir Dinge sind noch auf diesem Tisch? 7, Fiir wen ist der Wein und fiir wen ist das Wasser? 8. Was machen wir mit dem Léffel? 9, Was machen wir mit der Gabel und mit dem Messer? 10, Woraus (din ce) trinken wir den Wein und das Wasser? 11. Was muss noch auf dem Speisetisch sein? 12. Was sehen wir im Speis zimmer noch? (Vv. N). B. Am Bahhof La gard. Tonescu Miiller. Da ist schon der Bahnhof. | ‘Schnell_sind_wir_angekommen, (da ist son der banhof) Gnél zind vir énghecémin) Jat& si gara. Repede am ajuns. Rufen wir einen Trager. Da ist schon einer. (rafain vir éinan traghir, (da ist son dinar) $a chiemim un hamal. A st venic unul. Nehmen Sie das Gepack. Trager: Wohin fahren Sie? {némin al das ghepic) (traghar: vohin’férén zi) mayi bagajul. Hamal: Unde mergeti? GRAMATICA. wir speisten este preteritul verbului_ regulat speisen, a manca. Acest timp se formeaza, adaogind la radacina verbului (care sa stie cd se obtine, taind terminatia e a infinitivului) terminatiunile: te, test, te; ten, tet si tems deci: ich speiste, mincam; da speistest, mancai; er speiste, manca; mir speisten, mancam; ifr speistet, mancati; sfe_speisten, mancau, bservam cu acest prilej, cd in limba germand nu exista un perfect simplu, ca in limba romana. Acest timp va fi tradus prin urmare intotdeuna cu preteritul. Exescifiu 1: Se vor pune la preterit toate yerbele regulate, intal- nite pam acum, conjugindu-se cfteva din ele, si anume : arbeiten, a lucra; brauchen, a intrebuinfa, a avea nevole; bedecken, a acopeti; blithen, a in= flori; dauern, a dura, a fine; fragen, a intreba; hdren, a auzt; kochen, a giti; leben, 'a iubi; lernen, a invija: machen, a faces regnen, a ploua (anipersonal); sorgen, a ingriji; spielen, a se juca; schneien, a ninge (uni- personal; trocknen, a usca, gt zeigen, a arita, 87 2. Si se traduci in limba german& urmitoarele propozifiuni, con- trolul fiind ca de obiceiu Ja sfarsitul ciclului: Eu lucram, cand fratele meu se juca.—Tu ayeai nevoie de (Ac.) o lingura si de 0” furculiga —El acoperi capul.—Trandafirul inflori in gridini.—larna dur foarte mult (lang). “Not inerebarim pe tatil mare,—Aurirafl tunetul?—I uscard rufele 29. WORAUS IST DAS TISCHGERAT. CUVINTE. det Tischler,« s,-, tamplarul. Die Leinrwand, (Obs. 1). panza, olanda, das Silber, s, argintul. das Metall, «(e)s, = e, metalul. die Erde,*n, pamantul. das Bergrerk, =(e) s,2e, mina. der Stahl,-s, 7, otelul (Obs. 2). das Porzellan (pr. porte- lan), #5, = portelanul. der Becher, +s, 2, cupa. der Krug, =(e) 5, e& urciorul, oala. finden, a gasi. verschieden, iferit, divers, Obs. 1. Cuvintele Leinwand si Silber n'au plural. —2.— Stahl, de gl aparfinand decl. 1, grupul 3, nu are Umlaut la plural. BUCATA DE CITIRE. 1. Die Dinge, welche wir im Speisezimmer und auf dem Speisetisch sehen, sind aus verschiedenen Stoffen (Obs.) ge- macht.—2. Der Speisetisch, der Speiseschrank und die Stihle sind aus Holz. 3. Diese Dinge macht der Tischler (Gr. 1). 4. Das Holz geben uns die Baume (Gr. 1). 5. Das Tischtuch und die Mundtiicher (die Servietten) sind aus Leinwand. 6, Die Léffel und die Gabeln sind aus Silber oder aus einem anderen Metalle. 7. Man findet die Metalle in der Erde, in den Berg- werken, 8. Die Messer sind aus Stahl. 9. Auch der Stahl ist ein Metall. 10. Die Teller sind aus Porzellan. 