Gavril Ionela Antoaneta

31-03-2014
CIG gr4

Piaa muncii n Romnia

Factorul munca conditie generala a oricarei activitati se asigura, ca si ceilalti factori de productie, prin
intermediul pietei.
Piata muncii se intemeiaza, de asemenea, pe intalnirea si confruntarea cererii cu oferta.

Orice activitate, care se initiaza sau exista in societate, genereaza nevoia de munca. Aceasta reprezinta volu
total de munca necesar activitatilor dintr-o tara pe o perioada data. Dar ea nu constituie in intregime o cerer
se exprima (manifesta) pe piata muncii. Conditia generala pentru ca nevoia de munca sa ia forma cererii de
munca este remunerarea sa, salarizarea ei. De aceea, in cererea de munca nu se includ activitatile care se po
realiza de catre femeile casnice, miliari in termen, studenti, alti nesalariati.

Premisele teoretice ale analizei pietei muncii sunt: munca si rolul ei in dezvoltarea social-economica
teoria pietei si a preturilor in general

In general, piata muncii reprezinta spatiul economic in care tranzactioneaza in mod liber utilizato
munca (detinatorii de capital) in calitate de cumparatori si posesorii resursei de munca, in calitate de vanz
in care, prin mecanismul pretului muncii al concurentei libere intre agentii economici, al
altor mecanisme specifice se ajusteaza cererea si oferta de munca.

Intr-o formulare restransa, piata muncii este expresia reglarii cererii si ofertei de munca prin deciziile libere
agentilor economici
Agentii economici intalniti pe piata muncii sunt:
ofertantii, respectiv cei ce ofera marfa reprezentata de capacitatea de munca si competenta
profesionala, contra unui anumit pret stabilit de piata;

cumparatorii, adica intreprinderile care au nevoie de munca, intr-o anumita cantitate si structu
profesionala, pentru a-si desfasura activitatea si pentru care sunt dispusi sa plateasca pretul specific
salariul;
intermediarii, care pot fi oficiile de plasare, specializate intr-o gama larga de servicii,
prin intermediul carora ofertantii sunt pusi in contact cu cumparatorii de munca si care, evident,
pentru serviciile lor solicita un pret.

Rezultatul tranzactiei pe piata muncii se materializeaza in contractul de angajare si in salariu.Deci, pia

fortei de munca sau a factorului munca este constituita din indivizi care cumpara si vand forta de munca si
angajamentele care fac posibila desfasurarea acestor activitati.
In functionarea oricarei economii, piata muncii indeplineste o serie de functii:

Gavril Ionela Antoaneta

31-03-2014
CIG gr4

a asigura alocarea resurselor de munca in concordanta cu volumul si structura cererii de munca;

indeplineste o functie productiva ce asigura combinarea a doi factori de productie, capitalul si mu

ce se afla in proprietatea unor agenti economici diferiti.

alta functie este cea distributiva, deoarece prin mecanismele ei influenteaza modul de formare si
repartizare a veniturilor specifice pentru factorii de productie combinati: salariul si profitul.

Pe langa aceste functii piata muncii mai indeplineste si unele functii de natura mixta, economico-sociale
intermediul carora contribuie la asigurarea de locuri de munca, la protectia sociala, cat si la orientarea
profesionala , la reconversia, recalificarea si la reintegrarea mainii de lucru.

Piata muncii, ca expresie a raporturilor dintre cerere si oferta, se desfasoara in doua trepte sau faze.
Prima se manifesta pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de cerere si oferta, determinate de
particularitatiile tehnico-economice ale activitatilor. In cadrul acestei faze, se formeaza coditiile generale de
angajare ale salariatilor, se contureaza principiile care actioneaza la stabilirea salariilor si o anumita tendinta
stabilire a salariilor la un nivel inalt sau scazut. A doua faza reprezinta o continuare a celei dintai si consta in
intalnirea cererii cu oferta de munca in termeni reali, in functie de conditiile concrete ale firmei si salariatilo
Cererea se dimensioneaza precis, ca volum si structura, pe baza contractelor si a altor angajamente asumate
firma, iar oferta se delimiteaza si ea pornind de la programul de munca, numar de ore suplimentare pe care
salariatii accepta sa le efectueze sau nu, in functie de nevoile si aspiratiile lor, de situatia sociala si economi
etc. la momentul respectiv. Din confruntarea cererii cu oferta de munca la acest nivel se determina marimea
dinamica salariului nominal. Insuficienta ofertei la acest nivel se traduce pritr-o cerere suplimentara care se
manifesta pe prima treapta, iar insuficienta cererii, printr-o oferta suplimentara pe aceeasi treapta.

Resursele de munca existente la un moment dat in societate exprima numarul persoanelor capabile de
munca, respectiv acea parte a populatiei care poseda ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale ce ii perm
desfasoare o activitate utila.
Volumul resurselor de munca (RM) se determina pe baza urmatoarei relatii:
RM=PVM-PVMIM+PAVML;
unde:
PVM=populatia cuprinsa in limitele varstei de munca;
PVMIM= populatia cuprinsa in limitele varstei de munca, dar inapta de munca;
PAVML= populatia din afara limitelor varstei de munca, dar care lucreaza.

Numarul populatiei in limitele varstei de munca (PVM) determina in mod hotarator nivelul si struct
resurselor de munca si cuprinde totalitatea persoanelor a caror varsta este cuprinsa intre varsta de intrare si v
de iesire din activitate.

Limitele de varsta intre care o persoana se considera ca poate participa la activitatea sociala se stabilesc prin
2

Gavril Ionela Antoaneta

31-03-2014
CIG gr4

legislatia fiecarei tari. In Romania, in prezent, limitele varstei de munca sunt 16-59 ani pentru barbati si 16ani pentru femei. Avand in vedere ca in statisticele nationale limitele de varsta de intrare si/sau de iesire sin
activitate sunt diferite, in comparatiile internationale trebuie utilizate limite standard.

Limitele varstei de munca sunt determinate de nivelul de dezvoltare economica a fiecarei tari. Astfel, in tari
mai putin dezvoltate limita minima a fortei de munca este mai scazuta, iar in tarile dezvoltate din punct de v
economic limita minima este mai ridicata (ca urmare a prelungirii duratei scolii obligatorii), existand si
posibilitatea ca limita maxima sa fie mai ridicata (ca urmare a duratei de viata mai mare a acestei tari)
Pentru caracterizarea resurselor de munca se folosesc urmatorii indicatori:

populatia apta de munca se determina ca diferenta intre numarul total al populatiei in varsta de mu
numarul populatiei cuprinse in limitele varstei de munca, dar incapabila de munca;

resursele de munca disponibile exprima potentialul de munca care poate fi folosit in activitatea
economico-sociala si se determina scazand din volumul resurselor de munca, populatia in varsta de
munca cuprinsa in procesul de invatamant si militarii in termen;

populatia potential activa cuprinde populatia in varsta de 15-64 ani si exprima, intr-o forma gene
resursele de munca; acest indicator poate fi folosit in comparatiile internationale.

Specificul pietei muncii

Deoarece pieta muncii se bazeaza pe intalnirea cererii cu oferta de munca, a studia specificul acesteia presu
analizarea sa la nivelul cererii si ofertei. Astfel, se desprind urmatoarele caracteristici ale pietei muncii:

este neomogena, neunitara si segmentata

cea mai rigida

cea mai organizata si reglementata

are deviatia cea mai mare de la piata perfecta

se bazeaza pe contract si negociere

statul are o implicare directa in piata muncii, prin puterile sale (legislativa, executiva si juridica

pretul de echilibru se formeaza prin reducerea ofertei acceptate si diminuarea cererii

are o predispozitie pre conflict

Echilibrul pietei muncii

In scopul realizarii unui nivel optim al dezvoltarii economico-sociale, se realizeaza o diviziune pe sfer
3

Gavril Ionela Antoaneta

31-03-2014
CIG gr4

ramuri si subramuri de activitate si pe teritoriu a resurselor, fie acestea umane, materiale sau financiare,
urmarindu-se utilizarea acestora cu maximum de eficienta economica, astfel incat sa se mentina un echilibru
nevoi si resursele disponibile.