11. Die Glaser sind aus diinnem oder aus dickem Glas. 12. Friher franken (Gr. 2) die Menschen nicht aus Glasern, sondern aus Bechern oder aus Kriigen. Obs, der Stoff,- es,—e, are mal multe insemniri, si anume: a) stofas }) materia, substanja, sl c) sublectul (de tratat), Pluralul n’are Umnlaut. 88 CONVERSATIE. A, 1, Woraus sind die Dinge gemacht, welche wir im Spei- sezimmer und auf dem Speisetisch sehen? 2. Woraus sind der Speisetisch, der Speiseschrank und die Stihle? 3. Wer macht diese Dinge? 4. Woher bekommen mir (capatam) das Holz? 5. Woraus sind das Tischtuch und die Mundtiicher? 6. Wo- raus sind die Léffel und die Gabeln? 7. Wo findet man die Metalle? 8. Woraus sind die Messer? 9. Was ist auch der Stahl? 10. Woraus sind die Teller? 11. Woraus sind die Gla- ser? 12, Tranken auch frither die Menschen aus Glasern? B, Jonescu. Maller. Nach Berlin; mit dem Schnellzug. (Hamalul) Der sug ist noch nicht worgefahren. (nah (a) berlin, mit dem gnélyug) | (der fug istnoh nihe vérghefarin) La Berlin; cu acceleratul. Trenul n’a tras inci, (caitre Miller) Dann gehen’ wir in Gewiss; denn wir haben fast nock den Wartesaal. eine hatbe Stunde bis zur Abfahrt des Zuges. (dan ghéin vir in den vartezal) (ghevis den vir haban fast noh dine halbe stinde bis fur ébfart des fighis) Atuncl si mergem in sala de De sigur caci mai avem aproape asteptare. © jumitate de ori pani la lecarea trenului, (catre hamal) Dann bringen Sie ‘Hamalul). Gut; und wenn der Zug unser Gepack in den Wartesaal. vorfahrt, werde ich Sie holen. (dan bringhin zi inzir ghepic (gut und ven der jug vérfart vérde in den vartezal) th zi holin) Atunci duc bagajul in sala Bine; gi cind trénul va trage, voi de asteptare veni si vi fau. (catre Miller) Wenn dem so ist, ch bin ganz Ihrer Meinung. dann trinken wir noch ein Glas Bier. (ven dem zo ist, dan trincén (th bin ghang irir méinung) vir noh ain glas bir) Daci ¢ asa, si mai bem un Sunt absolut de parerea D-tale. pahar cu bere, GRAMATICA. 1, Propozifiunea simpla principala, In propozitiunea simpla principal ordinea vorbelor este: 1) Subiectul ; 2) predicatul ; 3) complementul ; ex. der Tisat= ler (subiect) macht (predicat) dfese Dinge (complement), Die Béume (subiect) geben (predicat) uns das Holz (complemente). Cand verbul este la un timp compus, participiul sau infi- nitivul se pune la sfarsitul propozitiunii, cum s’a mai observat 89 la L. 21; ex. der Tischler (subiect) hat (prima parte a predica- tuluit verbul ajutator) diese Dinge (complement) gemaait (a doua parte a predicatului: participiul trecut); sau: der Tischler wird diese Dinge machen. Die Béume haben uns das Holz gegeben, sau: die Béume merden uns das Holz geben. Daca ins’ un complement este mutat de la locul lui obig- nuit si pus in capul propozitiunii, atunci ordinca regulata de mai sus este schimbatd, inversata, adica dupa acest comple- ment vine predicatul, apoi subicctul, si apoi alte eventuale com- plemente; ex. diese Dinge (complement) macht (predicat) der Tischler (subiect), sau, daca verbul este la un timp compus: diese Dinge (complement) fat (verbul ajutaitor, prima parte a predicatului) der Tischer (subiect) gemacht; sau: diese Dinge wird det Tischler machen. Alt exemplu: das Holz geben uns die Béume; das Holz haben uns die Baume gegeben; das Holz merden uns die Baume geben. 