Realizarea starii de echilibru pe piata muncii presupune o rationalizare a fortei de munca, astfel incat
exploatarea resurselor umane sa se faca eficient, nu abuzi, in scopul realizarii unui nivel ridicat al productiv
muncii.

Factorii cei mai importanti care modeleaza echilibrul pe piata muncii sunt cererea si oferta de munca, astfel
rol seminificativ il are relatia dintre ofertantul de loc de munca (angajatorul) si cel care cere locul respectiv
(angajat sau muncitor), relatie care, in scopul satisfacerii nevoilor celor doua componente ale sale, se
concentreaza pe obiectul de schimb (munca) si valoarea sa (salariul). Astfel, salariul poate fi privit ca un
element foarte important in mentinerea echilibrului pe piata muncii, prin reglarea raportului cerere/oferta de
munca.

Reglarea echilibrului pe piata muncii implica astfel mai mult decat un nivel optim de salarizare; de altfel,
existenta unor fenomene considerate negative, precum somajul, nu trebuie exclusa, ci din contra, trebuie
acceptata si tratata ca o parte a pietei muncii, parte care la randul ei determina alte actiuni de pe piata, precu
gradul de ocupare sau nivelul salariului. Legat de nivelul salarizarii, somajul este dependent de acesta, ca fa
determinant in motivatia muncii.
Motivatia muncii

Orice activitate umana presupune un scop, o motivatie de atinge acel scop si mijloecele umane si mat
prin care se realizeaza. Factorul care determina motivatia muncii este cel uman, nucleul in jurul caruia se
determina nivelul de obtinere a eficientei in procesul de munca, acesta fiind in stransa legatura cu nivelul de
salarizare. Pentru a avea un sistem de lucru eficient, trebuie sa fie luate in considerare si alte aspete, cum ar
asigurarea unui mediu de lucru favorabil, facilitati de transport, asigurari sociale, dar si aspecte legate de
incadrarea angajatului intr-un mediu profesional si social. Cu privire la acestea, George Mayo concepe o teo
a relatiilor umane, care explica cum oamenii implicati in procesul de munca urmaresc, pe langa recompen
materiala evidenta, o recompensa profesionala si sociala, care reprezinta un stimul important in munca.

Exista mai multe forme de motivatie a muncii, ce reprezinta ansamblul modalitatilor de orice natura p
care sunt stabilite strategii privind orientarea comportamentului uman in procesul muncii, in vederea satisfa
trebuintelor umane. Astfel, prin studierea categorilor de trebuinte care determina anumite forme de motivati
scopul realizarii lor, se pot observa 4 tipuri: economica, profesionala, profesionala si morala. In oricare form
motivatia cuprinde doua aspecte, respectiv motivele si recompensele, caracterizate prin ceea ce dorim si cee
obtinem, referitor la procesul de munca.
In detaliu, exista trei criterii dupa care se poate caracteriza motivatia muncii, si anume:

natura recompenselor

sursa care genereaza motivele si recompensele

Gavril Ionela Antoaneta

31-03-2014
CIG gr4

gradul de implicare a cunoasterii si a afectivitatii

In raport cu primul criteriu, intalnim doua tipuri de motivatie: pozitiva si negativa. Cea pozitiva presupune
stimularea efortului sau rezultatelor prin recompensarea unor efecte pozitive inregistrate anterior, iar motiva
negativa are in vedere sanctionarea rezultatelor negative obtinute. Amandoua tipurile de motivatii au insa li
astfel ca trebuie luate in considerare rezultatele care se pot obtine in cazul aplicarii lor, pentru a satisface ata
angajatorul, cat si angajatul, pastrand o relatie de lucru eficienta.

In raport cu sursa care genereaza motivele si recompensele, exista motivatia intrinseca,determinata de

obiective individuale pentru realizarea dorintelor si ambitiilor individului si motivatia extrinseca, bazata p
elemente din exteriorul procesului de munca, ce determina implicarea unei persoane in acesta.

In final, referitor la gradul de implicare afectiva si a cunoasterii, se disting motivatia cognitiva, care implic
creatie, cunoastere si inovatie si motivatia afectiva, care presupune dorinta de incadrare a individului intr-u
anumit nivel de performanta.

Criterii de clasificare a pietei muncii

Structura interna a pietei muncii are un caracter deosebit de complex, ceea ce a permis formularea concluz
dupa care nu exista o unica piata a muncii la scara economiei nationala. in interiorul ei se identifica mai mu
segmente de piata. Segmentarea pietei reprezinta totalitatea tehnicilor de functionare a unei populatii date
care urmaresc construirea unor grupuri de componenti ce satisface o anumita conditie de clasificare, in fun
de criteriile considerate.

Segmentarea pietei muncii este determinata atat de motive economice, de caracteristici ale fortei de munca
(nivel de instructie, calificare, mobilitate profesionala), cat si de aspecte institutionale (reglementarea
raporturilor de munca , gradul de organizare sindicala). in general se manifesta bariere in calea trecerii de
segment la altul, mobilitatea fortei de munca se manifesta mai ales in interiorul fiecarui segment, si, limita
intre diferite segmente, iar salariile nu sunt rezultatul manifestarii libere a fortelor pietei, ele fiind efectul un
factori sociali, politici si institutionali cu exprimari specifice pe fiecare segment de piata a muncii. Se stie
in general piata muncii se structureaza si functioneaza la nivelul unitatilor economice individuale, la cel a
ramurilor economiilor tarilor, ca si la nivelul mondial.
In cele ce urmeaza vom incerca sa prezentam o clasificare a fortei de munca dupa anumite criterii.
1. Dupa cadrul (locul) desfasurarii relatiilor de schimb se distinge: piete locale, regionale, nationale,
internationale si piata mondiala.

La nivel local, in Romania, piata muncii este reglementata si supravegheata prin intermediul Ofici
de forta de munca si somaj si a punctelor de lucru organizatiilor mai mici a oficiilor de forta de m
si somaj. La nivelul judetean si actorul principal care reglementeaza cadrul legal in care se
manifesta fenomenele si procesele pe piata muncii il reprezintata de agentiile pentru ocupare si
5

Gavril Ionela Antoaneta

31-03-2014
CIG gr4

reconversie profesionala.

La nivelul regional si national actorii implicati in administrarea pietei muncii sunt diferitele agenti
plasare a fortei de munca, precum si diferitele organizatii guvernamentale si neguvernamentale. Ins
principalul organism care supravegheaza si reglementeaza desfasurarea activitatii pe piata muncii il
reprezinta Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.

Economia mondiala consta din (toate) economiile nationale autonome si specializate, legate intre e
prin schimburi de bunuri materiale si servicii.

2. Distingem dupa forma de proprietate: sectorul public, sectorul privat si sectorul mixt.

Sectorul public reprezinta forta de munca ocupata in proprietatea statului central, in proprietate
administratiilor locale, precum si persoanele angajate in intreprinderile cu capital integral al statului

Sectorul privat-particular este format din proprietatea individuala, individual-asociativa, priv

particulara de familie, privat asociativa. Forma principala actuala de proprietate este cea privatasociativa, organizata sub forma unor proprietati de capital, in care proprietarii, fie ca utilizeaza sala
nonproprietari, fie ca ei insisi sunt participanti la activitatea economica.

Sectorul mixt consta din combinarea ambelor forme de proprietate: publica si privata

3. Alta clasificare ar fi cea dupa sectoarele in care se desfasoara activitatea economica

Distingem trei sectoare si anume: primar, secundar si tertiar. Acestea se impart la randul lor in mai mult
ramuri de activitate si anume: ramura agricola, cea industriala si serviciile economice din Romania.

4. Dupa gradul de organizare a ofertei de munca distingem doua tipuri de piete si anume: piata
muncii sindicalizata si piata muncii nesindicalizata.