2. tranken, baura, este preteritul verbului neregulat ¢rinz ken, a bea. Exerciifu: Se va scoate din propoziiunile ce urmeazi comple- mentul si se va pune in capul propozitiunii, aplicAndu-se apol regula de mai sus, adici facindu-se_ inverstune. Complementul este subliniat: Die Menschen trinken aus Glasern. — Eine Flasche mit Wein steht auf dem Speisetisch. — Wir essen am Abend nicht viel. — Die Kinder trinken bei Friihstiick Milch. — Wir schreiben die Lektion in das Heft, — Die Nacht ist kik und dunkel. (Controlul la sfargitul cielului ca de obiceiu), o> 90 30. WER GIBT UNS SPEISEN UND GETRANKE ? CUVINTE. die Pflanze, +n, planta. der Speck, = s, (Obs. 1) slanina, der Schinken, = 5+, sunca. der Kase, «s,#, (Obs. 2) branza. das Feld, « es, = er, campul.. das Schal,«es, =e, (Obs. 3) oaia. Gott, = es, (Obs. 4) D-zeu. bekommen, (Gr. 2) a capata. schlachten, a taia (vite). braten, (Gr.1), a frige. danken; a multumi. stiss, dulce. Obs. 1. Cuvantul Speck n’are plural. — 2. — Kiise, de s ficind parte din declinafia I, grup 2, are la plural tot ¢, dativ en, — 3.— Schaf, de gi jinand de deci. Il, grup 2 are la plural e dativ en, fir Umioul. —4. — Goit, cu infelesul de D-zeu, n’are plural; dar cind inseamni ,zeitate* are la plural ,die Gétter*, BUCATA DE CITIRE. 1. Wir bekommen die Speisen und die Gefrénke (Obs. 1) von ‘Tieren und von Pflanzen, 2. Verschiedene Tiere geben uns das Fleisch, wie zum Beispiel der Ochse (pr. ocse), die Kuh und das Schwein. 3. Wir schlachten diese Tiere und kochen das Fleisch oder braten es in der Kiiche, auf dem Herde. 4. Die Kuh gi6t (Gr. 1) uns noch die gute und siisse Milch und das Schwein gibt uns Speck und Schinken. 5. Von der Milch machen wir Butter und Kase. 6. Auch das Fleisch des Schafes essen wir und von sciner Wolle machen wir Kleider und Wa- sche. 7. Das Gemiise bekommen wir von verschiedenen Pflan- zen. 8. Man findet die Pflanzen im Garten oder auf dem Felde. 9, Das Wasser kommt von unten, aus der Erde, oder von oben, vom Himmel, als Regen. 10. Den Wein geben uns die Trau- ben. 11. Das Gemiise wird reif im Sommer und die Trauben werden reif im Herbst. 12. Wir sollen Gott danken fiir die Ser co Getrinke, welche er uns bis jetzt gab (Gr.1) und noch gibt. Obs. 1, Reamintim c& substantivele cari incep cu_prefixul Ge au accentul tonic pe silaba a doua; ex. Getrdnk. Am mai intalnit din aceste substantive pan’ acum: das Geschdft, afacerca; das Getreide, cerealele; der Gesang, chntarea, 9 das Cemilse, legumele. io Ga hexeerivite cuterian Mbacaty Vaelsenl eed proparl fanlleg cant focep cu un complement st unde prin urmiare #e face invereiune. Recitifi im acest acop regula din lecflunea precedents. 91 CONVERSATIE. Ae 1. Woher bekommen wir die Speisen und die Getranke? 2. Was fiir Tiere geben uns das Fleisch? 3. Was machen wir mit diesen Tieren und mit ‘trem (lor) Fleisch? 4. Was geben uns noch die Kuh und das Schwein? 5. Was machen wir von der Milch? 6. Was machen wir mit dem Fleisch des Schafes und mit seiner Wolle? 7. Woher bekommen wir das Gemiise? 8. Wo findet man die Pflanzen? 9. Woher kommt das Wasser? 10. Woher bekommen wir den Wein? 11. Wann. wird das Gemiise reif und wann werden die Trauben reif? 12, Wem sollen wir fiir die Speisen und Getriinke danken? Ich sehe, der Gepicktréger kommt. Gh zee, der ghepactragar comt) Vad ci vine hamalul Also bezahlen wir und gehen wir. (dlzo bepilin vir und ghéin vir) Sa plitim asa dar sl sa plecam. Gut; aber ein anderes mal wird die Reike an mir sein. (gut; abir ain dndaris mal vird a ain). Bing, dar altadata va fi randul meu. Trdger: Haben die Herren schon Fahrkarten? (traghar habin di héran gon farcartin) Afi luat deja bilete? Miller, Wahrscheintich ist der Zug vorgefahren, (vatyainlth, ist der ug torgheldran) Probabil c& trenul a tras. Bitte, lassen Sie mich bezahlen. (bite Mtn 21 mih beyalin) asi ca pliitesc eu. Schon gut. (zum Trager): Nehmen Sie das Gepack, (gon gut. néman zi das ghepac) Bine, bine, (citre hamal) Ja bagajul. Geiss; wir saben auch Platzkarten, Suchen'Sie die Nummern 3 und 4, zweite Klasse. (ghevis, vir hébin auh plijeartin, shan zi di numirn drai und fir, tvaite cldse) De sigur; am refinut si locuri. Cauté numerile 3 si 4; clasa IL, GRAMATICA, 1. gab. Am vazut la L. 28, cd verbele regulate formeaza pre- teritul addogand la radacina verbului te, iar parti ipiul trecut jl formeazai, punand inaintea radacinii ge si la urma tt ex. fies ben, iebte, geliebts lernen, lernte, gefernt. Ori verbele nere- gulate, cum e de pilda geden, formeaza_aceste timpuri altfel, si anume, la preterit schimba vocala radicala, fara a adaoga nimic; 92 ex, geben = get iar la participiul trecut se pune inainte tot ge, la verbele regulate, dar la sfarsit en, in loc de 4 schim- band uneori si yocala; ex. geben « gegeben, Tot astfel braten, briet, gebrafea, Unele verbe mai schimba vocala sila persoana soustel a treia a indicativului prezinte; ex. ich gebe, du gibst, er gibt. 2. Verbele, fie regulates fie neregulate, cari incep cu un prefix neseparabil (se va vorbi mai tarziu despre aceste prefixe) ca de pilda be, nu mai primesc ge la participiul trecut; ex. regulat : bedecken, bedeckte bedeckt (nu_gebedeckt); neregulat: be- kommen, bekam, bekommen. Verbele cu un prefix separabil, ca de pilda auf formeaza participiul trecut punand ge intre prefix si verb; ex. au4tehen, stand auf aufgestanden. (La sfar- situl acestei_ fascicule ge afla lista tuturor verbelor regulate si neregulate, intélnite pand acum, cu timpurile lor). Exercifiu. Se vor traduce urmatoarele propozifiuni, consultandu-se lista verbelor, anunfat&i mai sus: El raméfnea toata ziua acasi,—Am aco- perit uatul cuo farfurie—Wancarim slinina sf sunci.—Voi gisirigi aceste plante ?—Mergem in gridina. — Cum se numeau acesti pomi?—Ei au venit numai pentru 0 ori,—Ea a citit aceste cary. — Voi afi luat dejunul, dar eu nu. —Dupi ploaie florile mirosean si mai framos.— Am stat (ich bin gestanden) dou’ ore in zipadi.—\ orbea foarte frumoss—Vol afi viizut tot pamantul. —Dormea toata ziua.— Scrisei lecjiunea in acest caiet. — Am baut vin si api. — Am purtat mult acesti ciorapi. (Controlul la sfarsitul ciclului, ca de obiceiu). RECAPITULAREA MATERIEI LECTIUNILOR 26— 30. I. RETROVERSIUNE. Lec{iunea 26. — Mesele noastre sunt de obiceiu: micul dejun, dupa ce ne sculam, pranzul, cand venim flamanzi acasa, si masa de seara.—Ludm masa de seard mai de vreme, nu asa de (so) tarziu, pentru ca suntem obosifi si voim si ne culcam la ora 10, — Lectiunea 27.