Pe piata muncii sindicalizata, unele decizii privind oferta de munca sunt luate in mod colectiv
Sindicatele incheie contracte colective de munca in care este prevazut adeseori cine poate ocupa un
anumit post si care sunt conditiile de lucru. De asemenea, sindicatele pot hotari declansarea unei gr
retragerea completa a ofertei de munca cu scopul de a ajunge la o intelegere mai buna cu patronatul

Pe piata muncii nesindicalizate, angajatii nu sunt reprezentati in negocierea conditiilor de mu

al salarizarii. De aceea, pot aparea anumite discriminari salariale intre angajatii care sunt reprezenta
sindical si cei nereprezentati sindical, chiar daca munca prestata de acestia este identica.

Cererea de munca
Trasaturile cererii de munca

Gavril Ionela Antoaneta

31-03-2014
CIG gr4

Munca, pentru un economist, este rezerva de resurse umane, atat fizice cat si mentale, care este
disponibila a fi implicata in productia de bunuri si servicii. Rezerva de munca depinde de doua lucruri:

totalul fortei de munca disponibile, adica intreaga populatie mai putin categoriile populatiei car
muncesc;

numarul de ore pe saptamana in care populatia este pregatita sa munceasca.

Cererea de forta de munca reprezinta cantitatea de eforturi umane (de acea speta) pe care intreprinzatorii su
dispusi sa o cumpere, la un tarif salarial corespunzator nivelului general al preturilor in perioada considerata

Se stie ca cererea pentru fiecare factor este o cerere determinata provenind din cererea pentru bunuri si serv
In cazul muncii aceasta are ca rezultat o curba a cererii care este descrescatoare in maniera obisnuita; mai m
forta de munca va fi ceruta daca pretul ei este mai mic, cu conditia ca celelalte lucruri sa ramana neschimba
In general forta de munca depinde de doi factori:

productivitatea marginala a muncii;

conditiile generale ale activitatii economice, inclusiv anticiparile conjuncturale si previziunile

privind marimea cererii globale.

La un anumit moment si intr-un anumit stadiu de dezvoltare tehnologica, intre volumul resurselor de munca
utilizate si volumul productiei se stabileste o anumita relatie. Potrivit legii randamentelor, fiecare unitate
consumata din factorul de munca are o contributie din ce in ce mai mica la realizarea productiei.

Productivitatea marginala si, deci salariul unui muncitor, poate creste din doua motive. In primul rand,
productivitatea marginala creste daca muncitorii dispun de mijloace de productie mai multe sau mai perform
Spre exemplu a se compara productivitatea unui excavatorist cu productivitatea unui sapator care foloseste
lopata, sau posibilitatile de lucru ale scribilor medievali cu cele ale secretarelor din timpurile moderne.

In al doilea rand, productivitatea marginala a lucratorilor mai bine pregatiti sau instruiti este, in general, ma
mare decat cea a lucratorilor cu un capital uman mai modest.

Cererea de munca nu depinde insa numai de productivitatea marginala a muncii. Cu alte cuvinte, intreprinza
nu inceteaza sa incadreze mana de lucru exact in punctul in care salariul este egal cu venitul pe care I-l proc
ultimul muncitor incadrat, independent de modalitatile de fixare a nivelului salariului. Dimpotriva, cererea d
munca este mai mult sau mai putin elastica in raport de rata modificarii salariului.
De asemenea, elasticitatea depinde de structurile tehnice ale productiei, adica de posibilitatea de substituire
muncii cu bunuri internationale si invers.
Cererea de munca depinde, in general, si de previziunile privind marimea cererii globale, de anticiparile
conjucturale, etc.

Gavril Ionela Antoaneta

31-03-2014
CIG gr4

In numeroase cazuri, variatia salariului nu are consecinte asupra marimii ocuparii in intreprinderi. De pilda,
intreprinzatorul nu are alte obiective conjuncturale decat maximizarea profitului, atunci el nu se raporteaza
cresterea salariului. Sau, daca se desfasoara o reorganizare a productiei cu o componenta umana fixa, atunci
efectivele de lucratori raman constante, independent de nivelul salariului. In aceste doua situatii, intreprinza
nu se simte obligat sa se incadreze intre cele doualimite, variabilele in timp, ale salariului (real): inferioara
reprezinta minimul de resurse (exprimate in bani) care permite lucratorilor si familiilor lor sa
supravietuiasca; superioara venitul banesc corespunzator productivitatii numai (medii marginale).