— Copii iau (beau) lapte sau cafea cu lapte, mananca paine cu unt sau o franzelufa si merg cu cartile si cu caietele Ja scoala. — Nu mananci nimic? Eu ma- nanc supa, friptura cu salata si legume.— La masa tu n’ai voie sa bei vin, ci apa. — Lecfiunea 28,— Noi mancam in sufrageric, unde vedem un bufet cu tacdmurile, o masa si scaune.—Acolo, pe masa, vedem o fafa de masa alba, servete, farfurii, pahare, linguri, furculite, cufite, paine, piper si sare.—Lecflunea 29.— Lucrurile sant (werden) facate din diferite materii, ca lemn, stofi, panzd, argint, ofel sau alte metale, cari se gasesc in pa- mant, in mine, si portelan. — Tamplarul face diferite lucruri din lemn, — Altédaté (frither) oamenii baura din cupe sau din 93 urcioare, nu din pahare.—Lectiunea 30.— Capatim mancirile si bauturile de la plantele, pe cari le gasim pe camp, gi de la animalele, pe cari le tdiim, gi frigem carnea in bucatarie, pe magina.— Vaca ne da lapte dulce, unt si branza, porcul ne da slanina st sunca, si oaia ne da lana sa. — Muljumim lui D-zeu pentru tot ce ne a dat. Il. GRAMATICA. Lectiunea 26. — Cum se mai intrebuinteazi substantivul »Mahizeit”. — Cum se spune ,a pranzi*, si ,2 lua masa de searé?“—Cand se desparte particula separabila de verb si cand nu?—Cum se formeaza comparativul ?—Lecfiunea 27.—Cu ce sa nu se confunde ,ésst*? — Ce influenfi au conjunctiunile subordinatoare si coordinatoare asupra pozifiunii verbului? — Ce este ,diirfen* si cum se conjuga la indicativ prezinte? — Lecfiunea 28. — Ce este de observat despre cuvintele ,Sere viette, Glas, Plefer si Satz?“—Cum se formeazi preteritul ver- belor regulate? — Cu ce timp se traduce perfectul simplu din limba romana ?— Lecfiunea 29. — Ce este de observat despre cuvintele, ,Letawand, Silber, Stahl si Stoff?* — Care este or- dinea vorbelor in propozitiunea simpla principal? — Ce se’n- tampla cand un complement este mutat de la locul Ini obis- nuit gi pus in capul propozitiunii? — Lectiunea 30,— Ce este de observat despre cuvintele ,Speck, Kase, Schat gi Gott ?* — Unde au accentul tonic substantivele, cari incep cu prefixul Ge? — Cum se formeaza preteritul si participiul trecut al ver- belor neregulate? — Cum se deosebesc ele deci de verbele re- gulate? —Ce este de observat despre verbele cari incep cu un prefix neseparabil ? Ill. LISTA VERBELOR REGULATE $I NEREGULATE INTALNITE PANA ACUM. Obs. La verbele regulate se va da numai infinitivul, stiut find, cum se formeazit preteriiul si participlul trecut. (V. lecfiunile 20, 28 si 30). La cele neregulate se va da pe angi infiniti gi preteritul si participtul tre- cut, cit si persoana a doua si a treia a prezintelul, cdind vocala radical& a verbului se modificé si la acest timp. A, Verbe regulate. arbeiten, a Yucr: haren, a auzi. spielen, a (se) juca, brauchen, a intrebulnja. | Kochen, a gat setzen, a ayeza. bedecken’ a acoperi. lieben, ‘a tubi, speisen, a manca, blithen, a infloy lernen, a invaja. | schneien, a ninge. dauern, a fine, a dura, | machen, a face. schlachten, a tiia (vite) danken, a multami. regnen, a plow trocknen, a usca. Sragen, a intreba. sorgen, a ingriji.. | seigen, a ardta, 94 —— B. Verbe neregulate, Participiul | Persoana a doua aufstehen, a se scula| stand aut | aufgestanden bleiben, a ramanea blieb geblieben bekommen, a cipata ; bekam bekommen: braten, a frige briet | gebraten du Dritst, er brie essen, mance ass gegessen du isst, er isst finden, a gist fand gefunden. ‘geben, a da gegeben du gibst, er gibt heissen, a (se) numi | hiess geheissen | kommen, a vent gekommen } Tesen, a cit gelesen, du Hest, er Hest | Laie a alerga gelaufen du liufst, er lauft nehmen, a lua | genommen du nimmst, er nimmt Tiechen, a mirosi j gerochen | stehen, a sta | gestanden | sehen, a vedea gesehen du sichst, er steht | sprechen, a vorbi gesprochen du sprichst, spricht schlafen, a dormi geschlafen du schlaifst, er schlifi schreiben, a scvie geschricben scheinen, a luct geschienen tragen, a purta getragen du tragst, er erage trinken, a bea getrunken | Obs. Copiati pe o bucat& de hartie verbul in limba romént sl con- ‘vingefi-v apoi, daca cunoastefi toate aceste verbe si timpurile lor, TRADUCEREA RETROVERSIUNII. Lectiunea 26.—Unsere Mahlzeiten sind gewohnlich: das Frohsttick, nachdem wir aufgestanden sind, das Mittagessen, wenn wir hungrig nach Hause kommen, und das Abendessen. — Wir speisen zu Abend friber, nicht so spat, weil wir mide sind und um zebn Uhr zu Bett gehen wollen. Lecttunea 27,—Die Kinder trinken Milch oder Milchkaffee, essen ein But- terbrot oder eine Semmel und gehen mit den Bichern und mit den Hef- ten in die Schule. — Isst du nichts? Ich esse Suppe, Braten mit Salat und Gemiise. — Bei Tisch darfst du keinen Wein trinken, sondern Wasser. — Lectiunea 28. — Wir essen im Speisezimmer, wo wir cinen Speiseschrank schen mit dem Tischgerdt, einen ‘Tisch und Stihle.—Dort, auf dem Tisch. sehen wir eln welsses Tischtuch, Mundtiicher (Servietten), Teller, Glaser, Laffel, Gabela, Messer, Brot, Pfeffer und Salz—Lectiunea 29.—Die Dinge werden aus verschiedenen Stoffen gemacht, wie Holz, Leinwand, yer, Stahl oder andere Metalle, welche man in der Erde findet, in den Berg- werken, und Porzellan. — Der Tischler macht verschiedene Dinge aus Holz.—Friher tranken die Menschen aus Bechern oder aus Krigen, nicht aus Glasern. —Lectiunea 30.— Wir bekommen die Speisen und die Ge- tranke von den Pflanzen, welche wir auf dem Felde finden, und von den Ticren, welche wir schlachten, und wir braten das Fleisch in der Ktiche auf dem Herde. — Die Kuh gibt uns s{isse Milch, Butter und Kase. das Schwein gibt uns Speck und Schinken, und das Schaf gibt uns seine Wolle.—Wir danken Gott fir alles, was er uns gegeben hat. 95 IV. TRADUCEREA EXERCITIILOR Lectiunea 27.— [ir steht im Garten und isst Trauben.— Fr kommt in mein Haus oder ich gehe in seinen Garten. — Ich arbeite morgens, aber ich kann abends niche arbeiten.—Ich habe gelesen, bis ich die Lektion ge- Jernt habe.—Ich habe geschen, dass diese Kinder sehr mide waren.— Ich werde zu meinem Bruder gehen, wenn er im Sommer kommt.—Ste spielen. wenn die Eltern nicht zu Hause sind.—Wir essen diese Speise nicht, weil sie nicht gut ist.—Du hast nicht geschen, wie ich kochen kann, Lectlunea 28.—Ich arbeitete, als mein Bruder spielte.—Du braych- test einen Léfiel und eine Gabel. — Er bedeckte den Kopf. — Die Rose blahte im Garten, — Der Winter dauerte sehr lange. — Wir fragten den Grossvater.—Hértet ihr den Donner?—Sic trockneten die Wische. Lecflunea 29.—Aus Glisern trinken die Menschen.—Auf dem Sp. setisch steht eine Vlasche mit Wein,— Am Abend essen wir nicht viel. — Belm Frohstick trinken die Kinder Milch,—In das Heft scHreiben wir die Lektion.