Elasticitatea cererii pentru munca este de asemenea de o mare importanta in fixarea salariilor. Daca cererea
pentru munca este elastica, antreprenorii vor fi in stare sa paraseasca cu usurinta piata si de aceea, va fi difi
pentru forta de munca de a-si asigura marimea salariilor.
Cererea de munca va fi elastica daca:

cererea pentru produsul final va fi elastica;

forta de munca poate fi inlocuita cu alta forta de munca;

alti factori (in special capitalul) pot fi inlocuiti cu forta de munca;

costurile datorate muncii reprezinta o parte mare din costurile totale.

Elasticitatea cererii pentru munca si cererea pentru produsul final.

Furnizorul care acorda o crestere a salariilor trebuie sa mareasca preturile consumatorilor. Asta inseamna ca
fiecare valoare a pretului, cantitatea disponibila va fi mai mica si ca s-a produs o modificare a conditiilor of
Elasticitatea cererii pentru forta de munca necalificata.

Substituentul cel mai probabil pentru orice fel de forta de munca este o alta forta de munca. Rezulta ca mun
necalificati gasesc ca este dificil sa obtina mariri de salarii in fata antreprenorilor hotarati, deoarece alti mun
pot cu usurinta sa-i substituie. Cu conditia ca cererea pentru produsul pe care acesta il face sa fie puternica,
cererea pentru serviciile pentru un muncitor calificat va fi neelastica.
In consecinta, pozitia sa de negociere va fi una puternica, de vreme ce el poate oricand sa se deplaseze spre
pozitie de mai mare avantaj personal net.
Elasticitatea cererii pentru forta de munca care poate fi inlocuita cu masini.

Cererea elastica ar putea fi intalnita acolo unde este posibil sa se substituie forta de munca cu alti factori, in
special cu capital. Politicile salariale agresive din partea muncitorului ar putea sa-i determine pe antrepreno
cumpere utilaje puternice, fapt care reduce considerabil cererea pentru forta de munca. Cererea pentru forta
munca va fi si mai elastica daca astfel de utilitati sunt ieftine. La cumpararea unei combinatii de factori
echilibrate, un antreprenor ii va selecta pe acestia pana cand produsele lor marginale raportate la preturile lo

Gavril Ionela Antoaneta

31-03-2014
CIG gr4

egale.

Elasticitatea cererii pentru forta de munca acolo unde costurile cu munca reprezinta o parte mare din
costurile totale.

In aceste circumstante, orice crestere a costurilor cu munca inseamna o crestere considerabila a pretului de
vanzare al produsului final, si o reducere a limitelor de profit, daca cererea pentru produs este foarte elastica
Acordarea de astfel de mariri de salarii va insemna, de aceea, reduceri serioase ale productivitatii castigului
marginal al muncii, iar antreprenorul isi va reduce de aceea cererea pentru ea, la preturile mai mari pe care
trebuie acum sa le plateasca.

Oferta de munca
Trasaturile ofertei de munca
Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama resurselor existente in societate, adica a volumului de
munca ce poate fi depus, in perioada respectiva, de populatia apta.

Oferta de munca depinde de numeroase trasaturi ale societatii in discutie. Apoi sunt obiceiurile si legile lega
educatie si angajare, disponibilitatea fortei de munca de a lucra pentru salarii si celelalte stimulente care i se
ofera si gradul de emigrare si imigrare permise.

Insa pentru a discuta despre aceste trasaturi se impune in primul rand definirea termenului de oferta de mun

Oferta de munca, mai precis de servicii umane de un anumit fel este cantitatea de munca, de aceeasi califica
care lucratorii sunt capabili si doritori sa o furnizeze la un anumit tarif salarial, dat fiind nivelul general al
preturilor in perioada respectiva.