—Kihl und dunkel ist die Nacht. Lectiunea 30.—Ich habe die Butter mit einem Teller bedeckt.—Wir assen Speck und Schinken. —Fandet thr diese Pflanzen? — Wir gingen in den Garten. — Wie hiessen diese Biume?—Sie sind nur fur eine Stunde gekommen. — Sie hat diese Bucher gelesen. —Ihr habt das Frahstick ge- nommen, aber ich nicht, — Nach dem Regen rochen die Blumen noch schiner.—Ich bin zwei Stunden im Schnee gestanden. — Er sprach sehr schin.—Ihr habt die ganze Erde gesehen.— Er schlief den ganzen Tag. — Ich schrieb die Lektion in dieses Heft Ich habe Wein und Wasser ge- trunken.—Jch habe diese Strimpfe viel getragen. V. RECAPITULAREA LOCUTIUNILOR UZUALE DIN FASCICULELE 1—5. Obs. Locufiunile de mai jos se vor traduce in limba germanii, con- trolandu-se traducerea si pronunfarea cu ajutorul lectiunilor indicate. Fascicula I. Lectiune: Buna diminiagi, Bun’ ziua, Buna sear’. Noapte bunii. Lectiam La revedere. Cat e ceasul? Este ora. Venifi cu mine. Lectiunea 5, Mulfumesc. Viu. Nu pot veni. Nam timp. Lectiones 4. Unde mergem? Unde mergeti? Unde voifi si mergefi? Ce dorisi? Lectiunea 5: Ce cautasi? Va e foame? Vii e sete? Voifi si mancafi sau si bepi ? 96 Fascicula Il. Lectiamea 6. Vorbiti nemjeste? Stigi romaneste? Nu; nu stiu. Da. Pugin. Nu mult. Lectiunea 7, MA ingelegesi? Ingeleg tot. Infeleg putin. Nu injeleg de loc. Lectiunen Unde e posta? Unde e gara. Unde e hotelul....? Cum se mumesie aceastit strad’? Lectiunea 9. Ce mal facefi? Mulfumesc, bine. — Nu prea bine. Sune sinatos. — Sunt bolnav. Va rog, venifi maine la mine. Lectiunea 10. Scuzafi, mi rog. Naveti’ pentru ce. Ce s’a intamplat? Kenret foarte mult, Fascicula III. Lectianea 11, E tarziu. Trebue si plec. Ma asteapra. Ramdi cu bine! RumAnefi cu bine. Lectiunea 12. Unde plecati? Cand Vi intoarceti ? Calatorie buna! Complimente D-lui D-nei)n Lectiuneo 13. Nu e departe. E, aproape de tot, Intrebagt un sergent, Nu stiu. Lectiunes Inte’! Inteagi! Cu cine am onoare? Imi pare bine de cunostinga, Va rog, luati loc. Lectiunea 15. Va deranjez poate? Nici de cum. Volam sii va spun numal... Imi dafi vole si va ofer un pahar cu vin? Fasctcula IV, Lectiunca 16. Ce afi facut? Am scris o scrisoare. Cui? Logodniculut meu. Lectiunea 17. Ce afi spus? Vorbifi prea repede, Vorbifi mai rar. De ce vorbifi asa? Lectiunea 18. Ce inseamnii aceasta? Nu sunt muljumit cu D-voastri. Nu ya purtafi framos. Sunt suparat(a), Lectiunea 1 Suntesl foarte bun. Nu infeleg ce voifi. La ce bun? La ce serveste aceasta? Lectiu: 20, Mergem Ja restaurant? Mergem la berdric? Sa mergem la 0, griidini; 1a gosea, Ta Cismegiu, in parcul Carol. Imi place vinul, berea blonda, berea neagrit. Fascicula V, Lectiumen 21. Puteyl si-mi-o spuneri? Regret; nu pot s& vi-o spun. Ce picat! Este imposibil. Lectiuaen 22, Cum va place acest lucru? E prea scump. Dati-mi ceva mai teftin, Cat am de plitit? Lecth 23. A intrebat cineya de mine? Am o scrisoare? Este ceva pentru mine? Pentru ce nu mi-afi scris? Loctiunca 24. D-l (D-na.....) este acasi? Nu e nimeni acasi? C&nd pot si-I (si 0) gisesc? Venifi maine le ora.... Lectiunen 25. Asteptafi-ma la..... ‘Am asteptat foarte mult Pentru ce n’afi venit? Aum fost foarte ocupat. ——

S-ar putea să vă placă și