In general, oferta de munca se refera la numarul de ore pe care populatia doreste sa le petreaca presand activ
aducatoare de castig in fabrici, ferme, institutii de stat, intreprinderi, etc., sau activitati nelucrative.

Factorul esential in dezvoltarea economico-sociala a oricarei tari il constituie resursele umane ( potentialul u
de care dispune aceasta, resurse care constituie totalitatea populatiei tarii respective la un moment dat. Aces
potential trebuie privit in primul rand ca un consumator colectiv, lucru ce se identifica cu populatia totala, s
un producator colectiv, lucru ce se identifica cu resursele de munca, adica cu numarul, experienta si gradul d
pregatire al acestora.

Resursele de munca, existente la un moment dat in societate, exprima numarul persoanelor capabile de mun
respectiv acea parte din populatie care dispune de ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale care ii permi
desfasoare o activitate utila.

In general, fiind exprimata prin numarul de lucratori, oferta de munca se deosebeste de cea a marfurilor prin
serie de particularitati:

Fiind atasati mediului economico-social din care provin, lucratorii au o mobilitate spatiala si

Gavril Ionela Antoaneta

31-03-2014
CIG gr4

profesionala redusa;

Fiind interesati atat de conditiile in care isi desfasoara munca cat si de cele in care vor trebui sa
traiasca, putem afirma cu certitudine ca marirea salariului nu este singurul element care determina
lucratorii sa-si ofere serviciile lor unor firme;

Serviciile umane sunt eminamente perisabile, efemeri, nu se pot conserva, pentru a profita de o
crestere ulterioara a pretului lor de vanzare;

Oferta zilnica de munca are, in buna masura, un caracter rigid, obligatoriu;

Oferta de munca nu se realizeaza, in exclusivitate, pe principiile economiei de piata.

Lucratorii nu sunt crescuti de parinti ca pe o marfa, scopul specializarii acestora nefiind acela de recuperare
investitiei sau de a obtine un beneficiu de pe urma acestora. De aceea putem afirma ca alaturi de legile
economice, mai actioneaza si cele demografice.
In situatia unui lucrator individual, munca prestata incumba doua dezutilitati:

sacrificarea timpului liber cu toate functiile lui;

eforturile si eventualele neplaceri aduse de munca.

Deci, fiecare ora de munca in plus care este prestata reprezinta pentru muncitor dezutilitate aditionala
(dezutilitate marginala a muncii). Ea tinde sa creasca pe masura ce programul de lucru se prelungeste. Pentr
salariatii sa fie mai motivati, salariul orar marginal trebuie sa fie mai mare.
La acest nivel oferta de munca este influentata de urmatorii factori:

marimea salariului (nominal, real);

raportul intre utilitatea si dezutlitatea muncii (relatia dintre efortul individual si costul de
oportunitate);

nevoia de a subzista a salariului si a familiei sale.

Oferta de munca a lucratorului depinde si de natura muncii, de securitatea ocuparii, de gradul de independen
economica etc.

Modificarea salariului provoaca relatii mai putin nete in oferta de munca decat in cazul unui bun economic
obisnuit. Curba ofertei poate lua o alura descrescatoare, in sensul ca la o scadere a salariului orar oferta de m
va spori. Lucratorul va sacrifica timpul sau liber si va presta mai multe ore de munca, cu scopul de a-si asig
un venit minim (efect de venit).

10

Gavril Ionela Antoaneta

31-03-2014
CIG gr4

Se remarca si efectul de substitutie, care presupune substituirea timpului liber cu timpul de munca.
Marimea efectiva a acestor doua efecte va determina forma, alura curbei ofertei individuale de munca.
Elasticitatea ofertei de munca are trasaturi specifice.

Analiza acestei probleme presupune formularea de raspunsuri adecvate la intrebarea privitoare la intensitate
modificarii la o anumita modificare a salariului. Raspunsul va fi urmatorul: oferta de munca este inelastica (
elastica); coeficientul de elasticitate a acestei oferte este subunitar.

11

Gavril Ionela Antoaneta

31-03-2014
CIG gr4

12